Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)
1970-09-21 / nr. 8553
IN AGRICULTURA, SARCINI URGENTE: • Recoltatul porumbului şi florii-soarelui • Pregătirea terenului şi semănatul griului In saptimba care a trecut, timpul călduros in cea mai mare parte a urii a permis continuarea, in ritm susţinut, a recoltării culturilor tirzii. Din datele centralizate în cursul zilei de simbătă la Ministerul Agriculturii si Silviculturii rezultă că in întreprinderile agricole de stat recoltarea florii-soarelui s-a făcut în proporţie de 51 la sută, a porumbului şi cartofilor de toamnă — 21 la sută. In cooperativele agricole, recoltatul s-a făcut de pe 66 la sută din suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui, 22 la sută la sfecla de zahăr, 12 la sută la porumb şi 21 la sută la cartofii de toamnă. In judeţele situate de-a lungul Dunării, unde stadiul de vegetaţie a culturilor este asemănător, există diferenţe în ce priveşte ritmul recoltatului. In cooperativele agricole din judeţul Dolj recolta de porumb a fost strînsă de pe 22 la sută din suprafaţa cultivată. Olt — 31 la sută, Teleorman — 22 la sută, Ilfov — 20 la sută, Ialomiţa — 22 la sută, Constanţa — 15 la sută, Tulcea — 18 la sută, Brăila — 11 la sută. Recoltatul florii-soarelui trebuie intensificat, îndeosebi în judeţele Constanţa şi Tulcea, unde s-au realizat numai jumătate din suprafeţe şi, bineînţeles, în judeţele Arad, Timiş, Bihor, Argeş unde această lucrare abia a început. Raidul-anchetă, organizat în judeţele Dolj şi Olt, a scos în evidenţă că există posibilităţi nefolosite pentru grăbirea recoltatului, problemă care trebuie să preocupe in mai mare măsură organele locale de partid şi de stat, conducerile unităţilor agricole, astfel ca, în timpul cel mai scurt, recolta să ajungă din cimp în magazii. Grăbirea recoltatului se impune şi din alt motiv. O parte din suprafeţele care se vor însămînţa in această toamnă cu grîu şi alte cereale paloase urmează după culturi tîrzii. Terenurile trebuie eliberate cît mai repede pentru a se putea trece, cu toate forţele, la arat. Cum decurg aceste acţiuni In judeţele amintite ? Pină In prezent, din datele centralizate la direcţia agricolă, rezultă că în cooperativele agricole din JUDEŢUL DOLJ porumbul a fost recoltat doar de pe 25 589 ha, ceea ce reprezintă 21 la sută din suprafaţa agricolă ocupată cu această cultură. Din cele 130 000 ha, care urmează a fi însăminţate cu griu, aproape 60 000 ha sunt amplasate după porumb. Aşa se face că pînă la 18 septembrie au fost arate numai 68 405 ha, din care doar 55 381 ha au fost pregătite pentru semănat. Stadiul de vegetaţie a acestei culturi permitea ca, pînă la această dată, să se recolteze suprafeţe mult mai mari. Nici recoltatul florii-soarelui n-a fost terminat. La ora actuală mai este pe cimp recolta de pe încă 2 290 ha, iar pe 5 118 ha încă nu s-a treierat . Desigur, pe cuprinsul judeţului Dolj sunt unităţi cooperatiste în care lucrările de recoltare şi de pregătire a terenului sunt avansate, ceea ce le va da posibilitatea să însămînţeze la timp culturile de toamnă. în rândurile de faţă ne vom ocupa de acele unităţi în care ritmul lucrărilor este nesatisfăcător. Cu mult înainte de începerea campaniei agricole de toamnă s-a stabilit ca pentru urgentarea lucrărilor de recoltare a culturilor tîrzii, şi îndeosebi a porumbului şi florii-soarelui, să se folosească din plin combinele. Cele 12 I.M.A. din judeţ au primit sarcina să adapteze în acest scop circa 500 combine de păioase. Pînă la 20 septembrie, după cum am fost informaţi la direcţia agricolă judeţeană, erau pregătite 300 de combine. Restul de 200 erau în lucru. Din păcate, trebuie spus că nici combinele la care s-au făcut adaptările pentru recoltatul porumbului nu au fost folosite decit sporadic „Deşi avem pregătite pentru a recolta porumbul 41 de combine — ne spunea ing. Aurel Paris, directorul I.M.A. Segarcea — până la 19 septembrie, dintre cele 3 035 ha cu porumb contractate cu cooperativele agricole n-am recoltat nici cel puţin un hectar. Există o reţinere cu totul nejustificată din partea conducerilor şi inginerilor-şefi din cooperativele agricole în folosirea combinelor“. Aşa se face că la cooperativa agricolă din Greceşti, din cele 500 ha cu porumb au fost recoltate pînă în prezent doar 140 ha, dintre care au fost eliberate numai 50 ha, care s-au şi arat. Din această cauză, I.M.A. a fost nevoită să ia tractoarele şi să le mute la alte cooperative unde era terenul eliberat. Situaţii asemănătoare ne-au fost relatate şi de către directorul I.M.A. Bîrca, ing. Victor Ionaş. „Deşi cooperativa din Bistreţ, rămasă în urmă cu recoltatul porumbului, ne spunea interlocutorul, preşedintele cooperativei respective, Gh. Stanciu, nu vrea să folosească combinele CT-2R, care, la probele efectuate în lan, au dat rezultate , foarte bune“. Şi in cooperativa agricolă de producţie Perişor, din cele 960 ha ocupate cu porumb au fost recoltate, pînă ieri, doar 160 ha. De ce aşa puţin ? „Am fost tractat cu I.M.A. Plopşor, care ne deserveşte, să ne recolteze mecanic 750 ha cu porumb, ne-a spus preşedintele cooperativei, Marin Firan. Pînă în prezent nu au reuşit să recolteze însă decit opt hectare cu combinele. Pe ziua de 18 septembrie, şeful secţiei I.M.A. a vorbit cu conducerea întreprinderii, care a promis încă zece combine la recoltatul porumbului. Numai că pînă astăzi, dintre cele 10 combine, nu a ajuns nici una“. Şi în timp ce într-o parte combinele nu lucrează pentru faptul că preşedinţii şi inginerii cooperativelor agricole nu au ajuns încă la concluzia că urgentarea recoltării porumbului este în avantajul lor, în alte locuri combinele sunt solicitate, dar nu sunt transferate în mod operativ pentru a fi folosite din plin. Pentru a recupera din timpul pierdut, în unităţile agricole s-a hotărît ca ieri, 20 septembrie, să se lucreze din plin pe ogoare. Ce s-a văzut însă ? La cooperativa agricolă Radovanu, in planul de muncă întocmit cu o zi înainte, de inginerul-şef, Ion Mihai, se stabilise ca patru combine să recolteze floarea-soarelui la brigada din satul Fîntînele. In dimineața zilei de 20 septembrie, din cele patru combine planificate nu lucra nici una. Mecanizatorii ne-au relatat că brigadierul nu a mobilizat oamenii la lucru. Am adus acest fapt la cunoştinţa preşedintelui. Acesta ne-a spus că nici tractoriştii nu s-au înghesuit la lucru. Şi în timp ce unii aruncau vina pe alţii, floarea-soarelui se scutura in cimp. De menţionat şi faptul că inginerul-şef s-a mulţumit doar să întocmească planul de ipnică, în ziua prevăzută nu a mai dat prin unitate fiind plecat la Craiova, unde locuieşte. La fel a precedat, bineînţeles, şi cel de-al doilea inginer agronom din cooperativă, Doru Popa. De aici şi concluzia că nu-i suficient să întocmeşti un plan de muncă, ci trebuie să te şi ocupi de îndeplinirea lui. (Continuare tn pag. a Il-a) La Uzina de fibre sintetice din Iaşi, O NOUA INSTALAŢIE PRODUCE IAŞI (corespondentul „Scinteii", Manole Corcaci). Tînăra uzină de fibre sintetice din Iaşi s-a îmbogăţit zilele acestea cu o nouă şi importantă capacitate de producţie : instalaţia de fire poliesterice textile şi tehnice de 3 050 tone pe an. Această nouă capacitate, de producţie este înscrisă în cea de-a doua etapă de dezvoltare a uzinei. In următorul cincinal, capacitatea de producţie a uzinei va creşte de circa 4 ori. PROLETARI Din TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8553 Luni 21 septembrie 1970 4 PAGINI-30 BANI La posturile de radio şi televiziune Luni, 21 septembrie a.c., în jurul orei 11:50, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct, de la Viena, ceremonia sosirii preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în vizita oficială pe care o fac în Austria, la invitaţia preşedintelui federal, Franz Jonas. CĂMARA DE IARNĂ se pregăteşte cu legumele nestrînse din cimp? Apariţia zilelor de toamnă aduce în pieţe şi magazinele de legume şi fructe un plus de animaţie : cumpărătorii caută nu numai produsele curente, ci vor — pe bună dreptate — să-şi procure şi rezerve pentru... cămara iernii. Preocupare absolut firească pe care comerţul local o cunoaşte de ani şi ani. Cel puţin teoretic , căci în practică — la Bacău — lucrurile se prezintă altfel. In cursul săptăminii trecute am vizitat numeroase magazine ale I.L.F. şi pieţe şi am constatat — chiar la „orele de vîrf" — că prin rafturile acestor unităţi ...sufla vîntul. Am fost marto- Raid-anchetă în judeţul Bacău rii unor dialoguri repetate de acest fel : — Aveţi ardei graşi, gogoşari, castraveţi ? — Nu ! — Cînd aduceţi ? — Nu ştim. De ce oferă comerţul cumpărătorilor „dialoguri" în loc de produse ? — Explicaţia e cît se poate de simplă (vom vedea de ce e „simplă“ mai tîrziu — n.n.), ne declară tovarăşul Dimitrie Garbur, directorul I.L.F. Cooperativele agricole de producţie cu care avem încheiate contracte nu-şi onorează ritmic obligaţiile Noi suntem la cheremul producătorului : ne dă marfă, aducem în piaţă, nu ne dă, n-avem ce face. Suntem de-a dreptul îngrijoraţi : cele mai mari restanţe în livrarea produselor se înregistrează tocmai la unităţile cu sector legumicol puternic. Am să vă dau numai două exemple. De la Tamaşi am primit pînă acum doar 300 tone de regiune, din cele peste 1 200 tone contractate , iar de la C.A.P. Nicolae Bălcescu am ridicat doar 4 din cele 285 tone de tomate contractate. De ce numai atît ? Respectivele cooperative spun că n-au producţie şi nu-şi mai pot îndeplini contractele. — Aţi luat legătură cu alte cooperative — care au producţie bună — pentru a suplimenta ele contractele ? — N-am luat fiindcă toate spun că n-au. Oprim aici dialogul cu directorul I.L.F. Oare aşa să stea lucrurile : să nu fie producţie suficientă de legume in cîmp ? înainte de a porni spre grădinile cu legume, notăm o cifră : C.A.P.-urile din judeţ n-au onorat decit in proporţie de 25 la sută contractele. Sunt unităţi, cum ar fi cele din Fărăoani şi Bogdăneşti, care n-au dat pină la această dată din contractele încheiate nici un kilogram de castraveţi, roşii, ardei graşi şi varză. Ce constatăm în cimp ? Vizităm mai întii C.A.P. Tamaşi — furnizorul care are cele mai mari restanţe, susţinînd că „n-are producţie“. Cooperativa are o grădină de legume care se întinde pe o suprafaţă de peste 100 de hectare. Recolta este de-a dreptul bogată. Dar ce folos dacă in loc să ajungă in sacoşa cumpărătorului, ardeii, roşiile şi castraveţii stau părăsite, ajungînd să putrezească în cîmp ? Am văzut pe cimp grămezi de gogoşari striviţi de roţile căruţelor ; mari cantităţi de ardei şi roşii au pleznit şi s-au stafidit pe vrej fiindcă nu au fost culese la timp, întrebaţi de această situaţie, inginerul-şef al unităţii, Vasile Tărniceru, şi şeful de fermă, Grigore Dăscălescu, înalţă din umeri : „Ce putem face. N-avem braţe de muncă la grădină“, filei doi şefi ai grădinii ne vorbesc despre lipsa braţelor de muncă ca şi cum altcineva şi nu ei, împreună cu conducerea C.A.P., ar trebui să-i mobilizeze pe cooperatori la strinsul recoltei. Statul şi cooperatorii au investit în grădină şi bani şi muncă. De ce conducerea C.A.P. şi organizaţia de partid nu intervin energic pentru ca aceste eforturi să nu se irosească acum în cîmp ? Am constatat că aceleaşi cauze stau, în esenţă, la baza nelivrarii produselor contractate şi în alte cooperative, cum ar fi cele din Livezile, Sascut Tirg, Corbasca, Tîrgu Trotuş — unde, deşi in cîmp sînt producţii, de recoltarea lor nu se preocupă nimeni. Motivul : „ce să ne mai batem capul, tot am întîrziat şi nu ne mai putem îndeplini în întregime contractul“. Ciudată logică au aceşti gospodari : in loc ca producţia, atîta cît există, să fie valorificată pînă la ultimul gram, ea este lăsată să se strice în cimp. Oare tovarăşii de la uniunea judeţeană şi de la direcţia agricolă n-au trecut prin aceste grădini ? Şi dacă da, atunci de ce tolerează asemenea stări de pasivitate şi indiferenţă faţă de recoltarea legumelor ? Gh. BALTA C. PRIESCU (Continuare In pag. a II-a) Amănuntul Se cunoaşte — nu vreau să repet un adevăr comun, de mult intrat în circulaţia publică — rolul adesea aovirşitor pe care-l joacă pe felurite ţărimuri ale realităţii, in diverse momente ale existenţei cotidiene, amănuntul, detaliul, faptul sau aspectul aparent mărunt, insignifiant. Mă opresc, in acest sens, in rindurile de faţă la amănuntul urbanistic. In anii din urmă, Piatra Neamţ, frumosul oraş montan de la poalele Ceahlăului, a devenit, prin splendidele ansambluri urbanistice care-i conturează noua fizionomie, o adevărată bijuterie de arhitectură modernă. Chiar la una din porţile ora ____________________ tului, la ciţiva metri de gară, te intîmpină insă, cu o surpriză neplăcută, un „amănunt“ disgraţios : In faţa unui scuar, o căprioară de aluminiu (scluptată naturalist cu aproape toate... amănuntele!) scoate apă pe gură. Oare nu se putea potoli setea ipotetică a cetăţenilor pe altă cale? Era oare neapărat nevoie de această „fintină“ de un izbitor prost gust ? Ia altă poartă a oraşului, de data aceasta pe una din şoselele pe care pătrund automobiliştii in Piatra Neamţ, te aşteaptă un alt amănunt-surpriză de acelaşi „gen" : ca un fel de „simbol“ al cetăţii este plantată aici o... copie miniaturală a Ceahlăului din pietre orinduite una peste alta şi cu un urs, tot din piatră, cocoţat la înălţime. Acest „simbol" este ornat şi cu o inscripţie care stirneşte ilaritatea trecătorilor: „Nu vi suiţi pe munte (!?!), pericol de electrocutare !". Ca să nu mai vorbim de lampadarele bicolore (roşu cu galben !) care atirnă ca la bilet. Şi aici se află o cişmea, dar poate ea să justifice o asemenea (blajin vorbind) oroare constructivă ? Asemenea „amănunte" edilitar-urbanistice (cum ar fi, bunăoară, enormele „scrumiere înflorate" de pe cea mai centrală arteră a Capitalei, unele „porţi" cu ornamente fals-folclorice, şterse de ploaie, de la intrarea anumitor localităţi, harta cu legenda prefăcută de intemperii intr-un soi de mizgă indescifrabilă de la intrarea Parcului Herăstrău etc.) nu numai că uriţesc faţa unor locuri altminteri frumoase, dar şi stimulează carenţele bunului gust pe alte ţărimuri (să te mai miri apoi de oglinjoarele inimioare ori de cutiuţele din scoici ce se lăfăie prin unele vitrine „artizanale“ ?). Numai nişte simple amănunte ? Poate e vorba de ceva mai mult. De grija permanentă ce se cere edililor pentru a integra organic fiecare aspect, orfett de mărunt, al realităţii citadine in simpla, luminoasa, rafinata arborescentă a noului urbanistic Victor BÂRLADEANU PICĂTURA DE CERNEALĂ Trecem mai totdeauna cu vederea gestul de a rupe ori a întoarce fila unui calendar. Dar dacă ne-am gindi ce am realizat in această zi din viaţă, că am mai trecut douăzeci şi patru de ore la capitolul „definitiv clasat“, atunci ?„. Dar dacă rupem ori întoarcem o filă de calendar care marchează o zi nu din viaţa unui singur individ, ci din viaţa, să spunem, a trei mii de oameni sau din viaţa unui oraş Întreg ? Un grădinar din Sighetu- Marmaţiei n-a fost de părere să lase gestul ruperii ori întoarcerii filei de calendar în banal. A crezut de cuviinţă să-i acorde o semnificaţie şi o valoare, dacă doriţi, spectaculară. Exact în clipa în care sirena combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului dă semnalul începerii primului schimb, grădinarul oficiază solemnitatea schimbării filei de calendar. Gestul nu mai poate fi trecut cu vederea, dimpotrivă se înscrie in rîndul evenimentelor şi nu-i unul din cei aproape trei mii de muncitori ai combinatului care să nu-ţi atragă atenţia asupra „calendarului nostru“, aflat la loc de cinste in splendidul parc din curtea modernei întreprinderi. „Fila“ zilei e din flori, după cum întreg calendarul e din flori, din sute dacă nu din mii de mărunte flori multicolore. Dar dincolo de momentul schimbării, care durează la propriu momente, intuieşti multele zile, chiar săptămîni în care fiecare „filă“ îşi desăvârşeşte destinul vegetal pînă la data cînd ajunge să-şi definească rolul în şirul zilelor din calendar. Totul e pregătit cu minuţiozitate : pămîntul tratat cu îngrăşăminte ; răsadul plantat fir cu fir, imaginînd conturul unei cifre ; cimpul dimprejur, de asemenea ; stropitul efectuat continuu după riguroase criterii ; apoi verificarea permanentă a temperaturii din sere ; apoi atenta veghere ca firavele mlădiţe să nu fie atacate de dăunători ; apoi... Nimic nu scapă grădinarului. Compromis în ţinerea unui calendar de acest fel nu poate exista. Şi aşa, zilei ce-şi aşteaptă rândul intrării în circuitul timpului i se acordă sens şi frumuseţe... Cu ani în urmă, intr-o zi cu soare şi praf iscat de uşoare vîrtejuri aduse dinspre Solovanu, întâlnisem pe terenul viran şi plin de gropi ce se anunţau a fi o viitoare piaţă a noului combinat, vreo cincisprezece fete, cam speriate, adunate una în alta. Purtau straie ţesute în casă, opinci şi traiste cu merinde. Erau de prin Năneşti, Vad, Săpînţa, Orbeşti... Mă luaseră drept director, deoarece trebăluisem la poartă cu o delegaţie. „Dacă dumneata eşti director, poţi să ne angajezi la lucru aici, la noua fabrică ?“. Şi-au arătat curajul şi cîţiva cuconi veniţi şi ei cu nădejdea că vor fi primiţi la fabrică... încă nu se strînseseră schelele din jurul halelor, încă nu se acoperiseră şanţurile conductelor subterane, încă se montau transportoarele, dar înăuntrul albelor hale se făceau probele tehnologice. Cum ? Împrejurul uneia sau alteia din complicatele maşini, grupe de tineri, abia reîntorşi de la şcoli şi cursum de calificare, se familiarizau cu noile maşini sub atenta supraveghere a unui veteran de... douăzeci şi trei, douăzeci şi patru de ani, cu stagiu prin fabricile similare din Tg. Mureş, Cluj, Suceava... Cunoşteam prea bine Sighetu-Marmaţiei, oraşul de sub Solovanu, dintre Tisa şi Iza mereu limpede, 11 străbătusem străzile , un tirg încremenit in timp, unde nu se ţinea seama de zilele ce se înlăturau una pe alta, unde, în afară de joagărul de pe malul Tisei şi de fabrica de năfrămuri, industria modernă nu tentase pe nimeni. Cunoşteam şi Maramureşul, de la Gutîi la Prislop, şi ştiam că pînă şi vestitele porţi îşi îmbinau grinzile cu cuie de lemn, împărtăşeam îngrijorarea „veteranilor“ care instruiau pe tinerii veniţi de prin satele dimprejur, ori chiar din Sighet, în fond era vorba să mânuiască un utilaj modern, de nivel european. Novicii trebuiau să se încadreze intr-un flux tehnologic în care, pe de o parte Intra fagul pădurilor maramureşene, pe de altă parte urma să se ambaleze garnituri de mobilă, stive de plăci aglomerate, mii şi mii de seturi de scaune... Gheorghe Vlad venise din Sălişte, Ioana Nemeş din Făget, Ştefan Covaci din Berbeşti, Gheorghe Pop din Giuleşti, Ştefan Corneei din Sighet... Purtau sub halatele de protecţie straie cu alese cusături, aduceau cu ei o idilică neştiinţă în materie de tehnică, dar şi setea, ambiţia şi inteligenţa de a pricepe, de a învăţa. Şi la o anumită dată, întîia secţie, de scaune curbate, a intrat în funcţiune, apoi ziarele au anunţat oficial inaugurarea, Sighetu-Marmaţiei înscirindu-şi numele pe harta industrială a ţării. A intrat în funcţiune şi calendarul grădinarului... fiecare zi insemnînd nu o schimbare banală de filă, ci un eveniment. După cinci ani mă opresc în acelaşi loc unde întilnisem speriatele fete ce băteau la poarta combinatului. Piaţa şi-a desăvîrşit conturul. Un rond de flori obligă maşinile la sens giratoriu. Arbuştii ornamentali au crescut, parcul şi-a împlinit splendoarea. Gheorghe Vlad din Sălişte şi-a terminat şcoala profesională şi e pe-a XI-a la liceu . Ioana Nemeş din Făget, din secţia mobilă corp, pe lingă faptul că e reputată ca pricepere în meserie, a devenit solistă a formaţiei de muzică maramureşeană. Ştefan Corneei, pe care-l întilnisem lucrând la o inovaţie ce urmăreşte valorificarea şi a ultimelor procente de aşchii, se întorsese abia de cîteva zile de la Zagreb unde, ca acordeonist, ne reprezentase ţara la un festival artistic. Atât el, cît şi mulţi alţii, terminaseră şi cursurile şcolii populare de artă. Să mai adăugăm faptul că în zilele în care calendarul grădinarului marca a doua parte a însoritului august au fost trimise spre Anglia noi loturi de mobilă, altele spre U.R.S.S. ori spre alte ţări ale Europei. Notăm că marele combinat din Sighet produce anual 20 000 de garnituri de mobilă, 600 000 de scaune curbate, peste 3 000 de vagoane de placaj, plăci aglomerate şi fibrolemnoase. Nu doresc să schiţez o cronică de producţie, nici să aleg destine exemplare care să ilustreze metamorfoza marelui combinat maramureşean ; moderna întreprindere şi-a cîştigat maturitatea, in fluxul ei productiv ritmicitatea nu-i tulburată de nimic ; după doar cîţiva ani a devenit inima unei importante centrale industriale. Doresc doar să relev sensul şi frumuseţea pe care fiecare zi, atît de atent şi de spectaculos marcată de grădinarul uzinei, o răsfrânge nu (Continuare in pag. a II-a) Calendarul de flori reportaj de Teofil BUŞECAN CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE INTRATE ÎN FUNCŢIUNE • După numai 10 luni de la Inaugurare, la Fabrica de tricotaje din Suceava a intrat in funcţiune o nouă capacitate de producţie. Dotată cu maşini şi utilaje moderne, ea va produce 1,5 milioane tricotaje pe an. Cu aceasta, capacitatea noului proiectip industrial sucevean a ajuns la peste 18 milioane bucăţi tricot. In prezent se desfăşoară cu succes lucrările care să asigure atingerea, pină la sfîrşitul anului, a capacităţii finale de 22 milioane tricotaje anual. • Constructorii hidrotehnicieni din portul Constanta înscriu noi realizări pe agenda înfăptuirii planului de construcţii şi amenajări ale noului bazin portuar. In zona sudică a marelui port maritim au fost recepţionate zilele acestea cheiul danei nr. 69, platforma pentru depozitare şi căile de acces, precum şi primul din cele două faruri de la intrarea in noul bazin portuar. Este un curs de construcţie şi o mare platformă pentru depozitarea mărfurilor generale, din care s-a şi dat parţial în folosinţă, înainte de termen, o suprafaţă de 5 000 mp. Se fac, de asemenea, ultimele lucrări de finisare la o nouă magazie de mărfuri generale la dana nr. 68, cu o suprafață de 9 000 mp. Cît de rîvnită poate fi o minge de fotbal ! (Dumitriu şi Ştefănescu contra lui Dumitru, în meciul Steaua—Rapid) COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN URUGUAY MONTEVIDEO Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări de la întemeierea Partidului Comunist din Uruguay, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă adresează dumneavoastră, tuturor comuniștilor uruguayeni sincere felicitări şi un cald salut frăţesc. Vă urăm, dragi tovarăşi, noi succese în activitatea partidului consacrată făuririi unităţii de acţiune a clasei muncitoare, a tuturor forţelor progresiste, democratice şi antiimperialiste în lupta pentru triumful idealurilor democraţiei şi progresului social, pentru cauza socialismului, a independenţei naţionale şi a păcii. Cu acest prilej, exprimăm convingerea că relaţiile tovărăşeşti dintre partidele noastre se vor dezvolta şi în viitor pe baza marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar, în interesul ambelor popoare, al unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Excelenţei Sale Domnului MAURICE DORMAN Guvernator general al Maltei LA VALETTA Sărbătorirea Zilei independenţei ţării dumneavoastră îmi oferă plăcutul prilej de a adresa, în numele poporului român şi al meu personal, Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului din Malta felicitări cordiale şi urări de prosperitate şi pace. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Foto : M. Andreescu \ © FOTBAL —Etapa a IV-a ^ 1 a Diviziei A | I % VOLEI — Au început cam- \ } pionatele mondiale \ J • Alte știri sportive în pagina | I a IlI-a ' j