Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)

1971-07-22 / nr. 8854

viaţa internaţională Scrisoarea de răspuns a ministrului de externe al U­. R. S. S. adresată secretarului general al OJ.U. MOSCOVA 21 (Agerpres).— Intr-o scrisoare trimisă lui V Thant, secretarul general al O.N.U., şi dată pu­blicităţii de agenţia T.A.S.S. la 20 iulie, ministrul de externe al U.R.S.S., Andrei Gromîko, a răspuns la întrebările adresate de secretarul general al O.N.U. tuturor statelor membre ale organizaţiei, în vederea întocmirii raportului pe care el urmează să-l prezinte celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale in legătură cu măsurile adoptate in scopul îndeplinirii prevederilor Decla­raţiei celei de-a 25-a sesiuni în problema întăririi securităţii interna­ţionale. Guvernul sovietic — se spune în scrisoare — consideră Organizaţia Naţiunilor Unite drept un instru­ment important al păcii şi securită­ţii internaţionale, care a adus o a­­numită contribuţie la cauza men­ţinerii păcii, la înfăptuirea ţelurilor şi principiilor Cartei sale. în acelaşi timp, această organizaţie nu uzează, deocamdată, de toate posibilităţile sale în lupta pentru pace şi con­solidarea securităţii internaţionale. Uniunea Sovietică doreşte să cons­tate că Organizaţia Naţiunilor Unite este un organ eficient şi autoritar, care îşi îndreaptă eforturile spre îndeplinirea obiectivului principal pentru care a fost creată ca urmare a victoriei popoarelor în războiul de eliberare împotriva fascismului. Guvernul sovietic — continuă scri­soarea — consideră că rezolvarea cu succes a sarcinilor O.N.U. In dome­niile economic, social şi în alte sec­toare depinde nemijlocit de modul soluţionării sarcinii centrale a orga­nizaţiei : sprijinirea păcii şi securi­tăţii internaţionale, preintimpinarea şi înlăturarea primejdiei la adresa păcii şi curmarea acţiunilor agre­sive. Guvernul sovietic a pornit tocmai de la faptul că menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi adopta­rea unor măsuri eficiente în acest scop reprezintă sarcina cea mai im­portantă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. în scrisoare sunt expuse orienta­rea generală a politicii externe a gu­vernului sovietic, cit şi acţiunile sale concrete pentru înfăptuirea în prac­tică a tuturor prevederilor declara­ţiei adoptate la cea de-a 25-a sesiune a O.N.U. cu privire la întărirea secu­rităţii internaţionale. Pe primul loc in lupta pentru pace — se spune în scrisoare — se situea­ză sarcina lichidării actualelor focare de război din Indochina şi Orientul Apropiat, preintimpinarea apariţiei unor noi focare de război, fără a­­ceasta fiind imposibilă normalizarea situaţiei internaţionale. Guvernul sovietic este convins că focarele de război din Indochina şi Orientul Apropiat pot şi trebuie să fie lichidate printr-o reglem­entare care să ţină seama întru totul de drepturile legitime ale statelor şi popoarelor din respectivele regiuni, pe baza dreptului popoarelor, con­firmat în declaraţie, de a-şi hotărî propria soartă, fără amestec din afară. Guvernul sovietic — arată Andrei Gromîko — se pronunţă cu hotărire pentru încetarea agresiunii imperia­liste împotriva popoarelor Indochi­­nei. O bază constructivă pentru solu­ţionarea problemei Indochinei o re­prezintă cunoscutele propuneri pre­zentate de guvernul R.D. Vietnam, de Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, de Frontul Naţional Unit al Cam­­bodgiei, de Frontul Patriotic din Laos. Ca membru permanent al Consi­liului de Securitate, căruia ii este adresată chemarea conţinută în de­claraţia privind activizarea efortu­rilor în scopul înfăptuirii răspun­derii principale a Consiliului in sprijinirea păcii şi securităţii inter­naţionale, Uniunea Sovietică se pro­nunţă pentru o reglementare politică în Orientul Apropiat, pe baza înde­plinirii rezoluţiei din 22 noiembrie 1967 în toate părţile şi prevederile sale. Guvernul sovietic este gata să participe, împreună cu celelalte state membre permanente ale Con­siliului de Securitate, la crearea garanţiilor internaţionale pentru re­glementarea politică în Orientul A­­propiat, arată scrisoarea. Pentru menţinerea şi consolidarea păcii este necesar să se dea o ri­postă fermă şi imediată oricăror acte de agresiune şi samavolnicie inter­naţională. Guvernul sovietic consi­deră că în acest scop trebuie să se folosească într-o măsură deplină şi posibilităţile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Guvernul sovietic se pro­nunţă consecvent pentru sporirea e­­ficienţei O.N.U. în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, pe baza respectării riguroase a principiilor şi ţelurilor Cartei sale şi a declaraţiei cu privire la întărirea securităţii in­ternaţionale. O.N.U. poate şi trebuie să facă considerabil mai mult pentru pacea pe Pămînt. Pentru creşterea eficacităţii şi autorităţii O.N.U., o mare importanţă ar avea-o asigu­rarea universalităţii reale a organi­zaţiei. La aceasta ar contribui re­stabilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze în O.N.U. şi izgonirea din organizaţia mondială a d­anbai­siştilor. Trebuie să se rezolve politic neîntîrziat problema admiterii în O.N.U. a Republicii Democrate Ger­mane şi a R.F. a Germaniei. Este timpul să se pună capăt practicii discriminatorii în O.N.U. faţă de R.P.D. Coreeană. O.N.U. are obligaţia să pună capăt intervenţiei ilegale in treburile interne ale poporului co­reean, să rezolve neîntîrziat proble­ma retragerii trupelor americane şi a celorlalte trupe străine care ocupă, sub steagul O.N.U., Coreea de sud — se spune în scrisoare. Guvernul sovietic militează pen­tru ea renunţarea la folosirea forţei şi la ameninţarea cu folosirea ei in rezolvarea problemelor litigioase să devină o lege obligatorie a vieţii in­ternaţionale. Ca măsură practică pentru traducerea în viaţă a princi­piului nerecurgerii la forţă, confir­mat în declaraţie, U.R.S.S. consideră oportun ca ţările care împărtăşesc acest mod de abordare a problemei să încheie tratate bilaterale sau re­gionale. Uniunea Sovietică este gata să încheie cu oricare stat sau grup de state un asemenea tratat, care să confirme și să­ dezvolte prevederile corespunzătoare ale Cartei O.N.U. Istoria ultimelor decenii demon­strează convingător că unul dintre cei mai importanţi factori ai men­ţinerii păcii este asigurarea securi­tăţii colective în Europa. Promovînd linia recunoaşterii definitive a schimbărilor teritoriale din Europa ca urmare a celui de-al doilea război mondial, U.R.S.S. porneşte de la interesele tuturor statelor, tu­turor popoarelor. Un rol important în asigurarea inviolabilităţii frontie­relor statelor europene este chemat să-l joace tratatul semnat de U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei in au­gust 1970. Convocarea şi succesul conferinţei general-europene ar con­stitui o cotitură radicală spre des­tindere şi pace pe acest continent. Uniunea Sovietică, răspunzînd che­mării declaraţiei adoptate de sesiu­nea O.N.U. în 1970, a reafirmat că este dispusă să accepte desfiinţarea concomitentă a Tratatului de la Varşovia şi a N.A.T.O., sau, ca prim pas, lichidarea organizaţiilor ilor militare, menţionează Andrei Gromîko. Se înţelege că întărirea securităţii internaţionale este de neconceput fără frînarea şi limitarea cursei înarmărilor, fără sistarea ei. Guver­nul sovietic sprijină apelul din de­claraţie adresat tuturor statelor, în­deosebi statelor care posedă arma nucleară, de a întreprinde eforturi grabnice și coordonate in domeniul frînării, limitării și încetării com­plete a cursei înarmărilor. In acest sens, U.R.S.S. a prezentat un pro­gram care include dezarmarea nu­cleară a statelor ce posedă această armă, dezarmarea generală şi to­tală, reducerea forţelor armate şi a înarmărilor în regiunile în care o confruntare militară este deosebit de periculoasă, în primul rînd în Europa centrală, reducerea chel­tuielilor militare, în primul rînd de către statele mari, precum şi alte măsuri. Uniunea Sovietică, relevă scri­soarea, militează pentru traducerea grabnică şi deplină în viaţă a hotărî­­rilor O.N.U. privind lichidarea colo­nialismului, condamnarea şi boico­tarea generală a rasismului şi a­­partheidului. Sprijinind chemarea declaraţiei la întărirea securităţii internaţionale şi dezvoltarea colaborării, Uniunea So­vietică este gata ca, împreună cu alte state interesate, să participe la rezolvarea unei serii de probleme actuale specifice, cum ar fi cele le­gate de ocrotirea mediului natural, valorificarea diferitelor resurse na­turale, combaterea maladiilor, stu­dierea Cosmosului etc. Problemele întăririi păcii şi securităţii interna­ţionale trebuie, însă, să constituie pilonul principal al activităţii O.N.U. — subliniază scrisoarea. Ar fi nejust ca problemele colaborării internaţionale în domeniul economic sau social, oricît de importante, să împingă pe planul al doilea princi­palele probleme politice din activita­tea organizaţiei. Guvernul sovietic se pronunţă cu hotărîre împotriva „depolitizării“ O.N.U. Guvernul sovietic cere ca proble­ma modului în care este înfăptuită declaraţia cu privire la întărirea securităţii internaţionale să fie e­­xaminată la cea de-a 26-a sesiune a Adunării Generale, pentru ca statele membre ale O.N.U. să poată cădea de acord asupra măsurilor practice în acest domeniu — se arată în în­cheierea scrisorii. AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSMIT: Omagiu cuceritorilor Cos­moSUlui. În Parcul Palatului Na­ţiunilor din Geneva a avut loc, la 20 iulie, ceremonia dezvelirii unui mo­nument consacrat succeselor omeni­rii în cucerirea Cosmosului, dăruit de Uniunea Sovietică Organizaţiei Naţiunilor Unite. La ceremonie au participat Ekaterina Furţeva, minis­trul culturii al U.R.S.S., directorul general al Oficiului european al O.N.U., Vittorio Guicciardi, cosmo­nautul sovietic Andrian Nikolaev, astronautul american William Anders şi alte personalităţi. Lucrările Comitetului pen­tru utilizările paşnice ale teritoriilor submarine 3U început la Geneva. Comitetul va lua în discuţie problema activităţilor umane pe teritoriile submarine. In acelaşi timp, comitetul va lua în dezbatere problemele privind delimi­tarea platoului continental, conserva­rea resurselor biologice ale mării li­bere, protejarea mediului marin. La invitaţia Asociaţiei populare chineze pentru relaţiile culturale şi de prie­tenie cu ţările străine,13 Pek­kin a sosit intr-o vizită de prietenie o delegaţie a Societăţii britanice pentru înţelegerea anglo-chineză, a­­nunţă agenţia China Nouă. Partidul Muncitoresc din Turcia a fost interzis de Curtea Constituţională a Turciei. Kim Ir Sen, preşedintele Ca­binetului de Miniştri al R.P.D. Co­reene, a primit delegaţia parlamen­tară libaneză, condusă de Salim Hai­dar, care se află in vizită la Phenian. Cu acest prilej, menţionează A.C.T.C., a avut loc o convorbire prietenească. Convorbiri între delega­ţiile P.C.U.S. şi Uniunii So­cialiste Arabe. Agenţiile T-A's's­şi M.E.N. anunţă că, la sediul Uniu­nii Socialiste Arabe, a avut loc o în­­tilnire între delegaţiile P.C.U.S., în frunte cu Boris Ponomariov, secretar al C.C. al P.C.U.S., şi Uniunii Socia­liste Arabe, condusă de vicepremie­­rul Aziz Sidky, care îndeplineşte funcţia de secretar general al Uniu­nii. Părţile au convenit să continue convorbirile la Alexandria, după în­cheierea lucrărilor Congresului Ge­neral al Uniunii Socialiste Arabe. Un acord co°perare do­meniul hidraulic și al construcțiilor hidrotehnice a fost semnat la Alger, între Republica Populară Chineză și Algeria. omiom comma momii PRIVIM PACEA MOMII IN DREPT BELGRAD 21 — Corespondentul Agerpres, G. Ionescu, transmite : Capitala Iugoslaviei găzduieşte, înce­­pînd de miercuri, lucrările celei de-a V-a Conferinţe mondiale privind pacea mondială prin drept. în sala de congrese a hotelului „Iugoslavia“ s-au reunit peste 2000 de delegaţi din aproape 80 de ţări, printre care şi o delegaţie din România. La festivitatea de deschidere a conferinţei au luat parte personali­tăţi politice iugoslave, şefi de misi­uni diplomatice, alţi membri ai cor­pului diplomatic acreditaţi la Bel­grad. In numele şefului statului iu­goslav, participanţii au fost salutaţi de preşedintele Vecei Executive Fe­derale, Mitia Ribicici. Preşedintele Consiliului Asociaţiei Juriştilor Iu­goslavi, Jivoin Aleksici, a dat apoi citire mesajului de salut adresat conferinţei de preşedintele Iosip Broz Tito. „Prezintă o deosebită importanţă, se subliniază în mesaj, reunirea u­­nui număr atît de mare de eminenţi jurişti din întreaga lume cu intens,­ţia de a-şi aduce contribuţia la pa­cea mondială prin drept. Lupta pen­tru pace, se arată în continuare în mesaj, cere în primul rînd lupta pentru dreptul fiecărui popor la in­dependenţă şi libertate“. O puterni­că influenţă asupra dezvoltării pro­gresiste şi asupra rolului dreptului, în special internaţional, au exercitat schimbările survenite in lume după al doilea război mondial, arată me­sajul. In Carta O.N.U. sunt conţinute principii de drept de o importanţă istorică. Aceste principii sunt elabo­rate astfel incit reprezintă o cuce­rire importantă, un codex de norme privind comportarea şi relaţiile in­tre state. Aceste principii, se subli­niază un mesaj, presupun colabora­rea activă intre state, indiferent de deosebirile în sistemele social-poli­­tice, neamestecul in treburile inter­ne, soluţionarea problemelor litigi­oase pe cale paşnică, interzicerea ameninţărilor şi a folosirii forţei în relaţiile internaţionale, respectarea independenţei, egalităţii in drepturi, integrităţii teritoriale a tuturor ţă­rilor şi a dreptului fiecărui popor de a-şi stabili singur dezvoltarea in­ternă, căile proprii de dezvoltare. Pe agenda de lucru, aprobată de participanţi, figurează dezbaterea unor teme de larg interes pentru dezvoltarea cooperării paşnice şi în­ţelegerii internaţionale, cum­­ sunt : consolidarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a forurilor sale juridice ; dreptul şi dezvoltarea naţiunii ; dreptul şi protecţia mediului încon­jurător ; explorarea şi valorificarea resurselor fundului oceanelor ; drep­tul şi transporturile internaţionale ; dreptul şi tehnologia correpu­terilor. s­u­a. O moţiune de abrogare a aşa-numitei „rezoluţii Formosa" ADOPTATĂ DE COMISIA SENATORIALĂ PENTRU PRO­BLEMELE EXTERNE WASHINGTON 21 (Agerpres). — Comisia senatorială a S.U.A. pentru problemele externe a adoptat miercuri în unanimitate o moţiune de abro­gare a rezoluţiei Congresului din 29 ianuarie 1955, privind utilizarea for­ţelor armate americane pentru pro­tejarea regimului d­anbaisist din Tai­wan. Moţiunea a fost prezentată de senatorii Frank Church şi Charles Mathias. Pentru a deveni efectivă, abroga­rea aşa-numitei „rezoluţii Formosa" urmează să fie aprobată de ambele camere ale Congresului — Senatul și Camera Reprezentanților. Japonia Cereri pentru restabilirea drepturilor R.P. Chineze la TOKIO. — Corespondentul A­­gerpres, Fr. Ţuiu, transmite : Liga deputaţilor pentru normalizarea re­laţiilor japono-chineze a hotărit să prezinte actualei sesiuni a Dietei un proiect de rezoluţie prin care cere parlamentului nipon să se pronunţe pentru recunoaşterea Republicii Populare Chineze şi stabilirea de re­laţii diplomatice cu această ţară. (După cum se ştie, Liga a fost crea­tă anul trecut şi la ea au aderat majoritatea membrilor Dietei). In legătură cu aceeaşi problemă, Yoshikatsu Takeh­i, preşedintele par­tidului Komeito, a afirmat, în ca­drul dezbaterilor parlamentare, că „în momentul de faţă este posibil ca Japonia să încheie un pact de ne­agresiune cu R.P. Chineză, dacă guvernul se conformează celor cinci principii de stabilire a relaţiilor di­plomatice japono-chineze, cuprinse în comunicatul comun publicat la 2 iulie în urma vizitei întreprinse la Pekin de delegaţia Komeito“. In acelaşi timp, deputatul socialist Akira Kitayama a menţionat că „gu­vernul trebuie să pună capăt încer­cărilor de a împiedica eforturile de­puse pentru restabilirea drepturilor R.P. Chineze la O.N.U. şi să adop­te poziţia conform căreia guvernul din Pek­in este singurul guvern le­gitim în China şi că Taiwanul este o parte a Chinei“. La rîndul său, scrie ziarul Yomiu­­ri. Toshio Kimura, locţiitor al mi­nistrului de externe şi membru al Partidului liberal democrat, de gu­­vernămînt, a afirmat în Comite­tul de politică externă al Camerei reprezentanţilor că „guvernul nipon­ou trebuie să obiecteze faţă de re­stabilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U., întrucît opi­nia publică mondială este în favoa­rea prezenţei Pekinului în organi­zaţia internaţională“. El a adăugat că „guvernul japonez ştie că ma­joritatea populaţiei ţării doreşte ca între Japonia şi R.P. Chineză să existe relaţii diplomatice normale“. întreruperea convorbirilor anglo-malteze LA VALLETTA 21 (Agerpres). — Lordul Carrington, ministrul apărării al Marii Britanii, care a sosit luni în Malta pentru a purta convorbiri cu primul ministru Dom Mintoff, privi­tor la situaţia trupelor engleze dis­locate în insulă, a plecat subit miercuri spre Londra, a anunţat înal­tul comisar britanic în Malta. Potrivit agenţiilor de presă, ultima întreve­dere dintre lordul Carrington şi pre­mierul Mintoff s-a desfăşurat într-o atmosferă încordată. Cererea părţii malteze de sporire a sumei plătite de Anglia drept chirie pentru baza sa militară din această insulă s-a lovit de reticenţa negociatorilor britanici. Divergenţele de vederi dintre Mal­ta şi Marea Britanie rămîn pe o arie foarte întinsă, dar guvernul britanic, după consultări cu N.A.T.O., va relua negocierile — a declarat ministrul britanic al apărării, lor­dul Carrington, la întoarcerea sa la Londra. BRAZZAVILLE Preşedintele N’Gouabi l-a primit pe ambasadorul României BRAZZAVILLE 21 (Agerpres). — La 20 iulie, preşedintele Republicii Populare Congo, Marion N’Gouabi, a primit în audienţă, la cerere, pe am­basadorul Republicii Socialiste Ro­mânia la Brazzaville, Alexandru Turon,­­ care i-a transmis un mesaj din partea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu. Cu acest prilej, intre ambasadorul român şi preşedintele Republicii Populare Congo a avut loc o con­vorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosfera cordială. „STAULE UNITE­­ RESPONSABILE DE SITUAŢIA DIN INDOCHINA“ O declaraţie a lui Xuan Thuy PARIS 21 (Agerpres) — Xuan Thuy, şeful delegaţiei Republicii Democrate Vietnam la conferinţa cvadripartită de la Paris, a declarat presei că răspunsul la întrebarea dacă războiul din Indochina va con­tinua sau va lua sfîrşit trebuie să vină din partea Statelor Unite. „Dacă S.U.A. ar fi îndeplinit pre­vederile Acordurilor de la Geneva din 1964, pacea ar fi fost instaurată“ , a subliniat, şeful delegaţiei R.D.V. „Documentele, secrete privind po­litica S.U.A. de escaladare a agre­siunii în Vietnam, date publicităţii de „New York Times”, „Washington Post” şi de alte ziare americane, con­firmă pe deplin faptele arătate de noi încă cu multă vreme în urmă. Actuala situaţie gravă atît din Viet­nam, cit şi din alte ţări ale Peninsu­lei Indochineze, se datoreşte nu­mai acţiunilor agresive ale Admi­nistraţiei americane“ — a relevat Xuan Thuy. 41 de ani de la crearea P. C. din Columbia Cuvintarea lui Gilberto Vieira BOGOTA 21 (Agerpres). — Luînd cuvîntul la şedinţa solemnă consa­crată sărbătoririi a 41 de ani de la crearea Partidului Comunist din Co­lumbia, Gilberto Vieira, secretarul general al C.C., a arătat că, încă de la crearea sa, partidul comunist s-a aflat în primele rînduri ale luptei muncitorilor columbieni împotriva dominaţiei imperialiste, pentru in­dependenţă naţională. In etapa ac­tuală, a spus el, această luptă se des­făşoară sub lozinca „Pentru naţio­nalizarea neîntîrziată a întreprinde­rilor din industria petrolieră“. Arătînd că, in prezent, muncitorii, ţăranii şi studenţii columbieni încep să participe la această luptă ca o forţă unită, Vieira a menţionat po­sibilitatea creării unui front unit al forţelor progresiste, pentru formarea căruia partidul comunist s-a pro­nunțat deja în mai multe rînduri. sudan După preluarea puterii de cât­re noile autorităţi KHARTUM 21 (Agerpres), — Has­­hem El Atta, conducătorul recentei lovituri de stat din Sudan şi noul şef al forţelor armate, a făcut o de­claraţie la Khartum, în care a dat unele amănunte în legătură cu des­făşurarea acţiunilor de preluare a puterii de către noile autorităţi su­daneze. „Organizaţia ofiţerilor li­beri — a arătat Hashem El Atta — a preluat puterea la 19 iulie, ora 16:00, fără să întîmpine vreo rezis­tenţă. Acţiunea s-a desfăşurat în decurs de numai 45 de minute. Toa­te punctele nevralgice au fost ocu­pate. Cinci membri ai fostului Con­siliu al Comandamentului Revoluţiei, care se aflau în ţară, au fost ares­taţi. De asemenea, toţi ceilalţi mi­niştri au fost puşi sub stare de arest la domiciliu“. Pe de altă parte, surse oficiale din Khartum anunţă că legăturile tele­fonice ale Sudanului, întrerupte după lovitura de stat, au fost restabilite. Totodată, aeroporturile internaţiona­le au fost anunţate că avioanele pot survola spaţiul aerian al Sudanului, fără a primi însă, deocamdată, per­misiunea de a ateriza la Khartum. Răspunzînd unei întrebări cu pri­vire la atitudinea Libanului faţă de lovitura de stat din Sudan, premie­rul libanez Saeb Salam a afirmat că ţara sa, deşi nu dispune de alte in­formaţii decit ştirile de presă, do­reşte prosperitate şi stabilitate pen­tru Sudan. La rîndul său, Abdel- Aziz Hussein, ministrul de stat al Kuweitului, a declarat că ţara sa consideră că evenimentele din Su­dan sînt o problemă internă. Un purtător de cuvînt al Ministerului de Externe algerian a subliniat că Al­geria recunoaşte state, şi nu regi­muri, afirmînd că o schimbare de regim într-o ţară este o problemă pur internă. ACTIVITATE DIPLOMATICA PRIVIND EVOLUŢIA EVENIMENTELOR DIN IORDANIA TRIPOLI 21 (Agerpres). — Pre­şedintele Consiliului Comandamentu­lui Revoluţiei din Libia, Moamer El Gedafi, a propus convocarea unei conferinţe arabe la nivel înalt, fără participarea Iordaniei, consacrată a­­nalizării situaţiei create în urma de­nunţării de către guvernul iordanian a acordurilor de la Cairo şi Amman. Propunerea libiana a fost accep­tată de către guvernul R.A.U., anun­ţă agenţia M.E.N. Premierul Libanului, Saeb Salam, a declarat că ţara sa este gata să participe la orice conferinţă arabă, indiferent la ce nivel. Un purtător de cuvînt iordanian, comentînd propunerea şefului statu­lui libian, a exprimat rezerve în le­gătură cu faptul că Moamer El Ge­dafi nu a inclus Iordania printre ţările chemate să participe la reu­niunea arabă la nivel înalt. DAMASC. — Un purtător de cu­vînt oficial sirian a declarat că mi­siunea întreprinsă de o delegaţie mi­litară siriană pe lingă autorităţile de la Amman nu a avut nici un rezul­tat, datorită poziţiilor divergente ale Siriei şi Iordaniei în legătură cu problema activităţii organizaţiilor palestinene pe teritoriul iordanian. In urma evenimentelor petrecute in ultimele zile în Iordania, în lu­mea arabă are loc o intensă activitate diplomatică. Ministrul afacerilor ex­terne al Tunisiei, Mohamed Mas­­moudi, care a fost însărcinat de pre­şedintele Bourguiba cu o misiune de mediere în noua criză iordaniano­­palestineană, a părăsit miercuri Tu­nisul, pierind spre Amman. La ple­care, Masmoudi a declarat că obiec­tivul misiunii sale constă în recon­cilierea şi restabilirea climatului de fraternitate dintre iordanieni şi pa­­lestineni. „Dacă se reliefează necesi­tatea tinerii unei conferinţe la nivel înalt, a spus Masmoudi, o vom ţine“. Yasser Arafat, preşedintele Comi­tetului Executiv al Organizaţiei pen­tru eliberarea Palestinei, a avut miercuri o întrevedere cu preşedin­tele Siriei, generalul Hafez Assad­i anunţă ziarul palestinean „Al Fa­tah“, citat de agenţia A.N.S.A. Au participat mai mulţi lideri palesti­­neni şi ofiţeri sirieni. Pe de altă parte, două delegaţii ale organizaţiei pentru eliberarea Palestinei au început un turneu în tarile arabe pentru a-i informa pe şefii statelor respective despre si­tuația comandourilor palestinene din Iordania. CUVlNTAREA LUI EDWARD GIEREK la intilnirea reprezentanţilor tineretului polonez VARŞOVIA 21 (De la coresponden­tul nostru). — Miercuri, la Katowice a avut loc intilnirea reprezentanţilor tineretului din întreaga Polonie cu tovarăşii Edward Gierek, Jozef Cy­­rankiewicz, Piotr Jaroszewicz şi alţi conducători­­ polonezi. In cuvîntarea rostită cu acest pri­lej, primul secretar al C.­C. al P.M.U.P.,. Edward Gierek a­­relevat obiectivele noi, de o deosebită im­portanţă, care stau in faţa partidu­lui, a întregului popor in toate do­meniile de activitate. Vorbitorul a subliniat că tineretului ii revine sar­cina patriotică de a prelua ştafeta generaţiilor de constructori ai socia­lismului, de luptători pentru inde­pendenţă şi libertate. El a subliniat importanţa creşterii potenţialului eco­nomic, ştiinţific, tehnic şi cultural in procesul de întărire a poziţiei inter­naţionale a Poloniei. „Avem toate condiţiile externe şi interne in ve­derea realizării acestui scop. Sunt necesare două lucruri : o politică justă şi o muncă continuă, bine or­ganizată a întregului popor“, a spus Edward Gierek. Referindu-se, in continuare, la sar­cinile care stau in faţa ţării, vorbito­rul a arătat că este vorba în primul rind de infăptuirea revoluţiei tehni­ce şi ştiinţifice care să transforme Polonia intr-o ţară puternică şi di­namică. Trebuie să lichidăm cit mai rapid, a spus el, orice manifestări de înapoiere in economie, cultură şi ştiinţă. Aceasta impune schimbări in planificare, in organizarea vieţii eco­nomice şi sociale, cultivarea senti­mentului de responsabilitate şi a da­toriei , de a munci pentru patrie, pentru dezvoltarea ei socialistă. Pri­mul­­secretar al C.C. al P.M.U.P. a relevat, apoi, necesitatea, creşterii simţitoare a producţiei agricole, a construcţiilor de locuinţe şi elaboră­rii unui program vast­ de dezvoltare a întregii economii naţionale pe o per­ioadă de 10 ani. In continuare, el a arătat că „pro­gresul în toate domeniile vieţii de­pinde în mare măsură de împletirea experienţei şi cunoştinţelor cadrelor mai vechi cu dinamismul şi curajul tinerilor. O expresie a interesului profund din­ partea partidului pentru situaţia tineretului o constituie hotă­­rirea de a convoca, în viitorul nu prea îndepărtat, o plenară a Comi­tetului Central consacrată probleme­lor tinerei generaţii. Acordăm o im­portanţă deosebită dezvoltării con­ştiinţei politice şi unităţii ideologice a tineretului, unităţii scopurilor, sar­cinilor, obligaţiilor şi drepturilor or­ganizaţiilor de tineret în opera de construire a socialismului de către întregul nostru popor, a spus Edward Gierek. DIN LUMEA CAPITALULUI CONCLUZIILE UNUI ECONOMIST AMERICAN „Depresiune, şomaj, inflaţie Sub acest titlu, cunoscutul economist american VICTOR PERLO, publică in revista sovietică „NOVOE VREMEA“ un amplu studiu consacrat evoluţiei economiei S.U.A. şi marilor probleme cu care este articol : „Administraţia promisese să asigure pina in 1971 ieşirea rapidă din cri­za economică, reducerea substanţială a şomajului şi scăderea ritmului in­flaţiei, prevăzindu-se totodată o creş­tere a produsului naţional global cu 9 la sută. Rezultatele primului trimestru de­monstrează că prognozele oficiale s-au dovedit excesiv de optimiste. Datele preliminare privind produc­ţia globală indică o creştere a pro­dusului naţional total cu numai 1,56 la sută. Chiar şi acest spor a fost asigurat doar pe seama înviorării activităţii de afaceri, după termina­rea grevei la întreprinderile „Gene­ral Motors“. Dacă dintre datele fi­nale se exclude creşterea volumului producţiei pe această bază, decurge cu ritmul de creştere anuală abia depăşeşte 1 la sută. Este deja o do­vadă a unei stagnări vădite.­­ Dacă analizăm situaţia economică, chiar excluzind ramurile asupra că­rora influenţează mişcarea grevistă, vom vedea că pe ansamblul indus­triei declinul continuă. In cel mai bun caz se poate spune că economia se află într-o fază de depresiune. In aceste condiţii nu este de aş­teptat o reducere a şomajului. Po­trivit datelor oficiale, în luna apri­lie 1971, aproape 5 milioane de oa­meni nu au avut de lucru. Procen­tul şomajului a atins apogeul în luna decembrie a anului trecut (6,2 la sută). Creşterea numărului celor fără lucru în rîndul muncitorilor negri, potrivit unor date vădit mic­şorate, a înregistrat aproape 9,5 la sută. Şomajul este foarte ridicat în rîndurile militărilor demobilizaţi din Vietnam. Este aproape sigură creşterea în continuare a şomajului în această vară, cînd, după terminarea şcolii, în armata de muncitori vor intra mi­lioane de tineri. Iată de ce există atît de puţine motive să se aştepte reducerea şomajului în al doilea se­mestru al anului, aşa cum se pre­văzuse. Indicele preţurilor de consum, care în 1970 a sporit cu 5,5 la sută, a crescut, în primele trei luni ale a­­nului curent, cu 0,6 la sută. In fe­lul acesta, ritmul mediu anual de creştere a preţurilor reprezintă 2,4 la sută. Din punct de vedere politic, in­flaţia joacă un rol mai mare chiar decit şomajul. Căci după indicele preţurilor se orientează cerinţele muncitorilor privind majorarea sa­ confruntată. Publicăm extrase din lab­ului in legătură cu creşterea cos­tului vieţii. Recurgînd la greva de durată, muncitorii companiei „Ge­neral Motors“ au obţinut reînscrie­­rea în contractul colectiv a obliga­ţiei companiei de a le majora sala­riul în funcţie de creşterea preţuri­lor. Acesta este un bun exemplu pentru muncitorii metalurgişti şi pentru cei din alte ramuri indus­triale. In speranţa de a urni economia dintr-un punct mort, Administraţia se bizuie pe „consumator“. In pri­măvara acestui an, comerţul cu a­­mănuntul a crescut intr-adevăr cu 7 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dar nivelul consu­mului depinde, în primul rind, de salariile muncitorilor. Incepind din august 1970 pina in martie 1971, ma­jorarea lor a rămas insă mult in urma creşterii costului vieţii. Datorită crizei, a crescut totodată rapid numărul celor nevoiţi să re­curgă la ajutoare­­ săraci şi lipsiţi de lucru, de speranţa de a-i avea, oameni pe care capitalismul i-a ra­diat de pe listele populaţiei active. In ultimii zece ani, numărul aces­tora s-a dublat şi în prezent depă­şeşte 13 milioane. Administraţia încearcă să economi­sească fiecare cent pentru acoperi­rea cheltuielilor militare, pentru re­ducerea impozitelor corporaţiilor şi ale celor avuţi, reducînd nume­roase prevederi din bugetul fede­ral pentru fondurile de ajutor. Re­simţind lipsa mijloacelor băneşti, autorităţile municipale au început să elibereze mii de funcţionari, ceea ce înseamnă restrîngerea serviciilor de necesitate vitală. In multe oraşe a apărut primejdia închiderii şcolilor din cauza lipsei de mijloace pentru retribuirea personalului didactic. In economia Statelor Unite Îşi spune cuvîntul, şi încă destul de ra­pid, situaţia balanţei de plăţi. După datele lui „Morgan Garanty Trust Company“, deficitul oficial al balan­ţei de plăţi în primul trimestru al anului curent a crescut la 5 miliar­de, ceea ce este egal cu un deficit anual de 20 miliarde dolari. Războiul din Vietnam complică toate problemele economice şi fi­nanciare ale ţării, fără a mai spune că el a agravat fără precedent toa­te contradicţiile politicii interne. De aceea nu se poate aştepta o ten­dinţă ascendentă în economie pină cînd nu se va pune capăt războiului“. U O realitate dureros resimţită de consumatori —spirala preţurilor Săptăminalul vest-german „DER SPIEGEL“ publică tabelul de mai jos privind creşterea, în decurs de cinci ani (1965—1970), a preţurilor la bunurile de larg consum in cele şase ţări ale Pieţei comune şi în Anglia : Olanda 27,0 la sută Marea Britanie 25,0 vr vv Franţa 23,5 „ ,, Belgia 18,7 ,, ,, Luxemburg 16,0 „ „ Italia 15,8 ,, ,, R. F. a Germaniei 14,1 ,, „ In­ graiul ior sec, aceste date ilustrează în mod semnificativ una din realităţile social-economice cele mai caracteristice ale orînduirii ca­pitaliste , sporirea continuă a poverii pe care o reprezintă pentru ma­sele largi achiziţionarea bunurilor esenţiale ale vieţii de toate zilele. O grăitoare reflectare a dimensiunilor nemulţumirii populare faţă de această situaţie o constituie amplele mişcări revendicative care au toc in momentul de faţă in ţările menţionate, ca şi în alte ţări ale lumii capitaliste. GREVĂ GENERALĂ ÎN URUGUAY (De la corespondentul nostru, V. Oros). Centrala oamenilor muncii din Uruguay a răspuns printr-o grevă generală de 24 de ore hotărîrii guver­nului de a restabili măsurile excep­ţionale de securitate, care sînt echi­valente cu o stare de asediu atenua­tă. Surse ale centralei sindicale in­formează că au aderat la grevă circa o jumătate de milion de muncitori şi funcţionari, ceea ce a dus la pa­ralizarea activităţii întreprinderilor industriale, a instituţiilor, firmelor comerciale, băncilor, universităţilor,­ şcolilor, teatrelor, căilor ferate, por­turilor, transportului urban şi a altor sectoare. Centrala oamenilor muncii a cerut, de asemenea, reprimirea la lucru a muncitorilor concediaţi în cursul perioadei de regim excepţio­nal. Liber Seregni, candidatul la pre­şedinţie din partea „frontului larg“ (coaliţie a forţelor de stingă, alcă­tuită din comunişti, socialişti, demo­­crat-creştini, din alte grupări mai mici, precum şi din dizidenţi ai par­tidelor tradiţionale „Blanco“ şi „Co­lorado“), a adresat oamenilor muncii un mesaj radiotelevizat, chemîndu-i la lupta pentru apărarea libertăților democratice. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I Bucureşti, Piaţa „Scînteii".­ Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteii. «0­36«

Next