Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-11 / nr. 8813

SCINTEIA - vineri 11 iunie 1971 Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliul­ui de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Dragă tovarăşe Maurer, Primiţi sincerele mele mulţumiri pentru cele mai bune urări adre­sate cu ocazia zilei mele de naştere. Vă doresc multă sănătate şi mari succese în activitatea dv. de răspundere. JENŐ FOCK Preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar Plecarea unei delegaţii a P. C. R. în Austria Joi dimineaţa a plecat la Viena de­legaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care va face o vizită in Austria, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Traian Dudaş, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Me­hedinţi al P.C.R., Dumitru Ghişe, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul interna­ţional Otopeni, delegaţia a fost salu­tată de tovarăşii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, Andrei Vela, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Dumitru Lazăr, ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ La sosirea la Viena, pe aeroportul Schwechat, delegaţia a fost salutată de Erwin Scharf, membru al Birou­lui Politic, secretar al C.C. al P.C. din Austria, Alois Peter, membru al Biroului Politic, Heinrich Fritz, mem­bru al C.C., şeful Secţiei Externe a C.C. al P.C.R. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorul României la Viena, Du­mitru Aninoiu, şi alţi membri ai ambasadei. In cursul zilei de joi, membrii de­legaţiei P.C.R. au vizitat oraşul Viena, muzee şi expoziţii de artă. (Agerpres) Ministrul afacerilor va face o vizită La invitaţia secretarului de stat pentru afacerile externe al Canadei, Mitchell Sharp, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Ro­ externe al României oficială în Canada mânia, Gameliu Mănescu, va face o vizită oficială în Canada, intre 15 si 18 iunie 1971. Primirea de către tovarăşul Pompiliu Macovei a delegaţiei de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-române Joi dimineaţa, tovarăşul Pompiliu Macovei, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă, a primit dele­gaţia de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-române (A.P.S.R.), condusă de tovarăşul V. P. Kudikin, prim-vicepreşedinte­ al Asociaţiei „Znanie“, membru în conducerea centrală a A.P.S.R., care, la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a făcut o vizită în schimb de experienţă în ţara noastră.. La întrevedere, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească, au participat tovarăşii Mihail Ro­­şianu, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului General A.R.L.U.S., şi Nicolae Ionescu, ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.C.R.. A fost prezent V. I. Drozdenko, am­basadorul U.R.S.S. la Bucureşti. ★ In aceeaşi zi, delegaţia a părăsit Capitala, indreptindu-se spre patrie.. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii economice­­ guvernamentale din Malaezya In ţara noastră a sosit o delegaţie economică guvernamentală din Ma­laezya, condusă de Abdul Gaffar Baba, ministrul dezvoltării naţionale şi rurale din această ţară. In cursul zilei de joi, membrii de­legaţiei au avut Întrevederi şi au pur­tat discuţii referitoare la posibilită­ţile de dezvoltare a relaţiilor econo­mice româno-malaeziene, cu Cornel Burtică, ministrul comerţului exte­rior, cu Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Apelor, cu Gheorghe Lazăr, adjunct al ministrului indus­triei lemnului, şi cu Titus Popescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie. (Agerpres) Lucrările primei sesiuni a Comisiei mixte româno-olandeze de între 7 şi 10 iunie s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările primei sesiuni a Comisiei mixte româno-olandeze de cooperare economică, industrială şi tehnică. Cu acest prilej, cele două părţi au stabilit modul de organizare şi funcţionare a comisiei, au exami­nat posibilităţile de cooperare re­ciprocă şi au convenit să stimuleze, în acest scop, acţiuni concrete între cooperare economică întreprinderile şi organizaţiile eco­nomice din cele două ţări. La semnarea protocolului sesiunii au asistat Mircea Bădică, secretar general în Ministerul Comerţului Ex­terior, precum şi Pieter Veecken Putman-Cramer, ambasadorul Olan­dei la Bucureşti. (Agerpres) (Urmare din pag. I) piilor deplinei egalităfi in drepturi, independenţei, neamestecului în tre­burile interne, avantajului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti. A­­ceste relaţii cunosc o evoluţie continuu ascendentă, pe toate pla­nurile — politic, economic şi în alte domenii. In ultimii ani, s-au obţinut rezultate însemnate în extinderea e­­­laborării economice, ceea ce se re­flectă în dublarea volumului schim­burilor comerciale în 1970 faţă de ni­velul maxim anterior, pentru anul acesta prevăzindu-se o nouă sporire de 32 la sută. In cursul convorbiri­lor a fost exprimată hotărirea de a acţiona pentru lărgirea în continua­re a cooperării economice româno­­chineze. Delegaţia de partid şi guvernamen­tală a exprimat recunoştinţa poporu­lui român faţă de ajutorul acordat de China populară ţării noastre pen­tru învingerea urmărilor calamităţi­lor naturale de anul trecut, precum şi pentru creditul economic care ne-a fost oferit în condiţii deosebit de a­­vantajoase. Viaţa demonstrează că un puter­nic factor al adîncirii continue a prieteniei dintre popoarele român şi chinez, al intensificării colaborării multilaterale dintre cele două ţări Îl constituie dezvoltarea legăturilor tovărăşeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez. Convorbirile au evidenţiat dorinţa comună de a se extinde legăturile dintre cele două partide, de a lărgi schimbul de experienţă în construirea socialismului. Aceasta corespunde po­liticii partidului nostru, care, apli­­cind in mod creator adevărurile ge­nerale ale marxism-leninismului la condiţiile istorice concrete ale Româ­niei, studiază experienţa partidelor comuniste frăţeşti, folosind în inte­resul construcţiei socialiste ceea ce corespunde particularităţilor ţării noastre. Aşa cum se arată în Co­municatul comun, „dezvoltarea rela­ţiilor de prietenie şi colaborare din­tre România şi China este in folosul cauzei revoluţionare a celor două popoare şi a popoarelor din lumea întreagă. Ambele părţi au exprimat in unanimitate hotărirea de a întări mai departe prietenia revoluţionară şi unitatea de luptă dintre cele două partide, ţări şi popoare, de a lărgi relaţiile de colaborare în diferite do­menii“. In cadrul convorbirilor, aşa cum evidenţiază şi Comunicatul comun, au fost abordate pe larg problemele vieţii internaţionale, ale activităţii externe a celor două partide şi state. Este bine cunoscută linia directoa­re fundamentală a partidului şi gu­vernului nostru — aflată statornic în centrul politicii externe a României socialiste , de promovare consec­ventă a prieteniei, alianţei şi colabo­rării frăţeşti cu toate ţările socia­liste, preocuparea consecventă pen­tru întărirea unităţii şi coeziunii sistemului mondial socialist. Totoda­tă, Partidul Comunist Român dez­voltă relaţiile de colaborare cu parti­dele comuniste şi muncitoreşti din toate celelalte­ state ale lumii în vederea promovării unităţii mişcării comuniste internaţionale ; dezvoltă legături cu mişcările de eli­berare naţională, cu alte forţe poli­tice, democratice şi progresiste, adu­­cîndu-şi contribuţia la unirea tutu­ror forţelor antiimperialiste în lupta pentru independenţă naţională, pro­gres, socialism şi pace. Depunînd eforturi perseverente, principiale, pentru unitatea şi coeziu­nea mişcării comuniste, parti­dul nostru apreciază că deose­birile de vederi, modul diferit de soluţionare a problemelor con­crete ale construcţiei socialiste sau de interpretare a unor fenomene ale vieţii internaţionale, nu trebuie să afecteze relaţiile dintre ţările socia­liste, solidaritatea dintre partidele comuniste — fiecare avind dreptul de a-şi elabora în mod suveran, de sine stătător politica sa, în confor­mitate cu condiţiile istorice con­crete din propria ţară. Partidul şi ţara noastră vor de­pune şi în viitor toate eforturile — aşa cum s-a subliniat şi in cu­­vîntările rostite cu prilejul vizitei în China de către tovarăşul Nicolae Ceauş­escu — pentru depăşirea dificultăţilor existente astăzi in relaţiile dintre ţările socialiste şi dintre partidele comuniste, pen­tru întărirea coeziunii lor in lupta împotriva imperialismului, pentru cauza socialismului, păcii şi pro­gresului in lume. Vizita in China, in celelalte ţări socialiste care vor fi vizitate in cursul călătoriei în Asia, sint o expresie a politicii noas­tre consecvente de prietenie şi soli­daritate cu ţările socialiste frăţeşti. In discuţii, în cuvintările rostite, subliniindu-se că forţele revoluţio­nare, ale progresului şi păcii sint mai puternice şi au capacitatea de a infringe forţele reacţionare, cele două părţi au pus in relief cu tărie poziţia lor antiimperialista, hotărî­­rea de a lupta in continuare pentru zădărnicirea politicii imperialismului de dominaţie, dictat şi agresiune, de­­tentat* la dreptul inalienabil al fie­cărui popor de a-şi hotărî singur des­tinele, aşa cum doreşte. Cele două părţi au condamnat în modul cel mai energic agresiunea a­­mericană în Peninsula Indochina, subliniind — aşa cum arată comuni­catul comun — că Indochina consti­tuie în prezent principalul timp de bătălie în cadrul luptei duse de po­poarele din întreaga lume Împotriva imperialismului american. Părţile şi-au reafirmat solidaritatea şi spri­jinul ferm faţă de lupta dreaptă a popoarelor din Vietnam, Cambodgia şi Laos, subliniind necesitatea retra­gerii totale şi necondiţionate a tutu­ror trupelor S.U.A., dreptul sacru al acestor popoare de a-şi decide de sine stătător soarta, fără nici un a­­mestec din afară. A fost exprimat, de asemenea, sprijinul faţă de lupta dreaptă a poporului coreean pentru retragerea trupelor americane din Coreea de sud şi reunificarea paşnică a ţării. Cele două părţi şi-au reafirmat solidaritatea cu lupta antiimperialis­­tă şi anticolonialistă a popoarelor din Asia, Africa şi America Latină ; ele şi-au manifestat sprijinul ferm faţă de lupta poporului cubanez pentru apărarea independenţei şi suverani­tăţii naţionale, pentru construirea socialismului. In legătură cu proble­mele Orientului Apropiat, părţile au reafirmat solidaritatea cu lupta dreaptă a popoarelor arabe împotriva imperialismului, s-au pronunţat pen­tru rezolvarea problemei populaţiei palestinene în conformitate cu inte­resele ei naţionale. In cadrul convorbirilor, cele două părţi au reliefat necesitatea coexis­tenţei paşnice intre ţări cu orinduiri sociala diferite. In acest spirit, ele s-au pronunţat pentru respectarea principiilor suveranităţii, indepen­denţei şi integrităţii teritoriale, ale neagresiunii reciproce şi neameste­cului în treburile interne, ale ega­lităţii şi avantajului reciproc în re­laţiile dintre state, indiferent de re­gimul lor social şi de mărimea fie­căruia. Soluţionarea problemelor majore ale lumii contemporane reclamă im­perios participarea tuturor statelor, indiferent de mărimea lor, la viaţa internaţională. Este astăzi un adevăr axiomatic că nici una din marile probleme ale lumii contemporane nu-şi pot afla soluţionarea fără parti­ciparea R. P. Chineze, stat de 700 milioane de locuitori, cu o importan­tă pondere economică şi o dezvoltare impetuoasă in toate domeniile de ac­tivitate, căruia îi revine un rol ma­jor în lupta împotriva imperialismu­lui, pentru libertatea şi independenţa popoarelor, pentru socialism şi pace. Acest adevăr este demonstrat cu pregnanţă şi de cursul tendinţelor către normalizarea relaţiilor cu China populară, care se manifestă din par­tea a tot mai numeroase ţări capita­liste. Salutind aceste tendinţe, Româ­nia şi-a reafirmat şi cu acest prilej sprijinul hotărît pentru restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chine­ze la O.N.U., în Consiliul de Secu­ritate şi în alte organisme internaţio­nale. Ţara noastră s-a pronunţat din nou, cu fermitate, pentru retragerea bazelor militare americane din Tai­­wan — teritoriu inalienabil al Chinei populare. In cursul convorbirilor, reprezen­tanţii ţării noastre au informat des­pre activitatea intensă, multilaterală, desfăşurată de România pentru reali­zarea securităţii europene. Partea chineză şi-a afirmat sprijinul faţă de această activitate a României. In Co­municat s-a relevat necesitatea ca popoarele europene să acţioneze cu hotărire împotriva politicii im­perialiste de dominaţie şi dictat, să depună eforturi şi să întreprindă măsuri concrete pe calea menţinerii păcii şi securităţii europene. Ambele părţi şi-au exprimat solidaritatea cu lupta popoarelor din diferite ţări ale lumii pentru retragerea tuturor tru­pelor străine de pe teritoriile altor state, pentru desfiinţarea tuturor ba­zelor aflate pe teritorii străine. Pe bună dreptate, se poate aprecia că vizita delegaţiei de partid şi gu­vernamentale române în China s-a Încheiat cu rezultate deosebit de rodnice marcînd o contribuţie va­loroasă la evoluţia pozitivă, mereu ascendentă a relaţiilor frăţeşti ro­­mâno-chineze. „îmi exprim convin­gerea — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvintarea rostită la marele miting din Pekin — că întâl­nirile şi convorbirile pe care le-am avut Împreună in aceste zile mar­chează un moment de importanţă istorică in dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre partidele şi ţările noastre, a colaborării in toate dome­niile de activitate, spre binele ambe­lor popoare, al cauzei generale a so­cialismului şi păcii în lume“. In acelaşi spirit, tovarăşul Ciu Eu-lai a declarat: „Vă rugăm, to­varăşi români, să fiţi Încredinţaţi că, în lupta dv. de apărare şi de con­strucţie a patriei, poporul chinez, călit prin marea revoluţie culturală proletară, va fi întotdeauna alături de dv. şi vă va sprijini cu hotărire. Suntem­ convinşi că vizita de priete­nie a delegaţiei de partid şi guver­namentale române va aduce, în mod sigur o contribuţie preţioasă la întă­rirea continuă a prieteniei de luptă şi a unităţii revoluţionare dintre partidele, ţările şi popoarele noas­tre“. Aşa cum s-a anunţat, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republi­cii Socialiste România a invitat o delegaţie de partid şi guvernamen­tală a Republicii Populare Chineze să facă o vizită de prietenie în ţara noastră. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. O manifestare de largă amploare a relaţiilor frăţeşti româno-chineze, un moment istoric în dezvoltarea conti­nuă a prieteniei şi colaborării multi­laterale dintre partidele, guvernele şi popoarele celor două ţări ; in a­­celaşi timp, o contribuţie de seamă la cauza întăririi poziţiilor socialis­mului, a coeziunii forţelor antiimpe­rialiste, a apărării păcii în lume — • aceasta este, exprimată concentrat, concluzia desprinsă în urma vizitei făcute în China prietenă de către re­prezentanţii poporului român. Ra­porturile dintre România şi China au cunoscut şi pînă acum multe mo­mente remarcabile , dar vizita dele­gaţiei de partid şi guvernamentale, condusă de tovarăşul Nicolaa Ceauşescu, va rămîne în istoria a­­cestor relaţii ca o etapă de cea mai mare însemnătate. MOMENT ISTORIC IN DEZVOLTAREA RELATIILOR FRĂTESTIROMÂNO-CHINEZE t t t VIZITELE DIRECTORULUI GENERAL AL OFICIULUI NAŢIUNILOR UNITE DIN GENEVA Primire la tovarăşul Emil Bodnaraş Vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, a primit, în cursul dimineţii de joi, pe directorul general al Oficiului Naţiunilor Unite din Geneva, Vittorio Winspeare Guicciardi, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Ministerului Afa­cerilor Externe. La primire au fost de faţă Nicolae Eoobescu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, şi Ion Datcu, amba­sador, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România pe lingă Oficiul Naţiunilor Unite din Geneva. Vicepreşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cu oaspetele asupra unor aspecte privind activitatea Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite, cit şi asupra unor probleme internaţionale actuale. Întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. IA MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE La 10 iunie 1971, Vittorio Wins­peare Guicciardi, director general al Oficiului Naţiunilor Unite din Geneva, care, la invitaţia Ministe­rului Afacerilor Externe, i se află în­­tr-o vizită în ţara noastră împreună cu soţia, a fost primit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănas­­cu. Cu acest prilej au fost abordate probleme privind colaborarea Româ­niei cu Oficiul european al O.N.U. La primire au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Datcu, amba­sador, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România pe lingă Oficiul Naţiunilor Unite din Geneva, Constantin Ene, director la M.A.E. In continuare, ministrul afacerilor externe a oferit un dejun în onoa­rea oaspeţilor. La dejun au partici­pat Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Ioan Ursu, preşedintele Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Ecobescu, Ion Datcu, şi alte persoane oficiale. Au luat, de asemenea, parte Nic­­colo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti, S. A. Chedid, directorul Centrului de informare al O.N.U. la Bucureşti. V. W. Guicciardi a avut, de ase­menea, discuţii la Ministerul Aface­rilor Externe cu Nicolae Ecobescu, pe teme privind activităţile Oficiu­lui european al Naţiunilor Unite. ★ V. V. Guicciardi a făcut joi di­mineaţa o vizită la Ministerul Invă­ţămintului, unde a avut o întreve­dere cu ministrul Mircea Maliţa. ★ In cursul după-amiezii oaspetele a făcut vizite la Centrul de perfec­ţionare a cadrelor de conducere din întreprinderi — C.E.P.E.C.A. — de la Otopeni şi la Centrul de Informare al Organizaţiei Naţiunilor Unite din Bucureşti. (Agerpres) Primirea la tovarăşul Virgil Trofin A PARTICIPANŢILOR LA SESIUNEA COMITETULUI DE CON­DUCERE AL UNIUNII INTERNAŢIONALE A SINDICATELOR DIN TRANSPORTURI, PORTURI ŞI PESCUIT Joi s-au încheiat la Bucureşti lu­crările celei de-a XXIII-a Sesiuni a Comitetului de conducere al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Transporturi, Porturi şi Pescuit. Timp de trei zile, participanţii la sesiune au dezbătut probleme legate de progresul tehnico-ştiinţific în in­dustria transporturilor, consecinţele sale sociale asupra muncitorilor şi au evidenţiat sarcinile ce revin sindica­telor în vederea îmbunătăţirii conti­nue a condiţiilor de muncă şi de via­ţă ale muncitorilor din această ra­mură. Vorbitorii au subliniat, tot­odată, utilitatea schimburilor de o­­pinii şi informaţii prilejuite de se­siune, care vor contribui la rezolva­rea mai competentă a problemelor dezbătute. * Joi după-amiază, participanţii la lucrările sesiunii au fost primiţi de tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din România. La primire au participat tovarăşii Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Pa­vel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., Alexandru Grecu, preşedintele Comitetului Uniunii Sin­dicatelor din Transporturi şi Tele­comunicaţii. Tovarăşul Virgil Trofin a adresat un călduros salut tovărăşesc oaspe­ţilor, i-a informat despre preocupă­rile actuale ale sindicatelor din România. Totodată, a evidenţiat fap­tul că sindicatele din Republica So­cialistă România acţionează în per­manenţă pentru strîngerea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu organi­zaţiile sindicale din toate ţările socia­liste, din­­celelalte ţări ale lumii — in­diferent de afilierea lor internaţio­nală — In scopul întăririi solidarită­ţii şi unităţii sindicatelor şi oamenilor muncii din lumea întreagă in lupta comună împotriva imperialism­ulu­i, pentru progres social, pace şi înţele­gere între popoare. In numele participanţilor la se­siune, Jean Brun, preşedintele U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit, a adresat calde mulţumiri Consiliu­lui Central al U.G.S.R., sindicatelor din transporturi din România, pentru ospitalitatea de care au dat dovadă şi pentru condiţiile optime create în vederea unei bune desfăşurări a lu­crărilor sesiunii. Ibrahim Zaharia, secretar al Fede­raţiei Sindicale Mondiale, a relevat contribuţia pe care sindicatele din România o aduc, sub diverse forme, la întărirea unităţii şi colaborării în cadrul mişcării sindicale internaţio­nale, întîlnirea s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială, tovărăşească. (Agerpres) Primire la Consiliul de Miniştri Vicepreşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Păţan, a primit, joi după­­amiază, pe senatorul american A­­braham Ribi­off, aflat intr-o vizită particulară în ţara noastră. La primire a participat Nicolae Nicolae, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior. A luat parte, de asemenea, Leonard Meeker, amba­sadorul S.U.A. la Bucureşti. In cursul întrevederii, desfăşurată într-o atmosferă cordială, au fost abordate unele probleme privind dezvoltarea, în continuare, a schim­burilor comerciale dintre România şi S.U.A.­­ In cursul aceleiaşi zile, senatorul american a avut întrevederi cu Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei econo­­mico-financiare a Marii Adunări Na­ţionale, Nicolae Nicolae, prim-ad­­junct al ministrului comerţului exte­rior, şi Nicolae Anghel, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al Băncii Române de Comerţ Exterior. (Agerpres) viaţa internaţională ŞEDINŢA BIROULUI EXECUTIV AL PREZIDIULUI U.C.I. BELGRAD 10 (Agerpres). — A­­genţia Tanjug informează că la şe­dinţa din 9 iunie a Biroului Execu­tiv al Prezidiului Uniunii Comuniş­tilor din Iugoslavia, la care au par­ticipat preşedinţii Uniunii Comuniş­tilor din republici şi provinciile au­tonome, au avut loc dezbateri des­pre locul, rolul şi funcţionarea Pre­zidiului U.C.I. şi a organelor sale. In examinarea acestor probleme, se arată intr-un comunicat publicat la încheierea şedinţei, s-a pornit de la ansamblul schimbărilor social­­politice care au loc în societatea iu­goslavă, subliniindu-se necesitatea întăririi tot mai mari a rolului U.C.I. ca forţă revoluţionară conducătoare a dezvoltării sociale, a consolidării unităţii sale ideologice şi a capacită­ţii sale de acţiune. Pornind de la a­­ceasta, relevă comunicatul, Prezidiul U.C.I. trebuie să devină într-o mă­sură tot mai mare un organ central care să elaboreze, cu participarea de­plină a Uniunii Comuniştilor din re­publici şi provinciile autonome, plat­forma ideologică şi politică unică cu privire la toate problemele esenţiale ale dezvoltării continue a societăţii iugoslave, pe baza autoconducerii şi egalităţii depline a popoarelor şi na­ţionalităţilor, şi să asigure înfăptui­rea politicii şi a hotărîrilor adoptate in comun. ■k O şedinţă a guvernului Iu­goslav, in cadrul căreia au fost examinate probleme privind asigu­rarea mijloacelor pentru stimularea progresului economic al regiunilor insuficient dezvoltate din Iugoslavia a avut loc la Belgrad, potrivit unui comunicat al Secretariatului federal pentru informaţii. Consfătuirea regională a partidelor comuniste din ţările Americii Centrale, Mexic şi Panama SAN JOSE 1O (Agerpres). — La începutul lunii iunie, într-un stat din America Centrală a avut loc cea de-a 8-a Consfătuire regională a partidelor comuniste din ţările­ Ame­ricii Centrale, Mexic şi Panama. Participanţii au făcut un schimb de informaţii despre situaţia politică din ţările lor, au făcut schimb de experienţă in legătură cu lupta anti­­imperialistă, democratică şi popu­lară. Consfătuirea a constatat creş­terea mişcării revoluţionare şi anti­­imperialiste in regiunea respectivă, a constatat în unanimitate că este necesar să se caute forme mai bune de colaborare intre partidele comu­niste şi toate forţele progresiste în scopul creării unui front unic de luptă împotriva imperialismului a­­merican şi a oligarhiei locale. Comuniştii din Guatemala, Hondu­ras, Costa Rica, Mexic, Panama şi Salvador au adoptat o declaraţie în care „salută victoria forţelor unită­ţii populare din Chile, considerind-o un factor de mare importanţă isto­rică pentru Întreaga Americă Lati­nă, precum şi procesele antiimperia­­liste şi democratice din Peru şi Bo­livia“. In cadrul consfătuirii s-a hotărît activizarea mişcării de solidaritate cu popoarele Vietnamului, Laosului şi Cambodgiei, care duc o luptă eroică Împotriva agresiunii imperia­lismului american. u R­­s­s. Aprobarea planului general de dezvoltare a Moscovei MOSCOVA 10 (Agerpres). — Co­mitetul Central al P.C.U.S. și guver­nul Uniunii Sovietice au aprobat planul general de dezvoltare a Mos­covei. Capitala Uniunii Sovietice are în prezent peste 7 milioane de locui­tori. Hotărârea C.C. al P.C.U.S. şi a gu­vernului sovietic subliniază necesi­tatea trecerii la înfăptuirea unei noi etape a dezvoltării Moscovei. Printre altele, planul prevede perfecţionarea structurii arhitecturale a oraşului, iproKif aifuim " 5. încheierea lucrărilor de lichidare a locuinţelor vechi şi insalubre şi mu­tarea locatarilor în apartamente noi, construite in apropierea locului de muncă. Hotărârea prevede construcţia a numeroase şcoli, spitale, cinema­tografe şi teatre, magazine, stadi­oane. In dezvoltarea şi reconstrucţia centrului oraşului,­­se arată în hotă­­rîre, va fi menţinut rolul impor­tant al Kremlinului în ansamblul arhitectonic central. ÎN CAPITALA SOVIETICĂ S-A DESCHIS O EXPOZIŢIE DE MOBILĂ ROMÂNEASCA MOSCOVA 10. — Corespon­dentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite : In parcul „Lujniki" din Moscova s-a deschis joi ex­poziţia de mobilă românească, una din cele mai mari manifes­tări româneşti de acest gen or­ganizate peste hotare in anul in curs. La inaugurare au participat N. V. Timofeev, ministrul in­dustriei forestiere şi de prelu­crare a­ lemnului, K. I. Galaşnin, ministrul industriei celulozei şi hirtiei, A. I. Pitovranov, vice­preşedinte al Camerei unionale de comerţ exterior, miniştri ad­juncţi. Luînd cuvîntul, F. D. Varaxin, prim-adjunct al ministrului in­dustriei forestiere şi de prelu­crare a lemnului, a remarcat a­­precierea de care se bucură in Uniunea Sovietică mobila româ­nească, precum şi rolul pozitiv al unor expoziţii de acest gen pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor economice şi schimbu­lui de mărfuri dintre România şi U.R.S.S. Mihai Suder, ministrul român al industriei lemnului, a mulţu­mit pentru cuvintele de aprecie­re la adresa produselor româ­neşti. Sesiunea Conferinţei Internationale a Muncii » » GENEVA 10 (Agerpres).­­ In ca­drul celei de-a 56-a sesiuni a Con­ferinţei Internaţionale a Muncii au continuat dezbaterile­­asupra raportu­lui directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, consacrat rolului ce revine O.I.M. in dezvol­tarea economică şi socială a po­poarelor. Concomitent, se desfăşoară dezba­terile în comisiile tehnice, în cadrul cărora au luat cuvîntul şi reprezen­tanţi ai delegaţiei române. Şeful delegaţiei române, Petre Lupu, ministrul muncii, a avut con­vorbiri cu şefii altor delegaţii parti­cipante la sesiune şi a vizitat cen­trul de calcul al B.I.M. PAGINA 5 MAREA BRITANIE Opinii in favoarea recunoaşterii R.D.G. LONDRA 10.­­ Corespondentul A­­gerpres, N. Plopeanu, transmite­­ Ziarul „TIMES“ a publicat joi o scrisoare a unui grup de 17 perso­nalităţi ale vieţii politice şi econo­mice din Marea Britanie, in care se cere ca această ţară „să recunoască din punct de vedere diplomatic Re­publica Democrată Germană“. Sem­natarii scrisorii, printre care se află fostul ministru laburist Ri­chard Crossman, diplomatul Geof­frey McDermott şi industriaşul Rudi Sternberg, subliniază că „recunoaşte­rea R.D.G. de către ţările occiden­tale ar întări securitatea europeană şi ar fi in folosul popoarelor respec­tive“. Ziarul „Times“ a inserat, de a­­semenea, un articol redacţional in care scrie, între altele, că R. D. Ger­mană „este un stat cu un rol im­portant in Europa“. Ziarul consideră că refuzul unor ţări de a recunoaşte R.D.G. „este un lucru anormal şi constituie un obstacol in calea unor relaţii Est-Vest mai bune“. ----------------------------------­Precizări ale Departamentului dle Stat al S.UA cu privire la ajutorul eco­­nomic acordat Israelului WASHINGTON 10 (Agerpres). — Purtătorul de cuvînt al­ Departamen­tului de Stat american, Charles Bray, a declarat că ajutorul economic acor­dat de S.U.A. Israelului nu este fur­nizat pentru realizarea de proiecte pe teritoriile ocupate şi în nici un caz pentru construirea de noi locuin­ţe la Ierusalim. „Respectarea inte­grală a celei de-a patra Convenţii de la Geneva din anul 1949, a spus el, interzice unei ţări să facă transferuri de populaţie pe teritoriile ocupate sau să construiască locuinţe perma­nente pentru înlesnirea acestor trans­feruri. Continuăm să ne opunem a­­celor activităţi ale guvernului israe­­lian pe teritoriile ocupate care riscă să facă şi mai dificilă o reglementare paşnică“ , a­ arătat Bray. Funeraliile lui György Lukács BUDAPESTA 10 ' (Agerpres), — în capitala ungară, la Panteonul Mişcării Muncitoreşti de la Cimitirul Kerepesi, au avut loc joi funeraliile academi­cianului György Lukács, de două ori laureat al premiului Kossuth, perso­nalitate marcantă a mişcării munci­toreşti revoluţionare ungare şi inter­naţionale, eminent filozof şi esteti­cian marxist, informează agenţia M.T.I. La ceremonia de doliu au participat şi au făcut de gardă Aezel György, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., Nemes Dezső, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., Óvári Miklós, secretar al C.C. al P.M.S.U., academicieni, re­prezentanţi ai vieţii ştiinţifice şi cul­turale şi ai diferitelor organizaţii obşteşti. Au fost, de asemenea, prezenţi şi au făcut de gardă ataşaţi culturali ai unor misiuni diplomatice, printre care şi ataşatul român, Florian Borz. In numele Comitetului Central al P.M.S.U. şi al Academiei de Ştiinţe a Ungariei a rostit un cuvînt de adio academicianul István Frisz, membru al C.C. al P.M.S.U. „Prin moartea lui György Lukács, a spus vorbitorul, mişcarea muncitorească ungară şi in­ternaţională, viaţa ştiinţifică interna­ţională, societatea ungară in între­gime au suferit o mare pierdere“. In continuare, arată M.T.I., vorbitorul „a dat o inaltă apreciere drumului deosebit de bogat, dar nu uşor, al vieţii lui Lukács, activităţii lui in domeniul filozofiei, teoriei literara şi esteticii, participării la viata so­cială“. Scriitorul Tibor Deri a rostit un cuvînt de adio in numele prietenilor. Corpul neînsufleţit a fost depus în cimitir in acordurile Internaţionalei.

Next