Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-11 / nr. 8813

PAGINA 4 SUB AUSPICIILE ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ŞI ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE Sesiune ştiinţifică comemorativă cu prilejul centenarului naşterii lui Nicolae Iorga Sub auspiciile Academiei Repu­blicii Socialiste România şi Aca­demiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, joi a avut loc la Bucureşti sesiu­nea ştiinţifică comemorativă, or­ganizată cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga. Au participat academicieni, pro­fesori universitari, cercetători, alţi oameni de ştiinţă şi cultură, pre­cum şi membri din ţară ai familiei lui Nicolae Iorga şi fiicele şi ne­poatele sale, sosite cu acest prilej din Italia şi Argentina. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, care a re­levat marea personalitate a savan­tului şi a evocat aspecte din acti­vitatea sa multilaterală de profesor, istoric, critic istoric al literaturii şi artei româneşti. Prin numeroasele sale lucrări, prin vastele studii de analiză isto­rică şi monumentale opere de sin­teză, a spus vorbitorul, cărturarul român a explorat aspecte ale vieţii şi activităţii poporului nostru. Lu­crările sale de istorie naţională sau universală, cu bogăţia lor de fapte şi idei, au contribuit conside­rabil la lărgirea orizontului ştiin­ţelor istorice în România, la o mai bună cunoaştere a istoriei şi cul­turii poporului nostru în lumea în­treagă. în continuare, prof. Mihai Berza a făcut o amplă expunere despre activitatea lui Nicolae Iorga ca dascăl şi cercetător al istoriei ro­mânilor şi a altor popoare ; prof. Dimitrie Păcurariu a vorbit des­pre realizările savantului în dome­niul istoriei literare ; prof. Con­stantin Ciopraga a relevat preocu­pările de scriitor şi portretist ale marelui cărturar ; prof. arh. Gri­­gore Ionescu a evidenţiat cercetă­rile de istorie a artei româneşti, e­­fectuate de Nicolae Iorga, iar prof. Dumitru Macrea a pus în lumină contribuţia eminentului om de şti­inţă la studiul limbii române, în încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvîntul prof. univ. Miron Constantinescu, preşedintele Aca­demiei de Ştiinţe Sociale şi Poli­tice, care, prin prisma învăţăturii marxist-leniniste, a analizat con­cepţiile filozofice ale lui Nicolae Iorga asupra dezvoltării istoriei. Vorbitorul a relevat faptul că sa­vantul român a prezentat istoria poporului nostru în strînsă cone­xiune cu aceea a popoarelor înve­cinate, îndeosebi a celor din sud­­estul Europei. Totodată, vorbitorul a arătat că opera marelui savant nu poate fi interpretată decît în­­cadrînd-o în epoca în care a trăit şi şi-a desfăşurat prodigioasa sa activitate, a analizat meandrele activităţii politice in decursul vre­mii a lui Nicolae Iorga, insistînd asupra poziţiei sale militante îm­potriva primejdiei hitleriste care ameninţa pacea şi libertatea po­poarelor. Tovarăşul Miron Constantinescu a scos în evidenţă necesitatea con­tinuării cercetării lucrărilor ma­relui istoric, recomandînd în acest sens Institutului de istorie din Bucureşti crearea unui colectiv in­­terdisciplinar de studiu sistematic al operei lui Nicolae Iorga. (Agerpres) Vernisajul celui de-al 8-lea Salon internaţional de artă fotografică al Republicii Socialiste România în sala Dalles a avut loc joi verni­sajul celui de-al 8-lea Salon inter­naţional de artă fotografică al Re­publicii Socialiste România. Orga­nizată de Asociaţia artiştilor foto­grafi din ţara noastră, sub egida Federaţiei internaţionale de artă fo­tografică, actuala ediţie a salonului a avut, ca şi cele precedente, un larg ecou în rândurile creatorilor din acest domeniu. Faptul este ilustrat de cele peste 10 000 de lucrări, din 54 de ţări, care au sosit pe adresa Asociaţiei artiştilor fotografi, din care au fost selecţionate, pentru a fi prezentate în cadrul salonului, 1 300 de fotografii alb-negru, color şi diapozitive, semnate de artişti de pe toate continentele. Artiştii foto­grafi din ţara noastră participă la salon cu 140 de lucrări. Sala Dalles găzduieşte,­­­u acelaşi prilej, şi prima expoziţie de mate­riale şi aparataj fotografic, produse de reputate firme din Elveţia, Fran­ţa, R. F. a Germaniei, Italia, Japo­nia, Ungaria şi România. La vernisaj au luat cuvîntul Ion Dodu Bălan, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, şi ing. Silviu Comănescu, se­cretar general al Asociaţiei artiştilor fotografi. La festivitatea de deschidere a Balonului au participat conducători ai unor instituţii centrale, personali­tăţi ale vieţii noastre culturale, ar­tişti fotografi, precum şi reprezen­tanţi ai unor asociaţii şi uniuni de artă fotografică din Bulgaria, R. D. Germană, Polonia şi Uniunea Sovie­tică. Au fost prezenţi, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acredi­taţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. ★ în cadrul Salonului internaţional de artă fotografică, joi după-amiază a avut loc decernarea distincţiilor atribuite de un juriu, prezidat de Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, celor mai reuşite lucrări, aparţinînd diferitelor genuri ale ar­tei fotografice. Au fost acordate distincţii : în do­meniul peisajului — artiştilor foto­grafi Antonio Ricardo de Oliveira Fonseca (Portugalia), Hirsch Hart­mut (Austria), Sa­kari Kajasto (Fin­landa), R. Menard (Franţa), Dieter Pflugmacher (R. F. a Germaniei), Henry A. Shull (S.U.A.) ; în dome­niul portretului — Harrison Brail­­sford (S.U.A.), Simon Tihec (Iugo­slavia) ; în domeniul reportajului — Wilfried Graf (R. F. a Germaniei), Ispán Bela (Ungaria), Andrzej Kry­­nicki (Polonia), Li Men Su (R. P. D. Coreeană), Pedro Luis Raota (Ar­gentina), Horst Scholz (R. D. Ger­mană) ; în domeniul eseului foto­grafic — Bohomil Belica (Ceho­slovacia), Vladimir Dimcev (Bulga­ria), Willy Hengl (Austria), Mario Marsilia (Italia), Ton­ Mihaică (Ro­mânia), Marco Pizzocaro (Italia). De asemenea, au mai fost decer­nate următoarele medalii ale Fede­raţiei internaţionale de artă fotogra­fică : medalia de aur artistului fo­tograf Adolf Müller (Austria) ; me­dalia de argint artistului fotograf Ionas Kalveli­s (U.R.S.S.) şi medalia de bronz artistului fotograf Nicolae Banu (România). Distincţii pentru participări colec­tive au primit: Grupul „Photo-Ciné“ din Boulogne-Billancourt (Franţa) — pentru cea mai valoroa­să participare din punct de vedere artistic ; Asociaţia artiştilor fotografi din Ungaria — pentru cea mai valo­roasă participare din punct de ve­dere al expresivităţii compoeriţio­­nale ; Comisia centrală de fotografie din U.R.S.S. — pentru cea mai re­prezentativă colecţie de artă foto­grafică în slujba progresului mate­rial şi spiritual al societăţii ; Cen­trul cultural „Fiat“ din Torino — pentru cea mai variată participare şi Asociaţia artiştilor fotografi din R. D. Vietnam — pentru valoroasa participare in condițiile grele ale războiului. t­eatre • Filarmonica de stat „George Enescu" (la Ateneul Român) : Concert simfonic. Dirijor : Mircea Cristescu. Solişti : Martha Kessler, Valentin Teodorian, Gheorghe Crăsnaru — 20. • Teatrul de operetă : Se mărită fetele — 19,30. • Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale“ (sala Studio) : Să nu-ţi faci prăvălie cu scară — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra“ (sala din bd. Schitu Măgu­­reanu) : D-ale carnavalului — 20. • Teatrul Giuleşti (la Teatrul de vară „Herăstrău“) : Geamandura — 20. • Teatrul „Ţăndărică" (sala din str. Academiei) : De ce a furat zmeul mingea ? — 17. • Teatrul de revistă și comedie „Ion Vasilescu“ : Revista la volan — 19.30; (la Teatrul de vară „23 August“) : Floare de cactus — 20. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase“ (sala Savoy) : Bimbirică — 19.30; (sala din Calea Victoriei nr. 174) : La grădina „Cărăbuş“ — 20. • Ansamblul artistic „Rapsodia română : La izvoare de frumuse­țe — 18,30. 7 • Circul ..Globus" ; Arena primă­verii — 19,30; cinema • Hello, Dolly (ambele serii — pe ecran panoramic) : PATRIA — 9,30; 13; 16,30; 20. • 100 de dolari pentru serii : SCA­LA — 9,30; 12,30; 15,30; 18,30; 21,30, FESTIVAL — 7,45; 10,30; 13,15; 16; 18,45; 21,30, la grădină — 20,15, STADIONUL DINAMO — 20,15. • Și caii se împușcă, nu-i așa ? : CAPITOL — 9,15; 11,45, FEROVIAR — 9; 11,45; 15, 18; 20,30, MODERN — 9; 11,45; 14,30; 17,15, 20, la gră­dină — 20,30. • Regele Lear : CAPITOL — 14,15; 17, 20. • Apa ca un bivol negru : CEN­TRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,15; 20,30. • Bătălia de pe Neretva : GRI­VIȚA — 9; 12,30; 16; 19,30, AURO­RA — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — 20, FLAMURA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Facerea lumii : BUCEGI — 15,30; 18; 20,30, la grădină — 20,30, FLOREASCA — 15,30; 18,15; 20,30. • Vulpile si șoriceii : TIMPURI NOI — 9—20,15 în continuare. • Printre colinele verzi : VIITO­RUL — 15,45; 18; 20,15. • O floare și doi grădinari : LU­CEAFĂRUL — 9; 12,30; 16; 19,30, EXCELSIOR — 9; 12,30; 16; 19,30, MIORIȚA — 9; 12,30; 16; 19,30, TO­MIS — 9; 12,30; 16; la grădină — 20, GRADINA DOINA — 20. • Dă-i înainte, cowboy : MELO­DIA — 9 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20.45. BUCUREȘTI — 8.30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. GLORIA — 9; 11.15; 13,30; 16; 18,15; 20.30. FAVO­RIT — 9.15; 11,30; 15,45; 16; 18,15; 20.30. GRADINA CAPITOL — 20.19, ARENELE ROMANE — 20. • Conflict conjugal — 9. Crimi­nalul în vacantă — 10.30; 12.30; 14.30. Criminalul — 16.30; 18.45. Ha­nul Jamaica — 21 : CINEMATECA (sala Union). • Z . MOȘILOR — 15.30; 18; 20.30. • Elefantul Slowly : VICTORIA — 9; 11,15; 13.30; 16; 18.30; 20.45. • Butch Cassidy si Sundance Kid: LUMINA — 9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45, PROGRESUL — 15,30; 18; 20.15. • Clanul sicilienilor: ÎNFRĂȚI­REA ÎNTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20. • Domiciliul conjugal : BUZESTI — 15,30; 18, la grădină — 20,30, ARTA — 15,30; 18, la grădină — 20.15. • Cei trei care au speriat Vestul : DACIA — 8,45—20 în continuare. • Preţul puterii : UNIREA — 15,30; 18; 20,15, la grădină — 20,15. • Serata : LIRA — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Haiducii lui Şaptecai : Zestrea domniţei Ralu : MUNCA — 15, 19. a Mihai Viteazul : COSMOS — 15, 19. a Cazul C.L. : FLACARA — 15,30; 18; 20,15. • 100 de carabine : DRUMUL SĂ­RII — 15,30; 17,45; 20. a Eu, Francisc Skorina : FEREN­TARI — 15,30; 17,45; 20. a Sunetul muzicii : GIULEȘTI — 15,30; 19, VOLGA — 9,30; 12,45; 16,15; 19,45, GRADINA PARCUL HERĂSTRĂU — 20,15. • Pe cometă : PACEA — 16, 18; 20. a Trandafiri roşii pentru Angeli­ca : CRINGAŞI — 15,30; 18, 20,15. • Vagabondul : POPULAR — 10; 15,30; 19. a Los Tarantos : VITÁN — 15,30; 18, la grădină — 20,15. a De șapte ori șapte : RAHOVA — 15,30; 18, 20,15. a Cronometrul : LAKOMET — 15,30; 17,30; 19,30. a Program de desene animate pentru copii : DOINA — 10. a B. D. intră în acțiune : DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. 1 V 14.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp : România (Ion Ți­­riac, Ilie Năstase) — Iugosla­via (Bora Iovanovici, Zeliko Franulovici) în cadrul semi­finalelor zonei europene a „Cupei Davis". Primele două meciuri de simplu. Transmi­siune directă de la Arena Progresul. In pauză , repor­tajul ,,10 minute cu maestrul emerit al sportului, Emilian Cristea". 18,50 Lumea copiilor. In emisiunea de a-i veţi urmări pe cole­., gii voştri desenînd... pe...tro­­tuar într-o veritabilă între­cere a imaginaţiei. 19.10 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri — emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară . Sport. 20.10 Reflector. Formalism în apli­carea amenzilor unor între­prinderi care nu respectă dispoziţiile cu privire la păs­trarea curăţeniei oraşului. Emisiune de Ilie Nedelcu. 20.25 Panoramic ştiinţific. Din cu­prins : Q Valorificarea cerce­tării ştiinţifice la Centrul universitar Cluj • Examen la calculator -r- reportaj rea­lizat la Clinica de chirurgie a I.M.F. Bucureşti • Calei­doscop. Prezintă Andrei Bacalu. 21.10 Film artistic : ,,Oglinda cu două feţe" — o producţie a studiourilor franceze. In ro­lurile principale : Michéle Morgan și Bourvil. Regia : André Cayatte. 22:45 Filmul documentar „Imagini din Londra". Comentariul: Catinca Ralea. 23:00 Telejurnalul de noapte. Cronica zilei Sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străină­tatea, joi a avut loc, în sala Casei de cultură a I.R.R.C.S. din Capitală, o seară culturală, organizată cu pri­lejul apropiatei sărbători naţionale a Marii Britanii. După cuvîntul de deschidere, rostit de Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., Nicolae Minei, redac­­tor-şef adjunct al revistei „Magazin istoric“, a împărtăşit impresii din călătorii făcute în această ţară. Par­ticipanţii au vizionat apoi un film, producţie a studiourilor engleze. La manifestare au luat parte func­ţionari superiori din Ministerul A­­facerilor Externe, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti, un nu­meros public. Au fost prezenţi Denis Seward Laskey, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, membri ai ambasadei şi alţi membri ai corpului diplo­matic. ★ Joi, delegaţia municipalităţii ora­şului Rabat, condusă de Brahim Frej, preşedintele Consiliului municipal al capitalei Marocului, a plecat intr-o vizită prin ţară. După un scurt po­pas făcut in cursul dimineţii la Craiova, unde au fost vizitate car­tiere de locuinţe, zone industriale şi diferite obiective social-culturale, oaspeţii au sosit la amiază la Tr. Se­verin. Aici au fost vizitate Siste­mul hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“, noile căi de circu­laţie feroviară şi rutieră dintre Gura Văii şi Orşova, noua aşezare de la confluenţa Cernei cu Dunărea, mu­zeul regiunii Porţilor de Fier, pre­cum şi cartiere de locuinţe din Tur­­nu-Severin. ★ Joi seara a plecat la Basel (Elve­ţia) guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, acad. Vasile Malinschi, pentru a participa la cea de-a 41-a Adunare generală ordinară a Băncii Reglementelor In­ternaţionale. De asemenea, la invitaţia preşedin­telui băncii centrale a Olandei (De Nederlandsche Bank N. V.) prof. dr. Zijlstra, preşedintele Băncii Regle­mentelor Internaţionale, guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socia­liste România va face o vizită în Olanda. ★ Delegaţia condusă de ministrul e­­ducaţiei din Danemarca, Helge Lar­sen, care ne vizitează în prezent ţara, a avut joi o întrevedere cu ministrul învăţământului, Mircea Ma­­liţa, şi membri ai conducerii minis­terului, cu care a discutat probleme privind organizarea învăţămintului din cele două ţări, precum şi pers­pectivele de colaborare în acest do­meniu. A fost, de asemenea, de faţă am­basadorul Danemarcei la Bucureşti, Torben, Busch-Nielsen. In aceeaşi zi, delegaţia daneză a făcut o vizită la Universitatea din Bucureşti. ★ Ziarul „Scânteia tineretului" pu­blică — începînd cu numărul său de azi — CENTRELE ŞI PREŞEDINŢII COMISIILOR EXAMENULUI DE BACALAUREAT la liceele de cul­tură generală, la liceele industriale, agricole, silvice şi economice, pre­cum şi la examenul de diplomă la liceele pedagogice şi institutele pe­dagogice de învăţători şi educatoare (sesiunea iunie 1911). • FILM • FILM • FILM • FILM • FILM • FILM • FILM • „REGELE LEAR“ în viziunea cineaştilor sovietici Grigori Kozînţev face parte din familia regizorilor care ştiu că un film — ca şi in pictură — trebuie înainte de toate să-şi demonstreze capacitatea de a desena, de a com­pune, de a crea o structură. Cu o remarcabilă onestitate intelectuală, el a ridicat cinematografic întreg edi­ficiul cunoscutei tragedii shakespea­riene, fără să evite greutăţile adap­tării, fără să recurgă la artificii, la tăieturi sau adăugiri arbitra­re. Desenul filmului Regele Lear are perfecta claritate a celui din textul lui Shakespeare, oferind spectatoru­lui posibilitatea continuă de a trece cu folos din planul realităţii obiecti­ve in planul proiecţiei morale a re­alităţii, intr-un sistem superior de legături intre idei, intre sentimente şi judecăţi, care fac să sporească re­zonanţa şi emoţia umană. Numai du­pă ce s-a asigurat de trăinicia ma­sivei sale construcţii, Kozînţev şi-a Îngăduit — aşa cum era de aşteptat, aşa cum era firesc — să-şi presare accentele proprii, să sublinieze un tilt sau altul, să scoată in evidentă un personaj sau să-l lase pe celălalt in penumbră. Asemenea accente, ca­racteristice pentru interpretarea re­gizorului sovietic, apar încă de la început Interesantă, cred­­e soluţia găsită pentru scena care declanşează dra­ma — criticată de mulţi shakespea­­reologi — şi anume jocul stupid şi absurd al lui Lear de a-şi dezmem­bra regatul, împărţindu-l celor trei fiice pe temeiul declaraţiilor de dra­goste filială ale acestora. Lear, după cum se ştie, comite aici eroarea de a impune el însuşi făţărnicia şi lingu­şirea. Ca şi Gloucester — în simetrie cu el — Lear crede in minciună şi alungă adevărul, sinceritatea (ilus­trate prin Cordelia). Pentru a motiva această comportare, Kozînţev aduce, de la bun început, în faţa noastră un bătrîn încă zvelt şi vioi, dar cu semne vădite de declin mintal, cu lu­ciri de nebunie în priviri. Mai tirziu, slăbirea mintii lui Lear se va adinei si personajul va trece pragul extre­mei disperări, în faimoasa scenă a furtunii. Din păcate însă o aseme­nea anticipare a timpilor degradării lui Lear are dezavantajul de a face mai puţin evidentă şi profundă îna­intarea spre marea, sfişietoarea du­rere a eroului. Cu alte cuvinte, mo­mentul de culme al tragediei e lipsit de intensitatea sublimă propusă de Shakespeare. S-ar putea spune ca Grigori Kozînţev e mai necruţător cu Lear, micşorîndu-i şansa de a se purifica, de a se răscumpăra prin cea mai mistuitoare dintre dureri : aceea provocată de dispreţul copiilor pentru tatăl lor. De altfel, regizorul restrînge dinainte — şi simţitor — aria de acţiune şi funcţia dramatică a „fiicelor rele“, Regan şi Goneril, atenuînd astfel acuitatea confruntă­rii cu Lear, contribuţia lor la pră­buşirea acestuia. Pe Kozînţev îl interesează cu pre­cădere, în afară, bineînţeles, de pro­tagonist, figurile lui Edgar, foarte pregnantă, exactă, a lui Gloucester, a lui Kent, viguroasă, ataşantă, şi, în parte, a Cordeliei şi a lui Ed­mund. Celelalte sunt prinse în trăsă­turi mai subţiri şi oarecum disconti­nui. Cea care l-a pus insă intr-o vizibilă încurcătură pe regizor e a­­ceea a măscăriciului, a nebunului („tool“), deosebit de importantă, me­nită să echilibreze desfăşurarea tra­gică prin aşa-numitul „relief co­mic“. Surprinzător, lui Kozînţev i-a scăpat într-o măsură semnificaţia personajului, imprimindu-i o aliură teatrală. Or, măscăriciul din Lear nu e doar limba ascuţită care strigă re­gelui adevărul in faţă, ci dă glas — pentru toată lumea — unuia din sen­surile cele mai înalte ale întregii o­­pere shakespeariene : a te coace, a te maturiza, aceasta e întrebarea, a nu încărunţi degeaba ! In schimb, de-a dreptul impresionant e scrupulul cu care Kozînţev recon­stituie finalul, vizualizînd momente care, în piesă, rămin doar presupu­se. E o grijă pentru amănunt, pentru fidelitatea fiecărui element dinamic sau static al cadrului, aproape pe­dantă. Poate că aici, chiar cu preţul unor prisosuri, regizorul a vrut să demonstreze încă o dată mobilitatea şi eficacitatea mijloacelor cinemato­grafice în raport cu cele teatrale. Vechi şi încercat scenograf, Kozîn­ţev fixează un decor aspru, esenţial, cu repere zgîrcite, într-un ev mediu grosolan şi violent, suficiente pentru o determinare istorică, fără să se e­­limine profilul legendar al naraţiunii. (Se ştie că trista întîmplare a lui Lear şi a Cordeliei a fost împrumu­tată de Shakespeare dintr-o istorie orientală anterioară întemeierii Ro­mei). Prin Regele Lear, „programul sha­kespearian“ — tot mai sistematic, tot mai articulat — al cinematografiei sovietice dobindește un impuls spre noi cîștiguri culturale. Florian POTRA Cititorii despre documentarele originale Am văzut cîteva noi documentare româneşti. Ele mi s-au părut a con­tura o tendinţă îmbucurătoare spre autenticitatea prezentării omului con­temporan. In acest sens, mi-a plăcut scurt-metrajul Hunedoara, oameni şi oţel. Filmul realizează o impresio­nantă imagine asupra marelui com­binat industrial, asupra vieţii oame­nilor săi, evitind prezentarea osten­tativă şi exterior spectaculoasă a unor maşini şi instalaţii. Autorul fil­mului are o convorbire cu doi acti­vişti de partid care lucrează de mulţi ani la Hunedoara, şi din relatările lor — ilustrate de imagini adecvate — mi-am putut face o idee cuprin­zătoare despre realităţile acestei ce­tăţi a oţelului. Filmul are o deosebită putere de convingere, pentru că tot ce se spune dă sentimentul autenti­cităţii. Oamenii discută cu sponta­neitate, deloc inhibaţi de prezenţa aparatului de filmat şi evocă în cu­vinte fireşti drumul pe care l-a par­curs combinatul, greutăţile care au trebuit să fie învinse, problemele de viaţă şi profesionale cu care s-au confruntat şi se confruntă oţelarii hunedoreni. Pentru mine — şi cred că şi pentru alţi spectatori care nu ştiu prea multe amănunte despre Hu­nedoara — filmul acesta este prilejul unor multiple revelaţii. Am înţeles dimensiunea eroismului anonim al muncitorilor în perioada construirii gigantului de astăzi. Am înţeles di­mensiunea eforturilor lor şi forţa conştiinţei care ii animă. Am înţeles complexitatea şi rolul important al comuniştilor, rolul organizaţiei de partid în vasta operă industrială. Am înţeles ce a reprezentat şi ce repre­zintă astăzi Hunedoara. Filmul acesta nu este o monografie şi nu are nici o pretenţie de senzaţional. Este însă, cred, un bun exemplu de film docu­mentar şi educativ­, totodată, datorită adevărului pe care-l exprimă fără emfază şi tocmai de aceea convin­gător. Tot săptămîna aceasta am văzut şi documentarul Şcoala românească de matematică. Filmul prezintă portrete succinte ale câtorva eminenţi savanţi, matematicieni de prestigiu, descope­­rindu-i dincolo de severitatea acestui domeniu al ştiinţei pe oamenii care îi slujesc, frumuseţea şi tensiunea e­­fortului lor creator ; este un atent şi elocvent omagiu adus pasiunii, mun­cii neobosite care stau la baza ori­căror mari realizări. Şi filmul Intil­­nire cu vechii mei prieteni este con­sacrat unor oameni contemporani. De data aceasta se urmăreşte — prin destinele unor muncitori — o con­fruntare intre realităţile de ieri şi de azi. Imaginile sunt edificatoare, eroii adevăraţi ai filmului vorbesc de cele mai multe ori convingător. Uneori insă oamenii filmului dau impresia că rostesc replici învăţate, care sună mai puţin veridic. Iată, deci, trei documentare diferi­te, consacrate unor domenii şi aspec­te semnificative ale actualităţii, prin prisma unor oameni reprezentativi. Este, cred, o direcţie de mare per­spectivă pentru documentarul româ­nesc. Sunt filme pe care merită să le vedem, care ne ajută să ne cunoaştem contemporanii, faptele lor remarca­bile, dăruirea lor pentru idealurile construcţiei, ale socialismului. Dr. N. CRISTEA / SCÂNTEIA — vineri II iunie 1971 Vizita delegaţiei de specialişti în construcţii din R.D. Vietnam Ministrul construcţiilor din R. D. Vietnam, Bui Gang Tao, împreună cu specialiştii care îl însoţesc în vi­zita în ţara noastră, a făcut joi o vizită în judeţul Constanţa. Oaspeţii au fost primiţi de tovarăşul Vasile Vilcu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., preşedintele consiliului popu­lar judeţean. La întrevedere au luat parte oficialităţi locale şi specialişti în construcţii. Cu acest prilej, pre­şedintele consiliului popular judeţean a făcut o prezentare a ţinutului din­tre Dunăre şi Marea Neagră şi a in­format pe specialiştii vietnamezi des­pre problemele legate de repartizarea investiţiilor, proiectarea, realizarea şi administrarea construcţiilor economi­ce, social-culturale şi turistice din cu­prinsul judeţului. In cursul zilei au fost vizitate aşezăminte social-cultu­­rale şi complexe de locuinţe din o­­raşul Constanţa. Seara, tovarăşul Vasile Vilcu a oferit un dineu in onoarea ministru­lui construcţiilor din R. D. Vietnam la restaurantul „Mioriţa“ din staţiu­nea Mamaia. In vizita pe care o în­treprind în judeţul Constanţa, oas­peţii au fost însoţiţi de Ion Găvoz­­dea, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru economia şi administraţia locală. (Agerpres) Vizita delegaţiei parlamentare columbiene In continuarea vizitei în ţara noastră, delegaţia parlamentară Co­lumbiánă, condusă de Ciro Rios Nieto, preşedintele Comisiei de re­laţii externe a Senatului Republicii Columbia, a sosit joi pe litoralul Mării Negre. La sediul Consiliului popular al municipiului Constanţa, parlamentarii columbieni au avut o întrevedere cu Petre Nicolae, depu­tat în Marea Adunare Naţională, primarul municipiului, şi cu alte oficialităţi locale. Cu acest prilej, oaspeţii au luat cunoştinţă de acti­vitatea economică, social-culturală şi turistică a judeţului. Ei au vizitat Muzeul de arheologie, Edificiul ro­man cu mozaic din Constanţa şi sta­ţiuni de pe litoral. Seara, în cinstea parlamentarilor columbieni, primarul municipiului Constanţa a oferit un dineu in sta­ţiunea Neptun. In vizita pe litoral, delegaţia par­lamentară columbiană a fost însoţită de prof. Stanciu Stoian şi Tudor Io­nescu, membri ai Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) SPORT • SPORT • SPORT • SPORT SEMIFINALELE „CUPEI DAVIS“-ZONA EUROPEANA începe meciul România—Iugoslavia Astăzi, in patru oraşe europe­ne încep meciurile semifinale din cadrul zonei europene a competiţiei internaţionale de tenis „Cupa Davis“. Intîlnirile sunt următoarele : Grupa A , la Praga : Cehoslovacia—U.R.S.S. ; la Barcelona : Spania—Franţa ; grupa B : la München : R. F. a Germaniei—Ungaria ; la Bucu­reşti : România—Iugoslavia. Meciul România — Iugoslavia se dispută pe terenul central din parcul sportiv „Progresul“. Pro­gramul celor 3 zile de întreceri — stabilit ieri, prin tragere la sorţi —*» este următorul : azi : (de la ora 14,30) : Năstase — Franulovici şi Ţiriac — Iovano­vici ; mîine (ora 15,15) : Năsta­se, Ţiriac — Franulovici, Io­vanovici ; poimîine (ora 14,30) : Ţiriac — Franulovici, Năstase — Iovanovici. Sub titlul: „Un atractiv meci România—Iugoslavia“, comenta­torul agenţiei France Presse scrie : „Se pare că semifinala cea mai interesantă şi poate cea mai deschisă este cea din grupa B, care va opune la Bucureşti reprezentativele României şi Iu­goslaviei. Fără îndoială că Ro­mânia cu Ilie Năstase, finalistul recentului turneu de la Roland Garros, şi cu Ion Ţiriac, jucă­tor de mare rutină, porneşte uşor favorită. Dar Iugoslavia rămine un adversar redutabil, aliniind o formaţie cu doi ju­cători valoroşi : Zeliko Franulo­vici şi Bora Iovanovici“. Soarta meciului, potrivit specialistului francez, ar putea fi decisă în partida de dublu“. BOX A­stă-seară primul gong la campionatele europene de la Madrid MADRID (de la trimisul Agerpres, Paul Ochialbi).„ Vineri seara in „Pa­latul Sporturilor“ din Madrid va ră­suna prima lovitură de gong care va anunţa începerea celei de-a *­9-a edi­ţii a Campionatelor europene de box, eveniment sportiv aşteptat cu viu in­teres de amatorii de sport. La actuala ediţie se întrec 270 de pugilişti din 27 de ţări, care, de-a lungul a 14 reuniuni, vor lupta pen­tru cucerirea centurilor de campioni. Din cei 11 campioni europeni ai ediţiei trecute, la Madrid sunt pre­zenţi Gedo (Ungaria) — semimuscă, Dumitrescu (România) — cocoş, Or­bán (Ungaria) — pană, care a trecut la semiuşoară, Cuţov (România) — semiuşoară, care acum îşi va face de­butul la uşoară, Tregubov (U.R.S.S.) — mijlocie mică şi Alexe (România) — grea. In cronicile de specialitate din une­le ziare spaniole se apreciază că spor­tivii români — marii performeri ai ediţiei trecute a campionatelor — vor juca un rol principal în lupta pentru medalii şi la această ediţie a întrecerii. Reprezentanţii ţării noastre au e­­fectuat miercuri un uşor antrenament sub conducerea antrenorilor Ion Popa şi Ion Chiriac. Comisia medicală a A.E.B.A., care a ţinut ieri un simpozion cu tema „Prevenirea traumatismelor în box“, a hotărât formarea unei comisii anti­doping. S-a stabilit ca la fiecare reuniune doi boxeri, prin tragere la sorţi, să fie supuşi examenului me­dical. Boxerii consideraţi dopaţi urmează să fie excluşi din campionat şi suspendaţi. * Ieri la amiază au avut loc cîntarul oficial şi tragerea la sorţi pentru al­cătuirea perechilor ce vor evolua în galele eliminatorii. Astă-seară nu va urca în ring nici unul dintre pugiliş­­tii noştri. Mîine insă vor debuta In competiţie trei „tricolori“ : la muscă, C. Gruiescu îl va intîlni pe francezul Khaloufi ; la uşoară, Calistrat Cuţov boxează cu spaniolul Rosado ; la grea. Ion Alexe îl intilneste pe vest-ger­­manul Hussing. ÎN CÎTEVA RÎNDURI ATLETISM. — In cadrul concursu­lui internaţional atletic desfăşurat la Bratislava, sportivul nostru Con­stantin Cirstea a cîştigat proba de să­ritură in înălţime cu rezultatul de 2,02. Campionul maghiar Kalocsai s-a clasat pe primul loc în proba de săritură în lungime cu 7,31 m, iar compatriotul său Fejer a terminat învingător în proba de aruncarea discului cu 63,33 m. liştii iugoslavi au obţinut victoria cu scorul de 2—0 (1—0). In cadrul ace­leiaşi competiţii, la Atena, Polonia — Grecia 1—0. La Anvers (Belgia), in com­petiţia de tenis pentru „Cupa Flandrei“, prima reprezentativă a Belgiei a întrecut cu 2—1 se­lecţionata secundă a României. In proba de dublu, Mureşan şi Sântei au învins cu 6—2, 6—4 perechea Drossart, Hombergen. La simplu, Drossart a cîştigat cu 7—5, 4—6, 7—5 în fața lui Sânter, iar Hombergen a dis­pus cu 6—3, 6—1 de Mureşan. • In cadrul Campionatului euro­pean de fotbal s-au disputat trei noi întîlniri. Cu un rezultat surprinzător s-a încheiat partida de la Copenhaga: Danemarca — Scoţia 1—0 (1—0). Go­lul victoriei a fost înscris in minu­tul 42 de Laudrup. La Oslo, Bulga­ria — Norvegia 4—1 (4—0), prin go­lurile marcate de Bonev (2), Jekov şi Vasiliev, respectiv, Sverson. La Stockholm, Suedia — Italia 0—0. • La Rijeka s-au întilnit selecţio­natele Iugoslaviei şi Irlandei într-un meci contind pentru preliminariile turneului olimpic de fotbal. Fotba­ ! \ HANDBAL ! ----------------------- ' 1 Timişorencele au cîştigat| 1 derbiul \ j cu „N­“ - Bucureşti ' 1 Derbiul etapei de ieri a cam- t / pionatului feminin de handbal \ j a avut loc pe terenul de la Sta-­­­­­dionul Tineretului, opunînd­u- J e­chipele Universitatea din Bucu- \ \ reşti şi Timişoara. Timişorencele i - au învins cu scorul de 15—13 ) 1 (12—7), după un joc în care au l 1 fost mai combative și mai de- j u cise in şuturile la poartă. Cele- l \­lalte meciuri ale etapei s-au ’ l terminat cu următoarele rezul- I­­ tate : Confecţia—I.E.F.S. 14—11 ; i ( Textila Buhuşi—C.S.M. Sibiu )­­ 10—8 ; Voinţa Odorhei—Con- 1 . structorul Timişoara 19—10 ; ; 1 Mureşul Tg. Mureş—Rulmentul­u­i Braşov 14—9. l

Next