Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)
1971-09-26 / nr. 8919
PAGINA 2 Sub semnul înaltei exigenţe, al combativităţii revoluţionare 99 şi responsabilităţii partinice Joi, 23 septembrie, s-au desfăşurat la Deva lucrările plenarei lărgite cu activul a Comitetului judeţean de partid Hunedoara, consacrată dezbaterii sarcinilor ce revin organelor şi organizaţiilor de partid în lumina programului de perfecţionare a activităţii politico-ideologice de educare a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, adoptat de conducerea partidului la propunerea şi din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La lucrările plenarei a luat parte tovarăşul Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Exprimînd voinţa nestrămutată a comuniştilor, a tuturor celor ce muncesc pe teritoriul judeţului de a nu precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea preţioaselor indicaţii ale secretarului general al partidului cuprinse în programul de educare comunistă a întregului popor, ampla informare prezentată de tovarăşul Ioachim Moga, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Hunedoara, a analizat cu exigenţă partinică rezultatele obţinute în activitatea politico-educativă, neajunsurile care persistă în acest domeniu. Oferind un cadru propice de analiză concretă şi multilaterală, un spirit critic şi autocritic, a cauzelor acestor neajunsuri, informarea a jalonat, totodată, pe baza propunerilor şi observaţiilor desprinse din dezbaterile ce au avut loc in toate organizaţiile de partid din judeţ, principalele direcţii spre care trebuie orientată în viitor munca politico-educativă, a reafirmat hotărîrea unanimă a comuniştilor hunedoreni de a îndeplini exemplar indicaţia de însemnătate principială a secretarului general al partidului privind situarea muncii ideologice şi politico-educative în centrul întregii activităţi da partid. In acest scop au fost preconizate un şir de acţiuni vizînd : transformarea adunărilor generale de partid in adevărate şcoli de educaţie comunistă, capabile să contribuie la formarea fiecărui membru de partid ca militant revoluţionar; îmbogăţirea conţinutului de idei şi creşterea combativităţii învăţămîntului de partid ; participarea nemijlocită a tuturor cadrelor cu munci de răspundere la activitatea politică şi cultural-educativă de masă în vederea promovării mai ample a sistemului de valori ideologice, politice, profesionale şi etice proprii orînduirii noastre ; selecţionarea cu grijă a propagandiştilor şi atragerea în rîndurile acestora a membrilor organelor locale de partid ; revitalizarea unor activităţi educative tradiţionale în această par■ te a ţării, cum ar fi : „Ziua oţelarului“, „Ziua jurnalistului“ ; explicarea pe înţelesul tuturor oamenilor muncii a tezelor fundamentale ale politicii interne şi externe marxistleniniste a partidului nostru, a raţiunilor principiale ce stau la baza acestei politici ; creşterea combativităţii împotriva oricăror influenţe ale ideologiei burgheze, a mentalităţilor retrograde, cultivarea răspunderii faţă de îndeplinirea riguroasă a sarcinilor de producţie, sociale şi obşteşti. , Relevînd că transpunerea în viaţă a sarcinilor ce decurg din programul de educare comunistă va contribui la cimentarea şi mai puternică a unităţii moral-politice a întregului popor, a tuturor cetăţenilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — primul secretar al comitetului judeţean de partid a subliniat că realizarea obiectivelor stabilite de conducerea partidului in acest domeniu este nemijlocit legată de creşterea rolului organizaţiilor de partid în îndrumarea întregii activităţi ideologice şi politico-educative. In cuvintul lor, participanţii la discuţii au relevat deosebita însemnătate principială şi practică a programului de educare comunistă a întregului popor, exprimîndu-şi hotărîrea de a-l transpune exemplar în viaţă. Cu acest ferm angajament şi-a început cuvîntul şi tovarăşul David Lazar, secretar al Comitetului judeţean de partid Hunedoara. Analizînd în spirit critic şi autocritic cauzele care au generat o seamă de neajunsuri în desfăşurarea procesului de educaţie comunistă, vorbitorul a arătat că munca de propagandă s-a menţinut in sfera teoretizărilor şi generalităţilor, nefiind întotdeauna strins legată de preocupările oamenilor muncii, de sarcinile lor concrete. în continuare, vorbitorul a supus dezbaterilor plenarei un plan concret de acţiune, de natură să remedieze această lacună, să asigure promovarea acelor forme şi mijloace ale muncii politice care au un ecou puternic în rîndurile maselor. Reluînd, în intervenţiile lor, ideea necesităţii de a imprima activităţii politico-educative un caracter concret, eficient, de a o orienta în direcţia mobilizării tuturor resurselor pentru îndeplinirea Sarcinilor economice, tovarăşii Gheorghe Vasiu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Hunedoara, Manea Toică, preşedintele C.A.P. din comuna Boţ, Maria Creţu, vicepreşedinta comitetului judeţean al femeilor, Clement Negruţ, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Petroşani, Pogea Brincoveanu, preşedintele consiliului judeţean al sindicatelor, au înfăţişat plenarei măsurile pe care intenţionează să le aplice pe linia perfecţionării muncii politico-ideologice in domeniile în care îşi desfăşoară activitatea. Alături de toţi oamenii muncii din judeţul nostru, a subliniat Viorel Idokos, preşedintele U.J.C.A.P., ţăranii cooperatori au primit cu satisfacţie măsurile elaborate de conducerea partidului pentru perfecţionarea activităţii de educare comunistă. In condiţiile etapei actuale a construcţiei socialiste se impune şi la sate creşterea rolului organizaţiilor de partid în formarea omului nou, cu o conştiinţă înaintată, revoluţionară, intransigent faţă de orice nesocotire a obligaţiilor sociale. Obiectivul fundamental al acţiunii de educare comunistă a ţăranilor cooperatori trebuie să-l constituie dezvoltarea conştiinţei socialiste a acestora, pornind de la dubla lor calitate de producători şi de proprietari ai bunurilor cooperativei. De aici decurge obligaţia fiecărui ţăran cooperator de a apăra ca lumina ochilor avutul obştesc, de a combate cu tărie orice încălcare a intereselor colectivităţii. In centrul muncii politico-educative la sate trebuie să se afle permanent aspectele privitoare la cultivarea spiritului colectivist. Alţi vorbitori, între care Romulus Rusu, directorul spitalului unificat din Deva, Eroul muncii socialiste Petre Constantin, şef de brigadă la exploatarea minieră din Lupeni, maistrul Ion Hodorog, secretarul comitetului de partid de la uzinele „Victoria“-Călan, Ieronim Rusan, directorul întreprinderii zonale de electrocentrale din Deva, referindu-se la realităţile din organizaţiile de partid din care fac parte, au subliniat că influenţelor ideologiei burgheze ce se mai manifestă pe alocuri, tendinţelor de comoditate, de superficialitate şi nesocotire a obligaţiilor de serviciu trebuie să li se opună cu fermitate poziţia combativă, militantă a comuniştilor. Reluînd această idee, tovarăşul Costache Trotuş, preşedintele consiliului de administraţie al Centralei industriale siderurgice din Hunedoara, a insistat asupra rolului ce revine cadrelor de conducere din economie în desfăşurarea activităţii de educare comunistă a oamenilor muncii, relevînd că puternica organizaţie de partid a siderurgiştilor hunedoreni va acţiona astfel ca fiecare tovarăş cu funcţii de conducere în economie să se afirme, totodată, ca un militant politic energic şi pasionat. Plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid Hunedoara Despre necesitatea unei activităţi educative multilaterale în rîndurile tineretului au vorbit pe larg, în cadrul plenarei, tovarăşii Viorel Faur, prim-secretar al comitetului judeţean U.T.C., Vasile Zgîrcea, secretarul comitetului de partid din comuna Sarmizegetusa, maistrul Grigore Boieru, secretarul comitetului de partid de la şantierul 4 construcţii al întreprinderii de construcţii siderurgice din Hunedoara, care au pusaccentul pe înaltul spirit de responsabilitate ce trebuie să şi-l asume cei ce urmează să preia ştafeta edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In acest sens, vorbitorii au relevat obligaţiile ce revin organizaţiilor de partid şi U.T.C. în creşterea unui tineret sănătos din punct de vedere moral, încrezător in forţele proprii, în capacitatea creatoare a clasei noastre muncitoare, devotat cu trup şi suflet cauzei partidului, cauzei înfloririi patriei socialiste. In deplin consens, Cornel Stoica, inspectorul general al Inspectoratului şcolar judeţean, şi Aron Popa, rectorul Institutului de mine din Petroşani, s-au referit la sarcinile ce revin şcolii în educarea tineretului în spiritul dragostei faţă de muncă, criticînd, totodată, încetineala cu care organele Ministerului Invăţămîntului realizează adaptarea programelor şcolare la cerinţele activităţilor practice. — O înaltă datorie a noastră, a dascălilor — a spus Soos Andrei, preşedintele consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară — este de a cultiva în rîndurile tineretului sentimentele prieteniei şi frăţiei între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, cu care el şi-a împletit pentru totdeauna soarta. România este patria comună a tuturor celor ce trăim pe aceste meleaguri. In numele acestui adevăr trebuie să desfăşurăm o pasionată muncă de educare a tinerei generaţii în spiritul patriotismului şi al internaţionalismului socialist. Problemele privitoare la intensificarea activităţii cultural-educative, modalităţile menite să înlăture manifestările de formalism şi superficialitate care se mai vădesc in acest domeniu şi să sporească conţinutul educativ al activităţilor culturale demasă au constituit obiectul intervenţiei tovarăşului Clemente Constantin, preşedintele comitetului judeţean de cultură şi artă. La încheierea dezbaterilor plenarei a luat cuvintul tovarăşul ILIE VERDEŢ. în cadrul amplei sale cuvintări, vorbitorul a subliniat că temeinica analiză efectuată de participanţii la discuţii asupra modului de desfăşurare a muncii ideologice şi politico-educative reprezintă, fără îndoială, o importantă contribuţie la clarificarea sarcinilor, ce stau în faţa organizaţiei judeţene de partid in vederea îmbunătăţirii activităţii în acest domeniu. S-a vădit cu acest prilej că Hunedoara nu este numai o importantă verigă a economiei naţionale, dar şi un sprijin de nădejde al partidului în tot ceea ce întreprinde în interesul înfloririi României socialiste. Aprobarea unanimă şi entuziastă cu care comuniştii hunedoreni au întîmpinat măsurile iniţiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu atestă că ei văd în programul de îmbunătăţire a activităţii ideologice şi politico-educative o expresie a consecvenţei nestrămutate cu care sînt traduse în viaţă hotărîrile congreselor al IX-lea şi al X-lea ale P.C.R., o întruchipare a principialităţii comuniste şi curajului cu care partidul dezvăluie răminerile în urmă pentru a mobiliza forţele în vederea înlăturării lor, o dovadă concludentă a încrederii sale neclintite în adevărul şi forţa transformatoare a marxism-leninismului creator. Infăţişind profundele transformări pe care le implică construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe planul forţelor şi relaţiilor de producţie. In sfera organizării şi conducerii vieţii sociale, în domeniul formării omului nou, vorbitorul a arătat că principalul merit în punerealor în lumină, ca şi în sublinierea Interdependenţei lor în cadrul unei generalizări teoretice unitare şi concretizarea lor in obiective, sarcini şi măsuri oglindite în hotărîrile partidului revine tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Subliniind necesitatea ridicării nivelului conştiinţei socialiste a maselor, a îmbunătăţirii muncii politico-educative, secretarul general al partidului nu s-a oprit la formularea unor sarcini cu caracter general, ci a descifrat cu luciditate şi clarviziune conţinutul acestora, trasînd un amplu şi concret program de măsuri, de inestimabilă valoare teoretică şi practică. După ce a arătat că măsurile care fac obiectul dezbaterilor ce se desfăşoară in organizaţiile de partid au fost concepute in contextul marilor succese repurtate de poporul nostru în toate domeniile construcţiei socialiste, tovarăşul Ilie Verdeţ s-a referit pe larg la realizările obţinute în cincinalul 1966—1970 şi in primele 8 luni din acest an, a făcut o caracterizare a noului plan cincinal, reliefînd realismul obiectivelor şi sarcinilor prevăzute. In partea din expunere consacrată problemelor vieţii internaţionale, vorbitorul a relevat unitatea dialectică a politicii interne şi externe a Partidului Comunist Român, factor care a contribuit în mod hotărîtor la dobindirea autorităţii şi prestigiului de care se bucură România socialistă pe toate meridianele globului. In continuare, vorbitorul s-a referit la factorii ce impun îmbunătăţirea muncii de educaţie marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, precizînd că, potrivit concepţiei aflate la baza măsurilor iniţiate de partid, aplicarea acestora presupune şi, totodată, trebuie să aibă drept rezultat întărirea rolului conducător al partidului în toate domeniile vieţii sociale. O deosebită atenţie a fost acordată în expunere problemelor privind îmbunătăţirea calitativă a conţinutului activităţii ideologice şi politico-educative, activitate ce constituie una din sarcinile centrale ale tuturor organizaţiilor de partid. Relevînd că la baza întregii munci politico-ideologice desfăşurate de organizaţiile de partid, sindicale şi U.T.C., de celelalte organizaţii obşteşti, ca şi de instituţiile culturaleducative, trebuie să stea concepţia marxist-leninistă a partidului nostru, tovarăşul Ilie Verdeţ a arătat că niciodată comuniştii români nu au fost mai fideli spiritului marxistleninismului ca în perioada care a început o dată cu Congresul al IX-lea al P.C.R., cînd adevărurile generale ale învăţăturii noastre călăuzitoare şi-au găsit în documentele partidului şi statului nostru o reflectare în deplină concordanţă cu esenţa lor, o dezvoltare creatoare corespunzător condiţiilor în continuă schimbare ale epocii noastre, particularităţilor şi cerinţelor concrete ale evoluţiei vieţii politice şi sociale a României. După ce a arătat că intensificarea efortului pentru educarea marxistleninistă a comuniştilor, a celorlalţi oameni ai muncii, nu trebuie înţeleasă ca un act de însuşire mecanică a unor teze abstracte, vorbitorul a subliniat că ţelul întregii activităţi politico-educative trebuie să-l constituie înarmarea comuniştilor, a tuturor cetăţenilor ,cu elementele necesare înţelegerii aprofundate a metodei de gîndire şi acţiune a partidului nostru, cu spiritul viu, creator al marxism-leninismului, aşadar, cu cunoaşterea temeinică a documentelor partidului nostru, a politicii sale interne şi internaţionale. In acelaşi timp, munca de educaţie trebuie ast fel desfăşurată incit prin ea să se urmărească nu numai însuşirea unor cunoştinţe politice, ci şi transformarea acestor cunoştinţe în convingeri profunde ale fiecărui comunist, ala fiecărui om al muncii. Rezultatul întregii munci politico-educative trebuie să fie transformarea fiecărui comunist, a fiecărui om al muncii intr-un militant activ pentru traducerea în viaţă a politicii partidului nostru. Bazîndu-se pe o bogată argumentare faptică, vorbitorul a înfăţişat sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid locale pe linia sporirii rolului adunărilor generale de partid, îmbogăţirii conţinutului de idei şi sporirii combativităţii invăţămîntului de partid, educării comuniste a noilor membri de partid, intensificării muncii de educare a tineretului, îmbunătăţirii conţinutului activităţii cultural-educative de masă. In încheierea cuvîntării, vorbitorul şi-a exprimat convingerea că, sub conducerea organizaţiei judeţene, muncitorii, ţăranii, intelectualii hunedoreni, indiferent de naţionalitate, îşi vor pune cu şi mai mult elan resursele de energie şi iniţiativă creatoare în slujba înfăptuirii politicii partidului consacrată idealurilor comuniste, intereselor fundamentale ale României socialiste. Plenara lărgită a comitetului judeţean de partid a adoptat apoi cuprinzătorul plan de măsuri care a fost supus dezbaterilor. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire, participanţii au adresat COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, o telegramă în care se spune, între altele: „Făcîndu-se mesagerul comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din judeţ — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid Hunedoara vă informează, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că am pus în centrul întregii noastre activităţi politico-organizatorice promovarea largă în mase a ideologiei marxist-leniniste a partidului nostru, că organizaţiile de partid au orientat activitatea lor educativă spre dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, spre creşterea combativităţii revoluţionare pentru formarea înaltelor trăsături politico-morale caracteristice omului nou, constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ne angajăm să muncim cu abnegaţie şi înalt simţ de răspundere pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne sunt încredinţate“. Ioan ERHAN Sabin IONESCU SCINTEIA — duminică 26 septembrie 1971 Educarea in spiritul patriotismului si internaţionalismului socialist -99 îndatorire esenţială a muncii politice Eveniment politic deosebit de important în viaţa organizaţiei judeţene de partid, plenarea lărgită a Comitetului judeţean Arad al P.C.R., consacrată dezbaterii programului adoptat de conducerea partidului, pe baza propunerilor făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în vederea perfecţionării activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, s-a distins prin exigenţă, ca şi printr-un pronunţat spirit critic şi autocritic, constructiv. La lucrările plenarei a luat parte tovarăşul Janos Fazekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Infăţişind succint o retrospectivă a activităţii desfăşurate de organizaţiile de partid din judeţ pe tărîmul muncii politico-educative, reliefînd realizările obţinute in acest domeniu, ampla informare prezentată plenarei de tovarăşul Andrei Cervencovici, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Arad, a stăruit cu deosebire asupra căilor şi mijloacelor capabile să determine o îmbunătăţire radicală a activităţii politico-ideologice şi cultural-educative. Evocind episoadele eroice din zilele de luptă aprigă cu stihiile naturii din primăvara anului trecut cînd, în frunte cu comuniştii, muncitorii, tineri şi vîrstnici, ostaşii şi ofiţerii unităţilor militare, toţi arădenii — români, maghiari, germani, sirbţ — ma,nifestîndu-şi pregnant nivelul de conştiinţă socialistă, au alcătuit un zid viu în faţa forţelor pustiitoare ale naturii, salvînd oraşul, informarea a insistat asupra formelor şi mijloacelor muncii politico-educative capabile să contribuie efectiv la dezvoltarea mai departe a conştiinţei socialiste a oamenilor, să valorifice plenar resursele spirituale ale comuniştilor, ale tuturor locuitorilor judeţului, mobilizîndu-le spre îndeplinirea în cele mai bune condiţii a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Sintetizînd numeroasele observaţii critice, sugestii şi propuneri rezultate din dezbaterile desfăşurate în organizaţiile de partid din judeţ, informarea prezentată plenarei de către primul secretar al comitetului judeţean de partid a reliefat largul cîmp de activitate ce se deschide în faţa organizaţiilor de partid în acţiunea de formare a omului nou, a insistat asupra lacunelor existente in acest domeniu şi a prospectat căile, mijloacele menite să asigure creşterea rolului organizaţiilor de partid în conducerea întregii activităţi politico-ideologice, in creşterea combativităţii acesteia. O înseinată parte a informării a fost consacrată analizei exigente a principalelor neajunsuri care se cer eliminate spre a se imprima un caracter mai dinamic, mai mobilizator acţiunilor consacrate dezvoltării conştiinţei socialiste a maselor. Un accent deosebit a fost pus pe aspectele legate de crearea unui climat spiritual activ, propice cultivării atitudinii înaintate faţă de muncă şi avutul obştesc, combaterii energice a mentalităţilor retrograde, străine ideologiei şi eticii noastre. In contextul largii problematici abordate în informare, au reţinut atenţia în mod deosebit observaţiile critice severe adresate comitetului judeţean de cultură şi artă, consiliului judeţean al sindicatelor, precum şi altor organizaţii obşteşti, care s-au deprins să imprime acţiunilor pe care le întreprind un caracter festivist, să se preocupe exclusiv de aspectele cantitative ale activităţii în dauna aspectelor fundamentale — conţinutul, orientarea, ecoul în mase al acţiunilor desfăşurate. Infăţişind deschis răspunderile ce revin biroului comitetului judeţean de partid pentru lipsurile care persistă în activitatea ideologică, informarea a schiţat direcţiile principale spre care vor trebui concentrate eforturile organizaţiilor de partid pentru transpunerea în viaţă a programului de educare comunistă a întregului popor adoptat de conducerea partidului. Capacitatea de mobilizare şi spiritul de abnegaţie ale organizaţiei municipale de partid au fost verificate în ultimul timp în mai multe încercări grele care au constituit pentru noi un adevărat examen — a arătat tovarăşul Marţian Fuciu, primsecretar al Comitetului municipal de partid Arad, dar trăsăturile moralpolitice specifice omului înaintat nu trebuie să se afirme numai în condiţii excepţionale, ci să se manifeste permanent, în activitatea de zi cu zi. După ce s-a referit pe larg la resursele spirituale încă insuficient valorificate de organizaţiile de partid în confruntarea lor cu sarcinile economice majore, vorbitorul a adus critici unor cadre de conducere din ministere şi din alte Instituţii economice care îşi axează preocupările exclusiv spre aspectele tehnico-organizatorice, neglijînd problemele muncii educative. Rememorînd cuvintul participanţilor la dezbateri, am putea remarca drept numitor comun în diversitatea problemelor abordate — unanimitatea cu care a fost relevată deosebită , însemnătate principială şi partinică, a dezbaterii de către întregul partid a problemelor legate de îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, parte integrantă a operei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşii Nicolae Marcea, directorul Uzinei de strunguri. Gheorghe Jacota, secretarul Comitetului comunal de partid Sîntana. Ana Mîcescu, membră în biroul comitetului de partid de la Uzinele textile din Arad, Mircea Groza, secretarul comitetului de partid de la Uzina de vagoane din Arad, Vasile Popa, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Lipova. Antal Vincze Szanda, preşedintele C.A.P. Dorobanţi, Erou al Muncii Socialiste, referindu-se în mod critic şi autocritic la munca politico-educativă a organizaţiilor de partid respective, au relevat că,în virtutea unor deprinderi anacronice, succesele repurtate pe plan economic sunt atribuite in mod exclusiv măsurilor de natură tehnico-administrativă, după cum şi deficienţele sunt explicate, de asemenea, prin această optică unilaterală. La aceasta a contribuit însă şi faptul că activitatea politicoeducativă nu a fost în suficientă măsură orientată spre cultivarea atitudinii înaintate faţă de muncă şi avutul obştesc, spre combaterea deprinderilor şi concepţiilor retrograde. In acest context a fost criticată practica unor organizaţii de partid de a aştepta în mod pasiv apariţia unor fenomene negative spre... a le combate, în locul unei activităţi sistematice de prevenire a acestora. — Am reflectat profund asupra implicaţiilor ce decurg pentru propria noastră activitate din programul de educare comunistă adoptat de conducerea partidului — a spus tov. Ştefan Mocuţa, secretar al comitetului judeţean de partid. Una dintre concluziile la care am ajuns privind activitatea comitetului judeţean, a secţiei de propagandă şi a mea a fost că trebuie să ne schimbăm optica de abordare a problemelor legate de educarea comunistă a oamenilor. Descoperim în acest domeniu mari rezerve interne, dar depistăm şi multe manifestări de comoditate şi automulţumire, un efort insuficient pentru perfecţionarea propriei munci în scopul de a găsi forme şi metode capabile să exercite o influenţă mai puternică asupra conştiinţei oamenilor. La drept vorbind, multe dintre neajunsurile muncii noastre puteau Plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid Arad fi prevenite şi eliminate dacă s-ar fi statornicit o participare efectivă la activitatea de propagandă a întregului comitet judeţean de partid, a biroului său, a puternicului activ obştesc de care dispunem, dacă rezolvarea sarcinilor din acest domeniu nu ar fi fost lăsată numai pe seama cîtorva activişti din domeniul propagandei. Problemele complexe ale muncii de educare comunistă a tineretului au fost cuprinzător analizate de tovărăşii Gheorghe Gota, inspector general al inspectoratului general de învăţămînt, ofiţerul Ion Moisc, Petru Crai, Axente Ţolea, secretar al comitetului judeţean al U.T.C., care au stăruit asupra ideii că nivelul responsabilităţii civice a tineretului, fie în şcoală, fie în cîmpul muncii, este direct proporţional cu grija organizaţiilor de partid pentru educarea tinerei generaţii în spiritul nobilelor idealuri ale partidului. Pe aceleaşi coordonate, dar vizînd un cerc mai larg de probleme privind intensificarea activităţii politico-educative de formare a omului nou, s-au înscris intervenţiile tovarăşilor Rozalia Peterfi, redactor-şef al ziarului „Vörös Lobogo“, Maria Iovănescu, preşedinta comitetului judeţean al femeilor, Dan Alexandrescu, directorul Teatrului de stat din Arad. In cuvintul lor, tovarăşii Iosif Kocsik, preşedintele consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, şi Francisc Marx, preşedintele consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană, relevînd că rezolvarea marxist-leninistă a problemei naţionale de către partidul nostru a cimentat unitatea frăţească a poporului român cu naţionalităţile conlocuitoare, determinind mutaţii profunde în gindirea oamenilor, au subliniat că adoptarea unei poziţii ferme, principiale împotriva oricăror manifestări naţionaliste, munca educativă perseverentă pentru cultivarea patriotismului socialist şi a internaţionalismului proletar constituie o îndatorire primordială a tuturor organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C. Pe fundalul unor dezbateri vii, caracterizate printr-un aprofundat spirit analitic, a creat notă distonantă cuvintul tovarăşilor Constantin Iancu, preşedintele consiliului judeţean al sindicatelor, şi Aurel Martin, preşedintele comitetului judeţean pentru cultură şi artă, ale căror intervenţii au abundat în generalităţi, n-au abordat probleme de conţinut, s-au limitat să repete şirul neajunsurilor proprii relevate în informare, fără a analiza cu exigenţă comunistă cauzele lipsurilor semnalate şi a arăta modalităţile de a le înlătura. Luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor plenarei, tovarăşul JANOS FAZEKAS a arătat că obiectivul fundamental al îmbunătăţirii întregii munci ideologice şi politico-educative constă în ridicarea acesteia la nivelul rezultatelor obţinute în celelalte domenii ale construcţiei socialiste, astfel incit conştiinţa socialistă să-şi exercite cu mai multă vigoare şi eficienţă rolul de forţă dinamizatoare a întregii dezvoltări sociale, însemnătatea deosebită a programului de măsuri elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vederea îmbunătăţirii activităţii politico-ideologice constă în aceea că, dezvoltînd şi îmbogăţind ideile enunţate de Congresul al X-lea al partidului, ne ajută să desluşim mai limpede dimensiunile a ceea ce avem de făcut în contextul uriaşei sarcini constructive pe care şi-a asumat-o poporul nostru în noua etapă de dezvoltare a ţării. Perfecţionarea tuturor aspectelor muncii politico-ideologice şi culturaleducative este menită să aducă o contribuţie substanţială la construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, al cărei element esenţial este omul nou, cu o conştiinţă înaintată, cu o pregătire politică, profesională şi culturală multilaterală — omul cinstei, al corectitudinii şi principialităţii, al dăruirii de sine pentru cauza partidului, a patriei socialiste. Arătind că măsurile supuse dezbaterii partidului vor determina ridicarea continuă a rolului conducător al partidului în toate domeniile activităţii politico-educative, creşterea răspunderii şi exigenţei organelor şi organizaţiilor de partid în îndrumarea acestei activităţi, tovarăşul Janos Fazekas a subliniat că astfel se va asigura statornicirea in întreaga muncă ideologică şi culturală a partinităţii, a spiritului revoluţionar al clasei muncitoare, a combativităţii şi fermităţii comuniste. Pornind de la această premisă, aplicarea fermă a politicii partidului este şi va fi chezăşia tuturor izbînzilor pe drumul înfloririi României socialiste. De aici decurge necesitatea ca in centrul întregii activităţi ideologice şi politice sa se afle permanent promovarea in rîndul maselor a ideologiei marxist-leniniste, a politicii partidului nostru. După ce s-a referit pe larg la sarcinile ce revin în acest sens organelor şi organizaţiilor de partid din judeţ, relevînd că atit în informare, cit şi în cadrul dezbaterilor s-a insistat prea puţin asupra aspectelor legate de pregătirea cadrelor, vorbitorul s-a oprit asupra unor aspecte ale modului in care trebuie utilizate formele şi mijloacele muncii politice de masă spre a aduce o contribuţie mai substanţială la îndeplinirea sarcinilor economice, la generalizarea experienţei avansate, la combaterea mentalităţilor retrograde. Toate acestea însă nu pot înlocui munca politică vie, de la om la om, a fiecărui activist, a fiecărui comunist, cu tovarăşii în mijlocul cărora muncesc şi trăiesc. Munca directă cu oamenii, discuţia deschisă, sinceră, principială, pătrunsă de spirit tovărăşesc — formă principală a muncii politice de masă, in care a fost acumulată o vastă experienţă — este, din păcate, încă puţin folosită de unii activişti, in special din cei tineri. Trebuie să repunem in drepturi acest fel de a munci, ţinind însă seama de faptul că un asemenea mod de a lucra, de a te apropia de oameni, exclude îngîmfarea, lipsa de modestie. O însemnată parte din alocuţiunea tovarăşului Janos Fazekas a fost consacrată unor aspecte privind politica naţională marxist-leninistă a partidului nostru. Amintind că de la birourile organizaţiilor de bază ale partidului şi pină la Comitetul Central, de la consiliile populare comunale şi pină la Consiliul de Stat şi guvern, din componenţa acestor organisme fac parte tovarăşi din rindul naţionalităţilor conlocuitoare, vorbitorul a arătat că, în mod practic, nu există domeniu de activitate în ţara noastră unde oamenii muncii aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare să nu-şi spună cuvîntul, să nu-şi aducă, alături de fraţii lor români, contribuţia la soluţionarea principalelor probleme ale vieţii politice, economice şi sociale. Niciodată naţionalităţile conlocuitoare din ţara noastră nu au avut asemenea posibilităţi ca azi pentru dezvoltarea culturii lor naţionale — parte integrantă a patrimoniului cultural înfloritor al României socialiste — niciodată maghiarii, germanii, sîrbii, celelalte naţionalităţi din ţara noastră nu au avut atîţia scriitori, pictori, muzicieni, atiţia oameni de cultură şi artă, niciodată capacitatea lor de creaţie nu a găsit un cimp atit de larg de afirmare şi nu a adus atîtea roade ca astăzi. In judeţul Arad prietenia şi unitatea frăţească dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare au rădăcini seculare, să păzim această prietenie şi frăţie ca lumina ochilor, să facem totul ca municipiul, judeţul dv. să fie întotdeauna o citadelă a acestei prietenii şi frăţii de nezdruncinat. Informarea şi planul de măsuri adoptat — a spus in continuare vorbitorul — felul cum s-au desfăşurat dezbaterile, exigenţa partinică care le-a caracterizat constituie garanţia faptului că organizaţia judeţeană de partid Arad îşi va îndeplini cu cinste sarcinile ce-i revin din programul de educare comunistă a întregului popor. în încheiere, tovarăşul Janos Fazekas a arătat că aplicarea programului de măsuri iniţiat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, va determina dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, promovarea şi mai largă în mase a ideologiei marxist-leniniste, care, mobilizînd masele, întregul nostru popor, va propulsa societatea noastră spre culmile cele mai înalte ale civilizaţiei socialiste. După adoptarea cuprinzătorului plan de măsuri supus dezbaterilor plenarei, participanţii au adresat COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU o telegramă în care se spune între altele : „Comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Arad, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, care muncesc şi trăiesc pe aceste meleaguri, dau o înaltă apreciere conţinutului măsurilor iniţiate de dv., mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, deoarece văd în programul de acţiune revoluţionară, în preţioasele dv. indicaţii, o expresie a grijii nestrămutate a gloriosului nostru partid comunist, a conducerii sale, pentru destinele patriei, ale poporului român, ale întregii noastre naţiuni socialiste. Analizînd în spiritul unei înalte responsabilităţi partinice activitatea politico-ideologică desfăşurată în judeţul nostru, relevînd curajos, critic şi autocritic neajunsurile care s-au manifestat în acest domeniu, comuniştii şi-au exprimat hotărîrea fermă de a-şi desfăşura activitatea in aşa fel, incit fiecare sa devină un militant activ in opera de educare marxist-leninistă a oamenilor muncii, contribuind prin aceasta la creşterea autorităţii fiecărei organizaţii de partid“. Constantin MORARU Gabriel GOIA FAPTUL DIVERS Apă pe apa Sîmbetei In ziua de 3 septembrie a.c., pe Magistrala Nord-Sud din Bucureşti, in dreptul blocului nr. 6, s-a spart o conductă care aprovizionează cu apă un mare număr de locuinţe. Asociaţia locatarilor a sesizat imediat defecţiunea la I.C.A.B. Dintru început, cei de la I.C.A.R. au început să o scalde , i-au îndrumat pe reprezentanţii locatarilor să se adreseze I.A.L. „Vitan“. Aici au aflat insă că I.A.L.-ul va constata despre ce e vorba şi... va face o sesizare la I.C.A.R. De atunci şi pină astăzi, de la asociaţia locatarilor, telefoanele şi adresele curg într-una cînd spre I.A.L. cînd spre I.C.A.R. Dar „rezervoarele“ birocraţiei mai au încă mult pină la cota maximă. Pentru că nici pină acum nu s-a întreprins nimic pentru repararea conductei. In tot acest timp, curg pe apa Sîmbetei zeci şi zeci de vagoane de apă. Cine va suporta oare costul ei ? Colorant... penal De mai mult timp, consumatorii care păţeau pragul restaurantului „Mureşul“ din Deva observaseră eă unele băuturi alcoolice prindeau aici un gust şi o tărie aparte. Într-una din zilele trecute s-a efectuat un control inopinat la faţa locului. Şi enigma s-a lămurit pe dată. Barmana Ileana Brmduşan a fost surprinsă pe cind încerca să transforme vodca in coniac. Cu ajutorul unui colorant, fabricat după o „reţetă“ proprie. Cum a putut ea să toarne atita „culoare“ in băuturi, fără ca nici unul din ceilalţi salariaţi ai unităţii să se sesizeze ? Responsabilul restaurantului, Hristofor Panovici, l-a luat imediat pe „nu ştiu“ în braţe. Dar afacerea este prea cu ochi şi cu sprincene, ca să i se poată da crezare. Aşa că, după terminarea anchetei, fiecare dintre cei vinovaţi îşi va primi partea ce i se cuvine. Struguri amari Cura de struguri nu poate avea, după cum se ştie, decit efecte pozitive. Şi totuşi... Acum cîteva zile, doi copii — unul de doi ani din satul Rîşeşti şi altul de 12 ani din Arsura (Vaslui), la scurt timp după ce au consumat struguri, au decedat. Cauza este în ambele cazuri una şi aceeaşi : deşi stropiţi cu substanţe chimice, strugurii fuseseră consumaţi nespălaţi. Cele două cazuri nu sunt accidentale. Dintr-o statistică existentă la serviciul medico-legal al judeţului Vaslui rezultă că, în cursul acestui an, mai bine de 20 de persoane -cele mai multe din zona viticolă Huşi — au murit intoxicate cu substanţe chimice utilizate la stropitul viilor şi livezilor. Prin urmare, atenţie : strugurii nu sunt oricum apţi pentru consum ! Fosilele de la Piatra Craiului In urma unor cercetări efectuate la poalele munţilor Craiului, din Carpaţii Apuseni, specialiştii de la muzeul de ştiinţe naturale din Oradea au descoperit un bogat material paleontologic. Aici, într-un zăcămînt marin de nevertebrate, ei au identificat numeroase fragmente de animale vertebrate (plesiosauri primitivi şi rechini). Prin vârsta lor — aproximativ două sute de milioane de ani — fosilele din Pădurea Craiului sunt printre cele mai vechi din ţară. „Recordul" este deţinut în continuare de peştii cuirasaţi, descoperiţi la Smirna în Cîmpia Dunării, care trăiau în urmă cu peste 350 000 000 de ani. Aflat în studiu, bogatul material din Piatra Craiului va furniza, desigur, informaţii preţioase privind trecutul îndepărtat al acestei zone, în gura... trenului! Intr-una din zilele trecute, ciobanii Manea Pandele şi Constantin Soare din comuna Grindu (Ialomiţa) se aflau cu turma la păscut pe terasamentul căii ferate din apropierea staţiei Pogoanele. De prisos să mai spunem că, din moment ce aduseseră oile in „gura“ trenului, trebuiau să fie cel puţin cu ochii pe ele. Dumnealor nu prea-şi făceau însă griji din această pricină. Aşa se face că, pe cînd păstorii stăteau liniştiţi de vorbă, trenul accelerat 601 a dat iama prin turmă.Peste 150 de 01 au fost strivite sub roţi. Valoarea pagubei se ridică la aproximativ 40 000 lei. Rubrică redactată de : Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenţilor LU___