Scînteia, iunie 1970 (Anul 39, nr. 8442-8471)

1970-06-11 / nr. 8452

MUL PENTRU REFACEM, TOTUL PENTRU NORMALIZARE! SA ASIGURĂM BUNA FUNCŢIONARE A MECANISMULUI APROVIZIONĂRII TEHNICO MATERIALE ŞI COOPERĂRII INTRE ÎNTREPRINDERI Pagubele pe care inundaţiile le-au provocat unităţilor industriale, reţe­lelor de transport şi comunicaţie, a­­griculturii, gospodăriilor a zeci şi zeci de mii de oameni, nu au fost eva­luate definitiv ; e cert însă că ele se ridică la valori uriaşe : numeroase fa­brici au fost grav avariate, cantităţi însemnate de mărfuri, materii pri­me şi materiale compromise sau de­teriorate, sute de kilometri de dru­muri şi căi ferate distruse, mari su­prafeţe cu culturi înăbuşite de ape. Dincolo de aceste pagube directe, nemijlocite, constatăm şi alte urmări nefaste ale calamităţilor naturale a­­supra activităţii economice. în esen­ţă, fără să le estimăm dimensiunile, le-am putea numi dereglări ale me­canismului producţiei ca urmare, mai ales, a perturbărilor intervenite pe filiera aprovizionării cu materii pri­me şi materiale şi în cooperarea in­­teruzinală. Ce înseamnă pentru eco­nomia noastră întreruperea, fie şi numai pentru cîteva zile, a circula­ţiei pe unele din magistralele de bază ale transporturilor de mărfuri, sau a producţiei în zeci şi zeci de în­treprinderi nu este greu de presu­pus. La ora actuală, cînd industria noastră este caracterizată printr-un grad ridicat de diversificare şi de specializare a producţiei, fiecare în­treprindere este integrată in­ angre­najul general al economiei ca un mecanism cu un loc şi un rol bine precizate. Prin zeci de fire, între­prinderile noastre sunt legate între ele, într-o determinare riguroasă , de la aprovizionare la producţie şi desfacere. Fără întrerupere. In rapoartele unor ministere s-au înregistrat aproape zilnic solicitări urgen­te din partea a zeci de întreprin­deri. Invariabil, ele cuprindeau date anchetă economică în legătură cu lipsa unor materii prime și materiale, a unor piese din colaborare. Intr-o serie de întreprin­deri constructoare de maşini s-a restrîns fabricaţia în unele secţii din cauza lipsei carbidului ce trebuia li­vrat de Combinatul chimic din Tîr­­năveni, iar la uzina „Tractorul“ din Braşov imposibilitatea aprovizionării cu bentonită a făcut ca 9 zile în şir să fie afectată activitatea secţiei turb,­nătorie. Fabrica de cablaje din ca­drul uzinei „Electromureş“ nu a funcţionat cîteva zile, timp în care s-au pierdut circa 1 000 de cablaje care trebuiau livrate uzinelor „Trac­torul“ şi „Steagul roşu“ din Braşov. Practic, din cauza întreruperii fabri­caţiei la uzina mureşană, circa 1000 de autocamioane şi tractoare nu au putut fi realizate la timp. La Combi­natul pentru exploatarea şi indus­trializarea lemnului din Tg. Mureş s-a pierdut, în perioada de întreru­pere, o producţie de aproape 1 000 de garnituri de mobilă şi 10 000 mc che­restea de răşinoase destinate expor­tului. Desigur, era exclusă orice posibili­tate de prevedere a acestor deran­jamente intervenite pe filiera apro­vizionării şi cooperării interuzinale. Cu atît mai mult, în condiţiile aces­tor calamităţi, sunt de subliniat ope­rativitatea cu care s-a acţionat, perspicacitatea in depistarea şi ale­gerea celor mai eficiente măsuri de intervenţie din partea ministerelor pentru a limita la minimum posibil pierderile provocate de asemenea de­ranjamente. Ce ar fi însemnat pen­tru economia noastră dacă nu s-ar fi intervenit cu măsuri urgente, im­puse de aceste împrejurări excepţio­nale, in domeniul aprovizionării teh­­nico-materiale ? Practic, foarte mul­te întreprinderi puteau să aibă para­lizată total sau parţial activitatea ,de producţie, ceea­­ce ar fi­­amplificat enorm urmările nefaste ale calami­tăţilor. Să luăm exemplul industriei lem­nului, unul din sectoarele economice cel mai puternic afectate de calami­tăţi. Aici au fost distruse drumuri forestiere în lungime de 2 422 km şi 259 km căi ferate forestiere. S-au deteriorat 1 810 km de instalaţii de scos­ apropiat, 146 de poduri. Mai grave — pentru moment — decît a­­ceste distrugeri sînt pierderile efec­tive de lemn şi produse din lemn. Notăm, de pildă, că viiturile de apă au distrus sau au antrenat 57 450 mc de lemn rotund, 8 670 mc cherestea, 23 150 steri lemn despicat, mobilă in valoare de peste 16 milioane lei. Nu­meroase unităţi, chiar din cele ne­afectate direct de inundaţii, au fost puse în situaţia să-şi înceteze pro­ducţia din lipsă de materie primă. Totuşi, acest lucru nu s-a intîmplat. In cadrul Ministerului Industriei Lemnului s-au luat operativ o serie de măsuri excepţionale privind in­tensificarea la maximum a lucrului in sectoarele de exploatare accesibile sau necalamitate, s-a trecut la apro­vizionarea pe rute ocolite, iar pentru recuperarea pierderilor de produse finite s-a suplimentat producţia in întreprinderile de industrializare fe­rite de furia apelor. Viorel SALAGEAN Octav GRUMEZA Sabin IONESCU (Continuare în pag. a IlI-a) MAI TARI CA FIERUL Mai fusesem prin a­­ceste hale cu săptămini în urmă, la 15 mai. Atunci berbecele şti­rilor catastrofale iz­bea oră de oră tim­panul ; sîngerînd lăun­tric, oamenii se pri­veau unii pe alţii cu o expresie pietrificată, amestec de uluire, du­rere şi îndîrjire ; mulţi tremurau pentru rude, prieteni, cunoscuţi din oraşele şi satele cala­mitate, dar şi pentru aceia cu nume neştiu­te, una cu ţara. Poate că de aici, dintre zi­durile acestor hale ale uzinei „23 August“, porniseră primele ini­ţiative de ajutorare prin muncă a unităţi­lor economice afectate de inundaţii , spun poate, nu se mai ştie precis, nu se va şti ni­ciodată de fapt, fiind­că în orice întreprin­dere in funcţiune te-ai fi aflat în acele cea­suri nemaipomenite ai fi avut aceeaşi impre­sie, că eşti exact în e­­picentrul solidarităţii muncitoreşti. In adu­nări spontane, vorbito­rii, urcînd pe mesele cu scule, îşi împărtă­şeau gîndul, concis, fără nici un cuvînt de prisos. Propuneau să se voteze pentru ome­nie, omenie materiali­zată în : — salariul pe o zi — duminici de lucru — brigăzi de reface­re — obiecte dăruite —­­copii luaţi în întreţine­e — alte şi alte ini­­ţative, tot atîtea bara­­■ ale voinţei şi efor­­■ui în calea stihiei. " nu era suflet la­ugust“ care să altfel. Sincer vorbind, mă întrebam însă dacă n-ar fi cumva tot în firea omului ca timpul, săptămînile următoare să estompeze super­bul contur al genero­zităţii, iar oboseala să se abată, ca o altă apă perfidă, asupra hotări­­rii unanim acceptate in momentul de maxi­mă şi dramatică încor­dare. Nu era propriu­­zis o îndoială, ci o cu­riozitate. „Cămaşa ţi-e mai aproape decît hai-Reportaj de Ştefan IURES­Ca“. Să vedem, între vorba aceea veche şi restriştea noastră de astăzi există vreo po­trivire ? In curtea uzinei îl întilnesc pe Marin Do­robanţu­, preşedintele comitetului sindical al secţiei uzina­­, unde azi s-a dat leafa, îmi iese înainte „cu plin“ , ţine în mină un teanc gros de bancnote în­făşurat în lista de sub­scripţie pentru contul 2 000. Citi 16 640 lei. Trebuie adăugaţi la ci­fra care se contabiliza­se pe uzină în ajun : 116 385 lei. Dar aici, ca peste tot, contul 2 000 e o listă vie, dinami­că. Pînă ieri, suma de­pusă a atins 214 169 lei. Cînd oamenii şi-au adus de acasă lu­crurile personale, că­rora solidaritatea le-a schimbat stăpînul de pe o zi pe alta, au tre­buit să fie încărcate pe electrocar. întot­deauna, aceste vehicu­le transportaseră, de cînd se aflau în uzină, bare, roţi dinţate, mii şi mii de piese metali­ce aflate între o fază de prelucrare şi alta, dar niciodată nu că­­raseră costume, trico­uri, cămăşi, încălţă­minte, perne, tacî­­muri... Numai secţia mecanică a strîns 4 000 kg de obiecte. Intre o­­mul ce a dat şi cel ce primeşte rămîne un fir prelung de platină. Im­posibil să-l atingă ru­gina, uitarea. Darul insului se ală­tură darului obştei. Sindicatul a depus, din magazia lui, alte nu­meroase efecte de îm­brăcăminte. Dacă la un viitor spectacol de artă amatoare, vestitele for­maţii artistice ale uzi­nei vor apărea mai pu­ţin elegante decît altă­dată — vestimentar mai puţin elegante — vom şti de ce. Uteciş­­tii uzinei aveau un fond comun de 30 000 lei, realizat prin sus­ţinute acţiuni de mun­că voluntară , l-au dăruit fără şovăire si­nistraţilor. C.A.R.-ul uzinelor „23 August" a alocat şi el, în trei rate, suma de 50 000 lei ; o uriaşă casă de ajutor reciproc este acum toată ţara, de la un capăt la celă­lalt. Dar prin muncă, în­­tîi de toate şi mai presus de orice prin muncă se arată soli­dar colectivul marii Întreprinderi bucureş­(Continuare în pag. a IV-a) Sale­­rinului NICOLAE CEAUŞESCU nsiliului de Stat al Republicii Socialiste România cerenţei Voastre pentru amabilul mesaj trimis cu ■■şedinţiei Republicii Costa Rica. vingerea avantajului privind stabilirea de relaţii ale noastre, în interesul reciproc şi al păcii în lume. JOSE FIGUERES Preşedintele Republicii Costa Rica . PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8452 Joi 11 iunie 1970 6 PAGINI — 30 BANI PAGINA A III-A • RATIONALIZARE SE­VERA CONSUMULUI DE METAL I • RECOLTE MARI POT FI OBŢINUTE ŞI PE TERENURILE REIN­­SAMÎNTATE • TÎRNAVENI, DUPĂ RELUAREA ACTIVI­TĂŢII - PRODUCŢIE SUPERIOARA Judeţul Bistriţa-Năsăud îşi suplimentează angajamentele Telegrama adresată C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu • HOTARIRE FERMA DE A REFACE IMENSELE VALORI MATE­RIALE DISTRUSE DE CALAMITĂŢI • BUNA LA SFARŞITUL ANULUI VA FI REALIZATA PESTE PLAN O PRODUCŢIE-MARFA IN VA­LOARE DE 8 233 000 LEI • VOR FI LIVRATE SUPLIMENTAR 613,6 TONE CARNE, 2 863 HECTOLITRI LAPTE DE VACA, 401 HECTO­LITRI LAPTE DE OAIE, 330 TONE FRUCTE Intr-o telegramă adresată COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de către COMITETUL JUDEŢEAN BISTRIŢA­­NĂSĂUD AL P.C.R. se spune : Integraţi în efortul general al întregului popor, animaţi de spiritul înaltei răspunderi faţă de viitorul ţării, faţă de cauza nobilă a socialismului şi comunismului, oamenii muncii de pe cu­prinsul judeţului Bistriţa-Năsăud, români, maghiari, germani, în fru­nte cu comuniştii, sunt ferm hotărâţi să-şi dedice întreaga lor capacitate şi putere de muncă înfăptuirii programului stabi­lit de conducerea de partid, pentru refacerea imenselor valori materiale distruse de calamităţi, pentru grăbirea normalizării întregii vieţi economice şi sociale. Munca lor fără preget şi plină de abnegaţie se reliefează şi în angajamentele luate ca pe întregul an să dea economiei naţionale peste prevederile planului o producţie marfă de 8 233 000 lei, concretizată, printre altele, în 2 500 tone minereu complex, 10 000 tone produse de carieră şi altele, să livreze la fondul pieţei mărfuri în valoare de 1 989 000 Iei, iar la export în valoare de 875 000 lei valută peste plan. Muncind cu hărnicie şi dăruire pentru a smulge pămintului roade cit mai mari, oamenii muncii de pe ogoare s-au angajat să livreze în acest an peste plan 613,6 tone carne, 2 863 hl lapte de vacă, 401 hl lapte de oaie, 330 tone fructe, iar la export să livreze 3 000 miei la o greutate de 35 kg fiecare, 15 tone carne taurine şi 20 tone fructe. Conţiterul judeţean de partid, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţ încredinţează conducerea partidului, pe dumnea­voastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vor munci fără preget pentru a obţine rezultate superioare in toate domeniile de activitate, pentru a crea condiţiile necesare de tre­cere la aplicarea in viață a măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Preşedintele Consiliului de Stat a primit delegaţia Consiliului oraşului Paris Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri după-amiază delegaţia Consiliului oraşului Paris, condusă de Etienne de Véricourt, preşedin­tele Consiliului. La primire a participat Dumitru Popa, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, primarul general al Capitalei. A luat parte Pierre Pelen, amba­sadorul Franţei la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreținut cordial cu oaspeții francezi. în curtea Combinatului de industrializare a lemnului­ Reghin se stivuiește materia primă PAGINA A II-A • ,,Mâinilor care ne-au ajutat—o cal­dă string­ere de mină!“ • La Dunăre continuă efortul pentru consolidarea digurilor • Cum sprijină cabinetele de partid documentarea şi infor­marea propagandiştilor • Faptul divers J LA „ELECTROPUTERE“ ! CRAIOVA ! AL DOILEA I TRANSFORMATOR­­ DE 190 MWA In ziarul nostru din 19 martie a. c. anunţam că uzi­na „Electroputere“ Craiova a expediat la Porţile de Fier primul transformator de 190 MWA-242/15,7 kW. Acum, la mai puţin de trei luni de la acea dată, avem ocazia să comunicăm că muncitorii, inginerii şi tehnicienii fa­bricii de transformatoare a uzinei craiovene au terminat construcţia celui de-al doi­lea transformator de 190 MWA, destinat sistemului hidroenergetic şi de naviga­ţie de pe Dunăre. Transfor­matorul a fost proiectat de către un colectiv de specia­lişti din cadrul uzinei. De menţionat faptul că soluţiile constructive adoptate au fost preferate altor oferte ale unor firme străine, cu vechi tradiţii în acest domeniu. Fructif­icîndu-se experienţa cîştigată la construcţia pri­mului transformator, ciclul de fabricaţie al celui de-al doilea transformator a fost scurtat cu o lună. In momen­tul de faţă se fac pregătiri minuţioase pentru expedierea către beneficiari a acestui gigant de forţă, ce cîntâreşte peste 2 000 tone, iar în faze de lucru avansate se află cel de-al treilea transformator. Pînă la sfîrşitul anului vor mai fi terminate şi expedia­te, cu destinaţia Porţile de Fier, încă două transforma­toare de aceeaşi mărime. Nistor ŢUICU corespondentul „Scînteii* Amfiteatrele de vară ale studenţilor - şantierele de reconstrucţie O dată cu finele sesiunii de exa­mene, încă din primele zile ale lu­nii iulie toţi studenţii, în afara ce­lor care au obligaţii profesionale sta­bilite prin planurile de invăţămînt pentru perioada de vară, vor parti­cipa la înfăptuirea programului de normalizare a vieţii economice, de recuperare a pierderilor materiale pricinuite de calamităţile naturale care s-au abătut recent asupra ţării. Studenţimea răspunde prezent chemărilor partidului, încadrindu-se firesc şi entuziast în efortul general al naţiunii noastre socialiste consa­crat refacerii grabnice a oraşelor şi satelor, a obiectivelor economice din industrie şi agricultură lovite de fu­ria apelor, realizării consecvente a obiectivelor construcţiei socialiste. Acest „examen al muncii“ constituie o nouă şi concludentă expresie a participării studenţimii — parte in­tegrantă a tinerei generaţii — la via­ţa social-politică a ţării, atestă preg­nant atitudinea politică şi civică înaintată a celor care se pregătesc în amfiteatrele şcolii superioare. Tot­odată, se reliefează spiritul profund responsabil al studenţimii faţă de cerinţele şi interesele societăţii noas­tre socialiste, finalitatea practică a întregii activităţi universitare con­cretizată deopotrivă în Însuşirea ac­tivă de către studenţi atît a cunoş­tinţelor ştiinţifice de specialitate, cit şi a politicii partidului nostru. Urmînd exemplul părinţilor lor — muncitori, ţărani, intelectuali — încă în acele zile de mari încercări din lu­na mai studenţii s-au încadrat în frontul uriaş al activităţii desfăşurate pentru înlăturarea gravelor consecin­ţe ale inundaţiilor. Studenţi români, maghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi au răspuns cu dăruire chemă­rii partidului, par­­ticipînd la salva­rea de vieţi ome­neşti şi bunuri materiale, contri­buind la configu­rarea deplină a i­­maginii de solida­ritate şi unitate a naţiunii noastre. Brigăzile studen­ţeşti, alcătuite la cererile spontane ale celor mai buni studenţi, au fost prezente în echi­pele de muncă şi veghe permanentă în toate zonele ameninţate. Aproape toţi studenţii din Tirgu Mureş au fost cuprinşi în efortul co­lectiv de salvare a bunurilor mate­riale şi a vieţilor omeneşti amenin­ţate. Peste 300 de studenţi din Centrul universitar Cluj au fost pre­zenţi zilnic pe străzile oraşului Dej pentru a ajuta la înlăturarea efecte­lor imediate ale inundaţiei. Deşi în prag de sesiune, peste 1 800 de stu­denţi de la Universitatea din Craiova au muncit cu îndîrjire pe digul de la Bechet, în timp ce brigăzile de stu­denţi bucureşteni de la Institutul de petrol, gaze şi geologie, Institutul de educaţie fizică şi sport şi Facul­tatea de educaţie fizică a Institutului pedagogic au participat la bătălia pentru apărarea Insulei Mari a Brăi­lei. împreună cu cadrele didactice, studenţii au dovedit In fapt hotărîrea lor de a participa activ la re­facerea zonelor calamitate. Munca voluntar-patriotică — tra­diţie a activităţii din timpul vacanţe­lor studenţeşti — capătă azi semni­ficaţii deosebite, însufleţiţi şi stimu­laţi de aprecierile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, făcute in cadrul adunării populare de la Slobozia, la adresa studenţilor care se aflau acolo, acolo unde ţara avea nevoie de el, tine­rii din toate Instituţiile de invăţă­­mint superior şi-au exprimat dorin­ţa de a contribui direct, prin muncă patriotică, la recuperarea pierderilor suferite de avuţia naţională. Semni­ficativ pentru spiritul care animă studenţimea sunt iniţiativele absol­venţilor de la Institutul politehnic şi Institutul de construcţii din Bucu­reşti, Universitatea din Cluj, Institu­tul agronomic din Iaşi, Institutul medico-farmaceutic din Timişoara şi de la Institutul pedagogic din Tirgu Mureş, sintetizate în chemarea adre­sată de Comitetul Executiv al Con­siliului U.A.S.R. tuturor absolvenţi­lor din promoţia 1970 de a se pre­zenta la locurile de muncă imediat după repartizare, pentru a se integra cu toate forţele în frontul reconstruc­ţiei, al realizării obiectivelor ultimu­lui an al cincinalului. Noul detaşa­ment de ingineri, constructori, arhi­tecţi, medici, profesori, oameni de artă care vor intra în viaţa profesio­nală in perioada imediat următoare susţinerii examenelor de diplomă îşi manifestă astfel sentimentele de responsabilitate faţă de ţară, hotărî­rea de a contribui la înfăptuirea ţe­lurilor stabilite de partid pentru evo­luţia societăţii noastre, încă înainte de sesiunea de exa­mene au fost alcătuite brigăzile stu-Traian ŞTEFANESCU, secretar al C.C. al U.T.C., preşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenteşti (Continuare in pag. a IV-a) Pe şoselele ţării, caravane ale omeniei şi solidarităţii Foto : M. Cioc

Next