Scînteia, august 1971 (Anul 40, nr. 8864-8893)

1971-08-05 / nr. 8868

PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8868 Joi 5 august 1971 6 PAGINI — 30 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NI­COLA­E CEAUŞESCU In staţiunile din zona MANGALIA NORD In după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planu­rilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn — Venus — Jupiter — Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidu­lui, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a în­credinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai in­dicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezen­tanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema su­dică a zonei, respectiv din staţiu­nea turistică Saturn, unde, în ul­timul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. A­­ceastă staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capaci­tate de aproximativ 11 200 de locuri. Ritmul construcţiilor în a­­ceastă staţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, în­­tr-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4 650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edi­ficiu cu 14 niveluri, realizat din be­ton, sticlă şi aluminiu, dat în folo­sinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al ho­telului. In faţa privirilor se des­chide o vastă şi feerică perspecti­vă. Se vede nu numai Saturn; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, în­tinerit şi el, se profilează în de­părtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o expli­caţie pentru a înţelege că turis­mul a devenit în România, pe li­toralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a eco­nomiei naţionale. An de an, fru­museţile patriei noastre, ca şi cu­noscuta ospitalitate a poporului ro­mân, atrag un tot mai mare nu­măr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Man­galia Nord, cu cele patru sta­ţiuni ale sale din nord, au devenit de mult puncte de atracţie de re­zonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edili­lor şi constructorilor pentru va­lorificarea raţională a tuturor fru­museţilor naturale ale litoralu­lui, pentru integrarea lor ar­monioasă în circuitul de valori al întregii economii, constituie o re­marcabilă realitate subliniată de tovarăşul Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. In ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii Saturn, gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite pla­nurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1 850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor ame­naja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pen­tru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor impor­tante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomanda­rea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcţii moderne cu staţiunea Saturn, în felul acesta urmînd să dispară aspectul actua­lei periferii a acestui oraş. Acţiu­nea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective econo­mice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sînt asigurate toate condiţiile, re­comandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor an­terioare pe litoral constituind în­dreptarul deosebit de valoros în alegerea soluţiilor optime, care să îmbine judicios necesităţile func­ţionale şi estetice cu cele econo­mice. Secretarul­ general recoman­dă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăp­tuire o operă vastă şi de durată. Improvizaţiile, soluţiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restau­rantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fieca­re construcţie hotelieră, restauran­tul ce-i aparţine sunt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuţiei, cît şi al colo­ritului, în bucătăria localului, se­cretarul general al partidului apre­ciază faptul că zilnic sunt asigura­te trei feluri de meniuri, la alege­re, pentru turişti, că mesele sunt consistente şi bine preparate de personal calificat, potrivit gustu­rilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn se vizitează hote­lul „Siret“, de categoria a doua de confort, unde se constată condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la acest hotel, restaurantul-cantină şi secţiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru turişti, curăţenia, ţinuta personalu­lui denotă grijă şi spirit gospodă­resc. In cadrul discuţiilor care au loc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective turistice să fie am­plasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafaţa plajelor, să se asigure amenajarea cu destinaţii utilitare, N. Popescu-BOGDANESTI Mircea S. IONESCU (Continuare în pag. a IlI-a) În timpul vizitei la hotelul „Diana* In mijlocul scriitorilor, la vila acestora de la Neptun ÎN ZIARUL DE AZI: • Ştiinţa în sprijinul înfăptuirii programului naţional de gospodă­rire complexă a apelor • Educarea comunistă a elevului — sarcină de fiecare zi, de fiecare oră a profeso­rului • Sport • Faptul divers IN JUDEŢUL BACĂU , a terminat recoltatul griului BACAU (corespondentul „Scîn­­teii“, Gheorghe Baltă).­­ Ieri la cooperativele agricole din Birsăneşti, Buhuşi şi Onişcani din judeţul Bacău a fost recol­tat griul de pe ultimele suprafe­ţe incheindu-se astfel recoltatul griului de pe cele 46 000 hectare cultivate. Cu acest prilej, co­mitetul judeţean de partid a trimis Comitetului Central al P.C.R. tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, o telegramă. ..Folosim acest prilej — se spu­ne in telegramă — pentru a reînnoi angajamentul oame­nilor muncii din­ agricultu­ra judeţului de a folosi din plin timpul de lucru pen­tru executarea operativă şi exemplară a tuturor muncilor agricole, pentru mobilizarea tu­turor rezervelor şi posibilităţilor existente. Vă asigurăm pe dum­neavoastră personal, iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu — se arată in încheierea telegramei — că vom face totul pentru a ne conjuga efortul nostru la efor­tul întregii ţări pentru prospe­ritatea naţiunii noastre socia­liste, pentru propăşirea scum­pei noastre patrii“. La uzina ..1 Mai‘‘-Ploieşti Un nou produs: A.C.­350 PLOIEŞTI (corespondentul „Scinteii“, C. Capraru). Colecti­vul uzinei „1 Mai“ din Plo­ieşti a­ asimilat şi introdus, re­cent în fabricaţia de serie un nou tip de agregat de cimen­tare, denumit A.C.-350, utili­zat la sondele de adincime medie. După cum ne-a informat con­structorul şef al uzinei ploieşte­­ne, inginer Petre Raţă, noul produs modernizat are perfor­manţe tehnice şi funcţionale su­perioare faţă de cele fabricate pînă acum, deşi consumul de metal pe agregat este mai re­dus cu 10 la sută, iar manopera cu 15 la sută. Datorită unui re­gim de lucru îmbunătăţit, schim­bării amplasării pe platformă, precum şi altor modificări de construcţie, agregatul A­C.­350 are o mai mare siguranţă în ex­ploatare şi se manevrează mult mai uşor. PAGINA A II-A DIALOG CETĂŢENESC • CONTROL SISTEMATIC IN PIEŢE, INTRANSIGEN­TA FAŢA DE LIPSURI • CURĂŢENIA ORAŞULUI NE PRIVEŞTE PE TOŢII • FOLOSIREA MUNCII LA DOMICILIU PENTRU UNE­LE LUCRĂRI ŞI PRODUSE • AM PRIMIT SCRISOA­REA DV. I Să folosim din plin capacitatea fabricilor noastre de a da produse mereu mai noi, mai competitive! In cadrul efortului general pentru ridicarea calitativă şi creşterea efi­cienţei economice, care caracterizea­ză dezvoltarea economică a ţării în actualul cincinal, înnoirea produselor şi perfecţionarea tehnologiilor de fa­bricaţie prezintă un interes deose­bit. Este de relevat că, pentru prima dată, actualul cincinal prevede mă­suri pentru asimilarea, reproiectarea şi îmbunătăţirea unor produse şi teh­nologii, în aşa fel ca 40 la sută din producţia industrială a ţării din anul 1975 să fie constituită din produse noi şi modernizate. O asemenea pro­porţie de împrospătare a nomencla­torului producţiei va situa România între ţările cu un mare grad de a­­daptabilitate la nou, sporind forţa competitivă a industriei noastre so­cialiste. Sarcini importante sunt pre­văzute şi in domeniul extinderii şi promovării procedeelor tehnologice moderne, al creşterii gradului de mecanizare şi automatizare a pro­ducţiei. Sunt prevederi importante care descriu perimetrul unor preocu­pări susţinute ale partidului nostru în vederea modernizării necontenite a economiei, adaptării ei la cerinţele revoluţiei ştiinţifice şi tehnice con­temporane, introducerii noului in toate domeniile de activitate. Şi dacă, în prezent, in industria noas­tră practic nu există sector de acti­vitate care să nu fie pătruns de seva revitalizatoare a noului, dacă cuce­ririle ştiinţifice şi tehnice avansate sunt promovate cu curaj, fermitate şi eficacitate, înseamnă că partidul nostru şi-a dovedit capacitatea de a crea o punte trainică între scopul o­­biectiv al modernizării economiei şi mijloacele de realizare a lui în con­diţiile concrete ale dezvoltării, în­seamnă că marea masă a colectivelor din întreprinderi a înţeles imperati­vul înnoirii tehnice şi a trecut cu toată energia la înfăptuirea lui. Din capul locului trebuie spus că la temelia acestei vaste şi complexe acţiuni de înnoire a nomenclatorului producţiei şi de ridicare a nivelului ei tehnic se află raţiuni economice şi sociale înalte, în ultimă instanţă elemente ale afirmării progresului, ale dezvoltării economice moderne a societăţii noastre. Aşa, de pildă, înnoirea producţiei într-o ramură sau alta înseamnă un plus de competiti­vitate, un spor de performanţe al produselor româneşti, un cîştig de autoritate la confruntarea cu cerin­ţele pieţei interne şi externe. Şi dacă astăzi ne mindrim cu un comerţ ex­terior dinamic, cu creşterea rapidă a exporturilor, aceasta se datoreşte, în bună măsură, sporirii apreciabile a gradului de adaptabilitate a produ­selor noastre la cerinţele în perma­nentă evoluţie ale pieţei mondiale. In altă ordine de idei, din moderni­zarea producţiei desprindem o im­portantă sursă de creştere a eficien­ţei economice. Aşadar, departe de a constitui un scop în sine, o cerinţă conjunct­u­­rală, problema înnoirii şi moderni­zării producţiei constituie o preocu­pare majoră, permanentă a partidu­lui nostru şi pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor prevăzute in acest domeniu nu trebuie precupeţit nici un efort. Ce-i drept, numeroase co­lective de întreprinderi acţionează energic şi pe diferite căi pentru În­deplinirea sarcinilor ce le revin încă in acest prim an din noul cincinal. Numai în semestrul trecut, indus­tria construcţiilor de maşini a asi­milat circa 350 d­e produse noi, iar industria uşoară şi industria ali­mentară — sute şi sute de produse şi articole noi. Unităţile industriei metalurgice, mai puţin preocupate în trecut de diversificarea şi înnoirea fabricaţiei, au reuşit, în acest an, să introducă în fabricaţie zeci de pro­duse noi, multe dintre ele oţeluri aliate solicitate de beneficiari. Nu mai puţin fructuoase s-au dovedit a fi eforturile metalurgiştilor şi în do­meniul aplicării celor mai avansate Viorel SALAGEAN (Continuare în pag. a III-a) In interesul destinderii, al întăririi securităţii europene Instaurarea în Europa a unui climat de destindere şi încredere, care să permită fiecărei naţiuni să-şi consa­cre — liber, nestingherit, la adăpost de orice primejdie de agresiune din afară sau de amestec în treburile sale interne — munca paşnică dezvoltării şi prosperităţii sale, precum şi pro­gresului general — acesta este, în e­­senţă, obiectivul luptei pentru reali­zarea securităţii europene. El răspun­de in cel mai înalt grad aspiraţiilor popoarelor continentului care au tre­cut prin încercările celor două răz­boaie mondiale, intereselor popoare­lor de pe toate continentele, însemnătatea deosebită a ideii secu­rităţii europene este reflectată de ecoul puternic pe care îl are în opi­­nia publică internaţională, în masele largi, de adeziunea pe care a întru­nit-o din partea unor mari forţe so­ciale — partide, organizaţii obşteşti, mişcări pentru pace, personalităţi de diferite convingeri — inclusiv din partea cercurilor conducătoare din majoritatea ţărilor continentului ; de fapt, nici un stat, nici o forţă politică responsabilă nu a considerat, posibil să se opună deschis ideii securităţii europene. In aceste condiţii, pentru înaintarea cu succes pe calea trans­punerii în viaţă a acestui deziderat este imperios necesară conjugarea eforturilor tuturor acestor forţe, a tu­turor popoarelor, contribuţia tuturor factorilor de răspundere ai statelor europene. Cu convingerea că îşi îndeplineşte una din principalele îndatoriri ce îi revin ca stat socialist european, România s-a afirmat ca un factor ac­tiv în lupta pentru securitate în Eu­ropa, aducindu-şi prin acţiunile sale constructive, prin iniţiativele şi pro­punerile sale, prin promovarea con­secventă a contactelor şi discuţiilor între conducători români şi cei ai ce­lorlalte state europene, contribuţia sa la afirmarea ideii de securitate euro­peană, la îmbunătăţirea relaţiilor in­­ter-europene. In concordanţă cu Declaraţia Con­sfătuirii de la Bucureşti, din iulie 1989, a Statelor participante la Trata­tul de la Varşovia, ţara noastră con­sideră că factorul primordial, hotă­­rîtor pentru realizarea securităţii eu­ropene îl reprezintă promovarea în­tre statele continentului, indiferent de orînduirea lor socială, a unor re­laţii normale, sănătoase, de bună ve­cinătate, extinderea şi intensificarea, pe multiple planuri — economic, po­litic, tehnico-ştiinţific — a legături­lor de colaborare. Temelia trainică pe care se clădesc asemenea rapor­turi este respectarea strictă şi neabă­tută a principiilor suveranităţii şi in­dependenţei naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, în esen­ţă recunoaşterea dreptului fiecărui popor de a-şi decide singur destinul. Semnificaţia capitală a acestor prin­cipii constă în aceea că ele asigură posibilitatea afirmării personalităţii fiecărui stat, a dezvoltării fiecărei naţiuni pe calea progresului şi, tot­odată, este premisa principală a evi­tării conflictelor interstatale, a con­solidării păcii, înfăptuirea securităţii europene nu se poate obţine decit prin acţiuni ferme şi hotărite indreptate într-o singură direcţie : aceea a promovării unui curs pozitiv, de destindere, res­pect şi înţelegere reciprocă in rela­ţiile dintre statele continentului. în acest sens, după părerea ţării noas­tre, este necesar să se manifeste din partea tuturor o preocupare constan­tă, susţinută şi perseverentă pentru înlăturarea a orice ar putea să îm­piedice cursul spre destindere, pen­tru eliminarea produselor şi reziduu­rilor „războiului rece“, a oricăror germeni de tensiune, a oricăror ob­stacole din calea colaborării. Nu tre­buie întreprins nimic de natură să sporească încordarea, ci, dimpotrivă, să se facă totul pentru crearea unei ambianţe favorabile, de încredere şi înţelegere reciprocă — singura care permite abordarea şi rezolvarea rod­nică a problemelor nerezolvate, con­struirea securităţii europene. Această cerinţă se impune cu atît mai mult acum cînd propunerea pri­vind convocarea conferinţei general­­europene, lansată de ţările socialiste, a ciştigat un larg teren şi cînd, in urma consensului realizat cu privire la unele puncte privind ordinea ei de zi, s-au creat condiţii pentru a se accelera pregătirea­ ei, prin trecerea Ion FINTINARU (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Rog pe Excelenţa Voastră să primească şi să transmită poporului şi guvernului român sincera noastră recunoştinţă pentru mesajul atît de expresiv, împreună cu urările noastre de prosperitate şi bunăstare pen­tru naţiunea română prietenă. General de divizie JUAN VELASCO ALVARADO Preşedintele Republicii Peruane Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Amabilul mesaj pe care Excelenţa Voastră a binevoit să mi-l adre­seze mie şi poporului belgian, cu ocazia sărbătorii naţionale, m-a mişcat în mod deosebit. Rog pe Excelenţa Voastră şi poporul român să pri­mească mulţumirile mele cele mai vii. BAUDOUIN

Next