Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)

1971-07-22 / nr. 8854

SCINTEIA - joi 22 iulie 1971 Plecarea directorului general al F.A.O. Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, (F.A.O.), Addekke Boerma, şi reprezentantul­ regional F.A.O. pentru Europa, Gerardo Ba­desheim, au părăsit miercuri după­­amiază România. In timpul vizitei în ţara noastră, oaspeţii au avut convorbiri cu ofi­cialităţi române referitoare la dez­voltarea colaborării dintre România şi Organizaţia Naţiunilor Unite pen­tru Alimentaţie şi Agricultură şi asu­pra activităţii F.A.O. Ei au vizitat institute de învăţăm­ânt agricol supe­rior, staţiuni experimentale, monu­mente istorice şi localităţi turistice. La plecare, ei au fost salutaţi de Filip Tomulescu, şeful Departamen­tului silviculturii, vicepreşedinte al Comitetului Naţional F.A.O., de re­prezentanţi ai organelor de stat din judeţul Timiş. (Agerpres) Ministrul comerţului exterior a plecat la Ministrul comerţului exterior, Cor­nel Burtică, a plecat miercuri la Mos­cova, unde va deschide expoziţia ro­mânească de maşini şi utilaje orga­nizată în capitala Uniunii Sovietice. La plecare, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi Nicolae Nicolae, prim- Moscova adjunct al ministrului, adjuncţi ai ministrului şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei.­­ (Agerpress ! 1 • Săptămîna nebunilor : PATRIA 1 — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15, 1 BUCUREȘTI — 9; 11,13; 13,30; 4 16,30; 18,45; 21, FAVORIT — 9,15; ’ 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, GRA­4 DINA DOINA — 20,30. / • Floarea Soarelui : SCALA — 4 10; 13; 16; 18,45; 21,15, GRADINA /- SELECT -r­.20.Hi. r v, '» ,v­. \ m Serata : ..GRÎ^iGAȘI K;1 »; SELECT-t-rr^O.lg- rr v. .... » ■«*. -•S-iH* - inâ t *-*-.*1 • Serata : .CRINGAȘI M. 1». |» Îl ’ Facerea lumii : ÎNFRĂȚIREA 1 NTRE POPOARE — 15,30; 17,45. _ . | • Gaudeamus igttur : FLACARA î* © fl T T © 4 — 15,30; 18, 20,15. 7 • B. o. intră în acțiune : DRU­­V MUL SARU — 15,30; 17,45; 20. ■■■■■■■■■■■■■ o Darclée : ARTA — 15,30; 18, la 4 grădină — 20,15.­­ » Un suris în plină vară : PRO- • Teatrul satiric-muzical „C. Tă-­­ GREŞUL — 15,30; 18, 20,15, naşe“ (la grădina Boema) ; Vox... . • Haiducii lui Şaptecai ; Zestrea Boema — 20.­­ domniţei Ralu : COSMOS — 15,30. » Ansamblul artistic „Rapsodia­­ 19. română“ : La izvoare de frumu- | • Serbările galante : PACEA — sete —18,30; i 15,45; 18, 20. I • Secretul planetei maimuțelor: 4 LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 1 16; 18,30; 21, FESTIVAL — 9; 11,15; 4 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină — A _ _ _ 20,15. T_ 1# 4 » Cum am declanșat al doilea * ■ 7 război mondial : SALA PALA- 4 TULUI — 18 (seria de bilete — 7 3789). _ \ » Notre Dame de Paris : GRA-­­ DINA CAPITOL — 20,15. PROGRAMUL I \ • Program de desene animate i pentru copii : DOINA — 10, 17,30 Deschiderea emisiunii: Emi- * » Steaua fără nume : DOINA — siune în limba maghiară. 1 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. Azi : Judeţul Covasna. 1 » Fantomele se grăbesc : LIRA 18,30 La volan­­ — 15,30; 18, la grădină — 20,15; 18,50 Timp şi anotimp în agricul­ , • Romeo şi Julieta : CENTRAL tură.­­ — 9,30; 12,45; 16,15; 19,30; 19,20 1001 de seri. • Cortul roşu : EXCELSIOR — 19,30 Telejurnalul de seară • Sport. 1 9; 12,30; 16; 19,30, MIORIŢA — 9; 20,15 Pentru sănătatea dv. „Cura , 12,30; 16; 19,30, FLAMURA — 9; heliomarină“.­­ 12,30; 16; 19,30; 20,20 Antologia umorului : Max 1 • S-a intimplat în recunoaştere : Linder.­­ DACIA — 8,30—20,30 în conţi- 21,35 Cadran internaţional. 1 m­are. 22,20 Interpretul săptămînii : Dori- I • Cenuşă (ambele serii) : CINE-­na Drăghici. I MATECA (sala Union) 10; 13; 16; 22,40 Film documentar : „Oraşe 1 • Sunetul muzicii : GRIVIŢA — poloneze — Nova-Huta“,­­ 9; 12,15; 16; 19,30, VITAN — 15,30; 22,55 Telejurnalul de noapte. 1 la grădină — 20. 4 POPULAR — 15,30; 18; 20,15; 21,00 Buletin de ştiri. Sport. 4 » O floare şi doi grădinari . 21,15 Pagini din operete româ-VICTORIA — 9; 12,30; 16; 19,30, neşti. 4 BUZEŞTI — 9; 12,30; 16, 20, la 21,35 Film artistic : „O zi ca leii“ 7 grădină — 20. VIITORUL — 10; — o producție a studiourilor­­ 15,45; 19. MOȘILOR — 13,15; 16,45; italiene, cu Renato Salvatori, 20,15. Carlo Grevina. Regia : Nani \ » Intîlnire cu o necunoscută : Loy. ^ FEROVIAR — 9,15; 11,30; 13,45; 16;­­ 18,15; 20,30, GLORIA — 9; 11,15; I ■ 13,30; 16; 18,15; 20,30, TOMIS — l c­inema 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15, la grădină J • Vara de altădată : UNIREA —­­ 16; 18,15, la grădină — 20,30. L • Un italian în America : RA- 1 HOVA — 15,30; 18; 20,15. i • Săptămîna nebunilor : PATRIA • H*bernatl,s : MUNCA 16, 18; _ Q. 11 *?n- 14* 16 IO’ IQ* 91 is 20. I BUCURESTI - 9; ' 11,13; 13,30; • tVCUgA ~ 9’30­ X1’30; 7 16,30; 18,45; 21, FAVORIT — 9,15; I 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, GRA- • S'‘,wly : FERENTARI , YTTN'A ’DOTT'JA _ *>n 15,â0;-17,45; JU. 1 »Floarea Soarelui : SCALA - *nf'CTr«‘u‘ 10; 13, 16; 18,45; 21,15, GRADINA GR,^?„VIA PARCUL HERĂSTRĂU t » Roata vieţii : BUCEGI — 15,30; I 18, la grădină — 20,30. PROGRAMUL II 4 • Din nou despre dragoste : * • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT 0*întreceri internaţionale La Constanţa : ROMÂNIA-S.U.A. (gimnastică) Astăzi şi mîine, în sala spor­turilor din Constanţa, are loc intîlnirea amicală de gimnastică dintre reprezentativele Statelor Unite ale Americii şi României. Sportivele şi sportivii americani au sosit ieri pe litoral , după amiază au făcut un uşor antre­nament în sala de concurs. Gimnastele şi gimnaştii noş­tri se află de citeva zile la Con­stanţa, unde şi-au continuat pre­gătirile cu deosebită asiduitate. Echipele masculine ale celor două ţări se întrec astăzi , echi­pele feminine — mîine. La Hunedoara : JUNIORI DIN 6 ŢĂRI LA „CUPA PRIETENIEI" (tenis de masă) Turneul internaţional de tenis de masă pentru juniori, dotat cu „Cupa Prieteniei“, începe astăzi la Hunedoara. La această com­petiţie sportivă participă spe­ranţe ale acestei discipline spor­tive din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, Unga­ria și România. • Turneul internaţional feminin de şah de la Braşov s-a încheiat cu victoria maestre­ sovietice Maia Ratnik, care a totalizat 11 puncte din 13 posibile. Pe locurile următoa­re s-au clasat Alexandra Nicolau (România) 9,5 puncte, Margareta Juncu (România) 9 puncte, Veroczi (Ungaria) 8,5 puncte,, etc. • In ultima zi a turneului mascu­lin de volei de la Varşovia, selecţio­nata României a întrecut cu scorul de 3—2 (9—15, 15—7, 15—8, 12—15, 15—9) formaţia Bulgariei, iar echipa S.U.A. a dispus cu 3—0 de echipa secundă a Poloniei. Pe locul întîi, în clasamentul final s-a clasat Polo­nia A, urmată de România și Bulga­ria. ­ Cronica zilei Delegaţia Comitetului Femeilor Sovietice, condusă de Zoia Solotkaia, şefa Comitetului orăşenesc Moscova pentru învăţămîntul profesional şi tehnic, care se află în ţara noastră la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor a făcut o vizită în judeţele Argeş, Sibiu şi Braşov, precum şi în oraşul Constanţa şi staţiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre. Cu acest prilej au avut loc întîl­­niri cu membre ale comitetelor ju­deţene ale femeilor, în cadrul că­rora au fost discutate, într-o atmos­feră caldă, prietenească, probleme privind viaţa femeilor din Uniunea Sovietică şi România, activitatea desfăşurată de organizaţiile de femei din cele două ţări. Delegaţia a fost primită, de asemenea, la Ministerul Invăţămîntului. In timpul şederii în ţara noastră membrele delegaţiei sovietice au vi­zitat numeroase obiective economi­ce şi social-culturale. ★ In cursul zilelor de marţi şi miercuri, prefectul oraşului Paris, Marcel Diebolt, cu soţia, care se află în ţara noastră la invitaţia Consi­liului popular al municipiului Bucu­reşti, au fost oaspeţii oraşului Bra­şov. Miercuri la prînz, primarul muni­cipiului Braşov, Constantin Cîrţină, a oferit un dejun în cinstea prefec­tului oraşului Paris şi a soţiei sale.­­ Ansamblul de cintece şi dansuri „Marama“ al cooperaţiei meşteşugă­reşti din ţara noastră care a parti­cipat la Festivalul internaţional de folclor de la Schoten-Belgia, alături de ansambluri ale ţării gazdă şi din alte şase ţări, a obţinut medalia de aur a festivalului. (Agerpres) Vizitele delegaţiei P. C. din DanemarcaA 27-a aniversare a Zilei renaşterii Poloniei Se împlinesc astăzi 27 de ani de la un eveniment de o deosebită însemnătate în viaţa poporului po­lonez — eliberarea ţării de sub jugul fascist şi crea­rea Poloniei populare. In anii întunecaţi ai ocupaţiei, Polonia, una din primele ţări invadate de nazişti, a trecut prin încer­cări extrem de grele : milioane de polonezi au fost ucişi, hitleriştii propunindu-şi exterminarea întregului popor ; mii de oraşe şi sate au fost transformate în ruine, nenumărate întreprinderi, instituţii de artă şi cultură au fost devastate sau distruse. Se ştie, de pil­dă, că Varşovia a fost, în mare parte, transformată intr-un imens cîmp de ruine. Animat de un fierbinte patriotism, poporul polonez, sub conducerea comuniş­tilor, a dus o luptă dîrză, plină de abnegaţie pentru infrîngerea fascismului. Cot la cot cu armata sovietică, armata poloneză renăscută a luptat cu ne­precupeţit eroism pentru eliberarea şi independenţa patriei sale. Ca o încununare a acestei lupte, la 22 iu­lie 1944, Comitetul polonez de eliberare naţională a proclamat instaurarea puterii populare, moment ce a inaugurat o etapă istorică nouă în viaţa ţării. In anii care au trecut, poporul polonez, sub condu­cerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, a desfăşu­rat o susţinută activitate pentru a vindeca rănile pro­vocate de război, a înfăptuit transformări structurale in toate laturile vieţii politice, economice, sociale şi culturale, a dobindit rezultate remarcabile in opera de edificare a orînduirii socialiste. Producţia industrială a cunoscut un ritm dinamic de dezvoltare, astfel că la finele anului trecut ea era de 7,5 ori superioară celei din 1950. S-au dezvoltat in mod deosebit industria constructoare de maşini, me­talurgică şi chimică, industria producătoare de ener­gie electrică, extractivă, navală etc. Polonia se si­tuează astăzi printre ţările cu un avansat potenţial e­­conomic, ocupind, în cazul unor produse cum sunt hui­la şi lignitul, ingrăşămintele azotoase, oţelul, produc­ţia de fire de bumbac şi lină, fibre artificiale, locuri fruntaşe pe plan mondial. Paralel cu industrializarea ţârii s-au făcut paşi de seamă pe calea dezvoltării ce­lorlalte sectoare ale construcţiei socialiste. Poporul român urmăreşte cu bucurie şi sentimente de caldă prietenie, munca însufleţită desfăşurată de poporul polonez, cursul înnoitor, pozitiv d­in dezvol­tarea Poloniei frăţeşti, activitatea depusă de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea unor probleme complexe ce au apărut in ultima vreme în procesul construcţiei socialiste. Continuind cele mai bune tradiţii din trecut, relaţiile dintre România şi Polonia, fundamentate pe comunitatea orînduirii socialiste, a ideologiei marxist-leniniste, pe ţelurile şi aspiraţiile noastre comune — construirea socialismului şi comunismului — au cunoscut în anii de după instaurarea puterii populare în cele două ţări o largă şi multilaterală dezvoltare. La extinderea şi adîncirea acestor relaţii a adus un aport deosebit Tra­tatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre România şi Polonia, încheiat în 1949, ale cărui prevederi au fost dezvoltate in noul tratat încheiat în 1970, menit să dea un nou impuls colaborării şi cooperării româno-polone, pe baza principiilor mar­­xism-leninismului şi internaţionalismului socialist. O expresie concludentă a dezvoltării continue a legătu­rilor economice reciproce o constituie creşterea volu­mului schimburilor de mărfuri româno-polone, care a ajuns in 1970 de aproape de două ori mai mare în comparaţie cu 1965. O contribuţie deosebită la evoluţia pozitivă şi mul­tiplicarea relaţiilor româno-polone aduc întilnirile, la nivelul conducerilor de partid şi de stat, contactele româno-polone, care au marcat noi paşi pe drumul intensificării cooperării dintre cele două ţări, în in­teresul ambelor popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei păcii şi socialismului. Cu prilejul sărbătoririi a 27 de ani de la eliberarea Poloniei, poporul român transmite un călduros salut harnicului şi talentatului popor polonez, ii urează noi şi cu­ mai mari succese in construcţia socialismului şi înflorirea patriei sale. Preşedintele­­Marii Adunări Naţiona­le, Ştefan Voitec, a adresat, cu pri­lejul celei­­de-a 27-a aniversări a Ziei renaşterii Poloniei, o telegra­mă de felicitare mareşalului Seimu­lui Republicii Populare Polone, Cyzma Galaj.­­ Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Cor­­neliu Mânescu, a trimis o telegramă de felicitări ministrului afacerilor externe al Republicii Populare Po­lone, Stefan Jedrychowski, cu prile­jul celei de-a XXVII-a aniversări a zilei renașterii Poloniei.­­ Cu prilejul celei de-a XXVII-a aniversări a Zilei renaşterii Polo­niei, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Con­siliul Naţional al Femeilor, Comite­tul Naţional pentru Apărarea Păcii şi Uniunea ziariştilor au trimis tele­grame de felicitare organizaţiilor si­milare din Republica Populară Polonă. „ Miercuri la amiază a fost deschi­să in sala din strada Brezoianu, sub auspiciile Asociaţiei artiştilor foto­grafi din ţara noastră, expoziţia ar­tistului fotograf polonez Edward Hartwig. Un număr de 116 imagini redau, prin limbajul lor caracteris­tic, teme din cele mai variate. In fotografiile inspirate din lumea tea­trului, în reportaje fotografice des­pre frumuseţea peisajului ţării sale, in portrete, în scenele de stradă, autorul se dovedeşte un creator ac­tiv şi plin de personalitate. La festivitatea de deschidere, Ing. Silviu Comănescu, secretar general al Asociaţiei artiştilor fotografi din ţara noastră, şi artistul oaspete, Ed­ward Hartwig, au relevat, printre al­tele, strînsele legături culturale exis­tente între artiştii români şi polo­nezi. In asistenţa prezentă la vernisaj se aflau Ion’ Dodu Bălan, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă, funcţionari su­periori din Ministerul Afacerilor Ex­terne, artişti fotografi, alţi oameni de cultură şi artă, ziarişti. Au fost, de asemenea, de faţă Ja­­romir Oeheduszko, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti, şefii altor mi­siuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră, membri ai corpului diplo­matic.★ La Casa de cultură a sectorului 8 din Capitală, a avut loc miercuri o seară de filme documentare polone­ze, organizată de Comitetul pentru cultură şi artă al municipiului Bucu­reşti, cu prilejul sărbătoririi Zilei renaşterii Poloniei. In deschiderea manifestării a luat cuvîntul Marian Zamiara, prim-se­­cretar al Ambasadei R. P. Polone la Bucureşti, care a vorbit despre în­semnătatea acestei aniversări pentru poporul polonez. Totodată, în holul Casei de cultură a fost amenajată o expoziţie cu re­produceri după cunoscute lucrări de pictură poloneze şi una din fotografii documentare, înfățișînd diferite as­pecte din această­­țară. mtoftir in­ (Agerpres) .iii­­' ■ Delegaţia P.C. din Danemarca, for­mată din tovarăşii Freddy Madsen, membru al C.C. al P.C. din Dane­marca, conducătorul delegaţiei, Oria Jensen, Klaus Engbart, Helmer Ras­mussen, Peter Larsen şi Egon Lar­sen, care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită in ţara noastră, a vi­zitat in cursul zilei de marţi cartiere noi şi edificii social-culturale din Capitală, precum şi Muzeul de Isto­rie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. Miercuri, delegaţia a făcut o vizită la sediul Comitetului Central al P.C.R., unde s-a întilnit cu tovarăşii Ion Circei, membru al C.C. al P.C.R., Mihai Dulea, adjunct de şef de secţia la C.C. al P.C.R., Mihai Anastasescu, adjunct de şef de secţie la Consiliul Economic. Cu acest pr­eț a avut loc o discu­ţie caldă, tovărăşească. RECEPŢIE CU PRILEJUL SĂRBĂTORII NAŢIONALE A BELGIEI Cu prilejul sărbătorii naţionale a Belgiei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Jan Adriaenssen, a oferit, miercuri seara, o recepţie în saloa­nele ambasadei. Au participat Traian Ispas şi Teo­dor Vasiliu, miniştri, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. (Agerpres) FUNERALIILE PICTORULUI MAX HERMAN MAXY In Bucureşti au avut loc miercuri funeraliile pictorului Max Herman Maxy, maestru emerit al artei, di­rectorul Muzeului de Artă al Repu­blicii Socialiste România. Numeroşi oameni de artă, admiratori, rude şi prieteni ai defunctului au venit în cursul dimineţii la Casa Uniunii ar­tiştilor plastici spre a-i aduce un ul­tim omagiu. La catafalc erau depuse coroane de flori din partea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunii artiştilor plastici, Uniunii scriitori­lor, Muzeului de artă, Comitetului foştilor luptători antifascişti din Ro­mânia, Muzeului de istorie a Parti­dului Comunist, a mişcării revoluţio­nare şi democratice din România, Federaţiei comunităţilor evreeşti din România. Pe o pernă de catifea vişinie se aflau ordinele şi mediliile cu care pictorul a fost distins pentru valoa­rea creaţiei sale, ca şi pentru meri­tele sale pe tărîm obştesc. La adunarea de doliu au rostit cu­­vîntări acad. Ion Jalea, preşedintele de onoare al U.A.P., Anastasie Anas­­tasiu, directorul Direcţiei artelor plastice din C.S.C.A., Mircea Popes­­cu, directorul Institutului de istoria artei al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Maria Rădulescu, direc­tor-adjunct al Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România, Gheor­­ghe Labin, profesor la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu“, şi scriitorul Gheorghe Dinu. Evocînd pregnanta personalitate a artistului, abnegaţia şi dăruirea cu care timp de peste cinci decenii a slujit arta plastică românească, vor­bitorii au subliniat contribuţia pe care M. H. Maxy a adus-o la îm­bogăţirea patrimoniului cultural şi artistic naţional, împletind munca de pictor cu cea de pedagog şi, în mod deosebit, cu cea de muzeograf, pre­cum şi atitudinea sa social-politică progresistă, antifascistă. După adunarea de doliu, cortegiul funebru s-a îndreptat spre cimitirul evreesc Filantropia, unde a avut loc ceremonia înhumării. (Agerpres) (Urmare din pag. I) reuneşte in prezent 127 de state ale lumii — trebuie să joace un rol mai important, să contribuie mai eficient la apropierea dintre state, la promo­varea politicii de pace şi destindere, acţionind in acelaşi timp mai ferm pentru preintîmpinarea războiului, pentru zădărnicirea oricărei agre­siuni, pentru soluţionarea litigiilor dintre state pe cale politică, pentru apărarea principiilor Cartei O.N.U.“. înfăptuirea acestor principii con­stituie însăşi criteriul, chezăşia via­bilităţii şi eficienţei organizaţiei. Este ceea ce se relevă în mod deo­sebit şi în scrisoarea ministrului afa­cerilor externe al U.R.S.S., care se pronunţă „pentru creşterea eficacită­ţii O.N.U. ca instrument de menţi­nere a păcii şi securităţii internaţio­nale pe baza respectării riguroase a principiilor şi ţelurilor Cartei O.N.U. Aceste principii proclamate în mod solemn şi înscrise în Cartă — e­­galitatea suverană a tuturor statelor membre, neamestecul in treburile interne, asigurarea integrităţii teri­toriale şi intangibilitatea frontiere­lor, reglementarea pe cale paşnică a diferendelor internaţionale, abţine­rea de la folosirea forţei sau ame­ninţarea cu forţa, reprezintă însăşi cheia unei desfăşurări normale a ra­porturilor dintre state, temelia şi condiţia necesară a menţinerii păcii şi securităţii. Sunt principii care, da­torită justeţei lor cu neputinţă de contestat, au ajuns în zilele noastre să se bucure de o largă adeziu­ne, ca fiind singurele in măsură să asigure pacea şi prosperitatea tutu­ror naţiunilor lumii. O idee deosebit de importantă cu­prinsă în documentul amintit este aceea privind abolirea pentru tot­deauna a politicii de forţă, cerinţă esenţială a contemporaneităţii. Aşa cum se arată în scrisoarea lui A. Gromîko, care subliniază necesitatea înlăturării din viaţa internaţională a oricăror acte de agresiune şi sa­mavolnicie, „renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu folosirea ei în re­zolvarea problemelor litigioase tre­buie să devină o lege obligatorie a vieţii internaţionale“,­­ precizîn­­du-se în acest sens că Uniunea So­vietică consideră oportun ca ţările care împărtăşesc acest mod de gin­­dire să încheie tratate bilaterale sau regionale. Intr-adevăr, O.N.U. a fost creat ca un instrument al justiţiei şi legalităţii internaţionale, — în lu­mea de astăzi forţa trebuie să se supună dreptului şi nu să-l domine. Practicile imperialiste de presiune şi dictat, de amestec în treburile in­terne ale statelor sunt una din sursele încordării şi suspiciunii, una din pie­dicile în calea întăririi încrederii şi colaborării între popoare — şi tocmai de aceea problema eliminării forţei şi ameninţării cu forţa din relaţiile între state este o problemă cru­cială a vieţii internaţionale contemporane, care impune acţiuni hotărîte din par­tea tuturor statelor şi popoarelor, a tuturor forţelor înaintate. Organi­zaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol de primă însemnătate în condam­narea şi lichidarea acestor practici şi acestei politici anacronice. Aceasta este o poziţie pe care ţara noastră s-a situat şi se situează cu cea mai mare fermitate ; în confor­mitate cu principiile Cartei O.N.U., România sprijină cu fermitate şi mili­tează pentru eliminarea forţei in ra­porturile dintre state, pentru soluţio­narea problemelor litigioase exclusiv prin mijloace politice, pe cale paş­nică pe calea tratativelor, îmbunătăţirea activităţii O.N.U. presupune, ca o condiţie esenţială, reprezentarea cit mai largă a state­lor lumii in acest for. In deplină conformitate cu această cerinţă, in scrisoarea ministrului de afaceri ex­terne al U.R.S.S. se relevă că pentru creşterea serioasă a eficaci­tăţii şi autorităţii Organizaţiei Na­ţiunilor Unite o mare importanţă ar avea asigurarea universalităţii reale a O.N.U., restabilirea drepturilor le­gitime ale R.P. Chineze în această organizaţie şi izgonirea d­anbaisişti­­lor. Totodată scrisoarea arată că tre­buie rezolvată pozitiv problema ad­miterii în O.N.U. a celor două state germane, R. D. Germană şi R. F. a Germaniei, că trebuie să se pună ca­păt practicilor discriminatorii faţă de R.P.Dr. Coreeană, impunîndu-se retra­gerea trupelor americane şi a celor­lalte trupe străine din Coreea de sud. Intr-adevăr, acestea sunt cerinţe fundamentale ale unei reale conso­lidări a O.N.U. în eforturile pentru îmbunătăţirea climatului internaţio­nal. în general România consideră că sporirea gradului de eficienţă a O.N.U. impune ca spiritul realismu­lui politic, recunoaşterea realităţilor istoriceşte constituite să-şi facă loc în întreaga sa activitate. In acest sens, ne pronunţăm pentru repunerea R. P. Chineze în drepturile ce i se cuvin la O.N.U. şi în Consiliul de Securitate, în vederea atît a întăririi rolului organizaţiei cit şi a soluţio­nării marilor probleme cu care este confruntată în prezent omenirea, întregul curs al evenimentelor inter­naţionale confirmă că orice tendinţă de a menţine China populară in afara O.N.U., de a izola acest stat este sortită eşecului ; an de an, rezo­luţiile cerînd ca R.P. Chineză să fie repusă în drepturile ce i se cuvin, printre autorii cărora s-au numărat România şi alte state socialiste, au cunoscut un sprijin crescînd­­ la se­siunea trecută, pentru prima dată o asemenea rezoluţie întrunind majo­ritatea voturilor. De asemenea, Ro­mânia a militat şi militează pentru primirea in această organizaţie a R. D. Germane şi R. F. a Germa­niei ; susţinem totodată cererea justă a R.P.D. Coreene de a fi prezentă cînd se discută problemele care o privesc şi ne pronunţăm pentru re­tragerea trupelor americane aflate în Coreea de Sud. Acestea sunt imperative ale vieţii internaţionale, cerinţe obligatorii pen­tru ca O.N.U. să exprime voinţa tu­turor statelor, fără nici un fel de practici discriminatorii, să-şi reali­zeze ţelurile cu concursul şi efortu­rile tuturor popoarelor lumii. Pe bună dreptate, documentul so­vietic cere să se depună eforturi mai perseverente pentru lichidarea ac­tualelor focare de război din Indo­china şi Orientul Mijlociu, pentru preîntîmpinarea apariţiei unor noi focare, pronunţîndu-se pentru înce­tarea agresiunii imperialiste împo­triva popoarelor Indochinei, retrage­rea unităţilor intervenţioniste şi a­­sigurarea pentru popoarele Viet­namului, Laosului şi Cambodgiei a posibilităţii de a-şi reglementa sin­gure problemele interne, fără ames­tec din afară ; scrisoarea se pronun­ţă totodată în sprijinul unei regle­mentări politice în Orientul Mijlociu, pe baza îndeplinirii rezoluţiei Con­siliului de Securitate din 1967, în toate părţile şi prevederile sale. Sunt poziţii pe care ţara noastră le împărtăşeşte întru totul, considerind că retragerea totală din Vietnam şi din celelalte ţări ale peninsulei In­dochina a trupelor S.U.A. şi ale alia­ţilor lor este o condiţie esenţială pen­tru restabilirea păcii, pentru ca po­poarele din această regiune să-şi poată decide de sine stătător desti­nele. în ce priveşte Orientul Mij­lociu, am considerat şi considerăm că rezoluţia Consiliului de Securitate constituie o bază rezonabilă de re­glementare, pe cale politică, a con­flictului existent. Ţara noastră sprijină poziţiile exprimate în scrisoarea ministrului de externe sovietic privind promova­rea securităţii europene, recunoaşte­rea deplină a schimbărilor teritoriale care au avut loc pe continent ca ur­mare a celui de-al doilea război mon­dial, importanţa dezvoltării şi multi­plicării legăturilor de colaborare în Europa, atît pe bază bilaterală cit şi pe o bază general europeană, convo­carea conferinţei general-europene, acceptarea anulării concomitente a Tratatului de la Varşovia şi a pac­tului N.A.T.O. sau, ca prim pas, lichi­darea organizaţiilor lor militare. în document se evidenţiază, cu de­plin temei, necesitatea frînării şi limi­tării cursei înarmărilor, a distrugerii armelor nucleare. Se cunosc, în a­­ceastă privinţă, eforturile consecven­te ale României pentru oprirea spi­ralei nesăbuite a armamentelor, pen­tru înfăptuirea dezarmării generale şi totale şi, în primul rând, a celei nucleare, care ar elibera omenirea de povara unor uriaşe cheltuieli, ar contribui la eliminarea unei surse permanente de tensiune, ar deschide perspective largi colaborării interna­ţionale. România, care şi-a manifestat şi îşi manifestă solidaritatea internaţiona­­listă, în multiple forme, cu lupta po­poarelor din Asia, Africa, America La­tină împotriva colonialismului şi neo­­colonialismului, pentru dezvoltarea lor pe calea progresului, sprijină ferm poziţia expusă în scrisoarea amintită, care atrage atenţia asupra necesităţii intensificării eforturilor O.N.U. pen­tru înfăptuirea pină la capăt a isto­ricei declaraţii cu privire la acorda­­rea independenţei ţărilor şi popoare­lor coloniale. Prin întregul său conţinut, prin reafirmările clare de poziţie în pro­bleme cardinale ale actualităţii inter­naţionale, scrisoarea adresată de A. Grumîko lui U Thant se înscrie ca o contribuţie importantă in cadrul e­­forturilor pentru reglementarea a­­cestor probleme, în concordanţă cu interesele consolidării păcii în lume. Este un obiectiv major, care reclamă în mod imperios aportul tuturor sta­telor şi tuturor popoarelor. Ca detaşament activ al forţelor so­cialismului, al luptei pentru pace şi, progres, România îşi consacră întrea­ga sa politică externă ţelurilor inde­pendenţei, libertăţii şi colaborării po­poarelor, sprijină orice acţiuni, orice măsuri constructive, puse în slujba promovării încrederii şi destinderii internaţionale. Cu neslăbită consec­venţă şi principialitate, ţara noastră, alături de celelalte state socialiste, de toate statele iubitoare de pace nu-şi va precupeţi strădaniile în acest sens, îşi va aduce şi în viitor propria con­tribuţie la înfăptuirea scopurilor no­bile ale păcii şi colaborării in lume. Un act consacrat securităţii internaţionale izvoarele de energie ale edificiului Poporul polonez întîm­­pină a 27-a aniversare a renaşterii patriei sale anga­jat în transpunerea în fapt, pe toate fronturile activită­ţii social-economice, a hotă­­rîrilor ultimelor plenare ale C.C. al P.M.U.P. Urmărind înlăturarea dificultăţilor manifestate spre sfîrşitul anului trecut şi a cauzelor care le-au generat, perfec­ţionarea vieţii sociale, docu­mentele de partid, rod al consultării cu masele largi ale membrilor de partid, ale cetăţenilor, au trasat jaloanele dezvoltării eco­nomiei naţionale, stabilind o mai justă şi armonioasă dezvoltare a diferitelor sale sectoare, creşterea nivelului de trai al poporului spre a asigura progresul multila­teral al societăţii poloneze. Toate aceste măsuri au contribuit la stimularea a­­vîntului oamenilor muncii în opera de construcţie, însăşi viaţa, întreaga rea­litate a Poloniei contempo­rane dovedeşte că iniţiativa şi spiritul creator al oame­­nilor şi­­ I munci­i, legăţip’gi, strir­să a partidului cu ma­sele şi rolul să îi conducă-; tor- fonneaza nesecate . iz­e,­­voare de energii ale dez­voltării edificiului socialist, încă la începutul anului, minerii şi siderurgiştii au lansat un apel de sprijinire a măsurilor conducerii de partid şi de stat, apel ce s-a bucurat de un larg ecou în rîndul colectivelor de muncă din întreaga ţară. Realizindu-şi angajamente­le luate în cinstea aniver­sării eliberării Poloniei de sub jugul fascist şi în în­­tîmpinarea Congresului al VI-lea al P.M.U.P. care ur­mează să aibă loc pină la sfîrşitul acestui an sau începutul anului viitor, oa­menii muncii au furnizat economiei naţionale 550 000 tone cărbune şi 114 000 tone oţel peste plan. Depăşiri importante au fost înre­gistrate şi la producţia de cocs, laminate, aluminiu, îngrăşăminte fosfatice, cau­ciuc sintetic, în ramura construcţiilor. A fost depă­şit planul de realizare a unor importante obiective industriale. Un exemplu concludent în acest sens îl oferă încheierea cu şase luni inainte de termen a primei etape a construcţiei uzinei cuprifere de la Glo­­gow, din bazinul industrial Lubinsko-Glogowskie, ca­pacitate de producţie ce va permite obţinerea a 40 000 tone cupru electrolitic a­­nual ; incepînd din iu­nie, Glogowul livrează şi cupru anodic. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la mina Lubin au raportat, la începutul lunii iulie, înde­plinirea integrală a angaja­mentelor anuale luate în ianuarie, realizînd o pro­ducţie suplimentară de 700 tone metal în concentrat de cupru. Din Silezia se anunţă începerea construc­ţiei, în prima decadă a lu­nii iulie, a unei noi mine cu un înalt grad de auto­matizare şi mecanizare ce va permite obţinerea unei productivităţi ridicate a muncii. Nu de mult a fost dată în exploatare, cu rea­lizarea unor economii im­­­portaite, priducta de gaz metan ,,%dgo.szx?TGrud­­zi&gz. situata in partea de­­ tari* 9b­ăiuDii* Din regiunea centrală, de la Wloklawek, se anunţă in­trarea în funcţiune, cu 90 de zile înainte de termen, a fabricii de cabluri şi sîr­­mă „Drumeţ“, realizare tehnică de prestigiu a spe­cialiştilor polonezi ce va furniza anual economiei naţionale 35 000 tone de ca­blu şi sîrmă de calitate su­perioară, care înainte se aduceau din import. La Trzebinia Sierza a fost da­tă în exploatare cu două luni şi jumătate înainte de termen o secţie modernă, complet automatizată de producere a uleiurilor pen­tru motoare. La şantierele navale din Gdansk, Gdynia şi Szcze­cin se află în curs de rea­lizare un program amplu de modernizare şi diversificare a potenţialului productiv. Şantierul „Comuna din Paris“ din Gdynia, de exem­plu, va trece in curînd la construirea navelor de 100 000 şi 120 000 tone, iar în 1972 a mineralierelor şi tancurilor petroliere de 80 000—85 000 tone. Realizări însemnate au fost obţinute şi în direcţia îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate. Un efect stimulator l-au avut noi­le obiective pentru ur­mătorii cinci ani în do­meniul creşterii nivelului de trai al populaţiei, stabili­te la plenara din iunie, a C.C. al P.M.U.P., obiective potrivit cărora veniturile populaţiei vor spori cu aproximativ 40 miliarde de zloţi faţă de varianta pro­iectului de plan din decem­brie 1970 , se prevăd supli­mentări în domeniul con­strucţiei de locuinţe — cu 118 000 de apartamente — şi alocaţiilor pentru indus­tria alimentară etc. In scopul folosirii intensive a materiilor prime din agri­cultură se află în curs de înfăptuire construirea unor baze frigorifice moderne la Koszalin, Torun, Tarnow, Kielce, Olsztyn, Opole şi Lublin. Deși liniile directoare ale dezvoltării Poloniei popu­lare pină în anul 1975 ur­mează a fi definitivate de către Congresul al VI-Iea al P.M.U.P., se poate apre­cia de pe acum că există premise certe care să per­mită un progres rapid în toate domeniile construcţiei socialiste. Stabilirea dia­logului viu, direct dintre partid şi masele de oameni ai muncii ca şi măsurile în­treprinse în vederea adîn­­cirii democraţiei socialiste în Polonia constituie o che­zăşie a îndeplinirii cu suc­ces a sarcinilor pe care Partidul Muncitoresc Unit Polonez le pune în faţa întregului popor în intere­sul înfloririi mai departe a Poloniei populare, al cauzei socialismului. Iosif DUMITRAŞCU Vedere din Piaţa Defilărilor din Varşovia PAGINA 5 ­wqoq ieijBST) est is annouil Adunarea festivă de la Varşovia VARŞOVIA 21 — De la corespon-­ dentul nostru . Miercuri seara, in ajunul sărbătoririi a 27 de ani de la renaşterea Poloniei, în sala Congre­sului din Palatul culturii şi ştiinţei , din Varşovia a avut loc, în prezenţa conducătorilor de partid şi de stat, în frunte cu Edward Gierek, Jozef Cyrankiewicz şi Piotr Jaroszewicz, o adunare festivă. Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Miniştri, a rostit o cuvîntare în care a marcat importanţa şi semnificaţia profund istorică şi patriotică a elibe­rării ţării şi a trecut în revistă sar­cinile care stau în faţa poporului polonez, în toate domeniile de acti­vitate, în actuala etapă. A urmat un program festiv, la care şi-au dat concursul artişti de frunte ai scenelor varşoviene.

Next