Scînteia, mai 1971 (Anul 40, nr. 8773-8802)
1971-05-16 / nr. 8787
MINUTE CARE PREŢUIESC MILIOANE Reţinerile în utilizarea deplină a maşinilor şi utilajelor anemiază forţa productivă a uzinei Departe de a constitui un scop în sine, o sarcină de producţie „oarecare“, utilizarea deplină a capacităţilor de producţie existente constituie o sarcină economică primordială a fiecărei întreprinderi — subliniată în repetate rînduri de conducerea partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — o cerinţă majoră a progresului nostru economic şi social. Ea se circumscrie în eforturile de a consolida tot ce am învestit pînă acum, de a asigura ridicarea calitativă a întregii activităţi economice. Aşa se pot obţine producţii substanţial sporite, fără nici o investiţie suplimentară. Un exemplu : numai în ultimii cinci ani, în unităţile industriale din judeţul Braşov volumul producţiei la 1 000 lei fonduri fixe a sporit cu 300 de lei ; altfel spus, dacă indicii de utilizare a capacităţilor de producţie se menţineau la nivelul anului 1965, fondurile de investiţii reclamate de ritmul creşterii producţiei trebuiau să fie mai mari cu 25 la sută decit cele realizate. Aşa se poate asigura o substanţială creştere a productivităţii muncii, ştiut fiind faptul că, în general, sporirea randamentului maşinilor, utilizarea mijloacelor tehnice cu întregul potenţial determină un spor de producţie fără a fi neapărată nevoie de forţă de muncă suplimentară, ci de o calificare superioară, de o folosire mai raţională a celei existente. In sfîrşit, mai amintim că aşa se poate asigura reducerea substanţială a preţului de cost, întrucit ponderea cheltuielilor constant convenţionale scade, fiind repartizate asupra unui volum mai mare de producţie. în esenţă, folosirea în întregime a capacităţii maşinilor şi utilajelor îndeamnă valorificarea mai raţională a muncii materializate şi, deopotrivă, utilizarea mai eficientă a muncii vii, pe ansamblul industriei obţinindu-se, în final, o apreciabilă economie de muncă socială. Ce-i drept, există multe colective de unităţi industriale care acţionează energic şi pe diferite căi pentru a asigura un randament maxim fiecărei maşini, fiecărui utilaj. Din iniţiativa comitetului municipal de partid, la Cluj s-a înfiinţat un comandament al cooperării, care şi-a propus şi a reuşit cu succes să asigure o bună fructificare, la nivelul industriei oraşului, a capacităţilor de producţie rămase disponibile. Folosite doar parţial datorită lipsei de comenzi, diferite utilaje de bază, cum sunt maşini de forjat, freze, strunguri de la uzinele „Tehnofrig“, „Armătura“, „Metalul roşu“ ş.a. au ajuns să-şi dubleze şi chiar să-şi tripleze indicii de utilizare în urma executării de lucrări pentru alte întreprinderi interesate. Şi în alte locuri s-au desfăşurat acţiuni asemănătoare. Mai notăm un fapt : în trimestrul trecut, faţă de media înregistrată în 1970, indicele de utilizare a maşinilor şi utilajelor din secţiile de bază ale unităţilor constructoare de maşini a crescut cu 5 la sută. Este dovada certă a hotăririi cu care colectivele multor întreprinderi au trecut la înfăptuirea uneia din sarcinile economice importante trasate de conducerea partidului : utilizarea cit mai raţională a tuturor capacităţilor de producţie. Numai aşa efortul de investiţii este capabil să declanşeze efectele economice scontate, numai aşa se pot asigura creşterea productivităţii muncii şi reducerea costurilor de producţie şi, pe această bază, sporirea venitului naţional — singura sursă de dezvoltare a economiei naţionale, de ridicare a nivelului de trai. Iată de ce, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fiecare întreprindere, în calitate de producători şi de proprietari colectivi ai mijloacelor de producţie, sunt direct interesaţi să găsească soluţii pentru a folosi mai bine maşinile şi utilajele pe care le au la îndemină, pentru a obţine un randament cit mai mare in toate domeniile. In măsura în care fiecare colectiv ar judeca astfel, pornind de la interesele generale ale economiei, nu s-ar mai trece cu vederea atitudinile de nepăsare faţă de zestrea tehnică a întreprinderii, s-ar ajunge la înţelegerea clară că aparent nevinovata nefolosire a unui strung, a unui agregat, a unei instalaţii este generatoare de pagubă. O pagubă pe care o simte întreprinderea, o suportă economia naţională. In primele luni din acest an, Uzina de utilaj minier din oraşul Dr. Petru Groza şi Fabrica de cărămizi din Urziceni nu au realizat planul la productivitatea muncii din cauza „golurilor“ înregistrate în funcţionarea maşinilor şi utilajelor. La şantierul naval din Tr. Severin, indicele de utilizare a capacităţilor de producţie nu depăşeşte 55 la sută. Un calcul sumar arată că, numai prin îmbunătăţirea folosirii maşinilor şi utilajelor, in întreprinderea respectivă s-ar putea obţine o producţie suplimentară de circa 50 milioane lei. Deseori trecută prea uşor cu vederea într-o uzină sau alta, irosirea capacităţilor de producţie prin neîncărcarea lor la nivelul posibilităţilor fiecărei maşini capătă dimensiuni surprinzătoare pe ansamblul unei ramuri. Numai in trimestrul trecut, volumul timpului neutilizat a reprezentat, în medie, 28 la sută din fondul de timp disponibil al maşinilor-unelte din secţiile de bază şi 43 la sută in secţiile auxiliare ale construcţiilor de maşini şi industriei lemnului. Milioane de ore-capacităţi s-au pierdut, maşinile şi utilajele folosite incomplet nefăcînd altceva decit să încarce preţul de cost cu cotele de amortizare aferente. Sau, altfel spus, se putea renunţa la efortul de investiţii necesar pentru procurarea a zeci şi zeci de strunguri şi de alte maşini-unelte, de agregate şi instalaţii valorînd sute de milioane de lei, dacă cele existente ar fi fost folosite corespunzător. Iată de ce întrebarea „folosiţi raţional întreaga zestre tehnică ?" este de stringentă actualitate în fiecare uzină şi fabrică, iată de ce nu putem privi nepăsători că anumite maşini sunt imobilizate mult sub capacitatea lor de producţie. Căror cauze se datorează o atare situaţie critică ? Cum poate fi ea înlăturată ? Cit priveşte cauzele care urmnează fructificarea la maximum a potenţialului tehnic de care dispune fiecare fabrică, ele sunt bine cunoscute : schimburi de lucru neprogramate, lipsă de forţă, de muncă sau de materii prime şi materiale, întreruperi accidentale. Desigur, sunt cauze foarte bine ştiute de fiecare director, de fiecare inginer sau şef de secţie. Le găsim bine precizate în diferite dări de seamă şi situaţii statistice. Din păcate, însă, uneori totul se rezumă la această informare exactă, fără să se depună eforturi pentru a desprinde şi concluzii utile, capabile să declanşeze intervenţii energice pentru înlăturarea lor şi, mai ales, pentru prevenirea lor. Să ne oprim asupra schimburilor neprogramate. Se ştie bine cu cită insistentă a promovat conducerea partidului ideea îmbunătăţirii coeficientului de schimburi. Şi, totuşi, în unele întreprinderi, măsurile hotărîte se lasă încă mult aşteptate. Mai mult, au început să-şi facă loc concepţii şi practici bizare : de teama de a nu se defecta o maşină după o solicitare îndelungată, programatorii se arată foarte prudenţi şi nu o programează decit un schimb, un schimb şi jumătate. In rest, utilajul „se odihneşte“, ca şi cum în acest fel şi-ar recăpăta precizia în funcţionare. Maşinile de frezat din secţiile de bază ale uzinelor din industria constructoare de maşini, graţie unor asemenea „griji“, ca şi din alte cauze, au lucrat, în primul trimestru, în medie, cu numai circa 65 la sută din fondul de timp disponibil, maşinile de rectificat din metalurgie — 50 la sută, iar maşinile de rabotat din industria lemnului — 48 la sută. Nu prin „odihnă“ se reface vigoarea maşinii, nu Viorel SALAGEAN (Continuare in pag. a IIT-a) LOCUL MARMURII Pe cursul superior al Crişului Negru, la Vaşcău, două mori moderne, aparţinînd I.I.L.-ului Beiuş, trimit spre toate ungherele ţării plăci, mozaic şi pulbere de marmură. In această zonă cu zăcăminte de mult cunoscute de aur, molibden, bismut, bauxită, piatră de var, marmura alcătuieşte trei oaze : una policromă, in toate nuanţele posibile, şi două albe. Cunoscute de veacuri, aceste trei izvoare împietrite au fost cinci exploatate cu lăcomie pentru fostele palate nobiliare, cindi aproape uitate şi folosite numai pentru monumente funerare. Copil fiind, mi-amintesc de fosta moară de mozaic din Vaşcăul natal, unde, intr-un aer înăbuşitor şi lăptos, salahori transformau, cu mijloace rudimentare, marmura in mozaic. Căruţe cu coviltir transportau „marfa" la gară. — Ce duceţi acolo, oameni buni ? Oamenii răspundeau glumind : — Sare ! O acoperim si n-o plouă ! Cu acele imagini ca de exod posomorit intimpin acum ritmul ca de dactili al celor două mori moderne la care angajamentul de-a produce si livra in cinstea zilelor de 1 si 8 Mai un plus de 200 tone marmură măcinată a fost depăşit, ajungîndu-se la cifra de 700 tone. Este rodul hărniciei acestui colectiv condus de comunistul Alexandru Sava, actualul responsabil al morilor şi fost edil de primă mină al oraşului nostru natal. Şi, fiindcă suntem in domeniul cifrelor, e de subliniat că morile gemene din Vaşcău, care produc lunar 5 000 tone marmură prelucrată, şi-au săltat, nn numai trei ani, producţia valorică de la 3 la 17 milioane lei, adică aproape de 6 ori. Ele oferă materie primă pentru combinatele şi fabricile de sticlă din Bucureşti, Buzău, Mediaş, Turda, Avrig, Pădurea Neagră etc., pentru şantierele de construcţii (plăci, mozaic), dar şi însemnări de Al. ANDRIŢOIU pentru tablourile electrice din întreaga ţară. Dacă s-ar lua in consideraţie numai dezvoltarea fabricilor de sticlă, ar fi necesară încă o moară , vorba ceea, in ţara celor trei Crişuri — trei mori, iar dacă s-ar pleca de la comenzile existente, atunci chiar dublarea producţiei actuale n-ar putea face faţă cerinţelor. Aşa că viitorul deschide in biografia acestei vetre de marmură un capitol dintre cele mai fructuoase. Şi nu unul aproximativ, ci trasat cu rigoare ştiinţifică. Am asistat in Oradea la discutarea viitorului apropiat (pină in 1980) al judeţului Bihor şi am văzut hărţi detaliate, planşe mirifice. Mă bucur pentru ce va fi durat pe cursul superior al Crişului Negru. Mă bucur pentru felul in care sint transpuse in viaţă directivele partidului cu privire la dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor, zonelor ţării. In acest context, alături de alte sectoare, este prevăzută şi lărgirea spectaculoasă a sectorului de industrializare a marmurei in care vor munci, faţă de cele citeva zeci de oameni de azi, peste 400. Se vor deschide carierele de marmură policromă (cafenie, roşie, roză, albastră, verzuie). S-au mai deschis aceste cariere odată, strict experimental, înveşminţindu-se cu marmura lor sediul din Cluj al filialei Academiei. Muncitorii de la carieră au şi început să dea nuanţelor de marmură denumiri metaforice: „Floarea munţilor“, „Roşie de cimp“, „Galbenul griului“ etc. Principalul e că intrăm în viitor nu numai cu metafore, ci şi cu cifre şi că in răstimpul acestui cincinal marmura de Vaşcău, Băiţa şi Cresuia vor găsi braţe iubitoare de frumos care s-o scoată din munte şi s-o prelucreze. Fireşte, Bihorul va da cincinalului şi alte daruri mai consistente: cărbune, ţiţei, oţel, bauxită, alumină, energie electrică etc. Dar, tocmai in acest context, adagiul de marmură este ca un prinos pentru latura de frumuseţe , dincolo de valenţele sale industriale, va pune podoaba, ornamentul la locul lor, acolo unde sunt necesare, pentru bucuria inimilor noastre. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8787 Duminică 16 mai 1971 6 PAGINI —30 BANI SLATINA Uzină de utilaj alimentar SLATINA (prin telefon de la Victor Ursu). In imediata vecinătate a U zinei de aluminiu a prins con- I tur hala principală de fabricaţie a unui nou obiectiv ce va întregi, in actualul cincinal, platforma industrială a Slatinei — Uzina de utilaj alimentar. Prevăzută să intre in funcţiune la sfîrşitul anului 1972, uzina va avea o capacitate finală de 11 000 tone utilaj pe an. Intre principalii beneficiari ai celor 120 tipuri de utilaje ce se vor realiza anual aici figurează fabricile de panificaţie, produse lactate, de bere, unităţile de vinifi- I caţie. Echipamentul tehnologic este, în cea mai mare parte, de concepţie şi fabricaţie românească. Amplu program de construcţii zootehnice TIMIŞOARA (corespondentul „Scinteii“, Cezar Ioana). „ In acest an, în judeţul Timiş au fost alocate fonduri importante de investiţii pentru construcţii zootehnice. Astfel, în întreprinderile agricole de stat Pelciul Nou, Variaş şi Timi-şoara se află în construcţie 3 complexe pentru vaci ■ cu cite 1100 locuri fiecare cu ter- 1 men de punere în funcţiune in cursul acestui an, iar la Birdan va fi înălţată o fabrică de nutreţuri combinate cu o capacita- 4 te de 120 000 tone pe an. Conco- 1 mitent a., incfioaat construcţia unor obiective zootehnice şi în cooperativele agricole de pro- I ducţie din judeţ. La Racova şi Periam bunăoară se ridică com- plexe intercooperatiste cu o cal paritate de creştere şi îngrăşare pentru 30 000 porci fiecare, iar la Racoviţa şi Şag — complexe pentru 5 000 de taurine şi respectiv 1 000 de vaci. De menţionat că anul acesta vor fi date în folosinţă complexele zootehnice intercooperatiste de la Peciul Nou de 30 000 de porci, / .Tebel pentru 30 000 de miei şi Giroc pentru 72 000 găini ouă- t toare. Comunicat comun cu privire la vizita în Republica Socialistă România a delegaţiei Partidului Socialist Italian Noi capacităţi de producţie la Combinatul de hirtie şi celuloză din Bacău BACAU (corespondentul „Scinteii“, Gh. Baltă). In unităţile Combinatului de hirtie şi celuloză din Bacău se execută ample lucrări de dezvoltare şi modernizare. La fabrica „Letea“ din Bacău, bunăoară, va intra în curînd în funcţiune cel de-al doilea cojitor hidraulic, care va asigura întreaga capacitate de prelucrare a lemnului pentru hirtie, precum şi o instalaţie de recuperare a bioxidului de sulf, care va contribui la îmbunătăţirea simţitoare a calităţii celulozei. Tot în acest an vor începe să producă şi secţia de hârtie pergaminată cu o capacitate de 8 500 tone pe an la fabrica „Reconstrucţia“, uscătorul pentru cartoane dure de la fabrica „Comuna din Paris“ din Piatra Neamţ, precum şi secţia pentru mărirea eficienţei de spălare a celulozei de la Fabrica de cartoane şi hirtie din Suceava. La Bacău va începe in curînd construcţia unei noi fabrici de hirtie pentru ziar, care va avea o capacitate anuală de două ori şi jumătate mai mare decit a actualei fabrici Letea. Tot aici se va construi şi o secţie de prelucrare a borhotului care va valorifica pe deplin leşiile reziduale. La Suceava vor fi puse în funcţiune două noi vibratoare de celuloză cu o capacitate anuală de 1 000 tone fiecare, iar la Piatra Neamţ se va construi o instalaţie pentru arderea piritei în pat fluidizat şi o staţie de epurare a apei. Prin intrarea in funcţiune a tuturor acestor obiective, valoarea producţiei globale a combinatului va creşte cu cel puţin 25 la sută. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vă mulţumesc sincer pentru telegrama de compasiune trimisă cu prilejul încetării din viaţă a lui Milentie Popovici, preşedintele Scupştinei Federale a R.S.F. Iugoslavia. IOSIP BROZ TITO VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Complexul avicol din Titu în cursul dimineţii de simbătă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din judeţul Dîmboviţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lunguleţu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniştea, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din numeroase sate din împrejurimi, care, aflînd de sosirea sa, au ţinut să-l întîmpine cu toată dragostea, cu toată căldura. Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului şi statului. Oaspeţii sunt salutaţi de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, cadre de conducere din minister, precum şi de Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăblrcă, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întâi moderna staţie de incubaţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Pe un grafic se arată că in actualul cincinal producţia marfă de carne de pasăre creşte de la 38 400 tone in 1970 la 200 000 tone in 1975, iar cea de ouă de la 1 056 milioane ouă la 2 433,5 milioane. In acest cincinal se construiesc noi complexe moderne. De exemplu, la întreprinderile avicole de stat Crevedia, Arad, Braşov şi Oradea se construiesc ferme de reproducţie, cu o capacitate anuală de 50 000 păsări şi 20 000 pui fiecare. De asemenea, la întreprinderile avicole de stat Mihăileşti, Arad şi Codlea se construiesc complexe de selecţie şi hibridare de păsări pentru producţia de ouă, iar la Tărtăşeşti şi Chiajna — complexe de păsări de prăsilă pentru producţia de carne. Secretarul general se interesează de măsurile întreprinse pentru atingerea acestor obiective, recomandind să se intensifice ritmul de construcţie, in scopul intrării mai rapide in producţie a complexelor. Un alt grup de probleme abordat în discuţiile cu specialiştii este cel legat de colaborarea dintre întreprinderile avicole de stat şi unităţile cooperatiste. Gazdele arată că în anul trecut s-a colaborat cu 461 de cooperative agricole, cărora li s-au livrat aproape 5,5 milioane pui de o zi. Considerînd că acesta este un început bun, secretarul general subliniază necesitatea dezvoltării acţiunii de colaborare intre unităţile avicole de stat şi cooperativele agricole pentru ca şi acestea să obţină rezultate asemănătoare celor înregistrate în marile complexe avicole. De asemenea, este necesar ca şi în cadrul colaborării intercooperatiste să se ajungă la realizări mai importante în acest domeniu. Ample discuţii au loc între oaspeţi şi gazde asupra activităţii de cercetare ştiinţifică pentru dezvoltarea producţiei avicole. Se recomandă specialiştilor să diversifice şi să amplifice activitatea de cercetare pentru rezolvarea urgentă a tuturor problemelor legate de creşterea industrială a păsărilor. Sunt înfăţişate apoi câteva aspecte în desfăşurarea lucrărilor de construcţie a complexelor avicole din ţară. Se subliniază eficienţa folosirii prefabricatelor realizate în poligoane, amenajate special pe lingă şantierele de construcţii. Se discută apoi despre modernul complex avicol de la Titu. Directorul complexului, Viorel Chiriţă, prezintă parametrii noii unităţi, dată parţial în folosinţă cu un an şi jumătate mai devreme. Organizat pe principiul producţiei industriale, complexul integrat de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creşterea păsărilor de reproducţie, incubatoare, fabrică de nutreţuri combinate şi abator propriu. El cuprinde 147 hale, spaţioase, în care procesele sunt mecanizate şi automatizate. Aici, în luna aprilie, au intrat în funcţiune primele patru ferme. Recent au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de măsurile întreprinse în vederea creşterii eficienţei economice şi asigurării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne şi a celei de ouă. De asemenea, recomandă specialiştilor din domeniul construcţiilor să manifeste mai multă grijă pentru folosirea terenului, pentru a evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe mari. Oaspeţilor li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje şi instalaţii realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producţie în toate fermele avicole din ţară. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi moderna staţie de incubaţie a complexului. Dotată cu utilaje şi instalaţii de cea mai înaltă tehnicitate, staţia produce 11 milioane pui pe an, care populează halele de creştere. Gazdele înfăţişează apoi, în cadrul unei sugestive expoziţii, produsele obţinute din carne de pasăre, care vorbesc despre preocupările actuale şi de perspectivă din acest domeniu. Pe platforma din faţa staţiei de incubaţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat de preşedinţii mai multor cooperative agricole de producţie din apropiere care, în numele ţăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adinca mulţumire şi bucurie de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei se angajează să-şi aducă întreaga contribuţie la dezvoltarea cooperativelor lor, la creşterea producţiei şi îmbunătăţirea activităţii economice, pentru a răspunde prin fapte grijii partidului care, şi prin recentele măsuri adoptate, manifestă o preocupare permanentă pentru creşterea bunăstării ţărănimii cooperatiste. Adresindu-se cooperatorilor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate şi fericire, noi succese în munca pentru obţinerea unor recolte bogate. Ultimul obiectiv vizitat îl reprezintă halele recent populate cu păsări. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită avicultorii şi constructorii acestui mare complex industrial. In discuţia care a avut loc apoi, secretarul general recomandă constructorilor cit şi conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor să intensifice ritmul construcţiilor, să acorde o atenţie sporită bunei organizări şi reducerii consumurilor, astfel ca sarcina prevăzută in actualul cincinal să se realizeze încă din anul 1974. De asemenea, sfătuieşte pe membrii conducerii Trustului de producţie avicolă să-şi organizeze magazine proprii, de desfacere, pentru început în Capitală şi pe litoral, acordînd o atenţie deosebită ambalării şi prezentării produselor, lărgirii continue a sortimentelor. Mircea S. IONESCU Emil MARINESCU