Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)
1971-04-20 / nr. 8762
DACĂ FIECARE UZINĂ ŞI-AR RESPECTA CONTRACTELE DE COOPERARE Cine cunoaşte cum e construit un autocamion, un tractor, o instalaţie de foraj, o locomotivă electrică, orice altă maşină sau utilaj îşi dă seama că are de-a face cu un produs complex, care include în structura sa mii şi mii de piese din oţel, din metale neferoase, din cauciuc şi mase plastice, din alte materiale. Execuţia lor într-o singură uzină nu asigură eficienţa dorită şi practic ar fi imposibilă. Specializarea şi profilarea întreprinderilor şi centralelor industriale in fabricaţia anumitor tipuri de maşini şi utilaje, a unor subansamble şi piese principale a devenit, astfel, in construcţia de maşini, o condiţie sine qua non pentru sporirea şi modernizarea producţiei, pentru ridicarea nivelului tehnic şi creşterea competitivităţii produselor. Dar o eficientă specializare este de neconceput fără o largă cooperare interuzinală. Mai mult, una o presupune pe cealaltă. Corelaţia este evidentă : realizind numai un anumit produs, subansamblu, reper sau unele operaţii tehnologice, orice uzină specializată devine, în acelaşi timp, o verigă a lanţului cooperării Interuzinale. Observarea atentă a schimbărilor calitative, structurale care se petrec în această ramură de bază a economiei arată că in domeniul specializării şi profilării producţiei în uzinele industriei construcţiilor de maşini s-au înregistrat progrese — deşi in această privinţă trebuie acţionat cu mai multă fermitate. Concomitent, paşi înainte s-au făcut şi in domeniul cooperării interuzinale. Dacă in primele trei luni ale anului planul de producţie la strunguri, aparataj electric de înaltă tensiune, remorci basculante, televizoare, la multe alte produse ale industriei construcţiilor de maşini a fost depăşit, o contribuţie — şi nu ultima in ordinea importanţei — a avut-o şi operativitatea cu care furnizorii de piese, repere ori subansamble şi-au onorat obligaţiile din contractele de colaborare. Alături de aceste situaţii favorabile, nu puţine sunt insă cazurile în care cooperarea interuzinală nu se desfăşoară corespunzător. Unele cadre de conducere din uzine, grupuri de întreprinderi şi centrale încă nu au înţeles suficient de bine obligaţiile ce revin unităţilor lor de coparticipante la producerea unei anumite maşini sau a unui anumit utilaj. Obligaţie care înseamnă a livra uzinei coordonatoare la termenul prevăzut, nici o zi mai tîrziu, acea piesă, acel subansamblu fără de care produsul nu poate căpăta contururile finale şi nu poate fi livrat beneficiarului. Nu ne propunem să facem un inventar al obligaţiilor de livrare in cooperare sau colaborare neonorate. Ele sunt bine cunoscute în uzine, la ministerul de resort. Aducem in discuţie, însă, cîteva cazuri semnificative pentru consecinţele pe care le generează. In trimestrul I a.c., Uzina mecanică din Cimpulung-Muscel nu a primit de la Uzina de piese auto din Sibiu decit 7 385 amortizoare din cele 9 000 cite erau contractate cu termene de livrare prevăzute pentru primele trei luni ale anului. Din această cauză, circa 280 autovehicule nu au putut fi echipate cu amortizoare şi au rămas pe banda de montaj. Aceleiaşi uzine din Cîmpulung-Muscel nu i s-au asigurat la timp unele repere — blocul motor, chiulase, biele, arbori cotiţi — de către uzinele „Tractorul“ şi „Steagul Roşu“ din Braşov, în fine, un ultim exemplu : uzina „23 August“ din Capitală nu a primit la vreme, de la uzina „Vulcan“, cazanele GATO, destinate a fi montate pe locomotivele Diesel hidraulice de 1 230 CP. . In sistemul de cooperare interuzinala, fiecare întreprindere are realmente — prin piesele sau subansamblele pe care le livrează — rolul unei rotiţe importante intr-un angrenaj complex. Este clar pentru oricine că numai sincronizarea perfectă a fiecărei rotiţe asigură funcţionarea fără sincope a întregului mecanism. Iată de ce, in nici o unitate economică nu e admisibil să se gândească astfel : „O să am restanţă la sortimentul ,,X“, dar voi depăşi planul la produsul „Y“, sau „voi fi acum sub plan, dar voi recupera nerealizările în perioada următoare“. La nivelul unei întreprinderi, consecinţele unui asemenea (fals) raţionament poate că nu sunt previzibile. Ele sunt sesizabile la nivelul ansamblului. Implicaţiile slăbirii unei verigi sau alteia în lanţul cooperărilor interuzinale apar cu claritate din examinarea unor situaţii la care ne-am referit mai sus. Pentru neprimirea cazanelor de către uzina „23 August“, trebuie menţionat că răspunderea nu revine exclusiv uzinei „Vulcan“. Această uzină produce cazane, dar partea electrică ii este furnizată de Întreprinderea „Electrotehnica“ şi Uzina de maşini electrice, ambele din Bucureşti. Un „ghem“ de neînţelegeri intervenite între toate aceste Dan MATEESCU Nicolae MOCANU Nicolae BRUJAN (Continuare In pag. a III-a) • •• 1 IN PAGINA A III-A | --------------------------. Pentru o producţie mare de porumb, lucrări de cea mai bună calitate! PROLETAR DIN TOATE ȚĂRILE. UNITIV. Anul XL Nr. 8762 1 Marţi 20 aprilie 1971 6 PAGINI —30 BANI Masă oferită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in onoarea delegaţiei Partidului Socialist Francez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a oferit luni o masă în cinstea delegaţiei Partidului Socialist Francez formată din Alain Savary, prim-secretar al P.S.F., Robert Verdier, membru al Comitetului Director, secretar al P.S.F., şi Marcel Livian, consilier juridic, însărcinat cu afaceri sociale al P.S.F. care, la invitaţia C.C. al P.C.R., fac o vizită de prietenie în ţara noastră. Au luat parte tovarăşii Manea Mănescu şi Paul Niculescu-Mizil, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Leonte Răutu şi Ştefan Voitec, membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In timpul mesei, secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, si primsecretarul Partidului Socialist Francez, Alain Savary, au rostit toasturi. Masa s-a desfăşurat Intr-o atmosferă caldă, prietenească. ÎN PAGINA A IV-A Manifestări consacrate semicentenarului partidului Combinatul chimic Năvodari Foto : Gh. Vintilă In judeţul BISTRIŢANĂSĂUD împăduriri pe mari suprafeţe BISTRIŢA (corespondentul „Scînteii“, Mihai Bâzu. In judeţ, pentru a se asigura continuitatea exploatării lemnului necesar industriei de prelucrare, se urmăreşte în permanenţă împădurirea suprafeţelor pe fostele parchete. Ca atare, într-o serie de bazine : Budacu, Leşu şi Lunca Evei, Rodna, Valea Fiadului ocoalele silvice au trecut la plantarea puieţilor de molizi, larice, pin-silvestru, paltin de munte. Suprafaţa planificată a se împăduri în acest an, este de 1 480 hectare, din care pină în prezent au și fost plantate circa 500 hectare. ■■ w—w mmmmmmm .■ mmmmmmm mmmmmmm» —— mmmmmmme mmmmmmm mmmmmmm mmmmmmm mmmmmmm mmmmmmm mmmmmmm ■■■■■ mmmmmmm ■■■■ mmsasmmm Modelarea profesiilor Intr-o scrisoare simplă, cu litera tremurată de vir stă, un pensionar din București mă invită să scriu despre modelieri — „căci niciodată această meserie nu a fost băgată in seamă. Modelierii primesc planurile unei mașini sau ale unei piese și le lucrează la milimetru ca apoi să le trimeată la turnătorie să se facă formele de pămint ca să se poată turna. Fără aceste modele din lemn ar fi imposibil ca un turnător să poată executa o piesă...“ — scrie corespondentul nostru. Intr-adevăr, munca migăloasă a modelierului se pierde deseori in anonimat, efortul lui e preluat şi dus mai departe de miezuitori, formatori, turnători, apoi de strungari şi de toţi cei ce transformă piesele de metal în complicate maşini şi utilaje. In ambianţa industriei moderne, atelierul de modelărie in care se lucrează cu fierăstrăul şi dalta ca intr-o timplărie oarecare, lasă impresia uşor anacronică a unei meserii vechi, rămasă la dimensiunile artizanale ale începutului de secol. Poate de aceea această profesie, desfăşurată in umbra modestiei, nu a constituit decit rareori subiectul reportajelor noastre. Totuşi, nu pot fi de acord că meseria modelierului nu a fost „niciodată băgată in seamă“. E adevărat că statisticile internaţionale consemnează existenţa a aproximativ 25 000 de profesii, dar aproape nu există meserie care să nu fie împrospătată de suflul înnoitor al tehnicii moderne. Am văzut nu de mult, la Uzina de prototipuri şi reparaţii de utilaj petrolier din Făgăraş, modele confecţionate din poliester armat cu fibre de sticlă, procedeu a cărui aplicare duce la scăderea cu 40 Ut sută a preţului de cost ; am urmărit, la Uzina de maşini grele din Capitală, turnarea unor imense şi complicate piese prin folosirea modelelor de polietilenă espandată. Aşadar, modelierii îşi modelează propria profesie , aşadar, incă o meserie pătrunde in circuitul modernizării. Şi, după cum intr-o singură picătură se poate oglindi oceanul, transformarea acestei vechi profesii ilustrează vastul proces de înnoire a industriei socialiste, amplul efort de perfecţionare tehnico-profesională ce se desfăşoară in întreaga ţară la îndemnul partidului. Meseriile tradiţionale semodelează astfel conform rigorilor şi exigenţelor impuse de competiţia tehnică din lumea contemporană. E o perfecţionare a uneltelor dar şi a oamenilor, o modelare a miiilor şi a minţii, izvorită din sentimentul tot mai profund al participării directe la ridicarea patriei socialiste pe noi trepte de civilizaţie şi progres. Paul DIACONESCU PICĂTURA DE CERNEALĂ Pe rol, la tribunal, procesul unui şofer. Accident ? Viteză excesivă ? Conducere sub influenţa alcoolului ? Nu. Faptele sunt de cu totul altă natură. In timpul parcării, din autocamionul inculpatului au dispărut bunuri in valoare de zeci de mii de lei. Valori care, se înţelege, n-au mai ajuns la destinatar. „Decontul“ se făcea acum, in justiţie. Iniţial, ne-am pus întrebarea : oare de ce e tras la răspundere şoferul ? Vinovaţi sunt cei care n-au păzit maşina şi marfa la locul de parcare. Iată însă că un simplu amănunt explică totul : parcarea nu s-a făcut la autobază — cum scria iu foaia de parcurs — ci pe o stradă oarecare din Bucureşti, in faţa unui bloc. Undeva, la etajul zece, şoferul dormea dus, în vreme ce jos, la adăpostul nopţii, hoţii işi făceau „meseria“. Vina, in aceste circumstanţe, revine evident conducătorului auto. Obligat de justiţie, el plăteşte acum din propriul buzunar paguba produsă prin încălcarea unei reguli elementare a profesiei : aceea de a respecta cu stricteţe itinerarele şi etapele unei curse. Episodul la care am fost martori ridică întrebarea : cum se explică aceste parcări la libera alegere ? Cine are interesul ? pentru că, am văzut, oamenii volanului care se abat de la regulă se expun singuri la pagubă. Cum de sunt îngăduite asemenea dereglări în pulsul normal al traficului rutier ? Din păcate, investigaţiile întreprinse au depistat o adevărată maladie a parcărilor după bunul plac. Și, anticipind concluzia faptelor de mai jos, s-a demonstrat că parcările „in poarta casei“ sau in alte locuri decit cele stabilite reprezintă punctul de plecare în săvirșirea unui șir intreg de nereguli ce perturbă fluxul transporturilor auto. ...In urmă cu cîtva timp, autodubiţa condusă de Gheorghe Timpău — de la Autobaza de transporturi auto din Cimpulung, judeţul Suceava — este pusă la dispoziţia oficiului P.T.T. din Cimpulung. Autobaza încheie o minută cu oficiul, act în care sunt stabilite precis obligaţii de ambele părţi pentru bunul mers al cărăuşiei poştale. Se consemnează de asemenea că „parcarea autodubiţei se face la autobază şi nicăieri în altă parte“. Pe hirtie, totul este în regulă. Cum îşi fac insă datoria cei care au sarcina de serviciu să respecte riguros litera şi spiritul celor consemnate ? Vom vedea Îndată. Dar, înainte de toate, un cuvint despre reprezentanţii autobazei care şi-au pus semnătura pe minuta amintită. O dată cu îndeplinirea formei, ei şi-au considerat misiunea încheiată — cind nici nu se uscase cerneala semnăturilor. Optică ce convine şoferului Gh. Timpău. Acesta apreciază obligaţiile ce-i reveneau drept... facultative. In consecinţă, săvîrşeşte prima abatere , parchează autovehiculul la oficiu. Văzind că nimeni nu-i zice nimic, că e absolvit de orice control, ia maşina în antrepriză personală. Intr-o seară, după ultima cursă, pleacă în voiaj clandestin pină in comuna Fundul Moldovei. Acolo — bal. Veselie, petrecere, băutură. In zori, șoferul autodubiței îndeasă ca sardelele cincisprezece călători aleși pe sprinceană — o nouă cursă frauduloasă. Tensiunea drumului, tensiunea culpei, tensiunea vitezei, pentru a nu fi prins şi... o curbă fatală. Trei morţi, şase grav accidentaţi. Reconstituim circumstanţele acestei curse tragice. E oare şoferul unicul vinovat ? Probele ne vorbesc, indubitabil, şi despre degradarea simţului datoriei la factorii responsabili din autobază, care aveau obligaţia să controleze modul cum se îndeplinesc normele statornicite nu numai in propriile lor minute, ci, înainte de toate, printr-un act cu putere de lege — H.C.M. nr. 2507, din 1969. Astfel, impiegatul de mişcare Emil Moraru a „uitat“ să treacă in foaia da parcurs a lui Timpău locul de parcare. Tehnicianul dispecer N. Păduraru a „uitat“ și el că acest loc însemna autobaza și, deci, controlul său trebuia să pornească de la acest punct. De altfel, după accident, iată ce declară dispecerul : „Consider că acestui șofer nu trebuia să i se mai dea această maşină, deoarece a mai fost amendat de organul de miliţie, pentru cazuri de beţie“. Perfect. Dar de ce nu şi-a susţinut acest punct de vedere inainte de accident ? Şeful de autocoloană Mircea Dumbravă a „uitat“ şi el să supravegheze cum este respectată legalitatea. Iar Mihai Moraru, şeful adjunct al autobazei ? Nu ia nici o măsură împotriva celor ce se fac vinovaţi pentru asemenea încălcări denunţate anterior accidentului, printr-un referat al tehnicianului cu siguranţa circulaţiei. Un lanţ al vinovăţiilor. Principalii factori favorizanţi au fost tocmai nesocotirea obligaţiilor elementare de serviciu, încălcarea conştientă sau inconştientă a regulilor precis stabilite. Se confirmă — pentru a cita oară ? — că o defecţiune aparent măruntă, neglijată, tolerată, se amplifică îngrijorător minează întreg mecanismul de lucru, conducind la consecinţe dintre cele mai grave. Episodul de mai sus dezvăluie însă şi o altă faţetă a lucrurilor. Mai există o „contribuţie — de regulă trecută cu vederea — Şi care îndeamnă la reflecţii nu numai pe cei direct implicaţi. E vorba de o anumită categorie de pasageri. Ne referim la chilipirgii, la amatorii de escapade pe patru roţi, coautori la multe „pene" pe fluxul transportului auto S-au Întrebat vreodată aceşti oameni, cui îşi încredinţează viaţa, cind folosesc asemenea curse „fantomă (nu o dată consemnate in coloanele „faptului di lli« TANASACHE (Continuare in pag. a II-a) ESCAPADE CU FINAL DRAMATIC anchetă socială POPORULCOAUTOR AL POLITICII PARTIDULUI Un adevăr fundamental, de necontestat, care, acum, in preajma aniversării semicentenarului partidului, ni se relevă parcă mai arzător, mai plin de încărcătura înțelesurilor sale : politica partidului este politica întregului popor. Cuvinte care sintetizează una din dominantele vieţii noastre sociale — participarea tot mai largă a maselor nu numai la înfăptuirea, ci şi la elaborarea politicii partidului. Coautor al politicii partidului, iată, deci, o calitate care poate fi azi raportată la scara întregii societăţi, afirmîndu-se ca instrument efectiv al progresului social. „Cum participaţi la elaborarea politicii partidului“ ? — aceasta este întrebarea pe care am adresat-o unor oameni de diferite profesii, din variate domenii de activitate, incercind astfel să surprindem cîteva din elementele acestui proces definitoriu pentru stadiul actual de dezvoltare a societăţii noastre socialiste. — înainte de a răspunde acestei întrebări, ne spune tovarăşul Tiberiu Grecu, director general al Uzinei de maşini grele Bucureşti, aş dori să relev un fapt cu implicaţii mai largi : atragerea maselor la elaborarea politicii de care depinde viitorul ţării nu poate fi despărţită de una din trăsăturile fundamentale ale întregii activităţi a partidului nostru : legătura cu poporul. Toate cuceririle dobîndite în anii care au trecut de la eliberare poartă semnătura acestei legături indestructibile, dinamice, care se întăreşte continuu, îşi diversifică formele, mijloacele, sporindu-şi, astfel, eficienţa. Azi e limpede pentru oricine că, in acest proces de perfecţionare a legăturii partidului cu masele, perioada jalonată de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a partidului, de Congresul al X-lea al P. C. R., marchează o etapă calitativ superioară. In mod firesc, partidul şi-a perfecţionat el însuşi metodele de muncă. In acest sens aş aminti Îmbunătăţirile aduse Statutului partidului, incetățenirea principiului conducerii colective la nivelul tuturor verigilor sale, obligativitatea tuturor membrilor organelor alese ale partidului de a participa efectiv la elaborarea hotăririlor și la controlul aplicării acestora, in care scop s-a asigurat cadrul organizatoric adecvat, prin înfiinţarea comisiilor pe probleme ale comitetelor de partid. Impulsul dat de partid s-a repercutat asupra întregii societăţi. Conectarea gîndirii creatoare a poporului la circuitul elaborării politicii partidului a căpătat ample proporţii. Participarea activă a maselor la stabilirea politicii partidului nu numai că a cunoscut un drum ascendent, in sensul diversificării mijloacelor folosite, dar, cu deosebire în ultimii ani, s-a instituţionalizat, se exprimă printr-un mare număr de forme, consfinţite prin lege şi avind, ca urmare, puterea legii , ne spune acad. prof. dr. Traian Ionaşcu, preşedintele comisiei juridice a Marii Adunări Naţionale. Comitetele de direcţie, consiliile de administraţie, cuprinzînd reprezentanţi aleşi de salariaţii întreprinderii de stat, adunările generale ala salariaţilor lor reprezintă azi cadrul obligatoriu al elaborării şi — in acest fel — al valabilităţii deciziilor in domeniul economic. Au apărut, astfel, instituţii noi care conferă fiecărui cetăţean salariat calitatea de participant activ la conducerea treburilor obşteşti. De asemenea, publicarea din timp in presă a proiectelor de legi mai importante, tot mai mult şi mai des, prilejuieşte formularea de observaţii, sugestii şi propuneri provenite din masele largi ale cetăţenilor şi care, adesea, s-au dovedit a fi de natură să Îmbunătăţească cuprinsul şi textul proiectelor. — Aşadar, ansamblul contribuţiei colective alcătuite din milioane de contribuţii personale... — Sensul tuturor măsurilor luate de partid este tocmai lărgirea şi adincirea democratismului orinduirii noastre prin creşterea rolului fiecărui membru al societăţii la conducerea ei. Ca desputat in Marea Adunare Naţională exprim in cursul dezbaterilor proiectelor de legi punctul de vedere al alegătorilor, dar In acelaşi timp, propriul punct de vedere, ca cetăţean şi specialist In domeniul ştiinţelor juridice. Această participare la procesul de legiferare se manifestă atit in sesiunile plenare ale Marii Adunări Naţionale, cit şi în lucrările comisiilor permanente. Cind s-a dezbătut în comisia permanentă juridică proiectul legii privind perfecţionarea pregătirii profesionale, de exemplu, in urma propunerii noastre proiectul a fost amendat. In sensul stabilirii unui cadru preda de legiferare pregătirii profesio-Proton PARDAU cu sprijinul corespondenţilor ziarului (Continuare In pag. a II-a) Plecarea delegaţiei Partidului Comunist Român, care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al P. C. Bulgar Luni la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România In Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasila Vlad şi Ion Cîrcei, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, și membri ai ambasadei. ■k In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Sofia. La aeroport au venit în întîmpinare Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul construcţiilor şi arhitecturii, Angliei Ţanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul construcţiilor de maşini, Constantin Atanasov, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti. Au fost prezenţi Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice române. Luni după-amiază, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) t----------------------------„1 I noi sortimente] ! DE POLIETILENĂ ! i PITEŞTI (corespondentul i ' „Scînteii“, Gh. Cristea). * ț Dintr-un calcul efectuat de «- \ iconomişti ai Combinatului pe- i I trochimic Piteşti rezultă că pro- 1 l ducţia anuală a fabricii de po l I lietilenă de aici, transformată 1 1 în folii, acoperă de trei ori su-prafaţa ţării. Peste 50 la sută 1 / din producţia fabricii respective 1 este solicitată la export. De la 1 începutul anului şi pină acum, i ) 97 la sută din polietilena reali- 1zată de piteşteni este de călită- ltea I, cu mult peste indicatorul ' ) planificat. Recent s-a fabricat un ^ l nou sortiment de polietilenă i ) pentru obținerea de folii nece- * l sare în agricultură, cu rezisten-iţa ridicată la radiațiile solare, și s-a experimentat un nou pro- \ l cedeu de reticulare (vulcani- l i zare) a polietilenei cu negrul de t \ fum, pentru obținerea de coni I ducte de irigație şi pentru ciriculaţia apei calde, conducte maii ieftine şi mai rezistente.