Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-25 / nr. 8827

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8827 Vineri 25 iunie 1971 6 PAGINI - 30 BANI In ziarul de azi • Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste mobilizează noi colective de muncă • Pentru ca adunarea generală a organizaţiei să-şi accentueze forţa de înm­urire... , 25 iunie, ziua grănicerilor * File noi în cartea de onoare a tradiţiilor ostăşeşti • Faptul divers # Pagina „Cartea" DELEGA­ŢIA DE PARTID Şl GUVERNAMENTALĂ ROMÂNĂ CONDUSĂ DE TO­VARĂŞUL NICOLAECEAUŞESCU s a Întors In capitală Pe aeroport, mii de cetăţeni au făcut o primire caldă, entuziastă membrilor delegaţiei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Joi după-amiază s-a înapoiat in Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vizite ofi­ciale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Popu­lară Democrată Coreeană, Republi­ca Democrată Vietnam şi Repu­blica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului municipal­ Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capita­lei, Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tova­răşii Emil Bodnaraş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Da­­lea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, îm­preună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Viet­nam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diploma­tice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii So­cialiste România au fost aşteptaţi pe aeroport de un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă şi entuziastă primire. Miile de bucureşteni aplaudau şi scandau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, exprimîndu-şi dragos­tea fierbinte şi stima faţă de con­ducerea partidului şi statului, faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tota­la adeziune faţă de rezultatele rod­nice ale vizitei pe care delega­ţia a făcut-o în ţările socia­liste din Asia. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urări­lor de bun venit, au strîns mina a numeroşi oameni ai muncii, veniţi în întîmpinare. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au înconju­rat pe secretarul general al parti­dului, pe ceilalţi membri ai delega­ţiei, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) La sosire, pe aeroportul Băneasa Din toată inima, un cald „bun venit !* , cu flori, cu puternice aplauze şi ovaţii, cetăţenii Capitalei aflaţi pe aeroport îşi exprima ataşamentul faţă de partid, dragostea fierbinte faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu PLECAREA DIN ULAN BATOR Joi dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condu­să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a fă­cut-o în Republica Populară Mon­golă la invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Re­voluţionar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular şi a Con­siliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegaţia ro­mână a fost condusă de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secre­tar al Comitetului Central al Parti­dului Popular Revoluţionar Mon­ (Continuare in pag. a IlI-a) în pagina a IlI-a COMUNICAT COMUN ROMANO-MONGOL In drum spre patrie Delegaţia a făcut o escală la Moscova In drum spre patrie, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnukovo-2, dele­gaţia română a fost întîmpinată de A. N. Kosîghin, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.C.U.S., pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., M. A. Suslov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., N. N. Rodionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locţiitor al mi­nistrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alţi activişti de partid şi de stat sovietici. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorii la Moscova ai Repu­blicii Populare Chineze, Republicii Populara Democrate Coreene, Re­publicii Democrate Vietnam, Repu­blicii Populare Mongole, precum şi ambasadorul Guvernului Revolu­ţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi ambasadorul Guvernului Cambodgian de Unita­te Naţională. în întîmpinarea delegaţiei au ve­nit, de asemenea, tovarăşul Gheor­ghe Rădulescu, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, aflat la Moscova cu pri­lejul participării la şedinţa Comi­tetului Executiv al C.A.E.R., pre­cum şi Teodor Marinescu, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Re­publicii Socialiste România la Moscova, şi membri ai ambasadei române in U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele sovietice au oferit un prînz în cinstea dele­gaţiei de partid şi guvernamentale române. (Agerpres) Un imperativ al cercetării ştiinţifice agrosilvice: DIN NISIPURI — TERENURI RODITOARE Unul dintre obiectivele importante prevăzute in programul naţional de extindere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare îl constituie valorifi­carea superioară a solurilor neproductive şi slab productive , sărături, soluri erodate, acide, cu exces de umiditate fi nisipoase. Cercetării ştiinţifice ii revine un rol important in redarea lor agriculturii, cu aţii mai mult cu cit se întind pe circa 370 000 ha (in Cimpia Olteniei, in Cimpia Bărăganului, in Cimpia Tecuciului, în Dobrogea, in Delta Du­nării, în Cimpia Tisei). Cea mai întinsă suprafaţă de ni­sipuri şi soluri nisipoase (peste 200 000 ha) este localizată în sudul Olteniei. Dată fiind importanţa ei ca întindere şi potenţial economic, a­­ceastă zonă a constituit în ultimul deceniu obiectul unor vaste şi multi­laterale cercetări la care şi-au adus contribuţia specialişti de la catedrele de profil ale Universităţii craiovene, de la Staţiunea centrală de cerce­tări pentru valorificarea nisipurilor Bechet, de la Institutul de îmbună­tăţiri funciare, Institutul de studii şi cercetări pedologice şi de la alte in­stitute. S-a constatat că pe unele su­prafeţe nisipoase apărate de pădu­rile plantate în masiv sau de perdele de salcîmi au putut fi cul­tivate plante de cimp, unele specii de pomi fructiferi şi viţă de vie. Recol­tele, mai ales la culturile de cimp, erau insă foarte mici, datorită ferti­lităţii naturale foarte scăzute. Se ştie că, din cauza marii permea­bilităţi, regimul de apă al nisipurilor şi solurilor nisipoase este nefavora­bil dezvoltării normale a plantelor. In zona de stepă şi silvostepă el re­prezintă, de cele mai multe ori, prin­cipalul factor care limitează nivelul recoltelor. Pe de altă parte, in zilele insolite de vară, temperatura se ri­dică la 60—70 grade la suprafaţa ni­sipului, dăunînd plantelor. Sub as­pectul proprietăţilor chimice, nisipu­rile sunt sărace în elemente nutritive: azot, fosfor şi potasiu. Conţinutul de humus — care ar putea ameliora proprietăţile fizice ale acestor soluri cu alcătuire granulară grosieră, con­stituind in acelaşi timp o sursă im­portantă de azot — este, de aseme­nea, foarte mic. Trebuie să ţinem seama şi de acţiunea mecanică a particulelor de nisip spulberate de vînt, care dăunează plantelor prin găurirea frunzelor tinere, mai ales primăvara. In acelaşi timp, el poate prezenta un pericol pentru terenu­rile fertile din vecinătate, acoperin­­du-le cu strate de grosimi­­diferite, în funcţie de durata şi viteza vîntu­­lui. Pornind de la aceste considerente, se conturau sarcini importante pri­vind lucrările de sporire a capacită­ţii de producţie, măsurile de împiedi­care a deflaţiei prin perdele forestie­re, plantaţii pomicole, viticole sau cul­turi agricole protectoare, îmbunătăţi­rea regimului hidric prin irigare şi a regimului nutritiv. La început, cerce­tările au urmărit cu precădere cu­noaşterea condiţiilor de geneză, carac­terizarea agroproductivă şi tehnologia culturii plantelor în condiţiile neiri­­gării şi ale unei dotări modeste cu în­grăşăminte, maşini şi unelte, în ulti­mul cincinal, o dată cu dezvoltarea mecanizării, chimizării şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, au fost abor­date şi probleme vizînd transformarea radicală a condiţiilor de viaţă ale plantelor cultivate prin irigare, apli­carea dozelor mari de îngrăşăminte şi chiar modificarea reliefului de dune, prin modelare moderată sau nivelare radicală. Datele obţinute de unităţile de cercetare au contribuit la fundamentarea tehnico-economieă a celui mai mare proiect de irigare a nisipurilor din Oltenia, sistemul Sadova-Corabia, cu o suprafaţă de 80 000 ha, aflat in curs de execuţie. La Staţiunea centrală de cercetări pentru valorificarea nisipurilor s-a desfăşurat o sesiune festivă de comu­nicări ştiinţifice cu tema : „Cultura plantelor pe nisipurile nivelate şi irigate din sudul Olteniei“. Partici­panţii — specialişti din invăţămintul superior, din unităţi ştiinţifice, din producţie — au prezentat rezultatele cercetărilor efectuate asupra diferi­telor plante de cultură, evidenţiind posibilitatea valorificării superioare a nisipurilor din această parte a ţă­rii, prin nivelare, fertilizare şi iri­gare. La viţa de vie, de exemplu, au fost încercate multe soiuri de stru­guri, pentru a se stabili care sunt cele apte să dea producţii mari în condiţii de irigare. In anul 1970 s-au obţinut 21 000 kg/ha struguri la soiul Saint Emilion, 17 900 kg Ota la F­oşi­­oară şi 17 700 kg/ha la Riesling Ita­lian. La unele soiuri de piersic, pro­ducţiile au fost între 7 200 şi 54 500 kg/ha, iar la prun cele mai mari producţii au atins 34 400—36 500 kg/ha. Sunt cifre care demonstrea­ză elocvent perspectiva culturii viţei de vie şi a piersicului pe nisi­purile Olteniei, care, in viitorul a­­propiat, vor fi irigate pe suprafeţe întinse, prin intrarea în funcţiune a sistemului Sadova-Corabia. Cercetă­rile au stabilit, de asemenea, tehno­logia culturii viţei de vie şi a pomi­lor fructiferi , constituirea planta­ţiei, lucrările de îngrijire, îngrăşarea cu Îngrăşăminte organice şi mine­rale etc. O altă plantă care dă producţii mari şi cu eficienţă economică ridi­cată este cartoful timpuriu. In cul­turile comparative de concurs, din anul 1970, la epoca I de recoltare (3 iunie), din 8 soiuri cercetate, so­iul Ostara a dat o producţie de 12 470 kg/ha. La epoca a II-a de re­coltare (18 iunie), cea mai mare producţie s-a obţinut la soiul Desi­­rée : 17 000 kg/ha. Prin folosirea fo­liei de polietilenă pentru protejarea cartofilor după plantare s-a obţinut la epoca I de recoltare (18 mai) o producţie de 12 800 kg/ha tuberculi comerciabili, faţă de 5 400 kg/ha la martorul neprotejat. La cartofii tim­purii, îngrăşămintele verzi şi gunoiul de grajd aduc sporuri intre 1 500— 3 700 kg/ha. Dintre îngrăşămintele chimice, sporurile de producţie cele mai mari le dau cele cu azot, admi­nistrate primăvara, înainte de plan­tare. Introducerea irigaţiei şi ingrăşa-Acad. Gr. OBREJANU vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (Continuare in pag. a IlI-a) IN JUDEŢUL TELEORMAN A început însămînţarea culturilor duble ALEXANDRIA (coresponden­tul „Scîrteii“ Alex. Brad). In judeţul Teleorman campania de recoltare a cerealelor păioase se desfăşoară din plin. Pînă la 23 iunie a fost strînsa recolta de orz, de pe 2128 ha din cele 10 765 ha cultivate. Imediat du­pă recoltare, terenul se elibe­rează de paie şi se­ară, fapt ce permite mecanizatorilor şi co­operatorilor să treacă de urgen­ţă la semănatul culturilor du­ble. Pină la aceeaşi dată, în ra­za staţiunilor de mecanizare Brinceni, Conţeşti, Smirdioasa, Purani, Turnu-Măgurele şi Fur­­culeşti au fost însămînţate 500 ha cu porumb pentru boabe din cele 50 000 ha pe care vor fi semănate în acest an culturi duble. Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Am plăcerea să exprim Excelenţei Voastre recunoştinţa şi mul­ţumirile noastre sincere pentru amabilul dv. mesaj de felicitări cu pri­lejul zilei independenţei Afganistanului. Folosesc acest prilej pentru a reînnoi cele mai bune urări pentru bunăstarea şi fericirea Excelenţei Voastre, cit şi pentru progresul şi prosperitatea continuă a poporului dr. MOHAMMAD ZAHER _­­ Regele Afganistanului

Next