Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-10 / nr. 8812

PAGINA 4 VIZITA LEGAŢIEI ROMÂNE ÎN R. P. D. COREEANA (Urmare din pag. a III-a) Doresc să exprim vii mulţumiri Comitetului Central al Partidului Muncii şi Cabinetului de Miniştri, personal tovarăşului Kim Ir Sen, pentru invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România să facă o vizită oficială de prietenie in Co­reea frăţească. Suntem­ bucuroşi, dragi tovarăşi, că avem astfel po­sibilitatea de a lua contact nemijlo­cit cu munca şi preocupările en­tuziastului şi dinamicului popor coreean, ale cărui strălucite reali­zări dobindite sub conducerea glo­riosului său partid, în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen, sunt urmă­rite cu sinceră satisfacţie şi întru­nesc o inaltă preţuire din partea întregului nostru popor. Vizita noastră este urmarea fi­rească a bunelor relaţii de priete­nie ce se dezvoltă continuu între partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor de nezdruncinat ale marxism-leninismului şi interna­ţionalismului socialist, de stimă şi încredere reciprocă, constituie o expresie a solidarităţii poporului român cu lupta poporului coreean pentru realizarea sarcinilor sale le­gitime de reunificare paşnică a patriei. Exprimăm convingerea, dragi to­varăşi, că vizita pe care o înce­pem astăzi, într-o atît de plăcută ambianţă tovărăşească, convorbiri­le pe care le vom avea, întilnirile cu populaţia vor adinei şi mai mult cunoaşterea reciprocă, vor contri­bui la consolidarea şi dezvoltarea în continuare a prieteniei şi colabo­rării între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Co­reea, între Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, spre binele celor două popoare şi în interesul unităţii ţărilor socialiste, al mişcării comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale, al tuturor forţelor care luptă împotriva imperialismului, pentru progres social şi pace în lume. Vă mulţumesc din inimă, stimaţi tovarăşi, pentru primirea plină de cordialitate ce ne-o faceţi, pentru cuvintele calde cu care ne-aţi salu­tat pe pămîntul patriei dumnea­voastră. Să trăiască şi să se întărească continuu prietenia şi colaborarea dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Coreea, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Co­reeană, dintre popoarele român şi coreean. ★ In urale puternice, se înalţă spre văzduh, ritmate de mii de glasuri, urările în limbile coreeană şi ro­mână „Huan Yang“ — „bun venit“, „Josan România cinsan manse“ — „Trăiască prietenia româno-coreea­­nă“. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, împreună cu soţiile, precum şi membrii delegaţiei ro­mâne şi personalităţile oficiale co­reene, părăsesc aeroportul, îndrep­­tîndu-se spre oraş. Primul popas are loc la intrarea în Phenian, în piaţa Ianmotdong, „Piaţa nufărului“, înconjurată de parcul cu acelaşi nume, dominată de portretele tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi de u­­rarea „Bine aţi venit, soli ai prie­teniei poporului român !“. Mulţi­mea aflată aici înconjoară cu căl­dură pe oaspeţii români. Tinere în costume naţionale coreene oferă trandafiri roşii tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi soţii­lor lor, membrilor delegaţiei ro­mâne. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări străbat apoi o­­raşul intr-o maşină deschisă. O grandioasă şi impresionantă săr­bătoare populară întîmpină pe înalţii oaspeţi români de-a lungul întregului drum străbătut. Maşi­nile parcurg arterele principale ale oraşului în mijlocul uralelor care nu mai contenesc. Sute de mii de locuitori flutură steguleţe româ­neşti şi coreene, agită buchete de trandafiri roşii, eşarfe de mătase, lansează în văzduh suta de baloa­ne viu colorate. Din loc în loc, se află orchestre populare, coruri de bărbaţi şi femei. Cîntecele coreene alternează cu melodii româneşti. Grupuri folclorice interpretează frumoase dansuri populare : „dan­sul coşuleţelor cu flori“, al evanta­ielor, „dansul cu tamburine şi to­be“, „dansul suveici­“. La trecerea peste Canalul Boton­­gang, în întîmpinarea oaspeţilor au venit purtătorii de drapel ai tutu­ror unităţilor de pionieri din oraş. Maşinile se opresc. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen primesc raportul prezentat de un băiat şi o fată, purtători ai crava­telor roşii. în această atmosferă sărbăto­rească sunt străbătute bulevardele Ryong-hing şi Ual-Hiang. în de­părtare se zăreşte binecunoscuta statuie „Cian-Li-Ma“, un adevărat simbol al cutezanţei şi izbînzii dăltuit în bronz. „Cian-Li-Ma“,­­ calul înaripat din străvechea legen­dă coreeană — poate trece dintr-un salt, fără să fie de nimic împie­dicat, peste ape şi munţi ; el poar­tă, avîntîndu-se spre înălţimi, un grup statuar înfăţişînd un munci­tor şi o ţărancă. Este acesta un simbol al mersului înainte al Co­reei spre socialism şi comunism, al forţei şi energiei descătuşate a maselor populare cărora partidul, orinduirea socialistă le-au conferit noi valenţe şi noi dimensiuni. „Cian-Li-Ma“ este astăzi şi numele unei largi mişcări emulative de masă, care a reliefat măsura hărni­ciei şi talentului creator al poporu­lui coreean. Aceeaşi imagine a sta­tuii, alături de cifra 6, poate fi vă­zută pe clădirile înalte ale oraşului, mărturie a hotărîrii clasei munci­toare, ţărănimii şi intelectualităţii coreene de a înfăptui în termenul cel mai scurt obiectivele prevăzute în actualul plan de şase ani. De-a lungul traseului pot fi văzuţi nu­meroşi muncitori şi muncitoare, îmbrăcaţi în haine de lucru, care au venit să aducă oaspeţilor din România salutul colectivelor de muncă din acest puternic centru economic, unde 30 la sută din pro­ducţia industrială a ţării este con­centrată în cele peste 500 de fabrici şi uzine existente. Drumul spre acest monument care domină oraşul de pe una din înălţimile sale, colina Mansude, este străjuit de numeroase blocuri moderne. Ele alcătuiesc o repre­zentativă poartă de intrare a ca­pitalei reclădite din temelii, după agresiunea imperialistă americană din anii 1950—1953 în urma căreia mai rămăsese in­tactă doar o singură clădire a Phe­nianului. Faţadele blocurilor sunt împodobite cu drapelele celor două ţări, cu mari panouri pe care se află înscrise, în limbile coreeană şi română, cuvintele „prietenie“, „coeziune", urările „trăiască prie­tenia dintre popoarele român şi co­reean", „întîmpinăm cu căldură de­legaţia de partid şi guvernamentală română“. Imagini ale globului pă­­mîntesc, pe care cele două state — România şi Coreea — sînt unite prin steagurile lor naţionale, sem­nifică mesajul de prietenie adus de solii poporului nostru, faptul că, în pofida distanţei geografice, oamenii muncii din ţările noastre se simt­­alături, uniţi prin aceleaşi năzuinţe, în lupta lor pentru construcţia so­cialismului, pentru pace în lumea întreagă. Sosirea coloanei oficiale în drep­tul monumentului „Cian-Li-Ma“ marchează un moment deosebit. Se aud sunete de trompetă. Membri ai gărzilor de autoapărare prezintă onorul. Pe terasele de gazon ale monumentului este compusă din trandafiri roșii urarea de „bun ve­nit“, în limba română. Locuitorii Phenianului au rezer­vat oaspeţilor, înainte de sosirea la reşedinţa oficială Hîngbu, aflată într-o pitorească regiune străbătu­tă de fluviul Dedongan, şi o altă surpriză : un numeros grup de ti­neri şi tinere au înscris cuvintele : „Bun venit !“, cu ajutorul unor plă­cuţe diferit colorate care, printr-o ingenioasă manevrare, compun a­­poi alternativ steagurile naţionale ale celor două ţări. Prin întreaga sa desfăşurare, grandioasa primire făcută de ca­pitala Republicii Populare Demo­crate Coreene oaspeţilor din Româ­nia a constituit o vibrantă mani­festare a sentimentelor de trainică prietenie, de stimă şi respect pe care le nutresc reciproc partidele, ţările şi popoarele noastre. Dînd glas acestor sentimente, ziarul „Nodon Sinmun“, organ al C.C. al Partidului Muncii din Co­reea, sublinia­t în editorialul a­­părut astăzi în pagina întîi sub titlul „Misiune de prietenie, soli dragi“ : „Noi, toţi membrii de partid şi întregul popor coreean, întîmpinăm cu căldură pe solii dragi ai prieteniei poporului ro­mân frate. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, reprezintă o mare contribuţie la dezvoltarea şi întărirea pe mai departe a rela­ţiilor tradiţionale de prietenie şi colaborare între poporul coreean şi poporul român, o contribuţie în­semnată la coeziunea şi solidarita­tea ţărilor socialiste. încercăm sentimente de mare satisfacţie pentru relaţiile de prietenie şi întrajutorare care se dezvoltă în­tre cele două popoare, pe baza marxism-leninismului şi interna­ţionalismului proletar. Avem con­vingerea că aceste relaţii de prie­tenie şi colaborare între popoarele noastre se vor dezvolta continuu, în interesul luptei împotriva impe­rialismului, pentru victoria cauzei socialismului“. Toate ziarele coreene publică, de asemenea, pe prima pagină, biografia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţită de fotografia sa. Manşetele ziarelor poartă pe toată lăţimea paginii întîi, în lim­bile coreeană şi română, urarea „Bun venit delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii So­cialiste România condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu !“. I. MARGINEANU R. CAPLESCU A. IONESCU Foto : A. PASAT Ecoul amplu al chemăriiGYORGY LUKACS Consiliului National I al Frontului Unităţii 9 Socialiste Numeroase alte colective de munca îşi exprimă hotărîrea de a-şi depăşi propriile angajamente In întrecerea socialistă Numeroase alte colective de muncă de pe întreg cuprinsul ţării au răs­puns cu entuziasm la chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste majorindu-şi considerabil angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe acest an. Participînd la citeva din adunările în care oamenii muncii din întreprinderi şi-au exprimat hotărirea de a contribui la realiza­rea în condiţii optime a planului cincinal, la creşterea potenţialului econo­mic al patriei noastre socialiste, corespondenţii ziarului au transmis însem­nările de faţă. MUNICIPIUL BUCUREŞTI Din Întreprinderile industriale ale Capitalei au sosit veşti care ilustrea­ză dorinţa şi eforturile colectivelor de muncă pentru sporirea angajamen­telor iniţiale asumate in întrecerea socialistă pe acest an. Colectivul cu­noscutei uzine constructoare de ma­şini „23 August“, de exemplu, a găsit noi posibilităţi pentru folosirea mai bună a capacităţilor existente şi, în acest fel, va da în plus faţă de angajamentul iniţial încă 60 tone uti­laje pentru industria chimică. In sectorul oţelărie angajamentul între­prinderii a fost suplimentat cu 300 tone de oţel. Gospodărindu-se mai bine, constructorii de maşini de aici vor economisi, de asemenea, în plus 210 tone combustibil convenţional şi un milion kWh energie electrică. Colectivul Uzinei de maşini grele şi-a suplimentat şi el angajamentul la producţia marfă cu 6,5 milioane lei, propunîndu-şi să realizeze, tot­odată, în plus circa 200 tone utilaje metalurgice. La uzinele „Steaua ro­şie“, chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a în­sufleţit, de asemenea, întregul colec­tiv, care s-a angajat să realizeze un plus anul acesta 50 trolii, 200 vin­­ciuri şi 100 macarale portal, venind astfel în sprijinul constructorilor de pe şantierele patriei. La rîndul lui, colectivul de la Industria Optică Ro­mână şi-a suplimentat angajamentul la producţia globală cu 1,5 milioane lei, iar la beneficii cu m­ii milion lei. Cu noi şi insufleţitoare angajamen­te au răspuns chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste şi oamenii muncii din între­prinderile industriei uşoare ale Ca­pitalei. Prin valorificarea superioară a materiilor prime, folosirea mai ju­dicioasă a capacităţilor de producţie, colectivul Filaturii româneşti de bumbac şi-a propus să mărească an­gajamentul iniţial la producţia glo­bală cu 3 milioane lei, realizind ast­fel o producţie suplimentară de peste 49 000 kg fire bumbac. La Filatura de lină pieptănată s-au găsit, de aseme­nea, resurse pentru suplimentarea angajamentului la producţia globală cu un milion lei. La fel, la fabrica de încălţăminte „Flacăra roşie“, a cărei producţie este orientată spre satisfacerea celor mai exigente gus­turi ale populaţiei, s-a suplimentat producţia cu 3,8 milioane lei. (Agerpres) în continuare, cei prezenţi la adu­nare au stăruit în luările lor de cuvînt asupra rezervelor ce pot fi valorificate pe planul creşterii pro­ducţiei şi productivităţii muncii. Cu deosebire s-a insistat asupra posibi­lităţilor de utilizare cit mai raţio­nală a capacităţilor de producţie şi forţei de muncă, de economisire a materiilor prime şi materialelor. To­varăşul Valerian Mangiurea, ingine­­rul-şef al uzinei, a arătat că există toate premisele ca în prima etapă de dezvoltare a uzinei să se realizeze întreaga capacitate proiectată cu 6 luni mai devreme. Acesta este, de altfel, principalul angajament al co­lectivului de muncă de aici. La rin­­dul său, economistul Mihai Bangiu a remarcat, printre altele, că succese­le de pină acum au menirea să îmbăr­băteze şi mai mult întregul colectiv în devansarea termenelor de punere în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie. Participanţii la adunare au hotărît să devanseze termenul de punere în funcţiune al celui de-al doilea cup­tor de calcinare din trimestrul III 1972 în trimestrul I 1972, ceea ce va însemna o producţie suplimentară de cocs petrol calcinat de peste 10 000 tone. Emilian ROUĂ JUDEŢUL BIHOR Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a însu­fleţit pe toţi oamenii muncii, români­­ şi­­ maghiari, din fabricile şi uzinele­­ municipiului Oradea. In fiecare­ fa­brică şi Uzină, în fiecare schimb şi secţie s-a făcut, zilele acestea, bilan­ţul realizărilor şi s-au reînnoit anga­jamentele asumate in întrecerea so­cialistă la începutul anului. La Fa­brica de confecţii, inginerul Gheor­­ghe Maxim, şeful unităţii, ne-a de­clarat : „Am păşit cu dreptul în ace­st an. In primele 5 luni colectivul fa­bricii noastre a realizat o producţie suplimentară în valoare de aproape 8 milioane lei, indeplinindu-ne astfel angajamentul pe întregul an. După lansarea chemării Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste am analizat din nou posibilităţile pe care le avem şi am hotărit ca pină la finele anului să dăm o producţie suplimentară in valoare de 12 mi­lioane lei". La Uzina de alumină angajamen­tul reînnoit este dublu faţă de cel iniţial, iar la fabrica „Crişul“ pro­ducţia realizată în plus pină la sfirşi­­tul anului va fi de 3 ori mai mare decit angajamentul iniţial. La între­prinderea de industrie locală „Biho­reana“, una din unităţile fruntaşe ale judeţului Bihor, am aflat de la Flo­rian Litvin, preşedintele comitetului sindicatului, că toţi muncitorii între­prinderii şi-au reînnoit angajamen­tele luate şi că până la sfirşitul anu­lui vor da o producţie suplimentară în valoare de 5 200 000 lei. Totalizînd angajamentele suplimen­tare luate în adunările ce au avut loc pină acum în întreprinderile muni­cipiului Oradea se poate estima că pină la sfirşitul acestui an va fi obţinută o producţie globală supli­mentară în valoare de 73,5 milioane lei, aproape dublu faţă de angaja­mentele asumate iniţial. Aurel POP JUDEŢUL GALAŢI Printre primele unităţi din judeţ în care s-a dezbătut chemarea Con­siliului Naţional al Frontului Unită­ţii Socialiste se numără şi Combina­tul textil din Galaţi. Cu deosebire, atenţia colectivului s-a îndreptat spre mai buna folosire a capacităţi­lor de producţie şi a forţei de muncă. — Din acest punct de vedere co­lectivul nostru dispune de importan­te rezerve — a conchis in adunare ing. Valeriu Stoenescu, directorul general al combinatului. Putem să realizăm în acest an, peste angaja­mentul iniţial, o producţie globală în valoare de 3,5 milioane lei. Vom produce in plus, numai pe seama devansării montajului unor noi uti­laje in­secţii şi creşterii coeficientu­lui de schimb, 118 tone fire bumbac, 360 000 metri pătraţi ţesături crude şi 30 000 metri pătraţi ţesături finite. — întreaga producţie suplimentară de fire va fi realizată de colectivul nostru, a spus ing. Vasile Arnău­­ţeanu, şeful unităţii B 2. Soluţia pre­conizată : montarea unui număr spo­rit de instalaţii in cadrul aceloraşi spaţii de producţie. In acest fel, con­siderăm că îndeplinim o datorie pa­triotică de a fructifica superior fon­durile investite de stat, întrunit în cadrul unei adunări si­milare de lucru, ieri, colectivul de muncă al întreprinderii de sîrmă, cuie şi lanţuri din Galaţi a hotărit ca, prin utilizarea la parametrii­­proiec­taţi a tuturor capacităţilor de produc­ţie şi prin organizarea mai judicioasă a locurilor de muncă, să-şi suplimen­teze angajamentele cu 1,5 milioane lei la producţia globală şi cu 1 mi­lion lei la producţia-marfă. Aceasta va însemna o producţie de 300 tone sîrmă trasă şi bare trase, 50 tone sîr­mă zincată, 50 tone cuie şi 30 tone lanţuri. De asemenea, s-a hotărit realizarea peste angajamentele supli­mentare iniţiale a încă 209 000 lei be­nefici, economisirea a 80 tone com­bustibil convenţional, precum şi li­vrarea de produse la fondul pieţei in valoare de 2 milioane lei. In cuvîntul lor la adunare, munci­torii, inginerii şi tehnicienii de la în­treprinderea de prefabricate din be­ton Galaţi au argumentat că există posibilitatea ca să se realizeze în plus faţă de angajamentele iniţiale o pro­ducţie globală în valoare de 1,5 mi­lioane Iei. Totodată s-a preconizat obţinerea unui beneficiu suplimen­tar de peste 500 000 lei şi reducerea preţului de cost pe seama economi­sirii materiilor prime şi materialelor cu 500 000 lei. Ion CENUŞA JUDEŢUL OLT Adunarea prilejuită de chemarea Consiliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste a oferit colectivului Uzinei de produse cărbunoase din Slatina, înainte de orice, posibilitatea să constate că sarcinile de producţie, ca şi angajamentele luate în întrece­rea socialistă sunt realizate în cele mai bune condiţii. Astfel, printr-o mai bună organizare a activităţii pro­ductive, linia de pastă a fost dată in funcţiune şi lucrează la parametrii proiectaţi cu 8 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut. Aceasta a permis obţinerea peste plan în primul trimestru al anului a 62 tone pastă și a 29 tone cocs petrol calcinat. De asemenea, in aceste zile tînărul colectiv de muncă al uzinei a produs primii electrozi siderurgici de mari dimensiuni, precum și pri­mele blocuri catodice necesare uzinei de aluminiu. cinema ! • Hello, Dolly (ambele serii — pe­­ ecran panoramic) : PATRIA — 9,30; 13; 16,30; 20. \ • 100 de dolari pentru serii : I­SCALA — 9,30; 12,30; 15,30; 18,30; t 21,30, FESTIVAL — 7,45; 10,30; l 13,15; 16; 18,45; 21,30, la grădină — I 20,15, STADIONUL DINAMO — l 20,15. • Și caii se împușcă, nu-i așa 7 :­­ CAPITOL — 9,15; 11,45, FERO­­­VIAR — 9; 11,45; 15, 18; 20,30,­­ MODERN — 9; 11,45; 14,30; 17,15; I 20, la grădină — 20,30. I • Regele Lear : CAPITOL —­­ 14,15; 17, 20. 1 • Apa ca un bivol negru : CEN-­ TRAL — 9,15; 11,30 13,45; 16,15; I 18,15; 20,30. I • Bătălia de pe Neretva : GRI­­­VIȚA — 9; 12,30; 10; 19,30, AURO-­ RA — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — 20, FLAMURA — 9; 12,30; 16; I 19,30. I • Facerea lumii : BUCEGI — I 15,30; 18; 20,30, la grădină — 20,30, 1 FLOREASCA — 15,30; 18,15; 20,30. I • Vulpile și șoriceii : TIMPURI­­ NOI — 9—20,15 în continuare. 1 • Printre colinele verzi : VIITO-1 RUL — 15,45; 18; 20,15. 1 «O floare și doi grădinari : LU­I CEAFARUL — 9; 12,30; 16; 19,30, EXCELSIOR — 9; 12,30; 16; 19,30, MIORITA — 9; 12,30; 16; 19,30, TO­MIS — 9; 12,30; 16, la grădină — 20, GRADINA DOINA — 20. • Dă-i înainte, cowboy : MELO­DIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FAVO­RIT — 9,15; 11,30; 15,45; 16; 18,15; 20,30, GRADINA CAPITOL — 20,15, ARENELE ROMANE — 20. • Conflict conjugal — 9, Cine-I criminalul 7 — 10,30; 12,30; 14,30, Criminalul — 16,30 , CINEMATE­CA (sala Union). • Z .­MOȘILOR — 15,30; 18; 20,30. • Elefantul Slowly: VICTORIA — 9; 11,-15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Butch Cassidy şl Sundance Kid: LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45; PROGRESUL — 15,30; 18; 20,15. • Clanul sicilienilor : ÎNFRĂȚI­REA INTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20. • Domiciliul conjugal : BUZEȘTI — 15,30; 18, la grădină — 20,30, ARTA — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Cei trei care au speriat Vestul : DACIA — 8,45—20 în continuare. • Prețul puterii : UNIREA — 15,30; 18, 20,15, la grădină — 20,15. • Serata : LIRA — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Haiducii lui Şaptecai : Zestrea domniţei Ralu : MUNCA — 15, 19. • Mihai Viteazul : COSMOS — 15, 19. • Cazul C.L. : FLACARA — 15,30; 18, 20,15. • 100 de carabine : DRUMUL SA­RII — 15,30; 17,45; 20. • Eu, Francisc Skorina : FEREN­TARI — 15,30; 17,45; 20. • Sunetul muzicii : GIULESTI — 15,30; 19, VOLGA — 9,30; 12,45; 16,15; 19,45, GRADINA PARCUL HERĂSTRĂU — 20,15. • Pe cometă : PACEA — 16, 18, 20. • Trandafiri roşii pentru Angeli­ca : CRINGASI — 15,30; 18; 20,15. • Vagabondul : POPULAR — 10; 15,30; 19. • Los Tarantos : VITÁN — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • De şapte ori şapte : RAHOVA — 15,30; 18, 20,15. • Cronometru­ : LAROMET — 15,30; 17,30; 19,30. • Program de desene animate pentru copil : DOINA — 10. • B. D. Intră in acţiune : DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. tv PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emi­siune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Timp şi anotimp în agricul­tură. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri — emisiune pen­tru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară • Sport. 20.05 15 minute despre sănătate. Copilul în primii ani de via­ţă. Invitaţii emisiunii de as­tăzi : conf dr. Coman Pe­­trescu, dr. Constantin Pău­­nescu. Redactor : Tereza Budura. 20.20 Aveţi cuvîntul ! Dezbatere lunară organizată de redac­ţia pentru tineret: „Locul şi rolul tineretului în procesul dezvoltării societăţii contem­porane“. Raportul dintre tînăra generaţie şi societatea adultă, rolul educaţiei în perspectiva acţiunii sociale vor constitui temele prin­cipale puse în dezbaterea in­vitaţilor emisiunii, partici­panţi la lucrările reuniunii europene care s-a desfăşurat la Bucureşti : Gabor Boldiz­sár (Ungaria) ; Roland Brut­­mans (Belgia) ; Roger Eg­gleston (Anglia) ; Bernadette Enreille (Franţa) ; Jan Fjel­­lander (Suedia) ; Fred Ma­hler (România) ; Krzysztof Opalski (Polonia) ; Mihai­­ Stoica (România). Emisiune de Vartan Arachelian. 21.05 Antologia umorului. Două schiţe din literatura clasică românească :­­ „Raţe cu re­petiţie“ de Gheorghe Brăes­­cu, în interpretarea actori­lor : Marcel Anghelescu, Dem. Rădulescu, Mircea Con­­stantinescu, Anatolie Spinu, Florin Zamfirescu, Gabriel Iencec. • „Metamorfoza“ de Al.­­ Brătescu Voineşti, în interpretarea actorilor : A­­ driana Popovici, Aurel Giu­­rumia, Dumitru Chesa, Ada D’Allion. 21.35 Cadran internaţional. Comen­tarii, documentare, reportaje din actualitatea internaţio­nală. 22,20 Interpretul săptămînii : Gică Petrescu. 22,45 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20,05 Punct-contrapunct. In cu­prins : • Tableta „Omul po­trivit la locul potrivit“ — poartă semnătura prof. Mi­ron Nicolescu, preşedintele Academiei • Corespondenţă specială : violonistul mexican Henryk Szeryng prezintă telespectatorilor români, în primă audiţie, un fragment dintr-un concert inedit de Paganini • „Glasul comorilor tăcute“ — reportaj eseu rea­lizat la Muzeul Satului • De trei ori laureat al Academiei „Charles Cross“, Gheorghe Zamfir, împreună cu forma­ţia sa • Ancheta „Căminul studenţesc este un cămin ?“. 21.35 Film artistic : „Lancea rup­tă“. In rolurile principale : Spencer Tracy, Richard Wid­­mark, Robert Wagner. Re­gia : Edmond Dmytrick. teatre Îl Teatrul de operetă : Se mărită erele — 19,30. • Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale“ (sala Comedia) : Heidelber­­gul de altădată — 20; (sala Stu­dio) : O femeie cu bani — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra“ (sala din bd. Schitu Măgu­­reanu) : Leonce şi Lena — 15,30; Play Strindberg — 20; (sala din str. Alex. Sahia) : Povestiri din pădurea vieneză — 20. • Teatrul „C.I. Nottara“ (sala Stu­dio) : Cînd Luna e albastră — 20. • Teatrul „Giuleşti“ : Comedie cu olteni — 19,30; (la Teatrul de vară „Herăstrău“) : Tango la Nisa — 20. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din str. Academiei) : Căluţul cocoşat — 17. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ ; Revista la volan — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase“ (sala Savoy) ; Micul infern — 19,30; (la grădina „Boema") : La grădina „Cărăbuş“ — 20. • Ansamblul artistic „Rapsodia Română“ : La Izvoare de frumu­sețe — 18,30. • Circul „Globus" : Arena primă­verii — 19,30. SCI­NT­EI A —­lui 10 iunie 1971 Recent, ziarele ne-au adus vestea încetării din viaţă a filozofului un­gur György Lukács, a cărui gindire vie, creatoare, s-a impus, cu toate contradicţiile ei, în marea confrun­tare de idei din lumea contemporană. Prin aceasta, poporul maghiar pierde o eminentă personalitate a culturii sale, un binecunoscut şi apreciat re­prezentant al gîndirii marxiste din ţara sa. Născut la Budapesta, în 1885, György Lukács şi-a desăvîrşit forma­ţia intelectuală prin studiile uni­versitare făcute la Budapesta, la Ber­lin, şi, mai tîrziu, la Heidelberg. In timpul studiilor el a cunoscut — fie avindu-i profesori, fie prin relaţii de prietenie — personalităţi de seamă ale gîndirii filozofice a epocii. Con­tactul cu opera şi gindirea acestora se va răsfrînge în creaţia sa, cu deo­sebire in cea de început, desigur nu in sensul unei asimilări mecanice, ci prilejuind afirmarea unei vocaţii şi personalităţi autentice, influenţate vizibil de tendinţele filozofiei idealis­te. Mai tirziu, după Revoluţia din Octombrie, va avea loc orientarea tot mai riguroasă a gîndirii sale către filozofia marxistă : „Este cert că re­voluţia rusă şi mişcările revoluţio­nare ungare care i-au urmat au fă­cut din mine un socialist , am rămas socialist consecvent întreaga mea viaţă. Consider că aceasta este una din cele mai pozitive laturi ale vieţii mele“, va declara filozoful intr-un interviu, iar într-o prefaţă va face mărturisirea, de mare utilitate în în­ţelegerea evoluţiei gîndirii sale, că „notele filozofice ale lui Lenin, în­deosebi cele destinate criticii filozo­fiei hegeliene, şi scrierile lui Marx au contribuit la modificarea gîndirii mele“. Prestigiosul savant în urma căruia rămîne o operă vastă, de o rară adincime a ideilor, animată de aspi­raţia către o atitudine constructivă, novatoare în plan ideologic şi cul­tural, a fost, în acelaşi timp, un militant, un participant activ la nu­meroase evenimente social-politice care au avut loc in ultima jumătate de veac. Ideile sale, aderarea la marxism-leninism, pe care l-a înţe­les ca pe o învăţătură călăuzitoare şi nu ca pe o dogmă imuabilă, s-au intilnit firesc — în momente decisi­ve ale istoriei — cu faptele sale. Astfel, el s-a aflat printre primii membri ai noului Partid Comunist Ungar, iar la vîrsta de 34 de ani a fost comisar al poporului pentru problemele educaţiei al Republicii Ungare a Sfaturilor. Evenimentul de înaltă ardenţă re­voluţionară la care a participat in primăvara anului 1919 işi va lăsa puternic amprenta în viaţa şi acti­vitatea ginditorului ungur, nevoit să trăiască, după acest an, multă vreme în afara ţării sale, de care şi-a ştiut însă întotdeauna legat destinul, pe care a slujit-o cu gindul şi, nu o dată, cu faptele sale. „începînd cu această dată — se scrie intr-un arti­col omagial, publicat in „Népszabad­ság“, organul central al C.C. al P.M.S.U. — activitatea sa teoretică şi practică a fost călăuzită de ţelul găsirii armoniei între revoluţia so­cială şi cea spirituală, de dorinţa de a da o definiţie ştiinţifică in sfera ideilor marxism-leninismului, dezvoltării mondiale care a dus la revoluţie, căii pe care a trebuit să o parcurgă revoluţia — şi în mod special acelor posibilităţi şi condiţii care au existat pentru revoluţia maghiară şi pentru partidul maghiar în funcţie de împrejurări decisive, determinate“. Această realitate a e­­xistenţei sale, faptul că s-a consi­derat implicat în istorie, răspunzător faţă de natura evenimentelor şi fi­nalitatea lor, conştient de necesita­tea unei atitudini bazată pe o m­e­u­­taţie activă, adîncă asupra sensurilor istoriei şi-au aflat reflectarea orga­nică în opera realizată de-a lungul multor decenii. Autoritate de talie mondială,­­ filozoful şi esteticianul maghiar şi-a ilustrat cultura vastă, profundă, capacitatea de sinteză şi interpretare originală, în lucrări teo­retice, estetice cu caracter general, în lucrări de literatura universală, precum şi în lucrări istorico-literare aplicate fenomenului literaturii ma­ghiare. De la prima sa carte tipărită „Istoria dezvoltării dramei moderne", (scrisa în 1908 și publicată in 1911) pină la cele două volume din mo­numentala „Estetică“ (1963), sau la proiectatele opere de sinteză „Onto­logia existenţei sociale“ şi „Etica“, Lukács a adus o contribuţie impor­tantă la aplicarea creatoare a dialec­ticii marxiste. Lucrări ca „Su­fletul şi formele“, cuprinzînd celebrul eseu „Metafizica tragediei“, care i-a adus autorului său preţui­rea marelui scriitor Thomas Mann, „Teoria romanului“, „Goethe şi epoca sa“, „Istoria şi conştiinţa de clasă“, una din operele mult discu­tate ale filozofului, eseurile dedicate personalităţii lui Lenin, sau cele pu­blicate, după cel de-al doilea război mondial, intre care cele dedicate lui Balzac, Stendhal, Zola, lui Hegel, Karl Marx şi Friedrich Engels, ori lucră­rile cu caracter teoretic „Existen­ţialism sau marxism“, „Realismul rus în literatura mondială“, „Detro­narea raţiunii“, „Scurtă istorie a lite­raturii germane“, „Semnificaţia prezentă a realismului critic“ etc. vin să întregească o bibliografie con­stituind tot atîtea contribuţii remar­cabile în domeniile investigate, şi ilustreze practic o prodigioasă şi prestigioasă activitate de gîndire şi de creaţie. Opera lui György Lukács, a aces­tui ginditor preocupat, cu deosebită după 1923, de aplicarea creatoare a marxismului în interpretarea feno­menelor sociale şi spirituale, por­neşte permanent de la convingerea de esenţă că poziţiile artistului şi ale savantului sunt în strînsă inter­dependenţă cu realitatea socială şi sunt determinate de aceasta. Creaţia sa vădeşte preocuparea de a ţine sea­ma de complexitatea fenomenelor vieţii spirituale . György Lukács a militat întotdeauna pentru o abordare de pe aceste poziţii a problemelor culturii. Desigur, nu s-ar putea afir­ma că în lucrările sale — ca, de alt­fel, în orice operă de cercetare ştiin­ţifică — toate ideile şi aprecierile au o valabilitate integrală. Dar, în ansamblul său, analiza operei lui Lukács va reliefa conştiinţa su­periorităţii marxismului ca meto­dă, încrederea filozofică în su­perioritatea acestei metode, încre­dere reieşită cu pregnanţă şi din lu­crările ultime, perioade cînd, pornind de la realităţile sociale şi spirituala ale contemporaneităţii, savantul vor­bea despre o „autentică renaştere a marxismului“. în acest context, stră­daniile sale de a interpreta epoca * în mod marxist, de a se opune opi­niilor iraţionaliste, burgheze, potriv­nice cauzei progresului, fie pe plan filozofic sau estetic, fie în viaţa so­cială ; încrederea sa în izbînda socie­tăţii socialiste şi demonstraţia perti­nentă privind legitimitatea revolu­ţiei ; contribuţiile sale la clarifi­carea teoretică a realismului socia­list, afirmarea sa ca adept al artei partinice, al spiritualităţii angajate ; îmbinarea cu remarcabile rezultate in analiza literară­ a punctului de vedere social-istoric cu cel strict es­tetic ; concluzia privind natura isto­rică a genezei esteticului; considera­rea artei ca rezultat al unei îndelun­gate şi complexe dezvoltări sociale şi culturale, ca o „formă supremă de autoconştiinţă a umanităţii“ ; situarea realismului ca o categorie centrală a esteticii sale ; definirea polemicii raţionale ca o condiţie a progresului, ca o formă indispensabilă de evolu­ţie a vieţii spirituale etc. se vor con­cretiza, in fapt, in bunuri ale gîndi­rii creatoare, dialectice. Savantul comunist, cel care şi-a le­gat numele de revoluţia proletariatu­lui ungar din 1919, cel care a luptat activ împotriva ideologiei fascismu­lui, împotriva imperialismului, cel care a militat pentru ideile democra­ţiei, eminentul intelectual marxist, cărturarul care a ştiut să aplice ma­terialismul dialectic şi istoric la este­tică, să găsească, în spiritul aceleiaşi filozofii, o legătură organică intre gindirea umanistă clasică şi marxism, declara încă in 1933 in publicaţia „Internaţionale Literatur“, autoca­­racterizindu-se : „Au trecut mai mult de 30 de ani de cind, băiat tinăr fiind, am citit pentru prima oară „Manifes­tul comunist“. Adîncirea progresivă — deşi contradictorie şi rectilinie — în scrierile lui Marx a devenit isto­ria dezvoltării mele intelectuale şi — mult dincolo de aceasta — isto­ria întregii mele vieţi, întrucit a­­ceastă viaţă are vreo însemnătate pentru societate. Consider că in epoca următoare acţiunii lui Marx, clarificarea atitudinii faţă de Marx trebuie să devină o problemă cen­trală pentru fiecare ginditor care îşi ia propria persoană in serios , că modul şi gradul în care el ştie să-şi însuşească metodele şi rezultatele lui Marx sunt factorii care ii determină rangul în dezvoltarea omenirii“. A­­cest gind, această profesiune de cre­dinţă s-a străduit, în ultima jumă­tate de veac, să le ilustreze prin creaţia sa György Lukács, adău­gind filozofiei şi esteticii marxiste opere de notorietate mondială, opere apărute şi la noi in limbile română, maghiară şi germană, bucurindu-se de ecou, de preţuire din partea ci­titorilor din ţara noastră. O expresie a aprecierii operei şi activităţii sale o constituie şi faptul că a fost distins de două ori cu pre­miul Kossuth, cu medalia „J. Curie“ a Consiliului Mondial al Păcii, cu premiul Goethe, precum şi alegerea sa ca membru al mai multor acade­mii din diferite ţări. György Lukács şi-a manifestat nu o dată sentimentele prieteneşti, de simpatie faţă de ţara noastră, faţă de poporul român. El a avut legă­turi şi contacte prieteneşti cu oameni de cultură români, şi-a manifestat interesul faţă de fenomenul cultural din ţara noastră. Totodată, persona­litatea sa, creaţia sa filozofică şi ar­tistică au fost binecunoscute în rîn­­durile oamenilor de cultură din România socialistă. Acum, cind György Lukács nu mai este, cînd în gindirea marxistă con­temporană se înregistrează această pierdere, oamenii de cultură din ţara noastră, toţi cei ce l-au cunoscut işi exprimă regretul şi profunda compa­siune. Aducem omagiul nostru ce­lui care timp de peste şase decenii s-a ilustrat ca o personalitate mar­cantă a mişcării muncitoreşti revo­luţionare maghiare şi internaţionale, eminentului filozof şi estetician marxist. Nicolae DRAGOŞ

Next