Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)
1971-06-12 / nr. 8814
RITMUL LIVRĂRILOR - INDICATOR AL EFICACITĂȚII PRODUCȚIEI Interesele majore ale economiei naționale impun ca toate produsele să se fabrice ritmic, la nivelul prevederilor planului pentru că acest nivel s-a avut în vedere la întocmirea balanțelor materiale, pentru că la acest nivel s-au încheiat contracte ferme cu beneficiarii interni și externi. Iar dacă lună de lună constatăm că, în marea majoritate a întreprinderilor noastre, planul este realizat sistematic, nu numai la indicatorii globali, ci și pe fiecare produs, indiferent de complexitatea, valoarea sau destinaţia lui, dacă în cea mai mare parte contractele economice sunt respectate întocmai, înseamnă că oamenii uzinelor dovedesc prin fapte capacitatea lor de a obţine rezultate economice superioare, potrivit unor cerinţe concrete ale economiei, onorîndu-şi sarcinile de producţie la nivelul unor înalte exigenţe. Este îmbucurător să amintim că, numai în cinci luni din acest an, s-au dat peste plan cantităţi însemnate de produse de primă importanţă pentru economie : 225 milioane kWh energie electrică, 45 000 tone fontă, 37 000 tone oţel, 154 000 tone cărbune net, 2 000 tone fire şi fibre chimice, motoare electrice, rulmenţi, tractoare, echipamente electronice şi electrotehnice ș.a. De maximă importanţă este ca în acest efort general pentru realizarea planului să fie angajate din plin, cu întregul lor potenţial productiv de care dispun, toate unităţile economice, ştiut fiind că rigorile unei activităţi normale, echilibrate in toate ramurile producţiei materiale exclud oscilaţiile de ritm, aproximaţiile şi incertitudinile în realizarea planului. Fiecare întreprindere, indiferent de mărimea ei, de profilul de fabricaţie, are azi un rol şi un loc bine precizate în angrenajul economic general, în sistemul unei industrii cu sarcini de producţie temeinic stabilite pentru fiecare perioadă de plan. De asemenea, în condiţiile adincirii specializării şi extinderii cooperării, orice abatere de la programul de fabricaţie declanşează o reacţie în lanţ păgubitoare la un şir de beneficiari, generează goluri de aprovizionare greu de lichidat. Iată de ce, din partea fiecărei întreprinderi se cere, fără excepţie, punctualitate în producţie, respect pentru detaliu în realizarea planului pe sortimente, se cere seriozitate şi fermitate în muncă, în onorarea obligaţiilor faţă de beneficiari. Tocmai avînd în vedere importanţa deosebită pe care o are îndeplinirea sistematică a planului la fiecare sortiment, ziarul nostru a publicat in ultima vreme o serie de articole în care au fost vizate unele întreprinderi ce au înregistrat sistematic restante la un produs sau altul. Tot de atîtea ori întreprinderile, centralele industriale și ministerele respective au dat asigurări că vor lua măsuri, că situaţiile criticate nu se vor mai repeta, că se va acorda un ajutor concret, la faţa locului, tuturor întreprinderilor ,cu probleme“ în realizarea planului. Şi pe baza unor asemenea garanţii aşteptam să aibă loc cit mai repede revirimentul mult dorit şi necesar, în acelaşi timp. Nu puţine au fost cazurile în care intervenţiile imediate hotărite de conducerile de intreprinderi s-au dovedit a fi şi eficace. Notăm, de pildă, că uzinele constructoare de vagoane au recuperat restanţele din primul trimestru realizînd, pînă în prezent, peste plan 43 de vagoane, că în luna mai planul la îngrăşămintele cu azot a fost depăşit, reuşindu-se să se recupereze o bună parte din restanţele apărute în primele luni la acest sortiment. Sunt dovezi concludente care arată că atunci cind există hotârîrea fermă, unanimă, de a depăşi dificultăţile, când conducerile întreprinderilor şi ale centralelor sunt preocupate nu numai de găsirea, cauzelor stării critice, ci şi de lichidarea lor, orice neajuns poate . Înlăturat, producţia revenind în matca ei normală. Din perspectiva unor asemenea realităţi, pare cel puţin bizar că în alte întreprinderi, în loc ca deficienţele să fie înlăturate, restantele la anumite sortimente cresc de la o decadă la alta, de la o lună la alta : 18 excavatoare sub plan în luna aprilie, 22 In luna mai , 2 100 tone Îngrăşăminte cu fosfor restante în prima decadă a lunii mai, 3100 tone în decada a treia , 180 autoturisme în minus faţă de plan în luna aprilie, 210 în luna mai. La fel s-au petrecut lucrurile şi la unele tipuri de motoare electrice, geamuri, P.F.L. ş. a. De ce nu intervin hotărit comitetele de direcţie pentru lichidarea neajunsurilor ? Sunt oare de neînlăturat obstacolele care stau în faţa realizării ritmice a planului la toate sortimentele ? Uzina „Progresul“ din Brăila a realizat numai 93 la sută din planul de excavatoare întrucît, aşa cum motivează conducerea unităţii, nu s-a asigurat forţa de muncă calificată pentru prelucrările mecanice, iar o serie de muncitori au o calificare insuficientă. Dar cine altcineva decit conducerea uzinei poate şi trebuie să soluţioneze problema cadrelor necesare ? Planul pe luna mai la geamuri trase a fost realizat numai în proporţie de 98,3 la sută, întrucît fabricile de la Mediaş şi Tîrnăveni au înregistrat procente exagerate de spargeri la sortarea şi tăierea geamurilor. Grupul industrial de petrochimie din Piteşti nu şi-a realizat cu circa 10 la sută plănui la polietilenă pe luna trecută, deoarece instalaţia de polietilenă a funcţionat cu capacitate redusă din lipsă de etilenă din producţie proprie, ca urmare a opririlor accidentale datorate, la rîndul lor, exploatării nero- Viorel SAIAGEAN (Continuare în pag. a IV-a) ............. ......................O expresie a solidarităţii poporului român cu lupta poporului cambodgian După cum s-a relatat în presă, in timpul vizitei făcute în R. P. Chineză, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut întîlniri cu şeful statului cambodgian, Samdech Norodom Sianik, şi cu primul ministru Samdech Penn Nouth. înaltele personalităţi cambodgiene au participat totodată la o serie de manifestări cu prilejul vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale române, la recepţiile oferite de părţile chineză şi română de la Pekin, exprimîndu-şi simpatia şi consideraţia faţă de România socialistă şi conducătorii ei. In ziua de 2 iunie, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au avut o convorbire oficială cu Samdech Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Samdech Penn Nouth, preşedintele Biroului Politic al C.C. al F.U.N.K. şi prim-ministru al Guvernului Regal de Unitate Naţională. Au participat membri ai delegaţiei române şi oficialităţi ale regatului cambodgian. Aceste întîlniri, convorbirile purtate s-au caracterizat printr-o atmosferă de cordialitate şi prietenie reciprocă — atribute specifice întregului ansamblu al relaţiilor româno-cambodgiene. După cum se ştie, o trăsătură esenţială, fundamentală a politicii externe, a întregii activităţi internaţionale a României» socialiste este solidaritatea şi sprijinul activ acordat în spiritul internaţionalismului popoarelor care luptă împotriva imperialismului, pentru libertate şi independenţă, pentru afirmarea şi respectarea dreptului lor inalienabil de a-şi hotărî destinele potrivit propriei lor voinţe. In acest context, partidul nostru, guvernul şi poporul român manifestă o profundă solidaritate cu popoarele vietnamez, laoţian şi cambodgian care luptă eroic, cu arma intină pentru respingerea agresiunii americane, pentru apărarea fiinţei lor naţionale. De la început, poporul şi guvernul român au denunţat în repetate rânduri actele de amestec ale S.U.A. în treburile interne ale Cambodgiei — stat independent şi neutru. După lovitura de stat reacţionară din martie 1970 şi uzurparea puterii de către regimul reacţionar al marionetelor imperialiste Lon Noi—Sirik Matak, ţara noastră s-a numărat printre primele state care au salutat constituirea Guvernului de Unitate Naţională şi l-au recunoscut oficial ca unic reprezentant legitim al Cambodgiei. In telegrama adresată de preşedintele Consiliului de Stat al României şefului statului cambodgian cu prilejul constituirii Guvernului Regal de Unitate Naţională de sub egida Frontului Naţional Unit, se exprimă calde urări de succes Guvernului Regal de Unitate Naţională şi poporului cambodgian în unirea tuturor forţelor patriotice, pentru apărarea libertăţii şi independenţei ţării, pen- tru dreptul poporului cambodgian de a-şi hotărî singur soarta, fără nici un amestec dinafară, în conformitate cu voinţa, aspiraţiile şi interesele sale. Invadarea Cambodgiei de către trupele S.U.A. şi ale aliaţilor lor a stîrnit o vie indignare in rândurile poporului român, a fost vestejită cu fermitate de guvernul ţării noastre. In luări de poziţii oficiale a fost condamnat acest act de încălcare flagrantă a legalităţii internaţionale, de agresiune directă împotriva unui stat suveran, s-a afirmat deplina solidaritate cu cauza dreaptă a poporului khmer. Aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare de către ambasadorul regatului Cambodgia la Bucureşti, „guvernul Republicii Socialiste România şi poporul român, consecvente politicii de sprijinire a luptei popoarelor pentru independenţă şi dezvoltare de sine stătătoare, împotriva imperialismului şi colonialismului, îşi reafirmă solidaritatea şi sprijinul faţă de cauza dreaptă a poporului cambodgian şi îşi manifestă încrederea in victoria luptei sale“. După cum subliniază Comunicatul comun publicat ieri, „partea cambodgiana a exprimat recunoştinţă poporului român şi guvernului Republicii Socialiste România, care au recunoscut de la început Guvernul Regal de Unitate Naţională ca fiind singurul guvern legal şi legitim al Cambodgiei, precum şi pentru sprijinul acordat luptei poporului cambodgian". Convorbirile la nivel înalt româno-cambodgiene au prilejuit o reafirmare a acestor legături prieteneşti, evidenţiind dorinţa ambelor părţi de a dezvolta in continuare relaţiile dintre cele două ţări, în in B. STOIAN (Continuare in pag. a III-a) ROIETARI ntN TOATE ȚĂRILE UNITI.VAI Anul XL Nr. 8814 Simbătă 12 iunie 1971 8 PAGINI - 40 BANI IN PAGINA A IV-A în dezbatere publica: PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA ÎNCADRAREA ȘI PROMOVAREA ÎN MUNCA A PERSONALULUI DIN UNITĂŢILE SOCIALISTE DE STAT. Noi colective de muncă răspund la chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unitatii Socialiste PAGINI DE ISTORIE De cîteva săptămîni păstrez cu grijă pe masa mea de lucru şi studiez cu încordată atenţie o lucrare amplă din care pînă acum au apărut cinci mari volume. Nu este vorba de vreun roman-fluviu inspirat din viforosul trecut îndepărtat sau din neliniştitul nostru prezent, nici de vreo amănunţită istorie a literaturii noastre. Aceste cinci volume însumează peste patru mii de pagini. Ele poartă titlul România pe drumul construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Toate aceste impresionante volume conţin Rapoarte, Cuvîntări şi Articole scrise de secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, intre luna iulie a anului 1965 şi luna mai a anului 1971, adică timp de şase ani. Volumul întîi începe cu Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la activitatea partidului in perioada dintre Congresul al VIII-lea şi Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Acest Raport a fost rostit de Nicolae Ceauşescu la 19 iulie 1965. Cel de-al cincilea volum, apărut recent, se încheie cu expunerea la Adunarea solemnă din Capitală, ţinută la 7 mai a. c. adunare dedicată Semicentenarului glorios al Partidului Comunist Român. Am fost de faţă la dezbaterile Congresului al IX-lea. Şi, de asemenea, am fost de faţă şi la expunerea privitoare la Semicentenar. Ziua de 19 iulie 1965 era o zi excesiv de călduroasă. In sala în care avea loc cel de-al IX-lea congres al partidului, aerul era condiţionat şi zăpuşeala de afară nu ne stinjenea. Congresişti şi invitaţi eram cu toţii nerăbdători să-l vedem pe secretarul general al partidului la tribună, să-l auzim vorbind, să aflăm însemnări de Zaharia STANCU conţinutul Raportului. Noul conducător al partidului — care avea să devină curind şi noul conducător al statului — era tînâr, plin de vigoare, neobosit, plin de elan şi de dragoste pentru poporul in sinul căruia se născuse, pentru partidul In rîndurile căruia intrase la cincisprezece sau la şaisprezece ani. Captiva de indată auditoriul. Ducerea de îndată inimile. Pe cind îşi citea cu claritate raportul şi noi îl ascultam neclintiţi, cineva a şoptit lingă mine : Ceauşescu e sufletul curat al partidului. Mai tîrziu am auzit nenumăraţi comunişti rostind cu adincă convingere această frază. Raportul a durat — cu o scurtă pauză — patru, dacă nu cumva chiar cinci ore. Raportorul a continuat să se arate neobosit. Sala a continuat să-l asculte fără să dea vreun semn de oboseală. Nicolae Ceauşescu a vorbit întîi despre succesele partidului şi ale întregului nostru popor în construirea României socialiste, apoi despre lipsuri şi despre neajunsuri, apoi despre măreţele planuri de perspectivă, apoi despre voinţa fierbinte a tuturor de a construi o ţară nouă — puternică, suverană, independentă — ţară in care oamenii să-şi găsească bunăstarea, pacea, fericirea. Trecutul patriei, al poporului, al partidului, erau privite cu Luciditate, prezentului i se aduceau laude şi uneori reproşuri, viitorului i se acorda întreaga încredere. „In următorii cinci ani, poporul român va parcurge încă o etapă pe drumul vieţii sale noi, se va apropia şi mai mult de piscurile înalte ale civilizaţiei, de societatea comunistă“. Cu aceste cuvinte de caldă îmbărbătare îşi încheia Nicolae Ceauşescu Raportul la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. In ziua aceea de 19 iulie a anului 1965, partidul nostru a simţit, mai mult decit oricînd Înainte, că are un conducător luminat, înţelept, plin de o inepuizabilă energie, un conducător in stare să ducă la bun capăt toate problemele pe care le ridică pe de-o parte construcţia socialistă a ţării, pe de alta situaţia internaţională, să Înscrie poporul nostru între detaşamentele active ale luptei lor(Continuare în pag. a VI-a) Maiestăţii Sale REGINA ELISABETA A ll-A Palatul Buckingham LONDRA îmi este deosebit de plăcut să vă adresez cu ocazia aniversării zilei de naştere a Maiestăţii Voastre, Ziua naţională a Marii Britanii, felicitări cordiale şi cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului britanic. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vizita în R.P.D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu La Expoziţia realizărilor industriale şi agricole Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a vizitat Expoziţia industrială şi aggicolă a Republicii Populare Democrate Coreene din Phenian. Delegaţia a fost însoţită de tovarăşii Kim Ir, Zăng Zun Thek, Hă Dam, precum şi de Kang Jăng Săp. In timpul vizitării expoziţiei, tovarăşa Elena Ceauşescu a fost însoţită de tovarăşa Kim Song E, soţia tovarăşului Kim Ir Sen. Expoziţia, amplă cronică a realizărilor economiei naţionale a Republicii Populare Democrate Coreene, a constituit o veritabilă prefaţă la călătoria care va începe prin ţară şi în cursul căreia oaspeţii români vor putea cunoaşte, la scară naţională, obiective importante durate cu competenţă şi spirit creator, prin munca tenace şi harnică a poporului coreean sub conducerea Partidului Muncii. La intrarea în pavilionul principal, pe o mare pancartă este scris in limba română : „Bun venit delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. In întîmpinare vin tovarăşii Ghe Ing The, ministrul comerţului, Ten Bok Sin, ministrul industriei textile, Ri Sang San, preşedintele Comitetului Popular al oraşului Phenian, şi Kim Csang Su, directorul expoziţiei. Situată într-unul din numeroasele parcuri ale capitalei, expoziţia are o suprafaţă construită de 40 000 metri pătraţi. Grafice sugestive şi diagrame prezintă realizările remarcabile din toate domeniile activităţii economice, succesele de seamă dobîndite în dezvoltarea unei industrii şi agriculturi moderne, perspectivele pe care le deschide actualul plan sesenal. In R.P.D. Coreeană se produc astăzi pe cap de locuitor, intr-un singur an, 1184 kW/h, aproape 2 tone de cărbune, 158 kilograme oţel, 108 kilograme îngrăşăminte chimice, 287 kilograme ciment. Sunt câţiva din indicatorii semnificativi ai nivelului economic realizat, care se reflectă în faptul că în 1970 partea ce revine industriei în valoarea producţiei globale a fost de 74 la sută. Multiplicate la scara prevederilor planului sesenal — care stabilesc, între altele, o creştere de 2,2 ori a mijloacelor de producţie — aceste succese vor duce la întărirea mai departe a bazei materiale a socialismului, la înzestrarea industriei în pas cu revoluţia tehnică şi ştiinţifică mondială, vor conferi noi dimensiuni procesului care a transformat Coreea populară într-o ţară cu o industrie avansată, cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu un ridicat nivel al ştiinţei şi culturii. Cele 40 000 de exponate aflate în două pavilioane, precum şi în sectoarele dispuse în aer liber constituie o ilustrare elocventă a cuvintelor tovarăşului Kim Ir Sen înscrise pe un mare panou : „O naţiune, oricare ar fi ea, nu-şi poate asigura independenţa politică, prosperitatea, forţa dezvoltării ţării şi măreţia decit dacă făureşte o economie naţională. Fără construirea unei economii naţionale independente nu este posibil să se creeze baza materială şi tehnică a socialismului, nici să se edifice cu succes socialismul şi comunismul“. Parterul imensei săli, principale, consacrat industriei grele, are ca nucleu central sectorul maşinilorunelte. Exponatele oferă oaspeţilor un tablou sugestiv al introducerii pe scară largă a tehnicii avansate. Peste 30 de tipuri de maşini-unelte stau mărturie talentului muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi oamenilor de ştiinţă coreeni. Răspunzînd întrebărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, gazdele precizează că în prezent industria coreeană trece într-o măsură tot mai mare la fabricarea de maşini-unelte cu comandă-program de înaltă precizie, unele dintre ele puţind efectua simultan pînă la 8 operaţii diferite. Pupitrele de comandă cu o complexă aparatură, veritabile „orgi“ industriale, permit ca o singură persoană să dirijeze concomitent de la distanţă mai multe maşini-unelte. Oaspeţii români vizitează, în continuare, sala consacrată industriei energetice şi celei extractive — sector care ocupă un loc prioritar pe ansamblul, dezvoltării economiei naţionale. Schiţe ale unor mari hidrocentrale care valorifică potenţialul energetic al acestei ţări, bogată în cursuri de apă, precum şi ale unor termocentrale ce-şi trag izvorul puterii din marile zăcăminte de antracit, explică în mod grăitor stadiul atins de industria energetică, care produce anual 16,5 miliarde kW/h. Prevederile desenatului vor duce la dublarea acestei producţii. In acest fel, a fost posibilă electrificarea tuturor satelor, a unei importante părţi a transportului feroviar, asigurîndu-se, totodată, baza extinderii în continuare a industriei, în special a metalurgiei. Următoarele standuri sunt cele ale industriei extractive şi de valorificare a cărbunelui şi minereurilor. Oaspeţii români sunt informaţi că, în prezent, 70 la sută din producţia industrială a ţării se realizează pe baza valorificării superioare a materiilor prime interne. Pot fi văzute exponate a sute de minereuri, de la cele de fier şi cupru, trecînd prin metale rare, cum ar fi molibdenul, wolframul, pînă la aur. Marile rezerve de fier ale ţării permit amplificarea şi diversificarea producţiei de oţel care, în următorii şase ani, va creşte de două ori, ajungînd la 4 milioane tone. Expoziţia, care cuprinde toate domeniile economiei naţionale, dă posibilitatea cunoaşterii unor procedee originale de valorificare a resurselor naturale. Printre acestea se situează şi prelucrarea trestiei în vederea obţinerii de fibre artificiale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei urmăresc cu interes explicaţiile specialiştilor privind obţinerea gogoşilor de mătase în pădurile de stejar. Savantul coreean Che Ing San, creatorul metodei, a obţinut prin încrucişări succesive un vierme de mătase adaptat stejarului şi al cărui fir este colorat natural. Sunt vizitate apoi sectoarele industriei uşoare şi alimentare care produc o bogată gamă de sortimente destinate consumului populaţiei. Oaspeţii români apreciază marea diversitate şi calitatea produselor industriei locale. Ca urmare a aplicării hotărîrilor plenarei C.C. al Partidului Muncii din Coreea din iunie 1958, de a se iniţia o mişcare de masă în vederea făuririi de întreprinderi ale industriei locale în toate activităţile, s-a ajuns în prezent ca jumătate din producţia de bunuri de larg consum să fie asigurată de aceste unităţi. Standurile rezervate agriculturii reflectă grăitor (Continuare in pag. a IlI-a) tovarăşul Nicolae Ceauşescu la ampla expoziţie a marilor înfăptuiri ale poporului coreean Imagini grăitoare ale succeselor economiei R.P.D. Coreene