Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)

1971-09-15 / nr. 8908

PAGINA 2 V__________________________­­ ..... „Vom desfăşura o intensă muncă politico-ideologică şi cultural-educativă in spiritul combativităţii revoluţionare, partinice“ Continuă să se desfăşoare în întrea­ga ţară plenare ale comitetelor mu­nicipale şi orăşeneşti de partid, in care sunt dezbătute problemele ac­tivităţii politico-ideologice de edu­­care marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii, în lumina programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor prezen­tate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Cu a­­cest prilej, participanţii adresează telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovară­şului Nicolae Ceauşescu, prin care îşi exprimă Întreaga lor adeziune la aceste măsuri, hotărirea nestrămu­tată de a Îmbunătăţi, In continuare, munca politico-ideologică şi cultu­­ral-educativă, în spiritul combativi­tăţii revoluţionare militante, partini­ce, al principiilor marxist-leniniste. ★ In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii — români, maghiari şi germani — participanţii la plenara Comitetului municipal de partid Braşov asigură conducerea de partid, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în telegrama trimisă de ei — de a­­taşamentul lor fierbinte faţă de po­litica partidului, profund devotată intereselor majore ale poporului, progresului şi prosperităţii patriei noastre socialiste. Dezbaterile plenarei au prilejuit o temeinică analiză critică a muncii po­­litico-ideologice şi cultural-educative desfăşurate de organele şi organiza­ţiile de partid, relevarea rezultate­lor valoroase şi a experienţei înain­tate, precum şi stabilirea unui pro­gram concret de acţiune care, înde­plinit întocmai, va asigura ridicarea nivelului de conştiinţă a oamenilor muncii, mărirea contribuţiei lor la măreaţa operă de edificare multila­terală a societăţii socialiste în pa­tria noastră. Ne angajăm în faţa conducerii partidului, a dumneavoastră stimate tovarăşe secretar general, să concre­tizăm eforturile noastre în realiza­rea suplimentară a unei producţii­­marfă de 370 milioane lei, să pro­ducem prin acţiunea de autoutilaje, maşini, utilaje şi instalaţii în valoa­re de 130 milioane lei şi să facem noi eforturi pentru a spori produc­tivitatea muncii, însufleţiţi de remarcabilul exem­plu pe care ni-l daţi zilnic, de acti­vitatea neobosită, de clarviziunea şi fermitatea revoluţionară pusă în slujba cauzei socialismului, a înflo­ririi naţiunii noastre socialiste, asi­gurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, că puterni­cul detaşament al comuniştilor din Braşov, toţi oamenii muncii vor în­făptui neabătut politica marxist-le­­ninistă a partidului nostru. In telegrama adresată de plenara Comitetului municipal de partid Te­cuci se arată : Comuniştii, oamenii muncii din municipiul nostru îşi ma­nifestă şi cu acest prilej recunoş­tinţa faţă de conducerea partidului, faţă de dumneavoastră personal, iu­bite tovarăşe secretar general. Ne angajăm să milităm cu perseverenţă ca indicaţiile şi măsurile stabilite să fie traduse în mod exemplar în viaţă. Urmînd pilduitoarea activitate a conducerii de partid, a dumneavoa­stră, organizaţia municipală, toţi oa­menii muncii din municipiul Tecuci se angajează să militeze neabătut pentru asigurarea creşterii continue a rolului conducător al partidului în toate domeniile, pentru mobilizarea tuturor organizaţiilor de partid la o susţinută muncă de educare a ma­selor, pentru folosirea cu maximă eficienţă a mijloacelor de influenţare politică. Dezbaterile care au avut loc în or­ganizaţiile noastre de partid — se arată in telegrama adresată de par­ticipanţii la plenara lărgită a Comi­tetului municipal de partid Craiova — au oglindit hotărirea comunişti­lor de a-şi spori eforturile pentru ca Întreaga activitate politico-educativă ce o vor desfăşura să contribuie in mai mare măsură la Întărirea rolu­lui conducător al organizaţiilor de partid, la creşterea spiritului comba­tiv, revoluţionar, al membrilor de partid, pentru ridicarea continuă a conştiinţei socialiste a tuturor oame­nilor muncii, educarea lor In spiri­tul dragostei şl devotamentului faţă de partid şi patria socialistă, al dă­ruirii In muncă şi apărării cuceri­rilor revoluţionare. Avînd ca îndreptar propunerile şi măsurile adoptate de conducerea partidului nostru, aprecierile şi re­comandările expuse cu deosebită cla­ritate şi spirit partinic, revoluţionar, de dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, ne angajăm în nu­mele celor aproape 26 000 de comu­nişti, al tuturor oamenilor muncii din Craiova, că vom milita neoobo­siţi pentru aplicarea în viaţă a aces­tui program, pentru educarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii şi îndeosebi a tineretului, în spiritul ideologiei noastre, al combativităţii revoluţionare, militante, partinice, pentru triumful principiilor eticii noastre comuniste, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate pe pămîntul României. Participanţii la plenara Comitetului municipal de partid Tulcea, în nu­mele comuniştilor şi al celorlalţi oa­meni ai muncii, subliniază printre altele în telegrama lor : Programul de măsuri propus partidului de către dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, precum şi pre­ţioasele indicaţii pe care le-aţi dat la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei constituie încă o dovadă a grijii ce o purtaţi destinelor poporului, naţiu­nii noastre socialiste, întreaga noa­stră activitate de formare şi dezvol­tare a conştiinţei socialiste a oame­nilor muncii va avea la bază pre­ţioasele idei cuprinse în propunerile şi expunerea făcută de dumneavoa­stră la întîlnirea cu activul de par­tid din domeniul ideologic. Intr-o altă telegramă, adresată de participanţii la plenara Comitetului municipal Roman al P.C.R., se arată: In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din municipiul Roman, ne angajăm în faţa condu­cerii superioare de partid şi de stat, a dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Ceauşescu, să facem totul pentru ca exemplul însufleţitor pe care ni-l daţi prin munca dumnea­voastră neobosită, multilaterală, pli­nă de roade, pentru naţiunea noastră, pentru socialism, să cuprindă fiinţa tuturor laminariştilor, constructorilor de maşini, a celor ce lucrează în in­dustria materialelor de construcţie, industria alimentară, pe şantierele de construcţie şi transporturi, şcoli, unităţi sanitare, unităţi din agricul­tură şi alte sectoare , participanţi entuziaşti la transpunerea în fapte a politicii partidului. In lumina programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R şi a expunerii prezentate de dum­neavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — relatează în telegrama lor participanţii la plena­ra Comitetului municipal Piatra Neamţ al P.C.R. — ne-am propus să orientăm Întreaga noastră acti­vitate educativă în direcţia întăririi permanente a rolului conducător al organizaţiilor de partid, creşterii combativităţii revoluţionare a tutu­ror comuniştilor, să nu precupeţim eforturile noastre pentru educarea tuturor oamenilor muncii în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de partid, de patria socialistă, pentru înfăptuirea neabătută a programului partidului, a politicii sale înţelepte de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Comuniştii, toţi oamenii muncii din oraşul Copşa Mică — se arată in telegrama trimisă de plenara lăr­gită a comitetului orăşenesc — ro­mâni, maghiari, germani — îşi expri­mă hotărirea fermă de a traduce în viaţă magistralul program de for­mare şi dezvoltare a conştiinţei so­cialiste fiind pe deplin convinşi că pe măsură ce nivelul de conştiinţă va fi mai ridicat cu atît mai bune vor fi rezultatele în producţie, con­tribuţia la realizarea şi depăşirea sar­cinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Telegrame au mai fost adresate de plenarele lărgite ale Comitetelor oră­şeneşti de partid Slobozia, Vişeu, Pîn­­cota. Noi, comuniştii din organizaţia de bază a Institutului de studii istorice şi social-politice, ceilalţi lucrători ai institutului — se arată în telegra­ma trimisă — suntem­ hotărîţi să ne punem întreaga capacitate de mun­că în slujba îndeplinirii sarcinii de a face să răzbată în lucrările şi pu­blicaţiile noastre acel spirit mili­tant combativ, revoluţionar, pe care l-a avut şi îl are lupta poporului la frunte cu comuniştii. In telegrama trimisă de partici­panţii la plenara comitetului de partid de la Studioul cinematografic „Alexandru Sahia“ se subliniază printre altele . Mărturisindu-vă ma­rea noastră admiraţie pentru neo­bosita dumneavoastră activitate, pă­trunsă de grija permanentă pentru destinele patriei socialiste şi feri­cirea tuturor oamenilor muncii, ne angajăm să îmbunătăţim substan­ţial munca politico-educativă, să fa­cem din ea instrumentul care să de­termine ca filmele realizate de noi să contribuie cit mai eficient la ri­dicarea conştiinţei socialiste a mase­lor, să adune pentru posteritate ima­ginile cele mai caracteristice pentru efortul eroic al întregului popor, con­dus de partid. (Agerpres)" Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu _____________________________ Fiecare comunist-un militant activ pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor Există aici, într-o încăpere din Fa­brica de ţigarete Bucureşti, o suges­tivă şi emoţionantă expoziţie. Foto­copii ale unor documente ale vremii, tăieturi de ziare, arte şi alte piese migălos selectate amintesc vizitato­rului crîmpeie din tradiţiile eroice ale muncitorilor fostei „Regii“, detaşa­ment al clasei noastre muncitoare care, in anii grei ai ilegalităţii s-a aflat, nu o dată, pe baricadele luptei revoluţionare. De aceea, acum, cînd plenara comitetului de partid a pro­cedat la o reliefare a sarcinilor de mare răspundere ce revin comuniş­tilor de aici, în lumina programului de educaţie comunistă adoptat de conducerea partidului, dezbaterea, străbătută de înaltă responsabilitate, combativă, exigentă, a reflectat con­vingător strădaniile organizaţiei de partid de a cinsti trecutul eroic prin faptele unui prezent bogat in reali­zări. Acest spirit revoluţionar, a­­ceastă conştiinţă a datoriei au stră­bătut ca un fir roşu lucrările plena­rei, la care a luat parte tovarăşul Ion Vinţe, vechi militant al mişcării mun­citoreşti. Informarea prezentată de tovarăşa Maria Pop, secretarul comitetului de partid, bogată în conţinut, remarca­bilă prin caracterul ei analitic şi ati­tudinea critică faţă de neajunsuri, a fost urmată de exigente dezbateri, care s-au concentrat îndeosebi către depistarea căilor şi metodelor desti­nate a spori eficienţa muncii poli­­tico-ideologice. — Programul elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spune­ în plenară tov. Constantin Paraschiva, se adre­sează direct fiecărui comunist, fie­cărui om al muncii. In acest program noi vedem cu claritate trăsăturile noastre de mîine, chipul de om îna­intat, constructor al celei mai avan­sate societăţi omeneşti. Spiritul mă­surilor adoptate de partid este profund revoluţionar, de luptă, de ac­ţiune şi, de aceea, făurirea omului nou trebuie să se bazeze pe contri­buţia fiecăruia dintre noi. Cu deose­bită vigoare rezultă din documentele de partid puse în dezbatere ideea că perfecţionarea muncii politico-ideolo­­gice şi cultural-educative presupune o puternică activizare politică a tu­turor comuniştilor, sporirea aportu­lui fiecăruia la dezvoltarea conştiin­ţei socialiste a maselor. — Partidul ne-a pus în faţă un program pe cit de bogat pe atît de concret, arăta, în continuarea lucră­rilor plenarei, tov. Constantin Repe­de, în care sînt fixate atît ţelurile, cit şi modalităţile de a le atinge. Din aceste deosebit de importante docu­mente se desprinde cu claritate că problemele dezvoltării conştiinţei nu trebuie tratate in mod abstract sau lă­sate să se rezolve de la sine. Condu­cerea partidului ne arată că, noi, co­muniştii, trebuie să acţionăm precis, să punem, cum s-ar zice, degetul pe rană, să ştim ce să perfecţionăm şi ce să combatem. Aşa suntem­ datori să procedăm şi in munca de partid din fabrică. Să formăm omul nou, dez­­voltînd cinstea, hărnicia, dragostea de muncă şi de fabrica noastră, spiritul tovărăşesc. Care sunt direcţiile de perfecţiona­re a profilului etic ? Ce implicaţii specifice au in această fabrică, la fiecare loc de muncă ? Iată întrebări ale căror răspunsuri plenara le-a cumpănit cu maturitate. — Discutînd despre om, in lumina spiritului revoluţionar al documente­lor de partid, spunea tov. Petre Craus, cred că trebuie să avem în vedere, înainte de toate, necesitatea combaterii pasivităţii. Această trăsă­tură negativă poate influenţa defavo­rabil întreaga activitate a unui om. Aici, în fabrică, noi ne confruntăm, deseori, atit in producţie, cit şi în viaţa de partid, cu asemenea mani­festări de indiferenţă, de dezinteres sau de interes îngust, cînd marile probleme ale colectivului sunt trecu­te cu vederea. Am criticat nu o dată — după cum s-a spus şi în informa­rea prezentată aici — pasivitatea unor comunişti faţă de felul cum işi fac datoria tovarăşii lor de muncă, sau privind pregătirea politică şi ideologică a acestora. A combătut, însă, cu perseverenţa necesară, mun­ca politică şi ideologică din fabrică acest spirit sălciu, care acţionează ca o frînă în calea progresului ? După opinia mea, foarte puţin. De aceea, cred că, in primul rînd, va trebui să acţionăm în direcţia stimulării sen­timentului de răspundere comunistă atît faţă de munca lui, cit şi a celor din jur, sarcină care nu poate fi rea­lizată decit printr-o intensă activitate politică de la om la om. — Cred că va trebui să ne îngri­jim mai mult de creşterea forţei de educare comunistă a tuturor mijloa­celor muncii de partid, a spus tov. Cristina Călinescu. Mă gîndesc, între altele, la îmbunătăţirea calitativă a a­­dunărilor generale de partid, la creş­terea rolului lor de şcoală a educaţiei comuniste, la înlăturarea tendinţelor de tehnicizare şi profesionalism în­gust, prezente in multe dezbateri şi care fac ca oamenii să nu discearnă îndatoririle lor politice, sarcinile de partid într-o împrejurare sau alta. Evident, la perfecţionarea climatului spiritual putem fi ajutaţi mult mai mult de anumite instituţii şi orga­nisme centrale, cu atribuţii în do­meniul propagandei şi culturii. Sunt, după părerea mea, neîndestulătoare tirajele unor lucrări politico-ideologi­­ce de mare importanţă, ceea ce face dificilă procurarea lor , dezbateri cu caracter teoretic, pe teme ale ideo­logiei marxist-leniniste, au loc arare­ori, iar cele organizate de televiziune mai poartă pecetea generalităţilor. Adresă clară, precisă, a sarcini­lor muncii de partid din fabrică pentru dezvoltarea trăsăturilor omu­lui nou, cu o conştiinţă înaintată, au avut mai toate luările de cuvînt din plenara comitetului de partid. Cu deosebire au fost dezbătute obiecti­vele privind educarea comunistă a tinerilor muncitori, combaterea para­zitismului, a tendinţelor retrograde privind atitudinea faţă de muncă şi obligaţiile sociale. In acest sens, tov. Ioana Frăţiloiu, Popa Constantin, Va­lentin Nistor, Dumitru Dumitrescu, Tudor Vlădescu, Constantin Teodora au relevat îndatoririle ce revin co­muniştilor din fabrică in domeniul muncii de educare comunistă a ti­neretului. Luînd cuvintul in încheierea lucră­rilor plenarei, tovarăşul ION VIN­ŢE a arătat că întregul partid, în­tregul popor dau o înaltă apreciere programului de îmbunătăţire a acti­vităţii politico-ideologice şi cultural­­educative cuprins in măsurile iniţia­te de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. Documentele pe care le dezbatem au o excepţională va­loare teoretică şi practică, ele consti­tuie un puternic instrument de per­fecţionare a vieţii noastre sociale. Prin ele, secretarul general al parti­dului a demonstrat încă o dată înal­tele sale calităţi de remarcabil con­ducător comunist, spiritul de respon­sabilitate de care este animat pentru mersul înainte al construcţiei socia­liste, marea sa capacitate de a se­siza din timp şi a găsi soluţii pen­tru problemele de care depinde mer­sul înainte al societăţii noastre. Ţelul suprem al politicii partidu­lui nostru este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a maselor, dez­voltarea plenară a personalităţii, făurirea omului nou, profund devo­tat socialismului şi comunismului. Identificarea cu ţelurile şi idealurile de libertate, de dreptate şi echitate socială ale partidului dau un înalt conţinut conştiinţei şi vieţii noastre. Mulţi tovarăşi s-au referit aici la trecut, la tradiţiile revoluţionare ale „Regiei“, aşa cum li spuneam pe vremuri fabricii dumneavoastră, la obligaţia de a continua şi ridica pe un plan superior aceste tradiţii. Asta mă face să-mi amintesc că, în urmă cu peste 40 de ani, cânci am intrat în mişcarea revoluţionară, ge­neraţia noastră de revoluţionari co­munişti avea un unic ţel : să lupte, cu orice sacrificiu, pentru a răsturna regimul burghezo-moşieresc. Ştiam că va trebui să înfruntăm închisorile, schingiuirile şi, poate, să păşim, cu fruntea sus, în faţa plutoanelor de execuţie. Oare ce ne-a dat putere pentru toate acestea ? Idealurile mă­reţe ale comunismului ! Conţinutul lor profund uman a înflăcărat con­ştiinţele noastre, simţul datoriei faţă de clasa muncitoare, faţă de popor. Desigur, lupta se duce astăzi In condiţii fundamentale schimbate, clasa muncitoare, sub conducerea partidului, a devenit o clasă de pro­ducători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, clasa conducătoare a societăţii. Răspunderile majore ale membrilor partidului izvorăsc insă şi azi din aceleaşi trăsături caracteristi­ce ale comunistului : el trebuie să fie un luptător de avangardă pentru tri­umful noului, împotriva ideologiei şi mentalităţilor burgheze, a tot ceea ce este vechi şi retrograd. Tocmai in condiţiile creşterii in complexitate a sarcinilor construirii noii orînduiri, partidul nostru consideră ca o nece­sitate obiectivă dezvoltarea conştiin­ţei socialiste, iar realizarea acestui obiectiv trebuie să concentreze efor­turile fiecărui comunist. După ce s-a referit pe larg la transformările revoluţionare petre­cute în ţara noastră în anii puterii populare, la faptul că succesele do­­bândite sunt opera comună a oame­nilor muncii români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi, care, sub conducerea partidului, au desfă­şurat o muncă eroică pentru edifica­rea orînduirii socialiste, tovarăşul Ion Vinţe a subliniat caracteristicile eta­pei pe care o străbate ţara noastră, faptul că dezvoltarea impetuoasă a forţelor de producţie se îmbină cu perfecţionarea relaţiilor dintre mem­brii societăţii, lărgirea şi adincirea democraţiei socialiste, participarea tot mai activă a întregului popor la conducerea societăţii — ceea ce re­clamă, în mod obiectiv, dezvoltarea conştiinţei socialiste. — înfăptuirea obiectivelor măreţe ale edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate nu poate fi asigurată decât prin activitatea con­ştientă, pasionată, a comuniştilor, a întregului popor, prin eforturi in­tense, dăruire şi spirit revoluţionar. Să ridicăm la un nivel superior În­treaga muncă de partid, care să com­bată rămăşiţele vechiului în conştiin­ţa oamenilor. O atenţie deosebită să acordăm educării tineretului, sarcină de prim ordin a fiecărui comunist, să cultivăm în rîndurile tinerelor gene­raţii sentimentul mîndriei de a face parte dintr-un popor harnic, care şi-a luat soarta in propriile sale miini şi, prin munca sa eroică, condus de partid, îşi făureşte un viitor minunat. Platon FARDAU VIAŢA DE PARTID ! SCINTEIA — miercuri 15 septembrie 1971 Noul hotel „Vulturul" din staţiunea Venus-Mangalia Foto : S. Cristian AM PRIMIT SCRISOAREA DV.! TOVARĂŞE PRI­MAR AL SECTO­RULUI 7... ...suntem­ foarte insis­tent rugaţi de circa trei mii şi ceva de cititori să atragem atenţia edi­lilor din sectorul dv. că din cauza dumnealor... — I.T.B. îşi distruge parcul de autobuze de pe liniile 73, 105, 118... — Proprietarii de automobile, care locu­iesc in microraionul 7, la fel... — După fiecare ploa­ie ,răcesc, şi se îmbol­năvesc zeci de pietoni... Să vă explic .* pe strada Alex. Moghio­­roş, intre staţiile Dru­mul Taberei şi Compo­zitorilor, au aparut nişte hîrtoape, ori mai pe radical spus nişte denivelări de-ţi strică nu numai autovehicu­lul, dar şi pofta de mincare, şi... Şi ceea ce este şi mai vesel este faptul că după fiecare ploaie se formează aici un fel de lac He­răstrău, dar fără bărci de traversare. Aşa că, pietonii mai grăbiţi, ca să ajungă in partea cealaltă, se descalţă şi gata... Fac farmaciilor planul la Diana şi an­tinevralgice. P.S. Locuitorii mi­­croraionului 7, in spe­cial locuitorii blocu­rilor de pe strada Va­lea lui Mihai, îmi a­­trag atenţia că intre blocuri nu există cale de acces. Pentru a ajunge acasă fără ciz­me de pescuit trebuie să sară din cărămidă in cărămidă, iar pe întuneric din baltă in baltă, pentru că lip­seşte cu desăvirşire iluminatul exterior... Vă mulţumim pentru atenţia cu care ne-aţi urmărit. N-AŢI PIERDUT DOI CAI MARO? Pe cuvînt că nu glumim. In cadrul pă­şunii alpine din mun­tele Crăciunel s-au găsit, în ziua de 29 mai 1971, doi cai. Cu toate investigaţiile făcute de Consiliul popular al comunei Rodna, jude­ţul Bistriţa-Năsăud, nu s-a putut găsi proprie­tarul. Dacă intimplător in­­tilniţi ,doi călăreţi fără cai, şi mai ales cap, vă rugăm să-i îndrumaţi spre comuna Rodna. Mulţumesc ! APA NU ESTE BUNA NICI IN BOCANCI DARMITE-N MOTOR Inginerul loan Tri­­fan din Braşov ne face cunoscut că de peste patru luni a făcut o reclamaţie la baza de desfacere a produselor petroliere din acelaşi oraş şi că pină acum nu a primit nici un răspuns. — Ce nedreptate vi s-a făcut . — In ziua de 16 mai a c. m-am dus la staţia de alimentare de la ieşirea din Braşov, pe şoseaua Hărmanului şi l-am rugat pe distri­buitor să mă servească cu 20 litri de benzină. Am plătit, am salutat şi la cîteva sute de metri de staţie s-a oprit motorul. M-am invirtit în jurul maşi­nii, s-a invirtit şi un şofer mai profesionist decit mine şi mi-a uns în nas : „Păi cu apă vrei dumneata să-ţi meargă­­­motorul ?“ Plătesc benzină şi distribuitorul îmi pune apă ! In situaţia mea au mai fost şi alţii. Am făcut reclamaţia pomenită mai sus, am cerut să fie sancţionat distribuitorul şi să mi se restituie banii plă­tiţi pe... apă. Pină acum nimic. Dumnea­lor nu au obligaţia să răspundă seniorilor oamenilor muncii ? — Ba da ! — Atunci ? De ce nu răspund ? Să-mi dea librarul apă în loc de cerneală „Student“ dacă ştiu. ALO !... ALO !... AL0000 ! Abonaţii telefonici din Băile Herculane mă întreabă dacă-mi aduc aminte de recla­maţia pe care mi-au trimis-o acum doi ani. — Cum să nu ? Cum să nu-mi aduc amin­te ? Era vorba de nişte cabluri care trebuiau schimbate. Ba mi-aduc aminte că am şi dat curs reclamaţiei dv... — Vă mulţumim ! Ştim că aţi dat curs. Că după citeva zile a venit un „stol“ de spe­cialişti, au făcut nişte proiecte de schimbare a cablurilor, au stat de vorbă şi cu unii abo­naţi, am fost rugaţi să nu ne codim şi să spunem cu curaj toate neajunsurile... — Mă rog, şi ? — Plătim abonament, dar tot noi vorbim, şi tot noi ne auzim... Ca­blurile n-au fost schimbate. Dragi abonaţi, noi o să mai atragem atenţia P.T.T.R., dar numai cu condiţia să nu reveniţi iarăşi cu aceeaşi pro­blemă peste doi ani. Acceptaţi ? DE CE DEDEŞI, NENE? Ion Iovu, cu toate că stă pe strada Victoriei 187, din Băileşti, a fost molestat cu ciţiva pumni, dacă nu şi mai rău de către vicepre­şedintele Consiliului popular al oraşului Băi­leşti, Oprea Ghen­­ciu. — Şi de ce dete, to­varăşe Iovu ? — Silit şeful unei baze la întreprinderea de industrializare a laptelui şi intr-o­­ zi m-a chemat la telefon tovarăşul vicepreşe­­dinte. — Şi ce-ţi zise ? — Să mă duc pină la dinsul, la birou. La mine insă era în in­specţie un tovarăş di­rector general din mi­nister. I-am spus to­varăşului vicepreşedin­te şi d-sa mi-a spus să mă duc şi cu direc­torul general. Tovară­şul director general insă n-a vrut să vină pentru că era grăbit. — Și te dusesi singur şi nu-ţi făcusi nici asi­gurare la ADAS ? — Cum m-a văzut, cum m-a luat în primi­re. Că, de ce nu l-am dus pe directorul ge­neral in dinţi la dum­nealui. — De ce nu-i spusesi că ai dantura in re­paraţie ? — N-am mai apucat pentru că a şi început să-mi tragă. Tovarăşe Iovu, vor­birăm cu Consiliul popular judeţean Dolj şi tovarăşul prim-vice­­preşedinte ne zise că făcură cercetări, că ai dreptate şi că acest caz se va discuta şi se vor lua măsuri la prima plenară a biroului con­siliului orăşenesc. Altceva ce mai e pe la Băileşti ? Vă plăcu monologul lui Amza Pelea de săptămina trecută ? TOTAL LEI 3 308, PLUS UN SĂPUN DE TOALETĂ ROZ Atit a costat-o pe Amăriuţei Miliţa-Lu­­cica din Focşani un act de bunăvoinţă. Dar iată despre ce este vorba. Cică mai acum cîteva zile i-a bătut la uşă o domnişoară de vreo 25 de ani, dar cu rochie scurtă şi-a în­trebat-o dacă nu are cumva nevoie de fată la copil. N-avea ne­voie. Dar i-a spus că ştie pe cineva care aş­teaptă o „ocazie“ ca asta. A invitat-o în casă şi într-o pauză de atenţie a gazdei, dom­nişoara cu rochie scurtă a îndesat, într-o sacoşă lungă, lucruri in valoare de 3 308 lei, plus un săpun de toa­letă roz. Ne facem datoria să atragem atenţia celor care au nevoie de fată la copil şi au pauză in atenţie că pe domni­şoara cu rochie scurtă o cheamă Florica Po­­povici, este din Do­­rohoi, s-a născut la 15 martie 1944 şi credem că este capabilă să dis­pară şi cu lucruri de valoare mai mare. Florico, tovarăşa A­­măriuţei te roagă să-i trimiţi lucrurile înapoi, pină nu te reclamă la miliţie. Săpunul păstrează-l dacă e roz ! Nicuţă IANASE I I I I I I I I Cursa I I ciubucarului Făcînd cursa din Satu-Mare . I spre Iojib, şoferul Bökeny Ca- I I rol de pe autobuzul 31-SM-294, I * l-a primit în maşină şi pe şofe- 1 I rul Vida Barna Ion, de la a- I ceeaşi autobază care dorea, chi- I purile, să meargă acasă, la Iojib. II Ajuns însă în localitatea de do- ■ miciliu, acesta din urmă a prins I un moment cînd şoferul titular I a coborît de la volan şi ureîn-du-se în locul lui a pornit cu I toată viteza spre autogara I Satu-Mare. Aici, a încărcat au- •I tobuzul cu călători de la care i a Încasat bani, fără a da bilete, I şi a pornit în cursă cu destinaţia­­ Ghirişa. Oprit cu greu pe tra-­­ seu de organele de miliţie, şo- I ferul ciubucar a mărturisit că I voia să-şi „completeze“ o lipsă­­ de peste 2 000 lei din gestiunea I biletelor de pe autobuzul pe care I era şofer. Şoferul tn cauză ur- I mează să-şi primească pedeapsa. • Cum vor explica însă cei din I conducerea autogării faptuî că­­ atîta timp nu au controlat de­­contul biletelor pe care şoferul I le „gestiona“ ? Rubrică redactată de : Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenților I „Scînteii". I­I I FAPTUL DIVERS « Paznici şi „paznici“ Traian Purcel, din satul Mu­­rani (Timiş) s-a apucat să-şi repare casa. Intrînd în tratative cu vecinul său, Roman Ion Fu­­lişan, paznic la şantierul bara­jului din Murani al T.C.I.F. Ti­mişoara, acesta s-a oferit să-i „procure“ materiale de con­strucţie. De la şantierul „păzit“ de el. Intr-o noapte însă, cînd, cu concursul tractoristului Va­sile Moţ, transporta nişte saci cu ciment In ograda lui Purcel, a fost surprins în flagrant de către paznicul comunei Teodor Gligor, care l-a demascat ime­diat. Astfel, paznicul necinstit urmează să suporte rigorile legii. Lui T.G., în schimb, care a do­vedit cu adevărat vigilenţă de paznic — felicitări. Nici în căruţă, nici în teleguţă De aproape două luni de zile, pe linia ferată de pe ruta Ba- I­cău—P. Neamţ se execută unele­­ lucrări de reparaţii. Pentru a „ uşura lucrările, au fost sus-I pendate două trenuri de per­soane (nr. 5 081 Şi 5 076). Şi lu­crările intr-adevăr s-au uşurat.I­­n schimb, călătoria pe acest traseu s-a îngreunat nespus. Gă­rile stau tixite de călători, de dimineaţă pînă la amiază, cindI trece acceleratul şi aceasta deoa­rece singurul autobuz existent circulă exact la ora cînd plea­că şi trenul, mergind aproape gol. Desigur, lucrurile s-ar fi simplificat dacă întreprinderea de transporturi (care, de altfel,­­ aparţine aceluiaşi minister) ar mai fi programat citeva auto­buze care să suplinească trenu-­­ rile anulate. Dat fiind că lucră-I rile vor fi isprăvite abia in luna noiembrie, vor găsi oare forurile de resort modalitatea de a scoateI din... pani circulaţia dintre Ba­cău şi Piatra Neamţ î­ n Comuna florilor Sătenii comunei Ghindari, din­­ judeţul Mureş, vădesc un mare interes pentru înfrumuseţarea localităţii lor, modernizarea re­ţelei edificiilor publice, drumu­rilor şi a altor obiective de inte­res obştesc. Prin ample acţiuni de marte­ patriotică, cu spriji­nul edililor comunei , prima­rul Kalman Imre este nu nu­mai un priceput gospodar, ci şi un îndrăgostit al florilor — să­­tenii au construit, în acest an, două cămine culturale, 14 po­duri, 5 000 m­p trotuoare, 5 km drumuri şi multe alte obiective în valoare totală de aproape 2 milioane de lei. Dar realizarea cu care sătenii se mîndresc cel mai mult este înfrumuseţarea centrului comunei şi a satelor aparţinătoare prin sădirea a pes­te 10 000 de trandafiri din cele mai diverse soiuri. O realizare pentru care comuna Ghindari ar putea căpăta, şi pe bună dreptate, numele de „comună a florilor“. Oameni­i la datorie Era spre sfîrşitul zilei de II muncă cînd la instalația de­­ monomer a uzinei chimice din I Borzeşti s-a ivit o defecțiune la­­ compresorul de pe linia de com-I primare a acetilenei. Pentru re- I medierea avariei erau necesa- I re, după toate calculele, cel pu- II fin două zile bune de muncă. ■ Qr, aceasta ar fi însemnat pier- I deri considerabile de producţie.­­ In această situaţie, maistrul Vasile Sava, împreună cu alţi I ciţiva muncitori — Ion David, I Toader Raiciov, Nicolae Preda, *I Ion Haican şi Dumitru Ţoţa — I au hotărit să rămină peste pro- I gramul lor de lucru pentru nu- |I lăturarea defecţiunii. Treaba nu­­ a fost deloc uşoară, dar ei au I reuşit să remedieze defecţiunea I intr-un timp record de două­­ ore. Astfel a fost salvată o pro- I ductie in valoare de peste 1 100 000 lei. I I I I I I I I I

Next