Scînteia, iunie 1970 (Anul 39, nr. 8442-8471)
1970-06-11 / nr. 8452
MUL PENTRU REFACEM, TOTUL PENTRU NORMALIZARE! SA ASIGURĂM BUNA FUNCŢIONARE A MECANISMULUI APROVIZIONĂRII TEHNICO MATERIALE ŞI COOPERĂRII INTRE ÎNTREPRINDERI Pagubele pe care inundaţiile le-au provocat unităţilor industriale, reţelelor de transport şi comunicaţie, agriculturii, gospodăriilor a zeci şi zeci de mii de oameni, nu au fost evaluate definitiv ; e cert însă că ele se ridică la valori uriaşe : numeroase fabrici au fost grav avariate, cantităţi însemnate de mărfuri, materii prime şi materiale compromise sau deteriorate, sute de kilometri de drumuri şi căi ferate distruse, mari suprafeţe cu culturi înăbuşite de ape. Dincolo de aceste pagube directe, nemijlocite, constatăm şi alte urmări nefaste ale calamităţilor naturale asupra activităţii economice. în esenţă, fără să le estimăm dimensiunile, le-am putea numi dereglări ale mecanismului producţiei ca urmare, mai ales, a perturbărilor intervenite pe filiera aprovizionării cu materii prime şi materiale şi în cooperarea interuzinală. Ce înseamnă pentru economia noastră întreruperea, fie şi numai pentru cîteva zile, a circulaţiei pe unele din magistralele de bază ale transporturilor de mărfuri, sau a producţiei în zeci şi zeci de întreprinderi nu este greu de presupus. La ora actuală, cînd industria noastră este caracterizată printr-un grad ridicat de diversificare şi de specializare a producţiei, fiecare întreprindere este integrată in angrenajul general al economiei ca un mecanism cu un loc şi un rol bine precizate. Prin zeci de fire, întreprinderile noastre sunt legate între ele, într-o determinare riguroasă , de la aprovizionare la producţie şi desfacere. Fără întrerupere. In rapoartele unor ministere s-au înregistrat aproape zilnic solicitări urgente din partea a zeci de întreprinderi. Invariabil, ele cuprindeau date anchetă economică în legătură cu lipsa unor materii prime și materiale, a unor piese din colaborare. Intr-o serie de întreprinderi constructoare de maşini s-a restrîns fabricaţia în unele secţii din cauza lipsei carbidului ce trebuia livrat de Combinatul chimic din Tîrnăveni, iar la uzina „Tractorul“ din Braşov imposibilitatea aprovizionării cu bentonită a făcut ca 9 zile în şir să fie afectată activitatea secţiei turb,nătorie. Fabrica de cablaje din cadrul uzinei „Electromureş“ nu a funcţionat cîteva zile, timp în care s-au pierdut circa 1 000 de cablaje care trebuiau livrate uzinelor „Tractorul“ şi „Steagul roşu“ din Braşov. Practic, din cauza întreruperii fabricaţiei la uzina mureşană, circa 1000 de autocamioane şi tractoare nu au putut fi realizate la timp. La Combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului din Tg. Mureş s-a pierdut, în perioada de întrerupere, o producţie de aproape 1 000 de garnituri de mobilă şi 10 000 mc cherestea de răşinoase destinate exportului. Desigur, era exclusă orice posibilitate de prevedere a acestor deranjamente intervenite pe filiera aprovizionării şi cooperării interuzinale. Cu atît mai mult, în condiţiile acestor calamităţi, sunt de subliniat operativitatea cu care s-a acţionat, perspicacitatea in depistarea şi alegerea celor mai eficiente măsuri de intervenţie din partea ministerelor pentru a limita la minimum posibil pierderile provocate de asemenea deranjamente. Ce ar fi însemnat pentru economia noastră dacă nu s-ar fi intervenit cu măsuri urgente, impuse de aceste împrejurări excepţionale, in domeniul aprovizionării tehnico-materiale ? Practic, foarte multe întreprinderi puteau să aibă paralizată total sau parţial activitatea ,de producţie, ceeace ar fiamplificat enorm urmările nefaste ale calamităţilor. Să luăm exemplul industriei lemnului, unul din sectoarele economice cel mai puternic afectate de calamităţi. Aici au fost distruse drumuri forestiere în lungime de 2 422 km şi 259 km căi ferate forestiere. S-au deteriorat 1 810 km de instalaţii de scos apropiat, 146 de poduri. Mai grave — pentru moment — decît aceste distrugeri sînt pierderile efective de lemn şi produse din lemn. Notăm, de pildă, că viiturile de apă au distrus sau au antrenat 57 450 mc de lemn rotund, 8 670 mc cherestea, 23 150 steri lemn despicat, mobilă in valoare de peste 16 milioane lei. Numeroase unităţi, chiar din cele neafectate direct de inundaţii, au fost puse în situaţia să-şi înceteze producţia din lipsă de materie primă. Totuşi, acest lucru nu s-a intîmplat. In cadrul Ministerului Industriei Lemnului s-au luat operativ o serie de măsuri excepţionale privind intensificarea la maximum a lucrului in sectoarele de exploatare accesibile sau necalamitate, s-a trecut la aprovizionarea pe rute ocolite, iar pentru recuperarea pierderilor de produse finite s-a suplimentat producţia in întreprinderile de industrializare ferite de furia apelor. Viorel SALAGEAN Octav GRUMEZA Sabin IONESCU (Continuare în pag. a IlI-a) MAI TARI CA FIERUL Mai fusesem prin aceste hale cu săptămini în urmă, la 15 mai. Atunci berbecele ştirilor catastrofale izbea oră de oră timpanul ; sîngerînd lăuntric, oamenii se priveau unii pe alţii cu o expresie pietrificată, amestec de uluire, durere şi îndîrjire ; mulţi tremurau pentru rude, prieteni, cunoscuţi din oraşele şi satele calamitate, dar şi pentru aceia cu nume neştiute, una cu ţara. Poate că de aici, dintre zidurile acestor hale ale uzinei „23 August“, porniseră primele iniţiative de ajutorare prin muncă a unităţilor economice afectate de inundaţii , spun poate, nu se mai ştie precis, nu se va şti niciodată de fapt, fiindcă în orice întreprindere in funcţiune te-ai fi aflat în acele ceasuri nemaipomenite ai fi avut aceeaşi impresie, că eşti exact în epicentrul solidarităţii muncitoreşti. In adunări spontane, vorbitorii, urcînd pe mesele cu scule, îşi împărtăşeau gîndul, concis, fără nici un cuvînt de prisos. Propuneau să se voteze pentru omenie, omenie materializată în : — salariul pe o zi — duminici de lucru — brigăzi de refacere — obiecte dăruite —copii luaţi în întreţinee — alte şi alte iniţative, tot atîtea bara■ ale voinţei şi efor■ui în calea stihiei. " nu era suflet laugust“ care să altfel. Sincer vorbind, mă întrebam însă dacă n-ar fi cumva tot în firea omului ca timpul, săptămînile următoare să estompeze superbul contur al generozităţii, iar oboseala să se abată, ca o altă apă perfidă, asupra hotăririi unanim acceptate in momentul de maximă şi dramatică încordare. Nu era propriuzis o îndoială, ci o curiozitate. „Cămaşa ţi-e mai aproape decît hai-Reportaj de Ştefan IURESCa“. Să vedem, între vorba aceea veche şi restriştea noastră de astăzi există vreo potrivire ? In curtea uzinei îl întilnesc pe Marin Dorobanţu, preşedintele comitetului sindical al secţiei uzina, unde azi s-a dat leafa, îmi iese înainte „cu plin“ , ţine în mină un teanc gros de bancnote înfăşurat în lista de subscripţie pentru contul 2 000. Citi 16 640 lei. Trebuie adăugaţi la cifra care se contabilizase pe uzină în ajun : 116 385 lei. Dar aici, ca peste tot, contul 2 000 e o listă vie, dinamică. Pînă ieri, suma depusă a atins 214 169 lei. Cînd oamenii şi-au adus de acasă lucrurile personale, cărora solidaritatea le-a schimbat stăpînul de pe o zi pe alta, au trebuit să fie încărcate pe electrocar. întotdeauna, aceste vehicule transportaseră, de cînd se aflau în uzină, bare, roţi dinţate, mii şi mii de piese metalice aflate între o fază de prelucrare şi alta, dar niciodată nu căraseră costume, tricouri, cămăşi, încălţăminte, perne, tacîmuri... Numai secţia mecanică a strîns 4 000 kg de obiecte. Intre omul ce a dat şi cel ce primeşte rămîne un fir prelung de platină. Imposibil să-l atingă rugina, uitarea. Darul insului se alătură darului obştei. Sindicatul a depus, din magazia lui, alte numeroase efecte de îmbrăcăminte. Dacă la un viitor spectacol de artă amatoare, vestitele formaţii artistice ale uzinei vor apărea mai puţin elegante decît altădată — vestimentar mai puţin elegante — vom şti de ce. Uteciştii uzinei aveau un fond comun de 30 000 lei, realizat prin susţinute acţiuni de muncă voluntară , l-au dăruit fără şovăire sinistraţilor. C.A.R.-ul uzinelor „23 August" a alocat şi el, în trei rate, suma de 50 000 lei ; o uriaşă casă de ajutor reciproc este acum toată ţara, de la un capăt la celălalt. Dar prin muncă, întîi de toate şi mai presus de orice prin muncă se arată solidar colectivul marii Întreprinderi bucureş(Continuare în pag. a IV-a) Salerinului NICOLAE CEAUŞESCU nsiliului de Stat al Republicii Socialiste România cerenţei Voastre pentru amabilul mesaj trimis cu ■■şedinţiei Republicii Costa Rica. vingerea avantajului privind stabilirea de relaţii ale noastre, în interesul reciproc şi al păcii în lume. JOSE FIGUERES Preşedintele Republicii Costa Rica . PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8452 Joi 11 iunie 1970 6 PAGINI — 30 BANI PAGINA A III-A • RATIONALIZARE SEVERA CONSUMULUI DE METAL I • RECOLTE MARI POT FI OBŢINUTE ŞI PE TERENURILE REINSAMÎNTATE • TÎRNAVENI, DUPĂ RELUAREA ACTIVITĂŢII - PRODUCŢIE SUPERIOARA Judeţul Bistriţa-Năsăud îşi suplimentează angajamentele Telegrama adresată C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu • HOTARIRE FERMA DE A REFACE IMENSELE VALORI MATERIALE DISTRUSE DE CALAMITĂŢI • BUNA LA SFARŞITUL ANULUI VA FI REALIZATA PESTE PLAN O PRODUCŢIE-MARFA IN VALOARE DE 8 233 000 LEI • VOR FI LIVRATE SUPLIMENTAR 613,6 TONE CARNE, 2 863 HECTOLITRI LAPTE DE VACA, 401 HECTOLITRI LAPTE DE OAIE, 330 TONE FRUCTE Intr-o telegramă adresată COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de către COMITETUL JUDEŢEAN BISTRIŢANĂSĂUD AL P.C.R. se spune : Integraţi în efortul general al întregului popor, animaţi de spiritul înaltei răspunderi faţă de viitorul ţării, faţă de cauza nobilă a socialismului şi comunismului, oamenii muncii de pe cuprinsul judeţului Bistriţa-Năsăud, români, maghiari, germani, în frunte cu comuniştii, sunt ferm hotărâţi să-şi dedice întreaga lor capacitate şi putere de muncă înfăptuirii programului stabilit de conducerea de partid, pentru refacerea imenselor valori materiale distruse de calamităţi, pentru grăbirea normalizării întregii vieţi economice şi sociale. Munca lor fără preget şi plină de abnegaţie se reliefează şi în angajamentele luate ca pe întregul an să dea economiei naţionale peste prevederile planului o producţie marfă de 8 233 000 lei, concretizată, printre altele, în 2 500 tone minereu complex, 10 000 tone produse de carieră şi altele, să livreze la fondul pieţei mărfuri în valoare de 1 989 000 Iei, iar la export în valoare de 875 000 lei valută peste plan. Muncind cu hărnicie şi dăruire pentru a smulge pămintului roade cit mai mari, oamenii muncii de pe ogoare s-au angajat să livreze în acest an peste plan 613,6 tone carne, 2 863 hl lapte de vacă, 401 hl lapte de oaie, 330 tone fructe, iar la export să livreze 3 000 miei la o greutate de 35 kg fiecare, 15 tone carne taurine şi 20 tone fructe. Conţiterul judeţean de partid, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţ încredinţează conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vor munci fără preget pentru a obţine rezultate superioare in toate domeniile de activitate, pentru a crea condiţiile necesare de trecere la aplicarea in viață a măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Preşedintele Consiliului de Stat a primit delegaţia Consiliului oraşului Paris Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri după-amiază delegaţia Consiliului oraşului Paris, condusă de Etienne de Véricourt, preşedintele Consiliului. La primire a participat Dumitru Popa, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, primarul general al Capitalei. A luat parte Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreținut cordial cu oaspeții francezi. în curtea Combinatului de industrializare a lemnului Reghin se stivuiește materia primă PAGINA A II-A • ,,Mâinilor care ne-au ajutat—o caldă stringere de mină!“ • La Dunăre continuă efortul pentru consolidarea digurilor • Cum sprijină cabinetele de partid documentarea şi informarea propagandiştilor • Faptul divers J LA „ELECTROPUTERE“ ! CRAIOVA ! AL DOILEA I TRANSFORMATOR DE 190 MWA In ziarul nostru din 19 martie a. c. anunţam că uzina „Electroputere“ Craiova a expediat la Porţile de Fier primul transformator de 190 MWA-242/15,7 kW. Acum, la mai puţin de trei luni de la acea dată, avem ocazia să comunicăm că muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii de transformatoare a uzinei craiovene au terminat construcţia celui de-al doilea transformator de 190 MWA, destinat sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre. Transformatorul a fost proiectat de către un colectiv de specialişti din cadrul uzinei. De menţionat faptul că soluţiile constructive adoptate au fost preferate altor oferte ale unor firme străine, cu vechi tradiţii în acest domeniu. Fructificîndu-se experienţa cîştigată la construcţia primului transformator, ciclul de fabricaţie al celui de-al doilea transformator a fost scurtat cu o lună. In momentul de faţă se fac pregătiri minuţioase pentru expedierea către beneficiari a acestui gigant de forţă, ce cîntâreşte peste 2 000 tone, iar în faze de lucru avansate se află cel de-al treilea transformator. Pînă la sfîrşitul anului vor mai fi terminate şi expediate, cu destinaţia Porţile de Fier, încă două transformatoare de aceeaşi mărime. Nistor ŢUICU corespondentul „Scînteii* Amfiteatrele de vară ale studenţilor - şantierele de reconstrucţie O dată cu finele sesiunii de examene, încă din primele zile ale lunii iulie toţi studenţii, în afara celor care au obligaţii profesionale stabilite prin planurile de invăţămînt pentru perioada de vară, vor participa la înfăptuirea programului de normalizare a vieţii economice, de recuperare a pierderilor materiale pricinuite de calamităţile naturale care s-au abătut recent asupra ţării. Studenţimea răspunde prezent chemărilor partidului, încadrindu-se firesc şi entuziast în efortul general al naţiunii noastre socialiste consacrat refacerii grabnice a oraşelor şi satelor, a obiectivelor economice din industrie şi agricultură lovite de furia apelor, realizării consecvente a obiectivelor construcţiei socialiste. Acest „examen al muncii“ constituie o nouă şi concludentă expresie a participării studenţimii — parte integrantă a tinerei generaţii — la viaţa social-politică a ţării, atestă pregnant atitudinea politică şi civică înaintată a celor care se pregătesc în amfiteatrele şcolii superioare. Totodată, se reliefează spiritul profund responsabil al studenţimii faţă de cerinţele şi interesele societăţii noastre socialiste, finalitatea practică a întregii activităţi universitare concretizată deopotrivă în Însuşirea activă de către studenţi atît a cunoştinţelor ştiinţifice de specialitate, cit şi a politicii partidului nostru. Urmînd exemplul părinţilor lor — muncitori, ţărani, intelectuali — încă în acele zile de mari încercări din luna mai studenţii s-au încadrat în frontul uriaş al activităţii desfăşurate pentru înlăturarea gravelor consecinţe ale inundaţiilor. Studenţi români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi au răspuns cu dăruire chemării partidului, participînd la salvarea de vieţi omeneşti şi bunuri materiale, contribuind la configurarea deplină a imaginii de solidaritate şi unitate a naţiunii noastre. Brigăzile studenţeşti, alcătuite la cererile spontane ale celor mai buni studenţi, au fost prezente în echipele de muncă şi veghe permanentă în toate zonele ameninţate. Aproape toţi studenţii din Tirgu Mureş au fost cuprinşi în efortul colectiv de salvare a bunurilor materiale şi a vieţilor omeneşti ameninţate. Peste 300 de studenţi din Centrul universitar Cluj au fost prezenţi zilnic pe străzile oraşului Dej pentru a ajuta la înlăturarea efectelor imediate ale inundaţiei. Deşi în prag de sesiune, peste 1 800 de studenţi de la Universitatea din Craiova au muncit cu îndîrjire pe digul de la Bechet, în timp ce brigăzile de studenţi bucureşteni de la Institutul de petrol, gaze şi geologie, Institutul de educaţie fizică şi sport şi Facultatea de educaţie fizică a Institutului pedagogic au participat la bătălia pentru apărarea Insulei Mari a Brăilei. împreună cu cadrele didactice, studenţii au dovedit In fapt hotărîrea lor de a participa activ la refacerea zonelor calamitate. Munca voluntar-patriotică — tradiţie a activităţii din timpul vacanţelor studenţeşti — capătă azi semnificaţii deosebite, însufleţiţi şi stimulaţi de aprecierile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, făcute in cadrul adunării populare de la Slobozia, la adresa studenţilor care se aflau acolo, acolo unde ţara avea nevoie de el, tinerii din toate Instituţiile de invăţămint superior şi-au exprimat dorinţa de a contribui direct, prin muncă patriotică, la recuperarea pierderilor suferite de avuţia naţională. Semnificativ pentru spiritul care animă studenţimea sunt iniţiativele absolvenţilor de la Institutul politehnic şi Institutul de construcţii din Bucureşti, Universitatea din Cluj, Institutul agronomic din Iaşi, Institutul medico-farmaceutic din Timişoara şi de la Institutul pedagogic din Tirgu Mureş, sintetizate în chemarea adresată de Comitetul Executiv al Consiliului U.A.S.R. tuturor absolvenţilor din promoţia 1970 de a se prezenta la locurile de muncă imediat după repartizare, pentru a se integra cu toate forţele în frontul reconstrucţiei, al realizării obiectivelor ultimului an al cincinalului. Noul detaşament de ingineri, constructori, arhitecţi, medici, profesori, oameni de artă care vor intra în viaţa profesională in perioada imediat următoare susţinerii examenelor de diplomă îşi manifestă astfel sentimentele de responsabilitate faţă de ţară, hotărîrea de a contribui la înfăptuirea ţelurilor stabilite de partid pentru evoluţia societăţii noastre, încă înainte de sesiunea de examene au fost alcătuite brigăzile stu-Traian ŞTEFANESCU, secretar al C.C. al U.T.C., preşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenteşti (Continuare in pag. a IV-a) Pe şoselele ţării, caravane ale omeniei şi solidarităţii Foto : M. Cioc