Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)

1971-07-22 / nr. 8854

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8854 I Joi 22 iulie 1971 6 PAGINI - 30 BANI PROGRAMUL DE ACŢIUNE POLITICO EDUCATIVA ELABORAT DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI NOSTRU MOBILIZEAZĂ ENERGIA CREATOARE, conştiinţa Întregului popor Din toate colţurile ţării pe adresa Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a to­varăşului Nicolae Ceauşescu personal, continuă să sosească numeroase telegrame, mesaje şi scrisori. Ele exprimă deplina adeziune a co­muniştilor, a întregului popor la cuprinzătorul program de perfecţionare a activităţii ideologice elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, hotă­­rirea fermă de a imprima întregii munci po­­litico-ideologice şi cultural-educative — în spi­ritul marxism-leninismului — un caracter mili­tant, combativ. Scrisoarea trimisă de colegiul şi comitetul de partid al Ministerului Industriei Construcţii­lor de Maşini relevă angajamentul de a spori planul de producţie marfă pe anul 1971, de a ridica la un grad înalt munca de concepţie şi cercetare ştiinţifică proprie. „Colectivul de muncă din minister, în frunte cu­ comuniştii, va desfăşura o asemenea activitate care să re­flecte patriotismul lor fierbinte, spiritul de dă­ruire şi responsabilitate pentru înfăptuirea po­liticii partidului, conştienţi fiind că prin aceasta îşi va spori contribuţia la efortul întregului popor, în măreaţa operă de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate“. „Comuniştii, toţi lucrătorii din Ministerul In­dustriei Lemnului au primit cu vie satisfacţie şi deplină aprobare propunerile prezentate de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru edu­carea marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, precum şi am­pla expunere pe care aţi făcut-o la consfă­tuirea de lucru cu acti­vul de partid în dome­niul ideologiei şi acti­vităţii cultural-educa­tive — se arată într-o altă telegramă. Vom depune toate eforturile pentru traducerea in viaţă a programului de intensificare a muncii politico-ideologice în vederea cultivării in rindurile membrilor de ^m^m—^— partid, ale tuturor sala­riaţilor, a înaltelor vir­tuţi şi valori morale şi spirituale ale omului nou, devotat cauzei construirii comunismului in patria noastră“. După ce subliniază hotărîrea lucrătorilor din aparatul sistemului financiar de a aduce o con­tribuţie sporită la realizarea sarcinilor de­­curgînd din prevederile planului economic şi ale bugetului de stat, precum şi la pregătirea planului pe anul 1972, telegrama trimisă de co­legiul şi comitetul de partid al Ministerului Fi­nanţelor arată între altele : „Conştienţi de im­portanţa sarcinilor şi de răspunderea pe care o avem pentru traducerea în viaţă a indicaţiilor cuprinse în documentele recent publicate, vă asigurăm­, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că urmînd exemplul dumneavoastră personal, de înaltă ţinută revoluţionară şi inepuizabilă ener­gie creatoare, vom milita cu mai multă stăruin­ţă pentru creşterea contribuţiei lucrătorilor fi­nanciari la transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului“. In mesajul adresat în numele comuniştilor, al tuturor salariaţilor din Comitetul de stat pen­tru energia nucleară şi din unităţile sale, se subliniază : „Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că uriaşa şi neobosita dum­neavoastră activitate, de înaltă ţinută revoluţio­nară, plină de clarviziune şi fermitate partinică, constituie pentru toţi comuniştii şi lucrătorii Comitetului de stat pentru energia nucleară şi unităţile sale de cercetare, proiectare şi pro­ducţie, un înalt exemplu în munca de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru. Ne an­gajăm în faţa partidului, a dumneavoastră per­sonal, să depunem o intensă muncă politico­­ideologică pentru ridicarea conştiinţei socialiste a tuturor salariaţilor noştri, spre a transpune în viaţă importantele sarcini ce ne revin pe li­nia realizării obiectivelor din programul nu­clear“, „însufleţiţi de cuprinzătorul program de per­fecţionare a activităţii ideologice — se arată in telegrama adresată de colegiul şi comitetul de partid ale Ministerului Sănătăţii — vom ma­nifesta o exigenţă sporită în înfăptuirea sarci­nilor ce ne revin, vom dezvolta în rindurile corpului medical simţul datoriei, vom întări dis­ciplina în unităţile sanitare“. „In deplină unanimitate şi cu profundă satis­facţie, comuniştii şi lucrătorii Ministerului Tu­rismului au aprobat şi susţinut cu hotărîre­ pro­gramul profund partinic şi de excepţională im­portanţă, pentru progresul multilateral al socie­tăţii noastre socialiste , se arată într-o altă telegramă. Vom contribui prin toate mijloacele de care dispunem la formarea conştiinţei socia­liste a oamenilor muncii din patria noastră“. „Comuniştii, toţi salariaţii din Direcţia Cen­trală de Statistică, alături de întregul nostru popor muncitor — se arată intr-o altă scrisoa­re — au primit cu deosebită satisfacţie şi en­tuziasm propunerile prezentate de dumneavoas­tră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pen­tru întărirea spiritului partinic, a combativităţii revoluţionare în întreaga activitate politico-ideo­­logică, pentru îmbunătăţirea activităţii de edu­care marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Exp­rimîndu-ne to­tala noastră adeziune faţă de programul de măsuri elaborat, conştienţi de însemnătatea sa teoretică şi practică, vă asigurăm că vom ac­ţiona cu hotărîre pentru ca sarcinile ce revin Direcţiei Centrale de Statistică să fie duse la îndeplinire in spiritul unei înalte exigenţe co­muniste“. In scrisoarea trimisă de salariaţii Băncii Ro­mâne de Comerţ Exterior se arată între altele : „Fiind chemaţi, să aplicăm în mod consecvent politica partidului şi statului în promovarea legăturilor economice cu toate statele, suntem­ pe deplin convinşi că ridicîndu-ne necontenit ni­velul ideologic şi politic ne vom putea aduce o contribuţie sporită la dezvoltarea multilatera­lă, intensivă şi un ritm rapid a economiei ţării noastre“. In telegrama Consiliului naţional pentru ştiinţă şi tehnologie se arată, între altele : „Ne exprimăm adeziunea fermă faţă de amplul pro­gram de educare comunistă a maselor, care re­prezintă pentru noi un model strălucit de ana­liză ştiinţifică, curajoasă şi principială a tuturor problemelor vieţii noastre sociale. Totodată, ne angajăm să sprijinim şi să mobilizăm capacita­tea de creaţie a tuturor oamenilor de ştiinţă, a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din patria noastră, pentru a contribui, prin propriile noastre forţe şi într-o măsură mai importantă, la accelerarea introducerii progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale, la valorifi­carea mai eficientă a resurselor naturale ale ţării“. Participanţii la consfătuirea de lucru organi­zată de biroul Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., pentru dezbaterea experienţei acu­mulate şi a sarcinilor actuale în domeniul mun­cii politico-educative de masă, relevă în tele­grama lor : „Analizîndu-ne cu simţ critic şi auto­critic activitatea de pînă acum, suntem­ hotărîţi să înlăturăm neîntîrziat lipsurile şi deficienţele existente în munca politico-educativă, să gene­ralizăm experienţa valoroasă dobindită. In spirit militant, muncitoresc, vom acţiona hotărît îm­potriva oricăror manifestări de indisciplină, de încălcare a normelor de convieţuire socială, in­direcţia dezvoltării atitudinii înaintate şi a res­pectului faţă de muncă, faţă de avutul obştesc şi legile ţării, convinşi fiind că în acest fel vom aduce o contribuţie sporită la ridicarea conştiin­ţei socialiste a celor ce muncesc, la înfăptuirea sarcinilor care ne revin din grandiosul program de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate elaborat de Coingresul al X-lea al Parti­dului Comunist Român". In telegrama Centralei industriale de utilaj chimic şi rafinării se subliniază : „Am desprins din documentele studiate caracterul profund realist al acţiunii iniţiate de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru perfecţio­narea activităţii politico-educative. Insuşindu-şi pe deplin acest program, organizaţia noastră de partid va milita pentru întărirea spiritului par­tinic, pentru promovarea unor înalte trăsături moral-politice în rîndul salariaţilor noştri. Tot­odată, vom mobiliza întregul nostru colectiv la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne re­vin în acest an şi în cincinalul 1971—1975“. In scrisoarea comitetului de partid al marii uzine bucureştene „23 August“ se scrie : „In nu­mele celor 3 200 de comunişti din uzină, ne an­gajăm să luăm asemenea măsuri incit preţioasele indicaţii şi măsuri stabilite de conducerea parti­dului să prindă viaţă cit mai repede, să înlă­turăm tot ceea ce a impietat munca de pregă­tire ideologică marxist-leninistă a membrilor de partid, a celorlalţi salariaţi. Gindurile şi senti­mentele noastre de adîncă admiraţie şi recunoş­tinţă se îndreaptă mereu către conducătorul iubit al partidului şi poporului nostru — militant neobosit pentru cauza socialismului şi comunis­mului, pentru cauza clasei muncitoare, a între­gului nostru popor — tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Comitetul de partid de la Uzina de maşini grele Bucureşti scrie intre altele în telegrama sa : „Vom acţiona cu perseverenţă şi vom sta­bili măsuri în scopul intensificării muncii po­litico-educative, îmbunătăţirii activităţii agita­torilor, brigăzii artistice de agitaţie, gazetelor satirice, a diferitelor forme de agitaţie vizuală la locurile de muncă atît în vederea populari­zării şi dinamizării experienţei pozitive cit şi pentru combaterea activă şi perseverentă a stă­rilor de lucruri negative. In adunările generale ale organizaţiilor de bază vom dezbate mai profund problemele co­lectivelor de muncă, vom promova mai activ spiritul critic şi autocritic. Vă asigurăm, scumpe tovarăşe secretar gene­ral, că alături de întregul partid, de întregul popor, suntem­ pe deplin conştienţi de complexi­tatea şi însemnătatea sarcinilor ce le avem de îndeplinit şi ne angajăm să muncim fără pre­get pentru ca ele să prindă viaţă, spre binele şi prosperitatea patriei noastre scumpe — Repu­blica Socialistă România“. După ce relevă că toţi comuniştii, muncitorii, maiştrii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii au primit cu legitim interes măsurile adoptate de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea­ muncii politico-ideologice, telegrama comitetului de partid din Uzina de ţevi Roman subliniază: „Organizaţia noastră de partid consideră că o condiţie fundamentală a mersului înainte al so­cietăţii este îmbunătăţirea continuă a activităţii politico-ideologice, mobilizarea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea sarci­nilor ce le revin“. „In numele comuniştilor, al tuturor salariaţilor din uzina noastră — se arată în telegrama tri­misă de comitetul de partid de la Uzina de va­goane Arad — ne exprimăm totala adeziune faţă de ideile cuprinse în programul ideologico-edu­­cativ propus de dumneavoastră şi vă asigurăm, iubite tovarăşe Ceauşescu, că întregul nostru colectiv de muncă va depune toate eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor ce ne revin din amplul program de dezvoltare multilaterală a României socialiste“ Cităm din telegrama trimisă de muncitorii, tehnicienii şi inginerii şantierului uneia dintre cele mai mari cetăţi ale luminii — Centrala ter­­mo­electrică Rovinari din judeţul Gorj, întru­niţi cu ocazia Zilei constructorului : „Dînd glas sentimentelor care ne inimă, asigurăm Comitetul­­ Central, pe dumneavoastră. “• scumfee tovarăşe , Nicolae Ceauşescu — strălucit exemplu de slu­jire a cauzei partidului şi poporului — că, alături de tovarăşii noştri din întreaga Românie, vom face totul pentru a ne însuşi pe deplin şi apli­ca întocmai sarcina de a ne ridica necontenit nivelul politico-ideolo­gic şi profesional, spre a fi cit mai folositori ţării“ Din telegrama comi­tetului organizaţiilor de partid din unităţile co­merciale din Bucu­reşti, transcriem : „Co­muniştii, cei aproape 50 000 lucrători din co­merţul Capitalei, deo­potrivă cu toţi cetăţe­nii României socialiste, urmăresc cu cel mai viu interes şi aprobă din adîncul conştiinţei lor indicaţiile şi ac­tivitatea neobosită, fermă şi clarvăzătoare pe care dumneavoastră, mult iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu, o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului. Vă asigurăm că lucrătorii din comerţul Capitalei, in frunte cu co­muniştii, vor face totul pentru sporirea aportului la buna aprovizionare a oraşului, la desfăşurarea unui comerţ modern, civilizat“. „Conştienţi de îndatoririle care le revin, co­muniştii şi toţi lucrătorii Studioului cinemato­grafic „Bucureşti“ — relevă o altă telegramă — se angajează în faţa partidului să transforme toate indicaţiile şi sarcinile trasate de dumnea­voastră, tovarăşe secretar general, intr-un pro­gram viu pentru a cărui realizare vor acţiona cu toată energia şi pasiunea de comunişti. După preţioasele indicaţii pe care ni le-aţi dat la consfătuirea cu creatorii din cinematografie, a­­cesta este un nou prilej de a mobiliza forţele de creaţie şi de producţie ale studioului nostru pentru a determina o reală creştere a calităţii artistice şi educative a filmelor româneşti”. După ce apreciază că măsurile propuse de to­varăşul Nicolae Ceauşescu pentru perfecţiona­rea activităţii politico-ideologice şi cultural­­educative în patria noastră au o însem­nătate teoretică şi practică excepţională, tele­grama adresată în numele colectivului Operei de stat din Timişoara subliniază : „Ne luăm angajamentul să strîngem şi mai mult legătura cu viaţa şi simţirea poporului, să aplicăm cu mai multă consecvenţă principiile marxist-le­­niniste, să ne orientăm cu mai multă hotărîre spre un repertoriu conform cu exigenţele clasei muncitoare pentru a deveni în egală măsură un detaşament înaintat al culturii societăţii noastre socialiste şi o înaltă şcoală de educaţie artis­tică, patriotică şi socială“. De la Filiala din Iaşi a Academiei s-a primit, de asemenea, o telegramă din care cităm: „Cer­cetătorii ştiinţifici studiază cu cea mai mare atenţie şi în cel mai înalt spirit de responsabi­litate expunerea la consfătuirea de lucru a acti­vului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. Ne ex­primăm deplina satisfacţie şi totala adeziune faţă de aceste istorice măsuri cerute de stadiul actual al dezvoltării societăţii noastre izvorîte din înalta principialitate comunistă care carac­terizează partidul nostru. Conştienţi că un adevărat om de ştiinţă tre­buie să vadă în orice act de creaţie profesională şi un act de responsabilitate civică şi partinică, suntem­ hotărîţi să folosim toate forţele orientării activităţii noastre în direcţia indicată cu atita clarviziune în expunerea dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu" Telegrame în care se exprimă hotărîrea co­muniştilor, a tuturor oamenilor muncii de a milita pentru transpunerea in viaţă a progra­mului de acţiune politico-ideologică elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au trimis de asemenea , comitetele de partid ale sectoarelor 3, 4, 5, 8 din Capitală, Agenţia română de presă „Agerpres“, Comitetul de partid al Regionalei de căi ferate Bucureşti, Institutul de cercetări pentru construcţii de maşini din Bucureşti, In­stitutul politehnic din Timişoara, Asociaţia ge­nerală a vînătorilor şi pescarilor sportivi, Con­siliul judeţean Iaşi al sindicatelor, Comitetul de partid al I.A.S. Roman, judeţul Neamţ. TELEGRAME ŞI SCRISORI ADRESATE C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU O nouă realizare la Porţile de Fier Miercuri, ecluza de pe malul românesc al Dunării a fost dată în exploatare în etapă definiti­vă. Vasele româneşti „Slatina“, „Porţile de Fier“ şi vasul bulgă­resc de pasageri „Dimităr Bla­­goev“ au fost primele­­nave flu­viale care au traversat, prin­­tr-o dublă ecluzare dinspre Tr. Severin spre Orşova, imensul culoar din beton şi oţel ce se întinde pe aproape 700 m. Prin darea ecluzei româ­neşti in exploatare definitivă, timpul de trecere a navelor prin sectorul Porţile de Fier, sector ce se întinde pe 117 km între Tr. Severin şi Moldova Veche, se va scurta de aproximativ patru ori. In final, traficul fluvial in această zonă va ajunge la a­­proximativ 50—60 milioane tone pe an. Nici o boare peste pă­­mintul incins de dogoa­rea amiezii de iulie... Pomii care mărginesc şo­seaua dintre Alexandria şi Turnu Măgurele şi de la ei, într-o parte şi alta, nesfirşitele lanuri de po­rumb şi floarea-soarelui, stau încremeniţi sub cu­pola cerului nefiresc de i­ait. Ne abatem pe un drum de hotar. Directorul în­treprinderii agricole de stat Alexandria, inginerul Florin Constantinescu, ne vorbeşte cu mo­destie despre culturile de porumb şi floarea-soare­lui, printre care IMS-ul condus de el se strecoa­ră ca printre două ziduri . „Vorbesc ele, culturile, mai bine decit am pu­tea-o face noi in cuvinte despre oamenii fermei, despre mecanizatori...“ Intr-o tarla, 15 combine dau ocol lanului de griu. In urma lor, din loc in loc, grămezi de saci, trac­toare cu remorci si auto­camioane in care combi­nele „Gloria“ deșartă va­ma de aur pe care pă­­mintul o plăteşte oameni­lor arşi de soarele acestei veri. Omul din faţa mea, coborit de pe „Gloria“ lui să-şi astimpere setea, are 31 de ani . 14 i-a petrecut in preajma tractorului. Sudoarea şi praful i-au brăzdat faţa arsă de soa­re. Soarbe pe nerăsuflate apa dintr-o cană emai­lată . — A naibii căldură — îmi zice Mihai Zarzără, pierzind in palma mare şi bătătorită a doua cană cu apă rece. Tot cam pe aici mi s-a defectat tractorul astă iarnă, cind fertilizam griul, şi să îngheţ, nu alta. — De ce v-aţi ales me­seria asta ? — Mi-a plăcut. E grea, dar e frumoasă. In me­serie e ca peste tot in viaţă. Cine caută numai frumuseţea şi plăcere, greu să găsească numai asta. Doar dacă altcineva duce greul ca el să poată consuma plăcerea. Ori nu-i drept să fie aşa. Şi eu zău, aşa n-aş putea să trăiesc. Am invăţat de la tata­­şi aici Mihai Zarză­ră ne-a arătat un om incă in putere, care încarcă saci intr-o remorcă). Fie­care să muncească unde se pricepe, dar să mun­cească, să-şi ciştige plinea cu sudoarea lui. Şi un­­duielile ţării sint astăzi făcute ca acel ce duce greul să se poată bucura de roadele muncii lui. — Ce-i greu şi ce-i fru­mos in meseria asta de mecanizator ? — Păi noi, mecanizato­rii, ne facem veacul in cimp. Că ninge şi e ger, că e cald, că bate viniul ori plouă, avem mereu de lucru. Asta aş zice că e greu. — Şi frumos ?... — E frumos, că piinea pe care o mănincă ţara Şi tot poporul e pornită şi de aici, de la Alexandria, şi din Teleorman... Şi Mihai Zarzără s-a urcat in grabă pe combi­nă zicîndu-mi : „Cu mul­tă vorbă nu mai fac eu planul“. Aflăm de la şeful fer­mei, ing. Vasile Mutu, că Zarzără e unul dintre cei mai buni mecanizatori din întreaga întreprindere. Pentru vrednicia lui a fost decorat nu de mult cu „Ordinul Muncii“. Un comunist, un om simplu, care trăieşte şi munceşte în spiritul înaltei etici co­muniste, după legile tru­dei, cinstei şi omeniei pu­se in slujba idealului so­cialist. Şi acestui nume i se pot alătura altele : Ilie Postelnicu, Iordan Capră, Tudor Stuparu, Gheorghe Ştefan, mecanizatori din aceeaşi fermă. E greu şi e frumos să poţi spune, ca unul dintre mecanizatorii de la coope­rativa agricolă Orbească, Ion N. Eremia, că îndră­gostit de această meserie, legat de pămintul satului în care sunt toţi ai tăi, cu rivna şi dorinţa de a-i ve­dea mai fericiţi, ai lucrat zece ani cu acelaşi tractor şi cu aceeaşi combină, în­grijind de ele ca de un bun al tău. Că ţi-a părut rău după acel „Univer­sal“ 27, ajuns in faza de casare, ca după un prie­ten cu care, dacă ai pune Cap la cap brazdele în­toarse in toţi aceşti ani ai încinge globul cu două sau poate chiar cu trei bri­e de pămint roditor cum d­in Teleorman. E greu şi e frumos să poţi spune, ca Alexandru N­eacşu de la Staţiunea de mecanizare a agriculturii Odobeasca, care s-a dăruit cu pasiune acestei mese­rii, că trăgind in 1949 pri­ma brazdă la înfiinţarea uneia dintre mititele coo­perative agricole, ai fost de atunci încoace, an de an, pe tractor, ai crescut o dată cu industria de tractoare, că ţi-au trecut prin mină toate tipurile de maşini pe care le-a construit industria româ­nească pentru agricultura ţării, că ai fost nu numai martor, dar şi participant la modernizarea agricul­turii, la aplicarea in prac­tică a politicii partidului de ridicare a vieţii sate­lor, la transformarea so­cialistă a agriculturii. E greu şi e frumos să poţi spune ca acest om, că de atunci şi pînă astăzi ţi-ai adus contribuţia ta mo­destă la formarea altor generaţii de mecanizatori. Pentru acest greu şi frumos i-am auzit pe mulţi alţi oameni, din alte meserii, spunind : li se cuvine drept cinste un gind ca aurul din urine acestor oameni care ne pun piinea pe masă. Alexandru BRAD OAMENI IN BĂ­TĂUA RECOLTEI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Agostino Novella Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, a primit miercuri dimineaţa, la Mangalia Nord, pe tovarăşul Agostino Novella, mem­bru al Direcţiunii şi al Biroului Politic ale Partidului Comunist Italian, care se află in ţara noas­tră la invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân. La primire a participat tovară­şul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român. In cursul convorbirilor s-a rea­lizat o informare reciprocă privind activitatea celor două partide, a fost reafirmată hotărîrea comună a P.C.R. şi P.C.I. de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ele şi s-a efec­tuat un schimb de păreri asupra unor probleme actuale ale situa­ţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi în­ţelegere tovărăşească. Un act de politică externă consacrat colaborării, destinderii şi securităţii internaţionale Agenţia TASS a transmis scrisoa­rea adresată de ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., A. Gromîko, se­cretarului general al O.N.U., U Thiant, o scrisoare al cărei cuprins îl rela­tăm în numărul de faţă al ziarului. Acest document reprezintă o con­tribuţie importantă la eforturile care au ca scop creşterea eficacităţii şi rolului O.N.U. în lupta pentru con­solidarea destinderii şi securităţii pe glob, pentru înlăturarea unor feno­mene negative care mai dăinuie in lumea contemporană, pentru apăra­rea păcii şi dezvoltarea colaborării. Inscriindu-se în spiritul Cartei O.N.U., în concordanţă cu aspiraţiile popoarelor, documentul reflectă rolul deosebit de important al Uniunii So­vietice, ca stat socialist, în viaţa in­ternaţională, in lupta pentru destin­dere şi pace, oglindind totodată con­secvenţa cu care ţările socialiste ac­ţionează pe arena mondială pentru salvgardarea omenirii de pericolele unei noi conflagraţii, pentru stator­nicirea unei ambianţe de încredere, bunăvoinţă şi cooperare. Pe bună dreptate, în scrisoarea mi­nistrului de afaceri externe al U.R.S.S. se subliniază că O.N.U. este un instrument important al păcii şi securităţii internaţionale, care şi-a adus o anumită contribuţie în ve­derea îndeplinirii obiectivului prin­cipal pentru care a fost creat­ă menţinerea păcii. Totodată este per­fect adevărat că, deocamdată, nu s-a realizat dezideratul ca această orga­nizaţie să facă uz de toate posibili­tăţile sale în lupta pentru consoli­darea securităţii internaţionale. De aceea nu poate decât întruni un de­plin acord aprecierea guvernului so­vietic că „rezolvarea cu succes a sar­cinilor care stau in fata O.N.U. în domeniile economic, social şi in alte domenii depinde nemijlocit de modul în care va fi soluţionată sarcina cen­trală a organizaţiei , sprijinirea pă­cii şi securităţii internaţionale, pre­­intimpinarea şi înlăturarea primej­diei la adresa păcii şi înăbuşirea ac­ţiunilor agresive“, că „menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi adoptarea unor măsuri eficiente în acest sens reprezintă sarcina cea mai importantă a Organizaţiei Naţiunilor Unite“. In acest sens, aşa cum este bine cunoscut, România s-a pronunţat şi se pronunţă cu consecvenţă pentru creşterea gradului de eficienţă al O.N.U., pentru întărirea rolului său în viaţa internaţională. Poporul nos­tru a văzut în acest for, încă de la crearea sa, in condiţiile victoriei is­torice a coaliţiei antifasciste a po­poarelor, un factor important al luptei pentru înfăptuirea aspiraţiilor şi voinţei de pace a popoarelor, pen­tru dezvoltarea colaborării şi coope­rării între toate statele, fără deose­bire de orînduirea lor, un forum de susţinere şi propagare a legalităţii internaţionale. In aceste coordonate se înscrie întreaga activitate în ca­drul O.N.U. a României socialiste , acestor ţeluri au servit acţiunile sale, iniţiativele şi propunerile prezentate în anii de cind este membră a aces­tei organizaţii. Participarea preşedin­telui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea ju­biliară de anul trecut, activitatea desfăşurată ca şi poziţiile de prin­cipiu afirmate cu acest prilej au con­stituit expresii din cele mai conclu­dente ale importanţei pe care ţara noastră o acordă O.N.U., a voinţei sale de a contribui la creşterea ro­lului său în înfăptuirea năzuinţelor de pace şi progres ale umanită­ţii. „Pentru rezolvarea tuturor a­­cestor mari probleme care stau as­tăzi in mod presant in faţa ome­nirii — declara tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la tribuna acestui for — se cer eforturi conjugate din par­tea tuturor naţiunilor. In acest sens, Organizaţia Naţiunilor Unite — care Romulus CAPLESCU (Continuare în pag. a V-a) Tovarăşului EDWARD GIEREK Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului PIOTR JAROSZEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XXVII-a aniversări a Zilei Renaşterii Poloniei, vă adresăm dv. şi poporului polonez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal, felicitări cordiale şi un cald salut tovărăşesc. ■ Comuniştii, întregul nostru popor se bucură din toată inima de rea­lizările remarcabile obţinute în opera de edificare a societăţii socialiste în Republica Populară Polonă şi urmăresc cu profundă simpatie şi so­lidaritate eforturile depuse de poporul polonez, sub conducerea Partidu­lui Muncitoresc Unit Polonez, pentru progresul economiei, ştiinţei, cultu­rii şi ridicarea nivelului său de trai, pentru perfecţionarea organizării vieţii sociale. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi co­laborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Mun­citoresc Unit Polonez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă vor cunoaşte o dezvoltare continuă, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul po­poarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţionale, cauzei socialismului şi păcii în lume. Cu ocazia acestei mari sărbători, vă urăm dumneavoastră, dragi to­varăși, întregului popor polonez, noi succese în dezvoltarea multilaterală a Poloniei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România al Președintele Consiliului de Ministri Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului OLAFUR JOHANNESSON Primul ministru al Republicii Islanda Cu prilejul numirii Dumneavoastră în funcţia de prim-ministru al Republicii Islanda, vă adresez felicitări cordiale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next