Scînteia, iulie 1970 (Anul 39, nr. 8472-8502)
1970-07-01 / nr. 8472
SCÍNTEIA — miercuri 1 iulie 1970 mmmmmmmmmn .ttot...................... ............. mwn—rtwi ............ iiiwmmiml a VIZITA ȘAHINȘAHULUI IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARY AMEHR (Urmare din pag. I) report, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraş. Drumul parcurge o oază de verdeaţă care desfată privirea. Ţărani cooperatori aflaţi la muncă în livezi întrerup pentru cîteva clipe lucrul şi ies la margine de drum să-i salute pe aleşii oaspeţi tarea tehnică de înalt nivel calitativ, organizarea modernă a fluxului de producţie. Finalitatea procesului muncii este verificată cu meticulozitate şi riguroasă exigenţă de către aparatele de precizie, precum şi de instalaţiile speciale ale laboratorului de înaltă tensiune. Pe întreg parcursul vizitei, Maiestatea sa Imperială îşi exprimă dorinţa de a cunoaşte cît mai îndeaproape organizarea producţiei, modalităţile de perfecţionare a calificării cadrelor, retribuţia acestora. Gazdele înfăţişează şantierul dominat de imense paralelipipede de beton şi oţel, perspectivele uzinei. înaltul oaspete îşi exprimă aprecierea sa deosebită pentru capacitatea colectivului uzinei „Electroputere“ de a ţine pasul cu progresele înregistrate pe plan mondial în acest domeniu. „Vă doresc toate succesele pe care le meritaţi din plin. Dat fiind ritmul schimbărilor pe care le-am remarcat aici, sunt sigur că într-un timp scurt uzina dv. va deveni unul din centrele cele mai importante de producţie a locomotivelor. Vă urez multe succese în continuare“. In încheierea vizitei, Şahinşahul Iranului semnează în cartea de onoare a uzinei. In amintirea popasului făcut la „Electroputere“, ca semn al preţuirii pe care muncitorii craioveni, ca de altfel populaţia ţării, o acordă colaborării dintre popoarele român şi iranian îi este dăruită macheta unei locomotive. In aplauzele sutelor de muncitori ai uzinei, oaspeţii îşi iau rămas bun de la acest harnic şi iscusit colectiv.-’i dresează salutul prietenesc, se flutură steguleţe, buchete de flori. Se aplaudă cu căldură. De pe aeroportul oraşului Craiova, oraş care a fost ieri o gazdă ospitalieră — în prezenţa oficialităţilor locale — avionul prezidenţial în care se îmbarcă cei doi şefi de stat, persoanele oficiale care-i însoţesc îşi ia zborul la oră 13:00, readucîndu-i pe preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi pe Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, în Capitala ţării. Vizita la Craiova — adăugîndu-se celorlalte prilejuri pe care oaspeţii iranieni le-au avut de a cunoaşte realităţi economice şi sociale ale României, harnicii săi locuitori, hotărîţi să ducă mai departe realizările dobîndite printr-un unanim efort de muncă şi creaţie — a ilustrat disponibilităţile economice deosebite ale ţării noastre, dorinţa de a statornici relaţii de colaborare trainică cu ţara pe care o reprezintă Şahinşahul Reza Pahlavi — colaborare folositoare deopotrivă popoarelor noastre, destinată a sluji cauzei păcii, progresului social, relaţiilor internaţionale de respect şi preţuire reciprocă. N. Popescu-BOGDANEŞTI Nicolae DRAGOȘ Adrian IONESCU La sosire, pe aeroportul din Craiova „Electroputere“ îşi relevă virtuţile Primul punct al itinerarului este uzina „Electroputere“. Simbol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfăţişează ca un dinamic şi viguros centru al industriei construcţiilor de maşini. De aici îşi iau drumul pe magistralele de oţel ale patriei, pe arterele feroviare ale altor ţări cunoscutele locomotive electrice şi Diesel-electrice „Electroputere“. Aici se produc transformatoare de forţă de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de ţări ale lumii. Emblema uzinei „Electroputere“ este, de asemenea, însemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice şi aparataj de medie şi înaltă tensiune. Toate aceste remarcabile performanţe tehnice sunt mărturii ale coordonatelor industriale pe care, asemenea multor altor localităţi ale ţării, s-a înscris în anii socialismului şi oraşul Craiova. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate care sunt produsele electrotehnice realizate aici au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe şeful statului nostru, Nicolae Ceauşescu, pe înaltul oaspete, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi- Din discuţiile pe care le-am surprins în momentele ce au premers sosirea la uzină, în timpul vizitei, am reţinut faptul că ea este interpretată ca un semn al dorinţei înalţilor oaspeţi iranieni de a cunoaşte la faţa locului realizările poporului nostru, posibilităţile existente de a lărgi pe multiple planuri colaborarea economică între România şi Iran. De altfel, uzina craioveană şi-a trimis primele „cărţi de vizită“ în ţara prietenă , transformatoare de forţă de 150 şi 200 kVA, precum şi diverse tipuri de aparataj electrotehnic. In prezent se află în fază avansată de fabricaţie primele tipuri de separatoare electrice de 20 kV, care vor lua calea Iranului Au fost şi vor fi aceste produse, pe care hărnicia şi priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinţei şi posibilităţilor reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia iraniană, în folosul ambelor părţi. Despre toate aceste realizări ale uzinei, despre potenţialul său industrial şi investiţiile de inteligenţă tehnică, materializate în sute de produse, oaspeţii iranieni au avut posibilitatea să ia cunoştinţă din sursă directă în convorbirile cu ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ion Avram, cu directorul general al grupului de uzine pentru aparataj şi maşini electrice, ing. Mihai Niculescu. Exemplificare convingătoare a informaţiilor oferite a constituit-o vizita în principalele sectoare care alcătuiesc acest prestigios complex industrial. Cu deosebit interes, Şahinşahul Iranului s-a oprit în fabrica de locomotive. După ce se dau ample explicaţii asupra caracteristicilor funcţionale ale acestor titani ai drumurilor de fier, înaltul oaspete iranian şi preşedintele Consiliului de Stat al României sunt invitaţi la pupitrul de comandă al unei locomotive care aşteaptă semnalul de plecare. Şahinşahul răspunde invitaţiei de a pune în mişcare turbinele puternicei maşini. Reţine apoi îndelung atenţia înalţilor oaspeţi locomotiva electrică — produs de înaltă tehnicitate asimilat nu de multă vreme. In cabina locomotivei are loc o scurtă discuţie între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le deschide dezvoltării unei economii moderne înzestrarea transporturilor feroviare cu astfel de locomotive. Şeful statului român informează pe interlocutor asupra planurilor noastre de electrificare a magistralelor de cale ferată şi subliniază, în această ordine de idei, gradul înalt de eficienţă economică la care vor ajunge transporturile, mai ales în zonele de munte, cînd va fi extinsă utilizarea locomotivelor electrice. Şahinşahul Iranului subliniază că şi ţara sa este îndeaproape preocupată de problema modernizării transporturilor feroviare. Totodată, are cuvinte de apreciere pentru modul cum a fost realizată locomotiva electrică românească, pentru performanţele ei tehnice înalte. Este vizitată în continuare fabrica de aparataj electric. Impresionează aici, în mod deosebit, de In teritoriile chimiei Străbătînd străzile oraşului, de-a lungul cărora zeci de mii de localnici au ţinut să salute cu căldură pe solii poporului iranian, pe conducătorul iubit al poporului nostru, preşedintele Nicolae Ceauşescu, coloana oficială a maşinilor, escortată de motociclişti, se îndreaptă spre un alt puternic obiectiv industrial al Craiovei contemporane, edificat în anii socialismului, combinatul chimic. De departe se profilează siluetele argintii ale impresionantei întreprinderi chimice, din care pornesc anual un milion tone de îngrășăminte pe bază de azot, precum şi 70 000 tone produse chimice organice. Combinatul chimic poate fi considerat, atît prin vasta panoramă pe care o oferă, cît şi prin complexitatea proceselor chimice ce au loc în uriaşele sale retorte, o veritabilă cetate a chimiei româneşti. Şi colectivul acestei puternice unităţi industriale face o primire călduroasă, prietenească distinşilor oaspeţi. La intrare, în uralele sutelor de muncitori veniţi în întîmpinare, oaspeţilor li se adresează o sinceră urare de bun venit. Sunt prezenţi ministrul adjunct al industriei chimice, Nicolae Ionescu, directorul general al combinatului, ing. Iustin Rogoz, cadre din conducerea uzinei, specialişti. In faţa unei machete, care înfăţişează sintetic imaginea uriaşului combinat, ce se întinde pe 100 de ha, se dau explicaţii amănunţite în legătură cu profilul şi capacitatea producţiei fabricilor aflate în funcţiune. Preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi Şahinşahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, li se prezintă succint istoricul dezvoltării combinatului. Cei doi şefi de stat vizitează apoi, în maşini, vastul teritoriu al acestei împărăţii a chimiei, constituită dintr-o spectaculoasă ţesătură de ţevi şi rezervoare metalice. Fabrica de oxigen, prin faţa căreia trece la un moment dat coloana maşinilor, impresionează prin geometria desăvîrşită a construcţiei, părînd, în întregul său, o ingenioasă eprubetă metalică ridicată, prin construcţie, la o scară fabuloasă. Preşedintelui Consiliului de Stat al României şi Şahinşahului Iranului le sînt prezentate complexitatea procesului de producţie, nivelul de înzestrare tehnică, ultramodernă, caracteristică a întregului combinat. Toate aceste calităţi tehnice, adăugîndu-şi hărnicia muncitorilor, constituie o explicaţie edificatoare a renumelui de care se bucură Combinatul chimic Craiova atît în ţară, cît şi peste hotare, unde se exportă produsele sale. Ca şi în alte momente ale vizitei, suveranul Iranului, rostind cuvinte de preţuire pentru chimiştii craioveni, pentru munca lor şi calitatea produselor ce le obţin, îşi exprimă convingerea că obiectivele industriale vizitate oferă un argument în plus pentru prospectarea de noi posibilităţi destinate dezvoltării cooperării economice româno-iraniene. La încheierea vizitei în combinat, luîndu-şi rămas bun de la gazde, Şahinşahul Iranului a spus, printre altele : „Mi-a plăcut în mod deosebit ceea ce am văzut aici. Vă felicit sincer. Şi pe noi ne preocupă dezvoltarea industriei chimice. Vă doresc succese tot mai mari“. După un scurt popas la Casa de oaspeţi a oraşului, convoiul de maşini străbate din nou bulevardele Craiovei, înfrumuseţate în ultimii ani de o salbă de blocuri construite cu fantezie arhitectonică şi bun gust. Distinşilor oaspeţi li se a* Maternitatea Polizu, una dintre instituţiile sanitare model ale Capitalei, a primit marţi dimineaţa vizita împărătesei Iranului, Farah, şi a soţiei preşedintelui Consiliului de Stat, Elena Ceauşescu. Distinsele vizitatoare erau însoţite de Maria Groza, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, de Malektadi Alam, doamnă de onoare a împărătesei, şi de alte persoane oficiale române şi iraniene. La sosire au venit în întîmpinare un grup de medici, în frunte cu prof. univ. dr. docent Dan Alessandrescu, directorul maternităţii, care face o succintă prezentare a acestei instituţii, unde, pe lîngă asistenţa acordată mamelor şi noilor născuţi, se desfăşoară şi o activitate de cercetare, învăţămînt şi îndrumare. In timp ce parcurge diferitele secţii ale maternităţii, săli de operaţii, saloane, laboratoare, împărăteasa Iranului se interesează de o serie de aspecte ale activităţii care se desfăşoară în instituţie. Se vizitează apoi complexul arhitectural de la Mogoşoaia. In sălile palatului lui Constantin Brîncoveanu, care adăposteşte astăzi colecţia de artă feudală brîncovenească, vizitatoarele îşi exprimă admiraţia pentru splendidele piese expuse, provenind din vechi tezaure : obiecte de argint, tapiserii, broderii, sculpturi în lemn, îngălbenite tipărituri, mărturii ale culturii româneşti din secolul XVIII. Împărăteasa Iranului se interesează de elementele originale ale monumentului, îşi exprimă dorinţa de a privi întregul ansamblu, face o plimbare prin parcul palatului. în continuare, o vizită în parcul Herăstrău oferă prilejul de a admira, la „Expoflora 1970“, o mare diversitate de specii de flori, arbori şi arbuşti ornamentali, în aranjamente pline de gust. Privirile sunt atrase de covorul multicolor şi înmiresmat, ţesut pe o suprafaţă de 10 ha,din mii de flori, de mîinile dibace ale grădinarilor noştri. Momente agreabile prilejuiesc scurtele popasuri în pavilionul cu flori, peluzele amenajate, grădina cu plante de umbră şi pitoreasca grădină sătească. Pe aleile parcului, bucureşteni veniţi să petreacă aici clipe de odihnă şi destindere aplaudă călduros pe vizitatoare, le fac o manifestaţie spontană de simpatie. Muzeul Satului întîmpină, în după-amiaza aceleiaşi zile, pe împărăteasa Farah. In faţa ochilor se desfăşoară imaginea complexă a satului românesc, sinteza unei ţări întregi concentrată pe numai 7 ha. Directorul muzeului, Gheorghe Focşa, conduce pe vizitatoare prin numeroase gospodării, unele de vîrstă seculară, răspunde întrebărilor ce i se adresează despre folosinţa unui obiect sau altuia, despre destinaţia diferitelor încăperi, denumirea unor piese de îmbrăcăminte, semnificaţia motivelor care împodobesc un stîlp de pridvor etc. împărăteasa Farah admiră armonia culorilor, fantezia creatorului popular prezentă pretutindeni în acest muzeu, a cărui faimă a ajuns piă departe de hotarele ţării. Sanda IONESCU Vizitele împărătesei Farah La expoziţia de flori din parcul Herăstrău PAGINA 3 VEŞTI DIN ŢARĂ * La Combinatul chimic din Tîrnăveni Instalaţii repuse în funcţiune Pe platforma Combinatului chimic din Tîrnăveni a fost înregistrat un nou succes in lupta pentru înlăturarea urmărilor provocate de recentele inundaţii — repunerea în funcţiune a cuptorului nr. 2 de carbid. Au început, de asemenea, să producă instalaţiile de bicromat de sodiu şi cele de policlorură de vinil. In prezent, efortul chimiştilor din Tîrnăveni este concentrat asupra celei mai mari instalaţii de carbid din combinat — cuptorul nr. 5. Prin includerea acestui agregat în circuitul productiv, combinatul va putea furniza zilnic beneficiarilor circa 240 tone carbid. Economii de metal Gospodărirea judicioasă a metalului constituie principala premisă a îndeplinirii noului angajament pe care și l-a asumat recent colectivul Uzinei de vagoane din Arad. In acest scop, colectivele de specialişti din serviciile tehnologice şi de proiectări din secţiile de tratamente termice şi prelucrări mecanice au stabilit o nouă serie de subansamble, repere şi piese, care prin reproiectare şi modificări constructive vor permite economisirea unei cantităţi de aproape 4 000 tone metal. O altă sursă utilizată în acelaşi scop o constituie extinderea unor tehnologii de prelucrare la nivelul producţiei industriale. Numai prin sporirea volumului şi a cantităţii de piese executate prin ştanţare liberă şi matriţare fără bavură, consumul de oţel, la numărul de vagoane de marfă ce se vor construi în acest an, se va reduce cu 112 tone. Modernă aerogară la Bacău BACĂU (corespondentul „Scînteii“) . La Bacău a început construcţia unei noi aerogări, care va deservi călătorii ce folosesc mijloacele aeriene de transport. Clădirea, cu o linie arhitectonică modernă, va dispune de săli de aşteptare, un salon oficial, cabine telefonice, ghişeu poştal, bar. Ea va fi înzestrată cu aparatură de înaltă tehnicitate, care va asigura securitatea zborurilor în orice condiţii meteorologice. Alături de clădirea principală se vor construi un bloc tehnic şi o platformă de îmbarcare şi debarcare pentru avioanele care staţionează în faţa aerogării. Noul obiectiv, care va fi dat în exploatare la jumătatea anului viitor, va deservi anual peste 19 000 călători. Locuinţe noi PIATRA NEAMŢ (corespondentul „Scînteii“) . Constructorii de pe şantierele de locuinţe din oraşele judeţului Neamţ au organizat un front de lucru pentru 160 apartamente, care se vor da în folosinţă de-a lungul acestui an. In primul semestru, ei au terminat, peste prevederile sarcinilor de plan, un număr de 169 apartamente, dintre care, la Piatra Neamţ, 110 apartamente au fost date în folosinţa chimiştilor de pe platforma industrială a Săvineştiului. Zilele trecute, în municipiul Piatra Neamţ s-a deschis în cartierul Mărăţei un şantier de locuinţe. Noul ansamblu, consemnat in toponimia nouă a oraşului sub denumirea de „Mărăţei III“, va însuma 11 blocuri cu 325 apartamente, cu o centrală termică proprie. Pînâ la sfirşitul anului, numai în acest nou cartier din Piatra Neamţ, numărul apartamentelor date în folosință în ultimii ani se va ridica la 1 500. " . ■ Invenţie brevetată Au fost acordate brevete de invenţie unui colectiv de specialişti de la Institutul de cercetări metalurgice din Bucureşti, alcătuit din dr. ing. Iosif Tripşa, ing. Nicolae Iatan şi ing. Stanca Lucia Dumitru, pentru realizarea unor procedee de prelucrare a cenuşilor de pirită, in vederea folosirii lor în siderurgie. Pină acum, aceste reziduuri nu puteau fi utilizate în siderurgie datorită faptului că ele conţineau o mare cantitate de arsen, neînlăturabilă prin nici o metodă cunoscută. Avantajele folosirii tehnologiilor propuse de inginerii bucureşteni sunt multiple : se realizează îndepărtarea elementelor nocive şi aglomerarea la cald a pulberilor de cenuşi de pirită într-o singură operaţie, se obţin materii de calitate superioară, utilizabile în furnale sau alte agregate siderurgice. Metoda nu necesită agregate şi instalaţii speciale. (Agerpres)