Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)
1971-07-22 / nr. 8854
SCINTEIA - joi 22 iulie 1971 Plecarea directorului general al F.A.O. Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, (F.A.O.), Addekke Boerma, şi reprezentantul regional F.A.O. pentru Europa, Gerardo Badesheim, au părăsit miercuri dupăamiază România. In timpul vizitei în ţara noastră, oaspeţii au avut convorbiri cu oficialităţi române referitoare la dezvoltarea colaborării dintre România şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură şi asupra activităţii F.A.O. Ei au vizitat institute de învăţământ agricol superior, staţiuni experimentale, monumente istorice şi localităţi turistice. La plecare, ei au fost salutaţi de Filip Tomulescu, şeful Departamentului silviculturii, vicepreşedinte al Comitetului Naţional F.A.O., de reprezentanţi ai organelor de stat din judeţul Timiş. (Agerpres) Ministrul comerţului exterior a plecat la Ministrul comerţului exterior, Cornel Burtică, a plecat miercuri la Moscova, unde va deschide expoziţia românească de maşini şi utilaje organizată în capitala Uniunii Sovietice. La plecare, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi Nicolae Nicolae, prim- Moscova adjunct al ministrului, adjuncţi ai ministrului şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpress ! 1 • Săptămîna nebunilor : PATRIA 1 — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15, 1 BUCUREȘTI — 9; 11,13; 13,30; 4 16,30; 18,45; 21, FAVORIT — 9,15; ’ 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, GRA4 DINA DOINA — 20,30. / • Floarea Soarelui : SCALA — 4 10; 13; 16; 18,45; 21,15, GRADINA /- SELECT -r.20.Hi. r v, '» ,v. \ m Serata : ..GRÎ^iGAȘI K;1 »; SELECT-t-rr^O.lg- rr v. .... » ■«*. -•S-iH* - inâ t *-*-.*1 • Serata : .CRINGAȘI M. 1». |» Îl ’ Facerea lumii : ÎNFRĂȚIREA 1 NTRE POPOARE — 15,30; 17,45. _ . | • Gaudeamus igttur : FLACARA î* © fl T T © 4 — 15,30; 18, 20,15. 7 • B. o. intră în acțiune : DRUV MUL SARU — 15,30; 17,45; 20. ■■■■■■■■■■■■■ o Darclée : ARTA — 15,30; 18, la 4 grădină — 20,15. » Un suris în plină vară : PRO- • Teatrul satiric-muzical „C. Tă- GREŞUL — 15,30; 18, 20,15, naşe“ (la grădina Boema) ; Vox... . • Haiducii lui Şaptecai ; Zestrea Boema — 20. domniţei Ralu : COSMOS — 15,30. » Ansamblul artistic „Rapsodia 19. română“ : La izvoare de frumu- | • Serbările galante : PACEA — sete —18,30; i 15,45; 18, 20. I • Secretul planetei maimuțelor: 4 LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 1 16; 18,30; 21, FESTIVAL — 9; 11,15; 4 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină — A _ _ _ 20,15. T_ 1# 4 » Cum am declanșat al doilea * ■ 7 război mondial : SALA PALA- 4 TULUI — 18 (seria de bilete — 7 3789). _ \ » Notre Dame de Paris : GRA- DINA CAPITOL — 20,15. PROGRAMUL I \ • Program de desene animate i pentru copii : DOINA — 10, 17,30 Deschiderea emisiunii: Emi- * » Steaua fără nume : DOINA — siune în limba maghiară. 1 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. Azi : Judeţul Covasna. 1 » Fantomele se grăbesc : LIRA 18,30 La volan — 15,30; 18, la grădină — 20,15; 18,50 Timp şi anotimp în agricul , • Romeo şi Julieta : CENTRAL tură. — 9,30; 12,45; 16,15; 19,30; 19,20 1001 de seri. • Cortul roşu : EXCELSIOR — 19,30 Telejurnalul de seară • Sport. 1 9; 12,30; 16; 19,30, MIORIŢA — 9; 20,15 Pentru sănătatea dv. „Cura , 12,30; 16; 19,30, FLAMURA — 9; heliomarină“. 12,30; 16; 19,30; 20,20 Antologia umorului : Max 1 • S-a intimplat în recunoaştere : Linder. DACIA — 8,30—20,30 în conţi- 21,35 Cadran internaţional. 1 mare. 22,20 Interpretul săptămînii : Dori- I • Cenuşă (ambele serii) : CINE-na Drăghici. I MATECA (sala Union) 10; 13; 16; 22,40 Film documentar : „Oraşe 1 • Sunetul muzicii : GRIVIŢA — poloneze — Nova-Huta“, 9; 12,15; 16; 19,30, VITAN — 15,30; 22,55 Telejurnalul de noapte. 1 la grădină — 20. 4 POPULAR — 15,30; 18; 20,15; 21,00 Buletin de ştiri. Sport. 4 » O floare şi doi grădinari . 21,15 Pagini din operete româ-VICTORIA — 9; 12,30; 16; 19,30, neşti. 4 BUZEŞTI — 9; 12,30; 16, 20, la 21,35 Film artistic : „O zi ca leii“ 7 grădină — 20. VIITORUL — 10; — o producție a studiourilor 15,45; 19. MOȘILOR — 13,15; 16,45; italiene, cu Renato Salvatori, 20,15. Carlo Grevina. Regia : Nani \ » Intîlnire cu o necunoscută : Loy. ^ FEROVIAR — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, GLORIA — 9; 11,15; I ■ 13,30; 16; 18,15; 20,30, TOMIS — l cinema 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15, la grădină J • Vara de altădată : UNIREA — 16; 18,15, la grădină — 20,30. L • Un italian în America : RA- 1 HOVA — 15,30; 18; 20,15. i • Săptămîna nebunilor : PATRIA • H*bernatl,s : MUNCA 16, 18; _ Q. 11 *?n- 14* 16 IO’ IQ* 91 is 20. I BUCURESTI - 9; ' 11,13; 13,30; • tVCUgA ~ 9’30 X1’30; 7 16,30; 18,45; 21, FAVORIT — 9,15; I 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, GRA- • S'‘,wly : FERENTARI , YTTN'A ’DOTT'JA _ *>n 15,â0;-17,45; JU. 1 »Floarea Soarelui : SCALA - *nf'CTr«‘u‘ 10; 13, 16; 18,45; 21,15, GRADINA GR,^?„VIA PARCUL HERĂSTRĂU t » Roata vieţii : BUCEGI — 15,30; I 18, la grădină — 20,30. PROGRAMUL II 4 • Din nou despre dragoste : * • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT 0*întreceri internaţionale La Constanţa : ROMÂNIA-S.U.A. (gimnastică) Astăzi şi mîine, în sala sporturilor din Constanţa, are loc intîlnirea amicală de gimnastică dintre reprezentativele Statelor Unite ale Americii şi României. Sportivele şi sportivii americani au sosit ieri pe litoral , după amiază au făcut un uşor antrenament în sala de concurs. Gimnastele şi gimnaştii noştri se află de citeva zile la Constanţa, unde şi-au continuat pregătirile cu deosebită asiduitate. Echipele masculine ale celor două ţări se întrec astăzi , echipele feminine — mîine. La Hunedoara : JUNIORI DIN 6 ŢĂRI LA „CUPA PRIETENIEI" (tenis de masă) Turneul internaţional de tenis de masă pentru juniori, dotat cu „Cupa Prieteniei“, începe astăzi la Hunedoara. La această competiţie sportivă participă speranţe ale acestei discipline sportive din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, Ungaria și România. • Turneul internaţional feminin de şah de la Braşov s-a încheiat cu victoria maestre sovietice Maia Ratnik, care a totalizat 11 puncte din 13 posibile. Pe locurile următoare s-au clasat Alexandra Nicolau (România) 9,5 puncte, Margareta Juncu (România) 9 puncte, Veroczi (Ungaria) 8,5 puncte,, etc. • In ultima zi a turneului masculin de volei de la Varşovia, selecţionata României a întrecut cu scorul de 3—2 (9—15, 15—7, 15—8, 12—15, 15—9) formaţia Bulgariei, iar echipa S.U.A. a dispus cu 3—0 de echipa secundă a Poloniei. Pe locul întîi, în clasamentul final s-a clasat Polonia A, urmată de România și Bulgaria. Cronica zilei Delegaţia Comitetului Femeilor Sovietice, condusă de Zoia Solotkaia, şefa Comitetului orăşenesc Moscova pentru învăţămîntul profesional şi tehnic, care se află în ţara noastră la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor a făcut o vizită în judeţele Argeş, Sibiu şi Braşov, precum şi în oraşul Constanţa şi staţiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre. Cu acest prilej au avut loc întîlniri cu membre ale comitetelor judeţene ale femeilor, în cadrul cărora au fost discutate, într-o atmosferă caldă, prietenească, probleme privind viaţa femeilor din Uniunea Sovietică şi România, activitatea desfăşurată de organizaţiile de femei din cele două ţări. Delegaţia a fost primită, de asemenea, la Ministerul Invăţămîntului. In timpul şederii în ţara noastră membrele delegaţiei sovietice au vizitat numeroase obiective economice şi social-culturale. ★ In cursul zilelor de marţi şi miercuri, prefectul oraşului Paris, Marcel Diebolt, cu soţia, care se află în ţara noastră la invitaţia Consiliului popular al municipiului Bucureşti, au fost oaspeţii oraşului Braşov. Miercuri la prînz, primarul municipiului Braşov, Constantin Cîrţină, a oferit un dejun în cinstea prefectului oraşului Paris şi a soţiei sale. Ansamblul de cintece şi dansuri „Marama“ al cooperaţiei meşteşugăreşti din ţara noastră care a participat la Festivalul internaţional de folclor de la Schoten-Belgia, alături de ansambluri ale ţării gazdă şi din alte şase ţări, a obţinut medalia de aur a festivalului. (Agerpres) Vizitele delegaţiei P. C. din DanemarcaA 27-a aniversare a Zilei renaşterii Poloniei Se împlinesc astăzi 27 de ani de la un eveniment de o deosebită însemnătate în viaţa poporului polonez — eliberarea ţării de sub jugul fascist şi crearea Poloniei populare. In anii întunecaţi ai ocupaţiei, Polonia, una din primele ţări invadate de nazişti, a trecut prin încercări extrem de grele : milioane de polonezi au fost ucişi, hitleriştii propunindu-şi exterminarea întregului popor ; mii de oraşe şi sate au fost transformate în ruine, nenumărate întreprinderi, instituţii de artă şi cultură au fost devastate sau distruse. Se ştie, de pildă, că Varşovia a fost, în mare parte, transformată intr-un imens cîmp de ruine. Animat de un fierbinte patriotism, poporul polonez, sub conducerea comuniştilor, a dus o luptă dîrză, plină de abnegaţie pentru infrîngerea fascismului. Cot la cot cu armata sovietică, armata poloneză renăscută a luptat cu neprecupeţit eroism pentru eliberarea şi independenţa patriei sale. Ca o încununare a acestei lupte, la 22 iulie 1944, Comitetul polonez de eliberare naţională a proclamat instaurarea puterii populare, moment ce a inaugurat o etapă istorică nouă în viaţa ţării. In anii care au trecut, poporul polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, a desfăşurat o susţinută activitate pentru a vindeca rănile provocate de război, a înfăptuit transformări structurale in toate laturile vieţii politice, economice, sociale şi culturale, a dobindit rezultate remarcabile in opera de edificare a orînduirii socialiste. Producţia industrială a cunoscut un ritm dinamic de dezvoltare, astfel că la finele anului trecut ea era de 7,5 ori superioară celei din 1950. S-au dezvoltat in mod deosebit industria constructoare de maşini, metalurgică şi chimică, industria producătoare de energie electrică, extractivă, navală etc. Polonia se situează astăzi printre ţările cu un avansat potenţial economic, ocupind, în cazul unor produse cum sunt huila şi lignitul, ingrăşămintele azotoase, oţelul, producţia de fire de bumbac şi lină, fibre artificiale, locuri fruntaşe pe plan mondial. Paralel cu industrializarea ţârii s-au făcut paşi de seamă pe calea dezvoltării celorlalte sectoare ale construcţiei socialiste. Poporul român urmăreşte cu bucurie şi sentimente de caldă prietenie, munca însufleţită desfăşurată de poporul polonez, cursul înnoitor, pozitiv din dezvoltarea Poloniei frăţeşti, activitatea depusă de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea unor probleme complexe ce au apărut in ultima vreme în procesul construcţiei socialiste. Continuind cele mai bune tradiţii din trecut, relaţiile dintre România şi Polonia, fundamentate pe comunitatea orînduirii socialiste, a ideologiei marxist-leniniste, pe ţelurile şi aspiraţiile noastre comune — construirea socialismului şi comunismului — au cunoscut în anii de după instaurarea puterii populare în cele două ţări o largă şi multilaterală dezvoltare. La extinderea şi adîncirea acestor relaţii a adus un aport deosebit Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre România şi Polonia, încheiat în 1949, ale cărui prevederi au fost dezvoltate in noul tratat încheiat în 1970, menit să dea un nou impuls colaborării şi cooperării româno-polone, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. O expresie concludentă a dezvoltării continue a legăturilor economice reciproce o constituie creşterea volumului schimburilor de mărfuri româno-polone, care a ajuns in 1970 de aproape de două ori mai mare în comparaţie cu 1965. O contribuţie deosebită la evoluţia pozitivă şi multiplicarea relaţiilor româno-polone aduc întilnirile, la nivelul conducerilor de partid şi de stat, contactele româno-polone, care au marcat noi paşi pe drumul intensificării cooperării dintre cele două ţări, în interesul ambelor popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei păcii şi socialismului. Cu prilejul sărbătoririi a 27 de ani de la eliberarea Poloniei, poporul român transmite un călduros salut harnicului şi talentatului popor polonez, ii urează noi şi cu mai mari succese in construcţia socialismului şi înflorirea patriei sale. PreşedinteleMarii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a adresat, cu prilejul celeide-a 27-a aniversări a Ziei renaşterii Poloniei, o telegramă de felicitare mareşalului Seimului Republicii Populare Polone, Cyzma Galaj. Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mânescu, a trimis o telegramă de felicitări ministrului afacerilor externe al Republicii Populare Polone, Stefan Jedrychowski, cu prilejul celei de-a XXVII-a aniversări a zilei renașterii Poloniei. Cu prilejul celei de-a XXVII-a aniversări a Zilei renaşterii Poloniei, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliul Naţional al Femeilor, Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii şi Uniunea ziariştilor au trimis telegrame de felicitare organizaţiilor similare din Republica Populară Polonă. „ Miercuri la amiază a fost deschisă in sala din strada Brezoianu, sub auspiciile Asociaţiei artiştilor fotografi din ţara noastră, expoziţia artistului fotograf polonez Edward Hartwig. Un număr de 116 imagini redau, prin limbajul lor caracteristic, teme din cele mai variate. In fotografiile inspirate din lumea teatrului, în reportaje fotografice despre frumuseţea peisajului ţării sale, in portrete, în scenele de stradă, autorul se dovedeşte un creator activ şi plin de personalitate. La festivitatea de deschidere, Ing. Silviu Comănescu, secretar general al Asociaţiei artiştilor fotografi din ţara noastră, şi artistul oaspete, Edward Hartwig, au relevat, printre altele, strînsele legături culturale existente între artiştii români şi polonezi. In asistenţa prezentă la vernisaj se aflau Ion’ Dodu Bălan, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, artişti fotografi, alţi oameni de cultură şi artă, ziarişti. Au fost, de asemenea, de faţă Jaromir Oeheduszko, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti, şefii altor misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră, membri ai corpului diplomatic.★ La Casa de cultură a sectorului 8 din Capitală, a avut loc miercuri o seară de filme documentare poloneze, organizată de Comitetul pentru cultură şi artă al municipiului Bucureşti, cu prilejul sărbătoririi Zilei renaşterii Poloniei. In deschiderea manifestării a luat cuvîntul Marian Zamiara, prim-secretar al Ambasadei R. P. Polone la Bucureşti, care a vorbit despre însemnătatea acestei aniversări pentru poporul polonez. Totodată, în holul Casei de cultură a fost amenajată o expoziţie cu reproduceri după cunoscute lucrări de pictură poloneze şi una din fotografii documentare, înfățișînd diferite aspecte din aceastățară. mtoftir in (Agerpres) .iii' ■ Delegaţia P.C. din Danemarca, formată din tovarăşii Freddy Madsen, membru al C.C. al P.C. din Danemarca, conducătorul delegaţiei, Oria Jensen, Klaus Engbart, Helmer Rasmussen, Peter Larsen şi Egon Larsen, care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită in ţara noastră, a vizitat in cursul zilei de marţi cartiere noi şi edificii social-culturale din Capitală, precum şi Muzeul de Istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. Miercuri, delegaţia a făcut o vizită la sediul Comitetului Central al P.C.R., unde s-a întilnit cu tovarăşii Ion Circei, membru al C.C. al P.C.R., Mihai Dulea, adjunct de şef de secţia la C.C. al P.C.R., Mihai Anastasescu, adjunct de şef de secţie la Consiliul Economic. Cu acest preț a avut loc o discuţie caldă, tovărăşească. RECEPŢIE CU PRILEJUL SĂRBĂTORII NAŢIONALE A BELGIEI Cu prilejul sărbătorii naţionale a Belgiei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Jan Adriaenssen, a oferit, miercuri seara, o recepţie în saloanele ambasadei. Au participat Traian Ispas şi Teodor Vasiliu, miniştri, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) FUNERALIILE PICTORULUI MAX HERMAN MAXY In Bucureşti au avut loc miercuri funeraliile pictorului Max Herman Maxy, maestru emerit al artei, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Numeroşi oameni de artă, admiratori, rude şi prieteni ai defunctului au venit în cursul dimineţii la Casa Uniunii artiştilor plastici spre a-i aduce un ultim omagiu. La catafalc erau depuse coroane de flori din partea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunii artiştilor plastici, Uniunii scriitorilor, Muzeului de artă, Comitetului foştilor luptători antifascişti din România, Muzeului de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, Federaţiei comunităţilor evreeşti din România. Pe o pernă de catifea vişinie se aflau ordinele şi mediliile cu care pictorul a fost distins pentru valoarea creaţiei sale, ca şi pentru meritele sale pe tărîm obştesc. La adunarea de doliu au rostit cuvîntări acad. Ion Jalea, preşedintele de onoare al U.A.P., Anastasie Anastasiu, directorul Direcţiei artelor plastice din C.S.C.A., Mircea Popescu, directorul Institutului de istoria artei al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Maria Rădulescu, director-adjunct al Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România, Gheorghe Labin, profesor la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu“, şi scriitorul Gheorghe Dinu. Evocînd pregnanta personalitate a artistului, abnegaţia şi dăruirea cu care timp de peste cinci decenii a slujit arta plastică românească, vorbitorii au subliniat contribuţia pe care M. H. Maxy a adus-o la îmbogăţirea patrimoniului cultural şi artistic naţional, împletind munca de pictor cu cea de pedagog şi, în mod deosebit, cu cea de muzeograf, precum şi atitudinea sa social-politică progresistă, antifascistă. După adunarea de doliu, cortegiul funebru s-a îndreptat spre cimitirul evreesc Filantropia, unde a avut loc ceremonia înhumării. (Agerpres) (Urmare din pag. I) reuneşte in prezent 127 de state ale lumii — trebuie să joace un rol mai important, să contribuie mai eficient la apropierea dintre state, la promovarea politicii de pace şi destindere, acţionind in acelaşi timp mai ferm pentru preintîmpinarea războiului, pentru zădărnicirea oricărei agresiuni, pentru soluţionarea litigiilor dintre state pe cale politică, pentru apărarea principiilor Cartei O.N.U.“. înfăptuirea acestor principii constituie însăşi criteriul, chezăşia viabilităţii şi eficienţei organizaţiei. Este ceea ce se relevă în mod deosebit şi în scrisoarea ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., care se pronunţă „pentru creşterea eficacităţii O.N.U. ca instrument de menţinere a păcii şi securităţii internaţionale pe baza respectării riguroase a principiilor şi ţelurilor Cartei O.N.U. Aceste principii proclamate în mod solemn şi înscrise în Cartă — egalitatea suverană a tuturor statelor membre, neamestecul in treburile interne, asigurarea integrităţii teritoriale şi intangibilitatea frontierelor, reglementarea pe cale paşnică a diferendelor internaţionale, abţinerea de la folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa, reprezintă însăşi cheia unei desfăşurări normale a raporturilor dintre state, temelia şi condiţia necesară a menţinerii păcii şi securităţii. Sunt principii care, datorită justeţei lor cu neputinţă de contestat, au ajuns în zilele noastre să se bucure de o largă adeziune, ca fiind singurele in măsură să asigure pacea şi prosperitatea tuturor naţiunilor lumii. O idee deosebit de importantă cuprinsă în documentul amintit este aceea privind abolirea pentru totdeauna a politicii de forţă, cerinţă esenţială a contemporaneităţii. Aşa cum se arată în scrisoarea lui A. Gromîko, care subliniază necesitatea înlăturării din viaţa internaţională a oricăror acte de agresiune şi samavolnicie, „renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu folosirea ei în rezolvarea problemelor litigioase trebuie să devină o lege obligatorie a vieţii internaţionale“, precizîndu-se în acest sens că Uniunea Sovietică consideră oportun ca ţările care împărtăşesc acest mod de gindire să încheie tratate bilaterale sau regionale. Intr-adevăr, O.N.U. a fost creat ca un instrument al justiţiei şi legalităţii internaţionale, — în lumea de astăzi forţa trebuie să se supună dreptului şi nu să-l domine. Practicile imperialiste de presiune şi dictat, de amestec în treburile interne ale statelor sunt una din sursele încordării şi suspiciunii, una din piedicile în calea întăririi încrederii şi colaborării între popoare — şi tocmai de aceea problema eliminării forţei şi ameninţării cu forţa din relaţiile între state este o problemă crucială a vieţii internaţionale contemporane, care impune acţiuni hotărîte din partea tuturor statelor şi popoarelor, a tuturor forţelor înaintate. Organizaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol de primă însemnătate în condamnarea şi lichidarea acestor practici şi acestei politici anacronice. Aceasta este o poziţie pe care ţara noastră s-a situat şi se situează cu cea mai mare fermitate ; în conformitate cu principiile Cartei O.N.U., România sprijină cu fermitate şi militează pentru eliminarea forţei in raporturile dintre state, pentru soluţionarea problemelor litigioase exclusiv prin mijloace politice, pe cale paşnică pe calea tratativelor, îmbunătăţirea activităţii O.N.U. presupune, ca o condiţie esenţială, reprezentarea cit mai largă a statelor lumii in acest for. In deplină conformitate cu această cerinţă, in scrisoarea ministrului de afaceri externe al U.R.S.S. se relevă că pentru creşterea serioasă a eficacităţii şi autorităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite o mare importanţă ar avea asigurarea universalităţii reale a O.N.U., restabilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze în această organizaţie şi izgonirea danbaisiştilor. Totodată scrisoarea arată că trebuie rezolvată pozitiv problema admiterii în O.N.U. a celor două state germane, R. D. Germană şi R. F. a Germaniei, că trebuie să se pună capăt practicilor discriminatorii faţă de R.P.Dr. Coreeană, impunîndu-se retragerea trupelor americane şi a celorlalte trupe străine din Coreea de sud. Intr-adevăr, acestea sunt cerinţe fundamentale ale unei reale consolidări a O.N.U. în eforturile pentru îmbunătăţirea climatului internaţional. în general România consideră că sporirea gradului de eficienţă a O.N.U. impune ca spiritul realismului politic, recunoaşterea realităţilor istoriceşte constituite să-şi facă loc în întreaga sa activitate. In acest sens, ne pronunţăm pentru repunerea R. P. Chineze în drepturile ce i se cuvin la O.N.U. şi în Consiliul de Securitate, în vederea atît a întăririi rolului organizaţiei cit şi a soluţionării marilor probleme cu care este confruntată în prezent omenirea, întregul curs al evenimentelor internaţionale confirmă că orice tendinţă de a menţine China populară in afara O.N.U., de a izola acest stat este sortită eşecului ; an de an, rezoluţiile cerînd ca R.P. Chineză să fie repusă în drepturile ce i se cuvin, printre autorii cărora s-au numărat România şi alte state socialiste, au cunoscut un sprijin crescînd la sesiunea trecută, pentru prima dată o asemenea rezoluţie întrunind majoritatea voturilor. De asemenea, România a militat şi militează pentru primirea in această organizaţie a R. D. Germane şi R. F. a Germaniei ; susţinem totodată cererea justă a R.P.D. Coreene de a fi prezentă cînd se discută problemele care o privesc şi ne pronunţăm pentru retragerea trupelor americane aflate în Coreea de Sud. Acestea sunt imperative ale vieţii internaţionale, cerinţe obligatorii pentru ca O.N.U. să exprime voinţa tuturor statelor, fără nici un fel de practici discriminatorii, să-şi realizeze ţelurile cu concursul şi eforturile tuturor popoarelor lumii. Pe bună dreptate, documentul sovietic cere să se depună eforturi mai perseverente pentru lichidarea actualelor focare de război din Indochina şi Orientul Mijlociu, pentru preîntîmpinarea apariţiei unor noi focare, pronunţîndu-se pentru încetarea agresiunii imperialiste împotriva popoarelor Indochinei, retragerea unităţilor intervenţioniste şi asigurarea pentru popoarele Vietnamului, Laosului şi Cambodgiei a posibilităţii de a-şi reglementa singure problemele interne, fără amestec din afară ; scrisoarea se pronunţă totodată în sprijinul unei reglementări politice în Orientul Mijlociu, pe baza îndeplinirii rezoluţiei Consiliului de Securitate din 1967, în toate părţile şi prevederile sale. Sunt poziţii pe care ţara noastră le împărtăşeşte întru totul, considerind că retragerea totală din Vietnam şi din celelalte ţări ale peninsulei Indochina a trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor este o condiţie esenţială pentru restabilirea păcii, pentru ca popoarele din această regiune să-şi poată decide de sine stătător destinele. în ce priveşte Orientul Mijlociu, am considerat şi considerăm că rezoluţia Consiliului de Securitate constituie o bază rezonabilă de reglementare, pe cale politică, a conflictului existent. Ţara noastră sprijină poziţiile exprimate în scrisoarea ministrului de externe sovietic privind promovarea securităţii europene, recunoaşterea deplină a schimbărilor teritoriale care au avut loc pe continent ca urmare a celui de-al doilea război mondial, importanţa dezvoltării şi multiplicării legăturilor de colaborare în Europa, atît pe bază bilaterală cit şi pe o bază general europeană, convocarea conferinţei general-europene, acceptarea anulării concomitente a Tratatului de la Varşovia şi a pactului N.A.T.O. sau, ca prim pas, lichidarea organizaţiilor lor militare. în document se evidenţiază, cu deplin temei, necesitatea frînării şi limitării cursei înarmărilor, a distrugerii armelor nucleare. Se cunosc, în această privinţă, eforturile consecvente ale României pentru oprirea spiralei nesăbuite a armamentelor, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale şi, în primul rând, a celei nucleare, care ar elibera omenirea de povara unor uriaşe cheltuieli, ar contribui la eliminarea unei surse permanente de tensiune, ar deschide perspective largi colaborării internaţionale. România, care şi-a manifestat şi îşi manifestă solidaritatea internaţionalistă, în multiple forme, cu lupta popoarelor din Asia, Africa, America Latină împotriva colonialismului şi neocolonialismului, pentru dezvoltarea lor pe calea progresului, sprijină ferm poziţia expusă în scrisoarea amintită, care atrage atenţia asupra necesităţii intensificării eforturilor O.N.U. pentru înfăptuirea pină la capăt a istoricei declaraţii cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale. Prin întregul său conţinut, prin reafirmările clare de poziţie în probleme cardinale ale actualităţii internaţionale, scrisoarea adresată de A. Grumîko lui U Thant se înscrie ca o contribuţie importantă in cadrul eforturilor pentru reglementarea acestor probleme, în concordanţă cu interesele consolidării păcii în lume. Este un obiectiv major, care reclamă în mod imperios aportul tuturor statelor şi tuturor popoarelor. Ca detaşament activ al forţelor socialismului, al luptei pentru pace şi, progres, România îşi consacră întreaga sa politică externă ţelurilor independenţei, libertăţii şi colaborării popoarelor, sprijină orice acţiuni, orice măsuri constructive, puse în slujba promovării încrederii şi destinderii internaţionale. Cu neslăbită consecvenţă şi principialitate, ţara noastră, alături de celelalte state socialiste, de toate statele iubitoare de pace nu-şi va precupeţi strădaniile în acest sens, îşi va aduce şi în viitor propria contribuţie la înfăptuirea scopurilor nobile ale păcii şi colaborării in lume. Un act consacrat securităţii internaţionale izvoarele de energie ale edificiului Poporul polonez întîmpină a 27-a aniversare a renaşterii patriei sale angajat în transpunerea în fapt, pe toate fronturile activităţii social-economice, a hotărîrilor ultimelor plenare ale C.C. al P.M.U.P. Urmărind înlăturarea dificultăţilor manifestate spre sfîrşitul anului trecut şi a cauzelor care le-au generat, perfecţionarea vieţii sociale, documentele de partid, rod al consultării cu masele largi ale membrilor de partid, ale cetăţenilor, au trasat jaloanele dezvoltării economiei naţionale, stabilind o mai justă şi armonioasă dezvoltare a diferitelor sale sectoare, creşterea nivelului de trai al poporului spre a asigura progresul multilateral al societăţii poloneze. Toate aceste măsuri au contribuit la stimularea avîntului oamenilor muncii în opera de construcţie, însăşi viaţa, întreaga realitate a Poloniei contemporane dovedeşte că iniţiativa şi spiritul creator al oamenilor şi I muncii, legăţip’gi, strirsă a partidului cu masele şi rolul să îi conducă-; tor- fonneaza nesecate . ize,voare de energii ale dezvoltării edificiului socialist, încă la începutul anului, minerii şi siderurgiştii au lansat un apel de sprijinire a măsurilor conducerii de partid şi de stat, apel ce s-a bucurat de un larg ecou în rîndul colectivelor de muncă din întreaga ţară. Realizindu-şi angajamentele luate în cinstea aniversării eliberării Poloniei de sub jugul fascist şi în întîmpinarea Congresului al VI-lea al P.M.U.P. care urmează să aibă loc pină la sfîrşitul acestui an sau începutul anului viitor, oamenii muncii au furnizat economiei naţionale 550 000 tone cărbune şi 114 000 tone oţel peste plan. Depăşiri importante au fost înregistrate şi la producţia de cocs, laminate, aluminiu, îngrăşăminte fosfatice, cauciuc sintetic, în ramura construcţiilor. A fost depăşit planul de realizare a unor importante obiective industriale. Un exemplu concludent în acest sens îl oferă încheierea cu şase luni inainte de termen a primei etape a construcţiei uzinei cuprifere de la Glogow, din bazinul industrial Lubinsko-Glogowskie, capacitate de producţie ce va permite obţinerea a 40 000 tone cupru electrolitic anual ; incepînd din iunie, Glogowul livrează şi cupru anodic. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la mina Lubin au raportat, la începutul lunii iulie, îndeplinirea integrală a angajamentelor anuale luate în ianuarie, realizînd o producţie suplimentară de 700 tone metal în concentrat de cupru. Din Silezia se anunţă începerea construcţiei, în prima decadă a lunii iulie, a unei noi mine cu un înalt grad de automatizare şi mecanizare ce va permite obţinerea unei productivităţi ridicate a muncii. Nu de mult a fost dată în exploatare, cu realizarea unor economii importaite, priducta de gaz metan ,,%dgo.szx?TGrudzi&gz. situata in partea de tari* 9băiuDii* Din regiunea centrală, de la Wloklawek, se anunţă intrarea în funcţiune, cu 90 de zile înainte de termen, a fabricii de cabluri şi sîrmă „Drumeţ“, realizare tehnică de prestigiu a specialiştilor polonezi ce va furniza anual economiei naţionale 35 000 tone de cablu şi sîrmă de calitate superioară, care înainte se aduceau din import. La Trzebinia Sierza a fost dată în exploatare cu două luni şi jumătate înainte de termen o secţie modernă, complet automatizată de producere a uleiurilor pentru motoare. La şantierele navale din Gdansk, Gdynia şi Szczecin se află în curs de realizare un program amplu de modernizare şi diversificare a potenţialului productiv. Şantierul „Comuna din Paris“ din Gdynia, de exemplu, va trece in curînd la construirea navelor de 100 000 şi 120 000 tone, iar în 1972 a mineralierelor şi tancurilor petroliere de 80 000—85 000 tone. Realizări însemnate au fost obţinute şi în direcţia îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate. Un efect stimulator l-au avut noile obiective pentru următorii cinci ani în domeniul creşterii nivelului de trai al populaţiei, stabilite la plenara din iunie, a C.C. al P.M.U.P., obiective potrivit cărora veniturile populaţiei vor spori cu aproximativ 40 miliarde de zloţi faţă de varianta proiectului de plan din decembrie 1970 , se prevăd suplimentări în domeniul construcţiei de locuinţe — cu 118 000 de apartamente — şi alocaţiilor pentru industria alimentară etc. In scopul folosirii intensive a materiilor prime din agricultură se află în curs de înfăptuire construirea unor baze frigorifice moderne la Koszalin, Torun, Tarnow, Kielce, Olsztyn, Opole şi Lublin. Deși liniile directoare ale dezvoltării Poloniei populare pină în anul 1975 urmează a fi definitivate de către Congresul al VI-Iea al P.M.U.P., se poate aprecia de pe acum că există premise certe care să permită un progres rapid în toate domeniile construcţiei socialiste. Stabilirea dialogului viu, direct dintre partid şi masele de oameni ai muncii ca şi măsurile întreprinse în vederea adîncirii democraţiei socialiste în Polonia constituie o chezăşie a îndeplinirii cu succes a sarcinilor pe care Partidul Muncitoresc Unit Polonez le pune în faţa întregului popor în interesul înfloririi mai departe a Poloniei populare, al cauzei socialismului. Iosif DUMITRAŞCU Vedere din Piaţa Defilărilor din Varşovia PAGINA 5 wqoq ieijBST) est is annouil Adunarea festivă de la Varşovia VARŞOVIA 21 — De la corespon- dentul nostru . Miercuri seara, in ajunul sărbătoririi a 27 de ani de la renaşterea Poloniei, în sala Congresului din Palatul culturii şi ştiinţei , din Varşovia a avut loc, în prezenţa conducătorilor de partid şi de stat, în frunte cu Edward Gierek, Jozef Cyrankiewicz şi Piotr Jaroszewicz, o adunare festivă. Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Miniştri, a rostit o cuvîntare în care a marcat importanţa şi semnificaţia profund istorică şi patriotică a eliberării ţării şi a trecut în revistă sarcinile care stau în faţa poporului polonez, în toate domeniile de activitate, în actuala etapă. A urmat un program festiv, la care şi-au dat concursul artişti de frunte ai scenelor varşoviene.