Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)
1971-06-25 / nr. 8827
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8827 Vineri 25 iunie 1971 6 PAGINI - 30 BANI In ziarul de azi • Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste mobilizează noi colective de muncă • Pentru ca adunarea generală a organizaţiei să-şi accentueze forţa de înmurire... , 25 iunie, ziua grănicerilor * File noi în cartea de onoare a tradiţiilor ostăşeşti • Faptul divers # Pagina „Cartea" DELEGAŢIA DE PARTID Şl GUVERNAMENTALĂ ROMÂNĂ CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAECEAUŞESCU s a Întors In capitală Pe aeroport, mii de cetăţeni au făcut o primire caldă, entuziastă membrilor delegaţiei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Joi după-amiază s-a înapoiat in Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam şi Republica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost aşteptaţi pe aeroport de un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă şi entuziastă primire. Miile de bucureşteni aplaudau şi scandau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, exprimîndu-şi dragostea fierbinte şi stima faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, totala adeziune faţă de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegaţia a făcut-o în ţările socialiste din Asia. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a numeroşi oameni ai muncii, veniţi în întîmpinare. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi membri ai delegaţiei, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) La sosire, pe aeroportul Băneasa Din toată inima, un cald „bun venit !* , cu flori, cu puternice aplauze şi ovaţii, cetăţenii Capitalei aflaţi pe aeroport îşi exprima ataşamentul faţă de partid, dragostea fierbinte faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu PLECAREA DIN ULAN BATOR Joi dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegaţia română a fost condusă de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mon (Continuare in pag. a IlI-a) în pagina a IlI-a COMUNICAT COMUN ROMANO-MONGOL In drum spre patrie Delegaţia a făcut o escală la Moscova In drum spre patrie, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnukovo-2, delegaţia română a fost întîmpinată de A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., M. A. Suslov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., N. N. Rodionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alţi activişti de partid şi de stat sovietici. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorii la Moscova ai Republicii Populare Chineze, Republicii Populara Democrate Coreene, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Mongole, precum şi ambasadorul Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi ambasadorul Guvernului Cambodgian de Unitate Naţională. în întîmpinarea delegaţiei au venit, de asemenea, tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, aflat la Moscova cu prilejul participării la şedinţa Comitetului Executiv al C.A.E.R., precum şi Teodor Marinescu, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, şi membri ai ambasadei române in U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele sovietice au oferit un prînz în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale române. (Agerpres) Un imperativ al cercetării ştiinţifice agrosilvice: DIN NISIPURI — TERENURI RODITOARE Unul dintre obiectivele importante prevăzute in programul naţional de extindere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare îl constituie valorificarea superioară a solurilor neproductive şi slab productive , sărături, soluri erodate, acide, cu exces de umiditate fi nisipoase. Cercetării ştiinţifice ii revine un rol important in redarea lor agriculturii, cu aţii mai mult cu cit se întind pe circa 370 000 ha (in Cimpia Olteniei, in Cimpia Bărăganului, in Cimpia Tecuciului, în Dobrogea, in Delta Dunării, în Cimpia Tisei). Cea mai întinsă suprafaţă de nisipuri şi soluri nisipoase (peste 200 000 ha) este localizată în sudul Olteniei. Dată fiind importanţa ei ca întindere şi potenţial economic, această zonă a constituit în ultimul deceniu obiectul unor vaste şi multilaterale cercetări la care şi-au adus contribuţia specialişti de la catedrele de profil ale Universităţii craiovene, de la Staţiunea centrală de cercetări pentru valorificarea nisipurilor Bechet, de la Institutul de îmbunătăţiri funciare, Institutul de studii şi cercetări pedologice şi de la alte institute. S-a constatat că pe unele suprafeţe nisipoase apărate de pădurile plantate în masiv sau de perdele de salcîmi au putut fi cultivate plante de cimp, unele specii de pomi fructiferi şi viţă de vie. Recoltele, mai ales la culturile de cimp, erau insă foarte mici, datorită fertilităţii naturale foarte scăzute. Se ştie că, din cauza marii permeabilităţi, regimul de apă al nisipurilor şi solurilor nisipoase este nefavorabil dezvoltării normale a plantelor. In zona de stepă şi silvostepă el reprezintă, de cele mai multe ori, principalul factor care limitează nivelul recoltelor. Pe de altă parte, in zilele insolite de vară, temperatura se ridică la 60—70 grade la suprafaţa nisipului, dăunînd plantelor. Sub aspectul proprietăţilor chimice, nisipurile sunt sărace în elemente nutritive: azot, fosfor şi potasiu. Conţinutul de humus — care ar putea ameliora proprietăţile fizice ale acestor soluri cu alcătuire granulară grosieră, constituind in acelaşi timp o sursă importantă de azot — este, de asemenea, foarte mic. Trebuie să ţinem seama şi de acţiunea mecanică a particulelor de nisip spulberate de vînt, care dăunează plantelor prin găurirea frunzelor tinere, mai ales primăvara. In acelaşi timp, el poate prezenta un pericol pentru terenurile fertile din vecinătate, acoperindu-le cu strate de grosimidiferite, în funcţie de durata şi viteza vîntului. Pornind de la aceste considerente, se conturau sarcini importante privind lucrările de sporire a capacităţii de producţie, măsurile de împiedicare a deflaţiei prin perdele forestiere, plantaţii pomicole, viticole sau culturi agricole protectoare, îmbunătăţirea regimului hidric prin irigare şi a regimului nutritiv. La început, cercetările au urmărit cu precădere cunoaşterea condiţiilor de geneză, caracterizarea agroproductivă şi tehnologia culturii plantelor în condiţiile neirigării şi ale unei dotări modeste cu îngrăşăminte, maşini şi unelte, în ultimul cincinal, o dată cu dezvoltarea mecanizării, chimizării şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, au fost abordate şi probleme vizînd transformarea radicală a condiţiilor de viaţă ale plantelor cultivate prin irigare, aplicarea dozelor mari de îngrăşăminte şi chiar modificarea reliefului de dune, prin modelare moderată sau nivelare radicală. Datele obţinute de unităţile de cercetare au contribuit la fundamentarea tehnico-economieă a celui mai mare proiect de irigare a nisipurilor din Oltenia, sistemul Sadova-Corabia, cu o suprafaţă de 80 000 ha, aflat in curs de execuţie. La Staţiunea centrală de cercetări pentru valorificarea nisipurilor s-a desfăşurat o sesiune festivă de comunicări ştiinţifice cu tema : „Cultura plantelor pe nisipurile nivelate şi irigate din sudul Olteniei“. Participanţii — specialişti din invăţămintul superior, din unităţi ştiinţifice, din producţie — au prezentat rezultatele cercetărilor efectuate asupra diferitelor plante de cultură, evidenţiind posibilitatea valorificării superioare a nisipurilor din această parte a ţării, prin nivelare, fertilizare şi irigare. La viţa de vie, de exemplu, au fost încercate multe soiuri de struguri, pentru a se stabili care sunt cele apte să dea producţii mari în condiţii de irigare. In anul 1970 s-au obţinut 21 000 kg/ha struguri la soiul Saint Emilion, 17 900 kg Ota la Foşioară şi 17 700 kg/ha la Riesling Italian. La unele soiuri de piersic, producţiile au fost între 7 200 şi 54 500 kg/ha, iar la prun cele mai mari producţii au atins 34 400—36 500 kg/ha. Sunt cifre care demonstrează elocvent perspectiva culturii viţei de vie şi a piersicului pe nisipurile Olteniei, care, in viitorul apropiat, vor fi irigate pe suprafeţe întinse, prin intrarea în funcţiune a sistemului Sadova-Corabia. Cercetările au stabilit, de asemenea, tehnologia culturii viţei de vie şi a pomilor fructiferi , constituirea plantaţiei, lucrările de îngrijire, îngrăşarea cu Îngrăşăminte organice şi minerale etc. O altă plantă care dă producţii mari şi cu eficienţă economică ridicată este cartoful timpuriu. In culturile comparative de concurs, din anul 1970, la epoca I de recoltare (3 iunie), din 8 soiuri cercetate, soiul Ostara a dat o producţie de 12 470 kg/ha. La epoca a II-a de recoltare (18 iunie), cea mai mare producţie s-a obţinut la soiul Desirée : 17 000 kg/ha. Prin folosirea foliei de polietilenă pentru protejarea cartofilor după plantare s-a obţinut la epoca I de recoltare (18 mai) o producţie de 12 800 kg/ha tuberculi comerciabili, faţă de 5 400 kg/ha la martorul neprotejat. La cartofii timpurii, îngrăşămintele verzi şi gunoiul de grajd aduc sporuri intre 1 500— 3 700 kg/ha. Dintre îngrăşămintele chimice, sporurile de producţie cele mai mari le dau cele cu azot, administrate primăvara, înainte de plantare. Introducerea irigaţiei şi ingrăşa-Acad. Gr. OBREJANU vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (Continuare in pag. a IlI-a) IN JUDEŢUL TELEORMAN A început însămînţarea culturilor duble ALEXANDRIA (corespondentul „Scîrteii“ Alex. Brad). In judeţul Teleorman campania de recoltare a cerealelor păioase se desfăşoară din plin. Pînă la 23 iunie a fost strînsa recolta de orz, de pe 2128 ha din cele 10 765 ha cultivate. Imediat după recoltare, terenul se eliberează de paie şi seară, fapt ce permite mecanizatorilor şi cooperatorilor să treacă de urgenţă la semănatul culturilor duble. Pină la aceeaşi dată, în raza staţiunilor de mecanizare Brinceni, Conţeşti, Smirdioasa, Purani, Turnu-Măgurele şi Furculeşti au fost însămînţate 500 ha cu porumb pentru boabe din cele 50 000 ha pe care vor fi semănate în acest an culturi duble. Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Am plăcerea să exprim Excelenţei Voastre recunoştinţa şi mulţumirile noastre sincere pentru amabilul dv. mesaj de felicitări cu prilejul zilei independenţei Afganistanului. Folosesc acest prilej pentru a reînnoi cele mai bune urări pentru bunăstarea şi fericirea Excelenţei Voastre, cit şi pentru progresul şi prosperitatea continuă a poporului dr. MOHAMMAD ZAHER _ Regele Afganistanului