Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-11 / nr. 8813

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Explozie... constructivă — Ardee ! — a dat semnalul artificierul Ion Secreanu şi, la cîteva secunde, s-a dezlănţuit un spectacol tectonic, pînă de cu­­rînd unic în Ţara Oaşului. „Sce­na“ spre care işi aţintiseră privi­rile sute de oşeni prezenţi pe dealurile din împrejurimi — ca­riera de piatră Turţ. Pregătită timp de trei zile şi trei nopţi de către cei mai buni mineri şi ar­tificieri în frunte cu Vasile Ugă­­ceanul, inginer-şef al întreprin­derii „Oşana“ Negreşti, masiva puşcare­­la care s-au folosit a­­proape 8 000 kg exploziv, ampla­sat în pîntecele carierei de pia­tră) s-a soldat cu o producţie record de andezit. Peste 100 000 tone de materiale de construcţii, aproape in întregime fasonate. Dintr-o singură bubuitură — materiale pentru fundaţia a circa 1500 de case. Front de lucru pentru aproape doi ani de zile ! Argumente arhisuficiente pentru... explozia de bucurie şi felicitările reciproce — la care se cuvine să adăugăm şi pe cele ale noastre — ale minerilor care au săvîrşit o asemenea ispravă ! Lecţie tragică Ştefan Eftene, Aurel Costache, Nicolae Porumb şi Ştefan Baltat din Brăila se aflau pe faleza Dunării in autoturismul 1—BR— 1941, proprietatea asociaţiei ju­deţene de vinătoare şi pescuit sportiv. Veniseră să înveţe con­ducerea automobilului. In timpul executării unei întoarceri, in urma unei manevre greşite, autoturismul a intrat în gardul metalic al ştrandului de pe ma­lul Dunării, provocind moartea şoferului Ştefan Baltat şi răni­rea gravă a lui Nicolae Porumb. In afara tuturor celorlalte as­pecte pe care le îmbracă fapta, se naşte totuşi o întrebare : cind va avea oraşul Brăila un teren amenajat pentru exerciţii de conducere auto fără asemenea pericole ? „Ghipsul“* viitorului Se știe că vindecarea fracturii oaselor lungi se face îndeobște prin aplicarea unui pansament de ghips. Nu este simplu nici pentru medic, nici pentru pa­cient. De aceea, medicul Corneliu Zaharia, de la spi­talul „Colentina“ din Capita­lă, a imaginat un dispozitiv fi­­xator-impactor care înlocuiește ghipsul. Aparatul construit de el este alcătuit dintr-un cadru me­talic extern, prevăzut cu nişte orificii, prin care se introduc un număr de tije care se înșurubea­ză în fragmentele osului fractu­rat. Aceste tije sunt apoi strînse progresiv şi elastic, pînă ce realizează o compresie optimă permanentă în focarul de frac­tură. Odată încheiată „operaţia", pacientul se poate mişca nestin­gherit pînă la deplina vindecare, cind aparatul este scos. Pe lingă faptul că înlocuieşte clasi­cul ghips, noul aparat prezintă încă o serie de avantaje : țesu­turile musculare nu suferă nici o atrofiere, iar aplicarea altor tratamente locale se poate face concomitent cu vindecarea frac­turii. Aplicat cu succes în ca­drul spitalului, unde toate cele 40 de fracturi (unele conside­rate incurabile) s-au vindecat, noul aparat se anunţă de pe acum drept „ghipsul“ viitorului. Furnizori de ocazie La magazinul de încălţăminte din strada Emil Zola nr. 1 din Cluj a venit intr-una din zile un client cu o pretenţie, la în­ceput, cel puţin bizară. El a pro­pus vinzătorului, nici mai mult nici mai puţin, decit ...să-i tun­dă zece perechi de pantofi noi­­noufii ca scoşi din fabrică. Cum magazinul respectiv avea me­nirea de a vinde şi nu de a cumpăra, a fost chemat la faţa locului un lucrător de miliţie. Aşa s-a constatat că Ion Baciu, manipulant de magazie la „Clu­jeana“, împreună cu Nicolae Neciu, pînă de curind angaja­tul aceleiaşi întreprinderi, sus­­trăseseră încălţămintea pentru a o valorifica pe cont propriu. In consecinţă, amîndoi au fost... încălțaţi pentru a fi trimişi în fața instanţei de judecată. Compresorul şi... astenia Locatarii blocului R 31, din strada Maşina de Pîine nr. 6 din Capitală au toate motivele să se îmbolnăvească de astenie. De trei săptămîni — are, n-are treabă — între orele 7 şi 10, sub ferestrele lor duduie (de zgu­duie ferestrele) un compresor. Lucrările care trebuie execu­tate, în mod firesc puteau fi terminate în două-trei zile, dar ele trenează din lipsă de spe­cialişti. Bine-bine, dar în cazul acesta de ce duduie în gol com­presorul respectiv ? Iată expli­caţia : mecanicul său este plătit după orele de funcţionare : stă compresorul, nu primeşte sala­riu ! Şi cum situaţia nu-i con­vine, îşi face zilnic programul de zgomote, spre disperarea lo­catarilor, ale căror apeluri nu sunt „auzite" de către I.C.M. 5. Rubrică redactată de : Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Sem­ten­" Garantaţi preluarea ritmică, in bune condiţii, a noii recolte? Ne despart puţine zile de momen­tul cind se va trece din plin la sece­riş. Campania de recoltare din acest an­ se desfăşoară în condiţii mai deo­sebite faţă de anii precedenţi. In pri­mul rînd, producţia, după cum apre­ciază specialiştii din agricultură, este bună. Datorită ploilor abundente, cit şi timpului care, după cum afirmă meteorologii, se va menţine umedă, la recoltare va fi nevoie de un efort mai mare din partea mecanizatorilor. Totodată, va trebui să se asigure con­diţii optime de inmagazinare a ce­realelor, ţinînd seama că acestea vor avea un grad mai ridicat de umidi­tate. De aceea, magaziile şi utilajele de condiţionare vor trebui pregătite ireproşabil. In cursul unui raid-an­­chetă am constatat că, în general, magaziile bazelor de recepţionare sunt pregătite : reparate, curăţite şi dezin­­­­fectate. In judeţul Brăila spaţiile sunt suficiente pentru a prelua în­treaga producţie de cereale. La unele baze — Făurei, Urleasca, Brăila, şi altele — au fost pregătite spaţii cu o capacitate suplimentară de 33 620 tone, faţă de cea planificată. S-au re­parat 36 de magazii şi 6 silozuri. Peste tot au fost făcute lucrările de văruire interioară şi exterioară, s-au înlocuit şi reparat pode­lele şi acoperişu­rile deteriorate. Acum se execută lucrări de dezin­fectare, se înlă­tură orice posibi­litate de apariţie a unor eventuale focare de infes­­taţie. „Am acordat o atenţie deosebită lucrărilor de me­canizare a preluării şi condiţio­nării produselor , ne­declara­tor, ing. Teodor Iurieţ, directorul întreprinderii. La bazele Bărăga­nul, Urleasca şi altele, am dez­voltat mecanizarea aşa incit acum putem spune că suntem­ pregătiţi să preluăm, mecanic, întreaga producţie pe care o vom depozita în silozuri şi magazii. Măsurile pe care le-am luat ne dau posibilitatea să preluăm zilnic pînă la 12 000 tone­­de cereale cu o umiditate de 17 la sută. Dacă se depăşeşte acest procent de umidi­tate suntem­ nevoiţi să apelăm la us­­cătoare. Am avut în vedere şi acest lucru. Pe lingă cele 21 de instalaţii de uscare, anul acesta am mai con­struit încă 3 uscătoare din fonduri de mică mecanizare. Această dotare ne dă posibilitatea să uscăm pînă la 3 020 de tone zilnic“. Şi în judeţul Teleorman, întreprin­derea pentru valorificarea cerealelor a luat din vreme măsuri de pregătire a silozurilor şi magaziilor. Concomi­tent, au fost reparate şi revizuite teh­nic instalaţiile tehnologice, utilajele, coloanele pentru uscarea produselor, transportoarele, trioarele, selectoa­rele, benzile, şnecurile, electroventi­­latoarele, au fost constituite puncte mecanizate pentru recepţionarea ra­pidă a produselor. Datorită acestui lucru există posibilitatea ca zil­nic să se preia mecanizat 22 700 tone de cereale, din care se pot precu­­răţi, concomitent cu recepţionarea, 11 400 de tone. Aceasta face posibil ca în numai 12 zile bazele de recep­ţii şi silozurile să poată recepţiona întreaga cantitate de produse contrac­tate. Pentru produsele ce vor fi re­coltate şi aduse zilnic în silozuri şi baze, cu umiditate peste limitele unei conservări corespunzătoare, in judeţ se dispune de 9 instalaţii pentru us­carea acestora, cu o capacitate zilnică de 152 tone la o extracţie de 3,5 pro­cente, ceea ce face posibilă uscarea a circa 45 000 tone de cereale pe lună. In judeţul Tulcea, majoritatea celor 84 de magazii de care dispune I.V.C. Tulcea, cît şi silo­zul de mare capacitate sunt aproa­pe gata. A început, de asemenea, dezinfectarea spaţiilor de depozitare. Bazele de recepţie de la Casimcea, Pecineaga, Piatra Frecăţei şi Mah­­mudia sunt gata cu pregătirile necesa­re în vederea noii campanii de pre­luare şi conservare a recoltei din acest an. Cele arătate mai sus demonstrează preocuparea organelor locale de partid şi de stat, a lucrătorilor de la între­prinderile judeţene de valorificare a cerealelor pentru primirea şi păstra­rea în bune condiţii a cerealelor. Analiza a scos la iveală însă şi unele probleme care trebuie rezolvate pină la începerea secerişului şi pe care vrem să le reliefăm in rîndurile ce urmează. Există garanţia unei pre­luări ritmice a recoltei ? întrebarea am adresat-o tov. Vasile Sima, şeful bazei de recepţie Măcin, judeţul Tul­cea, unde an de an au existat greu­tăţi în preluarea recoltei. — Da şi nu. Cele două magazii cu o capacitate de 6 000 tone sunt gata. Dar nu avem în port decit o singură basculă. Acest lucru ne împiedică să preluăm cu operativitate recolta. Cele aflate le-am adus la cunoştin­ţa tov, ing. Maria Cîrjan, director ad­junct la I.V.C. Tulcea. — Intr-adevăr, la Măcin avem cele mai mari greutăţi. Lipsa spaţiu­lui, a utilajului chiar, ne va crea şi în acest an anumite greutăţi, ni s-a spus. Am apelat la centrala noas­tră, solicitînd prin împrumut, din portul Constanţa, în momentul cind vor deveni disponibile, trei pompe vactivator. In acest fel vom putea rezolva preluarea cerealelor. Asigurăm­ că preluarea recoltei din acest an va decurge normal ne-au fost date, nu însă fără a lăsa loc şi pen­tru eventuale scuze in timpul cam­paniei. Sub paravanul scuzelor obiec­tive insă, două bascule aflate la Baia şi Piatra Frecăţei au fost date dis­ponibile sub motiv că au o capaci­tate mică de cintărire. Nejustificat ni se pare şi argumentul neputinţei de a organiza schimbul doi la pre­luare numai pe presupunerea că transporturile de recoltă nu se vor efectua decit in limitele zilei-lumină. Dacă organul în drept, ce se ocupă acum de asigurarea tuturor măsu­rilor pentru preluarea în ritm susţi­nut a recoltei din acest an, afirmă că totul va merge totuşi bine nu ne că­mine decit să ne convingem de acest lucru în zilele campaniei. La Brăila se pune cu deose­bită stringenţă problema terminării magaziei de cereale de la Triaj : anu­l trecut s-a făcut recepţia pro­vizorie a lucrării, constatîndu-se o serie de neajun­suri. Atunci s-a întocmit pe trei pagini lista re­­medierilor pe care constructorul — întreprinderea 7 const­rucţii-mon­ta­j Galaţi — trebuia să le termine in­­tr-un timp stabi­lit. Remedierile nu sunt Insă efectuate nici în prezent. Celulele de depozitare a produselor nu sunt etanşe, fapt ce face ca apa din precipitaţii să pătrundă in interior, degra­­dind produsele. Mari defecţiuni sunt semnalate şi la consolidarea balus­tradei de pe acoperişul langenoului, iar casa liftului­ nu corespunde di­mensiunilor din proiect (nu e perfect verticală), din care cauză întreprin­derea „Ascensorul“-Bucureşti nu poate executa montajul liftului. Con­structorul dă vina pe proiectant, iar proiectantul — Institutul de cercetări şi proiectări agricole Bucureşti — nu e de acord cu Învinuirile aduse de constructor. Dacă acum se mai pot prezenta explicaţii şi scuze, se mai pot arunca învinuiri reciproce, în timpul campaniei asemenea scuze se vor solda cu pagube. Or, nimănui nu-i este permis să irosească nici un bob din recoltă. De aceea este ne­cesar să se întrunească de urgen­ţă organele care răspund de această problemă şi să ia măsurile care se cuvin in vederea organizării temeinice a preluării cerealelor şi păstrării lor în cele mai bune condiţii. Se pare, aşa cum rezultă din con­statările făcute cu prilejul raidului nostru, că magaziile şi silozurile a­­parţinînd I.V.C. au fost curăţate. Dar cantităţi însemnate de produse se păstrează în magaziile proprii ale cooperativelor agricole. Or, în aceas­tă privinţă se constată cele mai multe neajunsuri. In judeţul Teleorman, magaziile cooperativelor agricole de producţie din Brînceni, Buzescu, Că­­lineşti, Videle, Mirzăneşti, Pietroşani, Piatra şi altele n-au fost încă ame­najate şi pregătite corespunzător. Faptele arată că nu există un control sever asupra modului cum sunt pre­gătite spaţiile de depozitare a re­coltei în cooperativele agricole. De aceea este nevoie ca organele de stat şi agricole, comitetele comunale de partid să controleze toate magaziile şi să ia măsuri în vederea pregătirii acestora, măsuri care să fie respec­tate punct cu punct. Tudorel OANCEA Alexandru BRAD N. Gr. MARAŞANU corespondenţii „Scinteii" RAIDUL NOSTRU LA BAZELE DE RECEPŢIE Complexe zootehnice intercooperatiste TIRGO­VIŞTE (corespondentul „Scinteii", Constantin Soci). Mai multe cooperative agricole de pro­ducţie unite în asociaţia zootehnică intercooperatista Dîmboviţa, pe baza creditelor bancare şi a fondurilor proprii, au început construcţia a 3 mari complexe zootehnice. La Bra­niştea, intr-o zonă cu mari posibili­tăţi de obţinere a furajelor, se con­struieşte un complex pentru 500 vaci cu lapte, iar la Petreşti-Găeşti un alt complex pentru 15 000 porci graşi. De asemenea, 5 cooperative agricole din preajma comunei Răcari au des­chis în regie proprie un mare şan­tier. Este vorba de construcţia unui alt complex zootehnic destinat in­­grăşării berbecuţilor. Toate cele trei complexe zootehnice vor intra în funcţiune cu întreaga lor capacitate în anul viitor. TELEGRAFIC!?... In ziua de 17 mai a. c. am trimis soţiei mele, Floarea Ciobotea, din comuna Olanu, judeţul Vilcea, suma de 1 000 lei. Banii i-am expediat telegrafic cu chitanţa nr. 420 971, de la I.C.H. Lotru — secţia din sa­tul Costel, judeţul Vilcea, unde lucrez ca miner. Spre surprinderea mea insă, după două săptămîni, so­ţia nu primise banii. In acest timp familia mea a fost lipsită de mij­loacele materiale necesare Întreţi­nerii. Banii, sint convins, vor fi găsiţi pînă la urmă, dar vreau să ştiu de ce se petrec asemenea acte de iresponsabilitate şi ce consecin­ţe suportă vinovaţii. Gheorghe CIOBOTEA miner­e I.C.H. Lotru satul Costel, jud. Vilcea SA NU FIE „MODEL", DAR SA FIE ! In cartierul Trivale din Piteşti, o dată cu blocurile de locuinţe, s-au dat în folosinţă un complex comer­cial, unităţi prestatoare de servicii. La aprovizionarea cetăţenilor din acest cartier în continuă dezvolta­re contribuie insă şi producătorii individuali care aduc legume, fructe, brînzeturi. Dar in ce con­diţii îşi desfac ei produsele ? Din cauză că nu s-au execu­tat nici un fel de amenajări unde să-şi desfacă mărfurile, pro­ducătorii le aşează pe jos, pe hirtii sau saci, în praf ori noroi. Se spune că in spatele complexu­lui comercial se va construi o piaţă model, dar nu se ştie in ce an se va intîmpla aceasta. Nu s-ar putea oare, pină atunci, să se facă nişte amenajări ieftine pe platforma de ciment existentă aici ? II. PREDA Blocul 4 B, din cartierul Trivale Piteşti DUPĂ FAPTĂ ŞI RĂSPLATĂ O scrisoare sosită din comuna Bragadiru, judeţul Teleorman, sem­nala că Lazăr Voicu, preşedintele C.A.P., abuzînd de funcţia încre­dinţată de adunarea generală a ţăranilor cooperatori, s-a pus pe căpătuială pe seama avutului ob­ştesc. Inspectoratul miliţiei jude­era înscrisă pe nici una dintre eti­chete. Reclamaţia a fost trimisă Fabri­cii de conserve din Caracal. In răspunsul acesteia se confirmă veridicitatea celor semnalate. Prin­tre altele, se spune : „In ultima perioadă a lunii octombrie 1970 s-a fabricat un lot de conserve de to­cană cu ardei mai amar. O parte dintre conservele fabricate au ajuns in comerţ, iar altă parte a fost re­ţinută în fabrică. Celor vinovaţi la I.G.L. şi Şantierul 5 construcţii, care a întocmit un proces verbal de constatare, incluzînd în el şi măsurile de remediere. Pină la 4 mai , se subliniază în răspuns — s-au efectuat reparaţii la 6 aparta­mente, rămînînd ca pină la sfirşi­­tul lunii mai 1971 să se execute re­paraţiile şi la celelalte aparta­mente“. La prima vedere, răspunsul pare satisfăcător. Dar, din procesul ver­bal de constatare, care ni s-a SClNTEIA — vineri II iunie 1971 ÎN DEZBATERE PUBLICĂ. Proiectul de lege cu privire la ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA UNITĂŢILOR ECONOMICE DE STAT Recentul proiect de lege cu privire la organizarea şi conducerea unită­ţilor economice de stat se înscrie ca parte integrantă a vastei acţiuni iniţiate şi conduse de partid in vederea perfecţionării organizării, conducerii şi pla­nificării economiei naţionale. Prin prevederile sale se delimitează mai rigu­ros rolul ce revine întreprinderilor şi centralelor in mecanismul economic al ţării, atribuţiilor şi modului de organizare şi funcţionare a unităţilor econo­mice de stat ; totodată, se precizează competenţele şi răspunderile ce revin organelor de conducere colectivă — comitetele de direcţie, consiliile de admi­nistraţie — rolul şi atribuţiile adunărilor generale ale salariaţilor, ca for su­prem de conducere a unităţilor economice de stat. Noua reglementare asigură ridicarea la un nivel superior a muncii de conducere, in concordanţă cu exi­genţele actuale ale progresului economic, contribuie la adîncirea democraţiei socialiste, creează un cadru corespunzător pentru participarea directă a tutu­ror oamenilor muncii la conducerea vieţii economice. Potrivit practicii democratice profund încetăţenite in societatea noastră, proiectul de lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat este supus discuţiei publice pentru a da posibilitate cadrelor de con­ducere, specialiştilor, tuturor oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii să-şi spună părerea şi să contribuie la îmbunătăţirea şi definitivarea lui. Zia­rul „Scinteia“ pune la dispoziţia cititorilor coloanele sale pentru a-şi expune punctele de vedere, observaţiile, propunerile. De la început doresc să remarc faptul că, ţinîndu-se seama de expe­rienţa acumulată de la înfiinţarea centralelor industriale, de rezultatele pozitive înregistrate, dar şi de lipsu­rile constatate, noua lege asigură o delimitare mai bună a rolului şi a­­tribuţiilor întreprinderilor şi centra­lelor, jalonind totodată direcţiile de viitor in care acestea urmează să-şi desfăşoare activitatea. Cu toate aceste elemente pozitive, de necontestat, consider că la defini­tivarea legii, la îmbunătăţirea şi precizarea m­ai clară a unor preve­deri, ar trebui avute în vedere şi următoarele aspecte. In primul rînd, apreciez că ar fi util ca articolul 16 din capitolul II — unde se prevede că centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi — să se prevadă expres cine stabileşte acest „de regulă“ şi după ce criterii. In acest sens, cred că ar trebui să fie arătat că unele centrale se con­stituie pe structura unei mari între­prinderi, dacă volumul de producţie al acesteia are o pondere însemnată în volumul total al centralei şi dacă întreprinderea pe scheletul căreia se constituie centrala este reprezenta­tivă, avînd toate tipurile de activi­tăţi care există în celelalte întreprin­deri. De altfel, aş sugera ca noua lege să excludă din articolele sale expresia „de regulă“, care poate da naştere la diverse interpretări, pre­­cizindu-se clar toate cazurile posi­bile. Totodată, în scopul unei coin­teresări mai directe a membrilor co­mitetelor de direcţie şi consiliilor de administraţie la realizarea­ sarcinilor pe ansamblul unităţii din al cărui organ colectiv de conducere fac par­te, consider necesară introducerea unui articol de lege suplimentar in care să se precizeze : „stimularea, respectiv penalizarea membrilor co­mitetelor da direcţie sau ai consilii­lor de administraţie se vor face pe baza rezultatelor obţinute pe ansam­blul întreprinderii sau respectiv al centralei". Tot în scopul obţinerii u­­nor rezultate superioare în realiza­rea şi depăşirea sarcinilor de plan, cred că nu ar fi lipsită de interes propunerea ca la articolul 37, alini­atul g, din capitolul II, să fie pre­văzută şi posibilitatea ca centrala să poată iniţia şi alte forme de cointe­resare materială a salariaţilor din centrală şi unităţile subordonate, bi­neînţeles cu condiţia încadrării in fondurile de salarii planificate. Ing. Aurel BĂNCILA director tehnic al Centralei industriale de maşini-unelte * Personal, am cîteva nedumeriri în legătură cu unele articole şi pasaje formulate in proiectul de lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat. Aceasta pentru că, aşa cum sunt prezentate, unele prevederi sunt neclare, puţind da naştere la interpretări confuze. Aşa, bunăoară, la capitolul I, pct. b — desfacere, se arată că contractele economice de lungă durată sau pe perioade mai scurte pentru desface­rea produselor se încheie de către în­treprindere. Judecind cel puțin din formulare, nu rezultă dacă întreprin­derea are latitudinea să încheie con­tracte şi cu firme străine sau nu. Neclaritatea vine de acolo că la ca­pitolul II, acelaşi punct b — desfa­cere, centrala — transcriu textual — „determină alte elemente utile înche­ierii contractelor economice“. Aş pro­pune ca la capitolul I, sau la capi­tolul II, formularea să fie eventual completată, pentru a nu da loc la echivocuri. Mi s-a părut, de asemenea, insu­ficient de clar şi articolul 57 de la ca­pitolul III, secţiunea a treia, unde se spune : „In Cazurile in care­ centră“r­e­­lele se constituie pe structura unei unităţi — cum este şi cazul uzinei „1 Mai“-Ploieşti — consiliul de admi­nistraţie poate exercita atribuţiile co­mitetului de direcţie al unităţii res­pective". Aş crede util să se preci­zeze dacă este obligatorie pentru toa­te unităţile această preluare a atri­buţiilor, sau se poate aplica legea de la caz la caz, funcţionînd în con­tinuare comitetele de direcţie. Şi încă ceva. Dacă, să zicem, consiliul de ad­ministraţie al centralei preia atribu­ţiile comitetului de direcţie al uzinei, pe care este grefată, reprezentanţii întreprinderii în cauză participă nu­mai la analizele şi discuţiile în le­gătură cu soarta colectivului, a pro­ducţiei respective sau sunt prezenţi şi atunci cind se pun in dezbatere pro­bleme ce privesc alte unităţi din ca­drul centralei sau chiar ale centra­lei însăşi ? Ing. Gheorghe TANASOIU consilier tehnic la Centrala industrială de utilaj petrolier Ploieşti ★ Din lectura proiectului de lege, mi-au reţinut atenţia unele aspecte noi în legătură cu organizarea şi funcţionarea comitetului de direcţie. Mă refer, în primul rînd, la legife­rarea faptului că secretarul comite­tului de partid trebuie să facă parte, de drept, din comitetul de direcţie. De altminteri, la noi în întreprinde­re el participa şi pînă acum la şe­dinţele comitetului de direcţie, îşi spunea cuvintul, era ascultat. De data aceasta însă legea îi acordă drepturi depline. Socot, totodată, că este utilă prevederea ca numărul re­prezentanţilor salariaţilor în comite­tul de direcţie să crească în raport cu cel al oamenilor din întreprin­dere. La noi, bunăoară, pînă acum făceau parte din comitetul de direc­ţie doar doi muncitori, aleşi în adu­narea generală a salariaţilor. Con­­form prevederi­lor din proiectul noii legi, va trebui si mai ale­gem incă unul sau chiar doi, creind astfel posibilitatea unei re­prezentări mai largi și, în același timp, a unei participări mai active a salariaților la conducerea treburilor întreprinderii. De asemenea, consider firesc și pe deplin justificat faptul că în comitetul de direcţie este inclus şi şeful controlului tehnic de calita­te ; după părerea mea, el are astfel posibilitatea să ridice în comitetul de direcţie cele mai arzătoare probleme legate de calitatea produselor, pen­tru ca acest organ de conducere co­lectivă să stabilească cele mai efici­ente măsuri care să asigure obţine­rea de produse de bună calitate. Şi încă o chestiune : proiectul noii legi prevede organizarea în cadrul comitetului de direcţie a colectivului de conducere operativă. Aşa cum este conceput, acesta are menirea să conducă în mod operativ întreaga activitate a Întreprinderii in perioa­da dintre două şedinţe a comitetului de direcţie. In aceste condiţii, este clar că devine mult mai judicios şi mult mai uşor ca problemele curente ale producţiei să fie rezolvate de un colectiv format din 3—7 oameni com­petenţi, decit de director singur. Nu­mai că întilnirea săptămînală a aces­tor oameni, aşa cum prevede pro­iectul de lege, pe lingă că le-ar în­greuna mult activitatea, nici nu ar fi in concordanţă cu o serie de situa­ţii statistice privind îndeplinirea planului de producţie care, de obi­cei, se întocmesc decadal. De aceea, propun ca aceste, şedinţe de analiză ale colectivului de conducere opera­tivă să nu se ţină săptăminal, ci de­cadal, adică atunci când se întocmeş­te de fapt situaţia îndeplinirii planu­lui de producţie. Gheorghe BUDU director al întreprinderii de bere şi spirt Mărgineni-Bacău * Propun ca numărul reprezentan­ţilor salariaţilor in comitetul de di­recţie să fie cel puţin egal cu al ce­lor numiţi de organul căruia ii este subordonată unitatea. Am in vedere situaţia concretă din întreprinderea noastră, unde personalul navigant, care reprezintă circa 50 la sută din numărul total al salariaţilor şi care, de altfel, realizează cea mai mare par­te a planului economic, este slab re­prezentat in acest for colectiv de conducere şi decizie. Virgil CATUNEANU director adjunct la Direcţia navigaţiei maritime „Navrom“­­Constanţa ★ După părerea mea, cota de pre­miere prevăzută să se afle la dispo­ziţia conducerii unităţii — 0,05 la sută din fondul de salarii — ar tre­bui să fie mai mare. Susţin aceasta, intrucît în activitatea economică a u­­nei uzine sunt frecvente cazurile cind anumiţi salariaţi se remarcă printr-o activitate deosebită ; de asemenea, are Ioc o creştere accentuată, în pro­porţii de masă, a grijii pentru raţio­nalizarea consumului de materii pri­me şi materiale, ceea ce necesită fonduri sporite pentru recompensarea celor ce se disting in mod deosebit. Ing. loan ALBU directorul Uzinei „Unic* Satu-Mare I it/M-rtlul rnminocr rlm nr»n în nrtiinliTnFft /Imrmino rlin «tntiimon lnnîforl Foto : Gh. Viațu­» RECLAMAŢII • SESIZĂRI • RĂSPUNSURI­ ­ului Teleorman, căruia i s-a trimis sesizarea, ne răspunde că verifică­rile făcute confirmă că, intr-ade­văr, Lazăr Voicu a folosit dife­rite cantităţi de produse şi mate­riale din C.A.P., a folosit în interes personal mijloacele de transport şi munca unor lucrători din coopera­tivă. Faţă de cele constatate — se spune în încheierea răspunsului — s-a dispus începerea urmăririi pe­nale împotriva lui Lazăr Voicu pentru săvîrşirea infracţiunilor de delapidare şi abuz in serviciu, ur­­mind ca dosarul să fie înaintat organului de procuratură. CONSERVE IN SOS AMAR Cu cîteva zile in urmă — ne sesiza Liviu Pirvănescu din Cra­iova, Calea Bucureşti, bloc 4 — am cumpărat de la un magazin ali­mentar o cutie de conserve cu tocană de legume și alte două cutii cu mazăre fină verde, produse ale fabricii din Caracal. Surpriză insă : în loc de tocană, în prima cutie am descoperit nişte ardei graşi tăiaţi pe din două şi cîteva boabe de orez intr-un sos amar ; în cele­lalte două cutii, în loc de mazăre fină am găsit apă chioară şi un strat subţire de mazăre. Data de fabricaţie a acestor conserve nu s-a imputat contravaloarea mărfu­rilor necorespunzătoare calitativ“.­ Cum se vede, în ce o priveşte, fabrica a găsit modalitatea de a-şi recupera paguba, dar faţă de cum­părătorii care au avut ghinionul să cumpere astfel de conserve a ră­mas datoare. UN RĂSPUNS NESATISFACĂTOR La încheierea contractelor pen­tru construcţia apartamentelor pro­prietate personală din blocul Bl — ne semnalau cu puţin timp in urmă locatarii respectivi — I.G.L. ne-a asigurat că locuinţele vor fi exe­cutate ireproşabil. La puţină vre­me de la data primirii în folosinţă (15 iulie 1970), promisiunile s-au dovedit a fi vorbe goale. Pereţii s-au coşcovit şi au mucegăit, ca­loriferele s-au defectat, conductele de evacuare, de asemenea, parchetul a crăpat, plafonul unor camere s-a prăbuşit ş.a.m.d. Sesizat de către redacţie, Comite­tul executiv al Consiliului popu­lar al municipiului Bîrlad ne răs­punde că, „la 6 aprilie 1971 s-a deplasat la faţa locului o comisie formată din specialişti de la con­siliul popular municipal, de la trimis In copie, reiese că „ten­cuiala de pe tavane s-a des­prins în două camere in proporţie de circa 50 la sută , că în alte a­­partamente există pericolul desfa­cerii tencuielilor de pe pereţi, fapt ce s-ar putea solda cu accidente grave ; că tencuielile s-au execu­tat fără a se respecta dozajele de ciment la primul strat etc.“. Considerăm că in această situa­ţie răspunsul ar fi trebuit să pre­cizeze şi măsurile ce vor fii luate împotriva celor vinovaţi, pentru ca asemenea acte de iresponsabilitate in executarea construcţiilor să nu se mai repete. RUINE... PITOREŞTI Prin 1966, in punctul numit „Lunca" de lingă Hor­ezu a Început construcţia unui atelier destinat Centrului teritorial de protecţia plantelor. S-au cheltuit in total 85 000 de lei la turnarea fundaţiei, înălţarea zidurilor, montarea aco­perişului etc. Şi cind toată aceas­tă respectabilă sumă „s-a topit", iniţiatorii construcţiei şi-au dat sea­ma că de fapt ea nu mai este ne­cesară nimănui. Lucrările au înce­tat. S-au scurs de atunci cîţiva ani, atelierul a fost părăsit, acoperişul s-a prăbuşit, zidurile s-au transfor­mat în ruine, pitoreşti, ce-i drept, dar ruine. Unele materiale au mai fost recuperate, dar evaluarea in­tegrală a pagubei nu a fost incă făcută şi nici vinovatul stabilit. Organele locale consideră că rui­nele au sporit valoarea turistică a locului şi in consecinţă vinovaţii trebuie să fie absolviţi de orice vină ? Gh. BALAŞA comuna Maldâreţu­, judeţul Vilcea CINE REMEDIAZĂ GREŞELILE ? „La 13 martie 1971 , ne scrie Toader Burheci din Bîrlad, str. Dumbrava nr. 4, bloc I , sc. B, ap. 29 — am cumpărat o sufragerie tip „Bîlea II“. Din păcate, mobila prezintă o serie de defecţiuni : ser­vanta n-are un picior, biblioteca are furnirul umflat şi crăpat etc“. Res­pecti­nd indicaţiile vinzătorului, semnatarul s-a adresat cooperativei „Prestarea" din oraş, care — se zice — e obligată să repare mobila cu defecţiuni aflată în garanţie. Ama­bil, directorul comercial al coo­perativei i-a promis că Intr-o zi, cel mult două, va trimite un specialist la faţa locului Cum insă specialistul nu şi-a făcut nici pină acum apariţia, cetăţeanul a scris şi la Piteşti, la unitatea pro­ducătoare, rugind să vină cineva de acolo să remedieze defecţiunile su­frageriei. Dar ghinion : de la Piteşti i s-a transmis că această sarcină re­vine în exclusivitate cooperativei „Prestarea" din Bîrlad. Să i se a­­dreseze cu toată Încrederea. Cum insă la cooperativă a apelat Inutil şi termenul de garanţie e pe cale de a expira, cumpărătorul se adre­sează cu aceeaşi Încredere, pe a­­ceastă cale, forurilor competenta, poate, cine ştie, vor lua ele vreo măsură mai eficientă...

Next