Scînteia, august 1971 (Anul 40, nr. 8864-8893)
1971-08-05 / nr. 8868
PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8868 Joi 5 august 1971 6 PAGINI — 30 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU In staţiunile din zona MANGALIA NORD In după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn — Venus — Jupiter — Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Această staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11 200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această staţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4 650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 niveluri, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In faţa privirilor se deschide o vastă şi feerică perspectivă. Se vede nu numai Saturn; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întinerit şi el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicaţie pentru a înţelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia Nord, cu cele patru staţiuni ale sale din nord, au devenit de mult puncte de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii, constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. In ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii Saturn, gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1 850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcţii moderne cu staţiunea Saturn, în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sînt asigurate toate condiţiile, recomandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de valoros în alegerea soluţiilor optime, care să îmbine judicios necesităţile funcţionale şi estetice cu cele economice. Secretarul general recomandă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Improvizaţiile, soluţiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restaurantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare construcţie hotelieră, restaurantul ce-i aparţine sunt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuţiei, cît şi al coloritului, în bucătăria localului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zilnic sunt asigurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turişti, că mesele sunt consistente şi bine preparate de personal calificat, potrivit gusturilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn se vizitează hotelul „Siret“, de categoria a doua de confort, unde se constată condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la acest hotel, restaurantul-cantină şi secţiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru turişti, curăţenia, ţinuta personalului denotă grijă şi spirit gospodăresc. In cadrul discuţiilor care au loc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective turistice să fie amplasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafaţa plajelor, să se asigure amenajarea cu destinaţii utilitare, N. Popescu-BOGDANESTI Mircea S. IONESCU (Continuare în pag. a IlI-a) În timpul vizitei la hotelul „Diana* In mijlocul scriitorilor, la vila acestora de la Neptun ÎN ZIARUL DE AZI: • Ştiinţa în sprijinul înfăptuirii programului naţional de gospodărire complexă a apelor • Educarea comunistă a elevului — sarcină de fiecare zi, de fiecare oră a profesorului • Sport • Faptul divers IN JUDEŢUL BACĂU , a terminat recoltatul griului BACAU (corespondentul „Scînteii“, Gheorghe Baltă). Ieri la cooperativele agricole din Birsăneşti, Buhuşi şi Onişcani din judeţul Bacău a fost recoltat griul de pe ultimele suprafeţe incheindu-se astfel recoltatul griului de pe cele 46 000 hectare cultivate. Cu acest prilej, comitetul judeţean de partid a trimis Comitetului Central al P.C.R. tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, o telegramă. ..Folosim acest prilej — se spune in telegramă — pentru a reînnoi angajamentul oamenilor muncii din agricultura judeţului de a folosi din plin timpul de lucru pentru executarea operativă şi exemplară a tuturor muncilor agricole, pentru mobilizarea tuturor rezervelor şi posibilităţilor existente. Vă asigurăm pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se arată in încheierea telegramei — că vom face totul pentru a ne conjuga efortul nostru la efortul întregii ţări pentru prosperitatea naţiunii noastre socialiste, pentru propăşirea scumpei noastre patrii“. La uzina ..1 Mai‘‘-Ploieşti Un nou produs: A.C.350 PLOIEŞTI (corespondentul „Scinteii“, C. Capraru). Colectivul uzinei „1 Mai“ din Ploieşti a asimilat şi introdus, recent în fabricaţia de serie un nou tip de agregat de cimentare, denumit A.C.-350, utilizat la sondele de adincime medie. După cum ne-a informat constructorul şef al uzinei ploieştene, inginer Petre Raţă, noul produs modernizat are performanţe tehnice şi funcţionale superioare faţă de cele fabricate pînă acum, deşi consumul de metal pe agregat este mai redus cu 10 la sută, iar manopera cu 15 la sută. Datorită unui regim de lucru îmbunătăţit, schimbării amplasării pe platformă, precum şi altor modificări de construcţie, agregatul AC.350 are o mai mare siguranţă în exploatare şi se manevrează mult mai uşor. PAGINA A II-A DIALOG CETĂŢENESC • CONTROL SISTEMATIC IN PIEŢE, INTRANSIGENTA FAŢA DE LIPSURI • CURĂŢENIA ORAŞULUI NE PRIVEŞTE PE TOŢII • FOLOSIREA MUNCII LA DOMICILIU PENTRU UNELE LUCRĂRI ŞI PRODUSE • AM PRIMIT SCRISOAREA DV. I Să folosim din plin capacitatea fabricilor noastre de a da produse mereu mai noi, mai competitive! In cadrul efortului general pentru ridicarea calitativă şi creşterea eficienţei economice, care caracterizează dezvoltarea economică a ţării în actualul cincinal, înnoirea produselor şi perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie prezintă un interes deosebit. Este de relevat că, pentru prima dată, actualul cincinal prevede măsuri pentru asimilarea, reproiectarea şi îmbunătăţirea unor produse şi tehnologii, în aşa fel ca 40 la sută din producţia industrială a ţării din anul 1975 să fie constituită din produse noi şi modernizate. O asemenea proporţie de împrospătare a nomenclatorului producţiei va situa România între ţările cu un mare grad de adaptabilitate la nou, sporind forţa competitivă a industriei noastre socialiste. Sarcini importante sunt prevăzute şi in domeniul extinderii şi promovării procedeelor tehnologice moderne, al creşterii gradului de mecanizare şi automatizare a producţiei. Sunt prevederi importante care descriu perimetrul unor preocupări susţinute ale partidului nostru în vederea modernizării necontenite a economiei, adaptării ei la cerinţele revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, introducerii noului in toate domeniile de activitate. Şi dacă, în prezent, in industria noastră practic nu există sector de activitate care să nu fie pătruns de seva revitalizatoare a noului, dacă cuceririle ştiinţifice şi tehnice avansate sunt promovate cu curaj, fermitate şi eficacitate, înseamnă că partidul nostru şi-a dovedit capacitatea de a crea o punte trainică între scopul obiectiv al modernizării economiei şi mijloacele de realizare a lui în condiţiile concrete ale dezvoltării, înseamnă că marea masă a colectivelor din întreprinderi a înţeles imperativul înnoirii tehnice şi a trecut cu toată energia la înfăptuirea lui. Din capul locului trebuie spus că la temelia acestei vaste şi complexe acţiuni de înnoire a nomenclatorului producţiei şi de ridicare a nivelului ei tehnic se află raţiuni economice şi sociale înalte, în ultimă instanţă elemente ale afirmării progresului, ale dezvoltării economice moderne a societăţii noastre. Aşa, de pildă, înnoirea producţiei într-o ramură sau alta înseamnă un plus de competitivitate, un spor de performanţe al produselor româneşti, un cîştig de autoritate la confruntarea cu cerinţele pieţei interne şi externe. Şi dacă astăzi ne mindrim cu un comerţ exterior dinamic, cu creşterea rapidă a exporturilor, aceasta se datoreşte, în bună măsură, sporirii apreciabile a gradului de adaptabilitate a produselor noastre la cerinţele în permanentă evoluţie ale pieţei mondiale. In altă ordine de idei, din modernizarea producţiei desprindem o importantă sursă de creştere a eficienţei economice. Aşadar, departe de a constitui un scop în sine, o cerinţă conjuncturală, problema înnoirii şi modernizării producţiei constituie o preocupare majoră, permanentă a partidului nostru şi pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor prevăzute in acest domeniu nu trebuie precupeţit nici un efort. Ce-i drept, numeroase colective de întreprinderi acţionează energic şi pe diferite căi pentru Îndeplinirea sarcinilor ce le revin încă in acest prim an din noul cincinal. Numai în semestrul trecut, industria construcţiilor de maşini a asimilat circa 350 de produse noi, iar industria uşoară şi industria alimentară — sute şi sute de produse şi articole noi. Unităţile industriei metalurgice, mai puţin preocupate în trecut de diversificarea şi înnoirea fabricaţiei, au reuşit, în acest an, să introducă în fabricaţie zeci de produse noi, multe dintre ele oţeluri aliate solicitate de beneficiari. Nu mai puţin fructuoase s-au dovedit a fi eforturile metalurgiştilor şi în domeniul aplicării celor mai avansate Viorel SALAGEAN (Continuare în pag. a III-a) In interesul destinderii, al întăririi securităţii europene Instaurarea în Europa a unui climat de destindere şi încredere, care să permită fiecărei naţiuni să-şi consacre — liber, nestingherit, la adăpost de orice primejdie de agresiune din afară sau de amestec în treburile sale interne — munca paşnică dezvoltării şi prosperităţii sale, precum şi progresului general — acesta este, în esenţă, obiectivul luptei pentru realizarea securităţii europene. El răspunde in cel mai înalt grad aspiraţiilor popoarelor continentului care au trecut prin încercările celor două războaie mondiale, intereselor popoarelor de pe toate continentele, însemnătatea deosebită a ideii securităţii europene este reflectată de ecoul puternic pe care îl are în opinia publică internaţională, în masele largi, de adeziunea pe care a întrunit-o din partea unor mari forţe sociale — partide, organizaţii obşteşti, mişcări pentru pace, personalităţi de diferite convingeri — inclusiv din partea cercurilor conducătoare din majoritatea ţărilor continentului ; de fapt, nici un stat, nici o forţă politică responsabilă nu a considerat, posibil să se opună deschis ideii securităţii europene. In aceste condiţii, pentru înaintarea cu succes pe calea transpunerii în viaţă a acestui deziderat este imperios necesară conjugarea eforturilor tuturor acestor forţe, a tuturor popoarelor, contribuţia tuturor factorilor de răspundere ai statelor europene. Cu convingerea că îşi îndeplineşte una din principalele îndatoriri ce îi revin ca stat socialist european, România s-a afirmat ca un factor activ în lupta pentru securitate în Europa, aducindu-şi prin acţiunile sale constructive, prin iniţiativele şi propunerile sale, prin promovarea consecventă a contactelor şi discuţiilor între conducători români şi cei ai celorlalte state europene, contribuţia sa la afirmarea ideii de securitate europeană, la îmbunătăţirea relaţiilor inter-europene. In concordanţă cu Declaraţia Consfătuirii de la Bucureşti, din iulie 1989, a Statelor participante la Tratatul de la Varşovia, ţara noastră consideră că factorul primordial, hotărîtor pentru realizarea securităţii europene îl reprezintă promovarea între statele continentului, indiferent de orînduirea lor socială, a unor relaţii normale, sănătoase, de bună vecinătate, extinderea şi intensificarea, pe multiple planuri — economic, politic, tehnico-ştiinţific — a legăturilor de colaborare. Temelia trainică pe care se clădesc asemenea raporturi este respectarea strictă şi neabătută a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, în esenţă recunoaşterea dreptului fiecărui popor de a-şi decide singur destinul. Semnificaţia capitală a acestor principii constă în aceea că ele asigură posibilitatea afirmării personalităţii fiecărui stat, a dezvoltării fiecărei naţiuni pe calea progresului şi, totodată, este premisa principală a evitării conflictelor interstatale, a consolidării păcii, înfăptuirea securităţii europene nu se poate obţine decit prin acţiuni ferme şi hotărite indreptate într-o singură direcţie : aceea a promovării unui curs pozitiv, de destindere, respect şi înţelegere reciprocă in relaţiile dintre statele continentului. în acest sens, după părerea ţării noastre, este necesar să se manifeste din partea tuturor o preocupare constantă, susţinută şi perseverentă pentru înlăturarea a orice ar putea să împiedice cursul spre destindere, pentru eliminarea produselor şi reziduurilor „războiului rece“, a oricăror germeni de tensiune, a oricăror obstacole din calea colaborării. Nu trebuie întreprins nimic de natură să sporească încordarea, ci, dimpotrivă, să se facă totul pentru crearea unei ambianţe favorabile, de încredere şi înţelegere reciprocă — singura care permite abordarea şi rezolvarea rodnică a problemelor nerezolvate, construirea securităţii europene. Această cerinţă se impune cu atît mai mult acum cînd propunerea privind convocarea conferinţei generaleuropene, lansată de ţările socialiste, a ciştigat un larg teren şi cînd, in urma consensului realizat cu privire la unele puncte privind ordinea ei de zi, s-au creat condiţii pentru a se accelera pregătirea ei, prin trecerea Ion FINTINARU (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Rog pe Excelenţa Voastră să primească şi să transmită poporului şi guvernului român sincera noastră recunoştinţă pentru mesajul atît de expresiv, împreună cu urările noastre de prosperitate şi bunăstare pentru naţiunea română prietenă. General de divizie JUAN VELASCO ALVARADO Preşedintele Republicii Peruane Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Amabilul mesaj pe care Excelenţa Voastră a binevoit să mi-l adreseze mie şi poporului belgian, cu ocazia sărbătorii naţionale, m-a mişcat în mod deosebit. Rog pe Excelenţa Voastră şi poporul român să primească mulţumirile mele cele mai vii. BAUDOUIN