Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)
1971-09-16 / nr. 8909
REŞIŢA 19 - STRĂVECHE VATRĂ INDUSTRIALĂ -CETATE NOUĂ A OŢELULUI ŞI CONŞTIINŢEI MUNCITOREŞTI Făurarii şi modelatorii metalului, constructorii de maşini, cei ce înalţă noile cartiere de locuinţe sau dăltuiesc din beton şi sticlă moderne hale industriale, împreună cu toţi locuitorii străvechei şi totuşi mereu tinerei „cetăţi de foc“ de la poalele Semenicului, sărbătoresc împlinirea a 200 de ani de cind pe vatra oraşului-uzină s-au pus temeliile industriei de astăzi. Oamenii muncii din Reşiţa — români, germani, sîrbi, maghiari şi de alte naţionalităţi — sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, în frunte cu comuniştii, întîmpină sărbătoarea bicentenarului oraşului lor cu noi şi importante realizări în îndeplinirea planului şi a angajamentelor din primul an al actualului cincinal, în ridicarea întregii activităţi economice pe o treaptă calitativ superioară, însufleţiţi de prevederile grandiosului program adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R., de măsurile luate la propunerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea muncii de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, siderurgiştii şi constructorii de maşini de aici, toţi locuitorii acestui oraş — alături de întregul nostru popor — se străduiesc să-şi sporească necontenit contribuţia lor la făurirea pe pămintul României a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Hărnicia, priceperea şi abnegaţia lor continuă astfel peste veacuri tradiţia muncitorească şi revoluţionară a oraşului-uzină, unde generaţie după generaţie, deceniu după deceniu, a pulsat clocotitor ritmul muncii puse în slujba progresului social, al bunăstării şi fericirii celor ce muncesc, urmînd cu încredere politica partidului, slujind cu devotament cauza sa atît în anii bătăliilor de clasă din trecut, cit şi în anii luminoşi ai făuririi României socialiste. Documente îngălbenite de vreme atestă că începuturile industriei reşiţene datează din anul 1771. Au trecut, deci, 200 de ani de cind pe străvechea vatră a Reşiţei au intrat în funcţiune primele două furnale. Construcţia lor era rudimentară, de aceea şi producţia obţinută era destul de mică. O statistică din 1778 consemnează, de pildă, că, în 35 de zile, amîndouă la un loc au produs 170 tone de fontă (adică producţia dintr-o pătrime de zi a unuia dintre furnalele de 700 mc, azi). Totuşi, încă de atunci, uzinele reşiţene aveau să dovedească lumii întregi hărnicia şi priceperea meşterilor săi. Destoinicia şi iscusinţa foştilor ţărani iobagi din satele învecinate — care au trudit gratuit la înălţarea furnalelor — a meşterilor români aduşi din zona învecinată unde arta topitului şi prelucrării metalului depăşea două milenii şi a unor meseriaşi de naţionalitate germană, maghiară şi sîrbă, au făcut ca la poalele Semenicului să aibă loc multe premiere industriale care au adus contribuţii originale de preţ la dezvoltarea şi perfecţionarea tehnologiei de lucru a metalurgiei din acele timpuri. Iată cîteva din acestea. In anii 1819—1820 se efectuează primele încercări de cocsificare a huilei de la Secu şi Doman. Un sfert de veac mai tîrziu, la Reşiţa funcţionează una dintre primele uzine de pudlaj şi laminare din lume, care în 1851 produce şine de cale ferată necesare construirii liniei Oraviţa—Baziaş. Istoria metalurgiei româneşti şi mondiale consemnează la loc de cinste anul 1833, cindi din primele convertizoare Bessemer a izvorît oţelul realizat după acest procedeu. In 1870 se produc aici primele roţi şi bandaje pentru locomotive şi vagoane, iar in anul 1878 începe fabricarea oţelului prin procedeul Siemens-Martin. Reşiţa avea să fie cunoscută de lumea tehnică în cele mai mari expoziţii internaţio- nale ale vremii (Londra — 1862, Pa-ris — 1867 şi Viena — 1873), la ul- tima prezentînd pentru prima oară pe piaţa mondială feromangan produs în cuptoarele proprii. In anul 1920, uzinele de pe malu- rile Birzavei, vîndute în 1855 socie- t taţii capitaliste STEG, au trecut in stăpînirea Societăţii anonime „ro- r mâne“ pe acţiuni — U.D.R. Construc- iţiile erau şubrede, iar munca — în condiţii rudimentare — anevoioasă şi extrem de periculoasă — toate la un b loc purtind pecetea lăcomiei de ciş- ţ tig a vechilor şi noilor stăpîni. între cele două războaie mondiale a mai luat fiinţă aici o fabrică de maşini electrice, un atelier de sculărie şi s-au făcut diferite adăugiri la agre- gate şi secţii de virste apreciabile. Care era în acele vremuri viaţa oamenilor Reşiţei? In timp ce uzi- \ nele şi produsele fabricate aici se bucurau de prestigiu in Europa, mun- * citorii — care prin trudă şi jertfe i i-au creat renumele — erau trataţi neomeneşte, exploataţi şi asupriţi cu sălbăticie. Presa vremii ne aduce mărturii de necontestat. ţ „Reşiţa-i un adevărat infern — Ing. Trandafir COC1RLÄ J prim-secretar \ al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean ţ (Continuare în pag. a IlI-a) V La prima întîlni- 3 cu școala... Foto : M. Cioc //MEDITAŢII" Se ivesc in viaţă intimplări atît de îndepărtate unele de altele, încit a le compara pare o lipsă de respect. Deschizind ziarul, am văzut pe o pagină întreagă tipărit de mai multe ori cuvintul neplăcut, de origine străină, ce ne-a rămas moştenire din perioada cind ţările române nu-şi cuceriseră încă neatirnarea. E explicabil de ce dezrădăcinarea bacşişului presupune eforturi serioase , ca să combaţi ce au însăminţat veacurile ai nevoie de puteri extraordinare. Există, desigur, o tradiţie a lui „nu primim“, dar uneori e greu s-o invoci ţâră a jigni pe omul care socoate că nu şi-a făcut decit datoria şi care s-ar simţi prost dacă l-ar încadra, şi laudativ, intr-o frază cuprinzînd cuvintul „bacşiş“. Uitasem de asta, după ore, cind am intîlnit în revista „Express" un interviu de şapte pagini acordat de Yehudi Menuhin. Întrebat despre formarea lui ca artist, celebrul violonist răspunde : „Cu Eneseu mi-am trăit orele cele mai de temelie“. „Cind aţi vorbit prima oară cu Enescu ?“ îl întreabă redacţia. „La Paris. După unul din concertele sale. Era PICĂTURA DE CERNEALĂ obosit. I-ar a spus : «Vreau să lucrez cu dumneavoastră». Mi-a răspuns că nu dă lecţii particulare, că pleacă în turneu, că a doua zi ia trenul la şase şi jumătate dimineaţa. Am stăruit : «Mă gindesc să viu cu o oră înainte şi să evit în timp ce vă faceţi bagajele !» Cu asta l-am cîştigat. Cind, mai tîrziu, taică-meu a încercat să-i vorbească de onorarii, a răspuns : «In cursul lecţiilor, ascultîndu-l, am mai mult de primit de la Yehudi decit pot să-i dau». Nu era adevărat, dar n-a vrut să accepte nimic“. Lecţiile, „meditaţiile“ acordate de Enescu lui Menuhin au durat ani şi ani. Faţă de propriul geniu şi faţă de muzica poporului său, Enescu era obligat sa delecteze oamenii cu marile lui puteri de compozitor, dirijor, pianist, violonist ; lecţiile pentru care a refuzat orice onorar nu făceau parte din „îndatoririle“ sale. Dar, va răspunde cineva, muzicianul român, pe lingă faptul că n-avea nevoie de vreun cîştig suplimentar, era bogat şi sufleteşte : trăia intr-o zonă magică, numită Arta, cu A mare. Un croitor, un mecanic auto, un instalator de apă sau electrician e un meseriaş onorabil, insă nu e neapărat artist. Spunea însă cineva că in fiecare activitate există practicanţi de rind şi oameni ce-şi ridică meseria la rangul de artă ; numai aceştia din urmă pot cunoaşte in munca lor bucurii adevărate. A CREA şi, implicit, A DA poate să însemne in viaţă o bucurie mult mai mare decit aceea de A CAPATA. E plăcut să primeşti, să încasezi, să capeţi şi nu e uşor să te concentrezi numai asupra a ceea ce dai tu oamenilor, ce creezi. Natura tinde insă spre compensaţii şi echilibru, iar cei ce refuză unele satisfacţii înguste se îmbogăţesc adesea pe alte planuri. Dacă vreţi să vă cunoaşteţi cu adevărat, luaţi in considerare întrebarea de mai jos şi răspundeţi-vă sincer : A CREA poate să însemne in viaţa dumneavoastră o bucurie mai mare decit aceea de A CĂPĂTA? Sergiu FĂRCAŞAN PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8909 Joi 16 septembrie 1971 6 PAGINI — 30 BANI ÎN PAGINA A I- A „VOM ASIGURA POPULAŢIEI PRODUSE DE LARG CONSUM MAI MULTE, MAI VARIATE ŞI MAI BUNE" TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 15 septembrie 1971 a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. La şedinţă au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale de stat, precum şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat următoarele decrete : decret privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste; decret privind organizarea şi funcţionarea Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române ; decret privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; decret privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, cazanelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din organizaţiile socialiste de stat; decret cu privire la activitatea geodezică, topofotogrammetrică şi cartografică, precum şi la procurarea, deţinerea şi folosirea datelor şi documentelor rezultate din această activitate ; decret privind autorizarea unităţilor cooperatiste agricole de a pune în funcţiune instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea ; decret privind stabilirea domiciliului în oraşele, care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari ; decret pentru modificarea Decretului nr. 294/1968 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Legea nr. 23/1968 ; decret pentru modificarea Decretului nr. 24/1970 privind depunerea unei cauţiuni şi înlocuirea, în anumite cazuri, a executării pedepsei închisorii prin obligarea la plata unei amenzi, aprobat prin Legea nr. 9/1970 ; decret pentru modifi- carea Decretului nr. 156/1970 privind regimul pașapoartelor, aprobat prin Legea nr. 35/1970 ; decret pentru modificarea Legii nr. 18 din 24 iunie 1968 privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobîndite în mod licit; decret pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase ; decret pentru modificarea Decretului nr. 784/1969 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, aprobat prin Legea nr. 69/1969 ; decret pentru modificarea Decretului nr. 125/1970 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, aprobat prin Legea nr. 22/1970, şi pentru aprobarea statutului Băncii de Investiţii ; decret privind structura organizatorică a Procuraturii Generale ; decret privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia internaţională pentru protecţia vegetalelor, încheiată la Roma la 6 decembrie 1951 ; decret pentru ratificarea unui amendament la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944, la care Republica Socialistă România a aderat prin Decretul nr. 194 din 24 aprilie 1965 ; decret privind ratificarea Acordului comercial dintre Republica Socialistă România şi Canada, decret privind ratificarea înţelegerii stabilite prin schimbul de scrisori din 1 iulie 1970, care fac parte integrantă din Convenţia consulară dintre Republica Socialistă România şi Regatul Belgiei. Toate decretele au fost, în prealabil, dezbătute şi avizate favorabil de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a examinat rapoartele prezentate de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, care, din însărcinarea Consiliului de Stat, au analizat activitatea Ministerului Energiei Electrice, a Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii, a Depar- , tamentului poştelor şi telecomunicaţiilor din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi a Ministerului Justiţiei. Consiliul de Stat a examinat, de asemenea, raportul privind analiza folosirii cu eficienţă economică a terenurilor amenajate pentru irigaţii, precum şi raportul referitor la efectuarea prestărilor de servicii către populaţie de către unităţile consiliilor populare, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cooperaţiei de consum şi de către meşteşugarii cu ateliere proprii. In urma dezbaterilor care au avut loc, Consiliul de Stat a aprobat concluziile rapoartelor şi propunerile făcute de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale cu privire la îmbunătăţirea activităţii în sectoarele analizate, dispunînd, totodată, ca, atît Consiliul de Miniştri, cit şi ministerele şi celelalte organe centrale să ia măsurile necesare pentru aducerea lor la îndeplinire şi să informeze Consiliul de Stat despre înfăptuirea hotărîrilor adoptate. In continuare, Consiliul de Stat a rezolvat unele cereri de grațiere. A început noul an şcolar 15 septembrie — ziua tradiţională a deschiderii şcolilor — a prilejuit ieri manifestări sărbătoreşti în toate şcolile ţării. Pretutindeni, prima zi de şcoală a început de dimineaţă. In şcolile generale, pionierii şi şcolarii au participat cu emoţie la ceremonialul pionieresc de înălţare a drapelului patriei, în acordul imnului „Trei culori“. Elevii din licee şi şcoli profesionale au marcat începerea noului an de muncă şi învăţătură prin scurte adunări festive, cîntece şi versuri patriotice, dedicate cu recunoştinţă patriei, partidului, pentru grija ce o acordă pregătirii şi educării tinerei generaţii. Tineretul şcolar a fost salutat cu acest prilej de directorii şcolilor, de reprezentanţi ai organelor,iocale a, par- tid şi de stat. Prima zi de şcoală a coincis, în multe localităţi, cu inaugurarea unor localuri noi de şcoală. Gestul simbolic al tăierii panglicii inaugurale s-a repetat astăzi de zeci şi sute de ori, marcînd darea în folosinţă a circa 2 600 noi săli de clasă, a noi internate cu 8 000 de locuri, a sute de ateliere şcolare, laboratoare. Intrînd în clasele curate, pavoazate sărbătoreşte şi împodobite cu flori, şcolarii au primit şi noile manuale — 522 de titluri, într-un tiraj de 28 milioane de exemplare — distribuite gratuit. Grija partidului şi statului nostru pentru perfecţionarea învăţămintului este marcată, şi in acest an şcolar, printr-o serie de măsuri vizind mai strinsa legare a studiului de activitatea productivă, de viaţă. In noul plan de învăţămint al rezervată activităţilor practice, muncii productive a elevilor. Pentru şcolile profesionale şi ucenicia la locul de muncă a fost elaborat un nou nomenclator de meserii. Au luat fiinţă la şcolile profesionale secţii şi clase cu limbile de predare maghiară şi germană ; de altfel, in învăţămîntul in limbile naţionalităţilor conlocuitoare, pe lingă creşterea numărului de clase, au fost înfiinţate încă 6 licee cu limba de predare maghiară şi 3 licee cu limba de predare germană. In toate şcolile ţării, elevii şi profesorii lor, organizaţiile de partid şi de tineret au pornit la muncă cu hotărirea de a transpune exemplar în viaţă sarcinile de înaltă răspundere trasate de partid seo?«»bi '-gerwrăie stjf 1—--Ki, - -pentru- ' eblutarea ceului a fost prevăzu- comunistă a tinerei getă o zi pe săptămină iterații. V -aţi pus întrebarea: CUM VĂ CONTINUĂ IN MESERIE?“ Fără îndoială, creaţia materială oferă omului satisfacţii multiple şi depline. Omul se realizează pe sine însuşi prin ceea ce înfăptuieşte. Dar cealaltă creaţie, concretizată în formarea cadrelor, a urmaşilor în profesie ? Este ea mai puţin generatoare de satisfacţie şi împlinire ? Această problemă, căreia viaţa i-a şi dat un răspuns strălucit, formează obiectul anchetei noastre. Cu ani în urmă, la uzina din Colibaşi, judeţul Argeş, lucra un excelent şef de brigadă. Era un foarte bun meseriaş şi un tot atît de bun organizator, în plus, avea un dezvoltat „simţ al tehnicii“. Brigada lui realiza cele mai mari depăşiri de plan. Capta, pe bună dreptate, atenţia generală. A fost însă de ajuns ca şeful brigăzii să fie trimis, două-trei luni, într-o muncă în afara uzinei, pentru ca tot piedestalul personalităţii acesteia să se năruiască : excelenta brigadă ajunsese să lucreze sub plan. Şi sub plan a rămas pînă s-a întors conducătorul brigăzii. Atunci a zvîcnit din nou, reapărînd pe firmamentul întrecerii. Dar faptul acesta nu mai încălzea inimile oamenilor. Portretul desăvîrşit al şefului brigăzii, conturat în mintea lor, se dovedise incomplet. Lipsea linia de forţă care trebuia să reprezinte cea mai importantă trăsătură de caracter : dăruirea, continuarea, prin alţii, a experienţei sale, a priceperii sale. De-a lungul anilor nu formase un locţiitor — dacă vrem să-l numim aşa —, un continuator de nădejde în meserie. Şi este greu de crezut că un şef de brigadă care ştia să folosească omul potrivit la locul potrivit, care reuşea să canalizeze energiile umane in direcţiile cele mai necesare producţiei, să nu fi zărit alături de el un om care să aibă capacitatea sa preia oricind ştafeta. Şi iată-ne, azi, în faţa unui caz care demonstrează reversul medaliei. Aurel Matei, şeful celei mai bune brigăzi de montori de la Uzina de pompe din Capitală, reprezentant al salariaţilor în comitetul de direcţie, lipseşte din uzină de cîtva timp. „Nu vă neliniştiţi ! — ne spune preşedintele comitetului sindical. Vorbiţi cu locţiitorul lui, tovarăşul Gh. Iordan, un om tot atît de priceput ca şi şeful brigăzii. Nici nu se simte lipsa acestuia. Brigada obţine in continuare o depăşire de plan între patru şi şase la sută". Mai tîrziu l-am întrebat pe tovarăşul Iordan : „Ce s-ar întimpla dacă aţi pleca şi dv. ?“ „Pot lipsi oricind din brigadă. Sunt cel puţin trei tovarăşi care pot să ne înlocuiască chiar azi. Chestiunea asta am discutat-o cu ani in urmă şi am pus-o la punct. De altfel, am şi dat asigurări organizaţiei noastre de partid că brigada va fi la înălţime în orice împrejurare“. Să te investeşti total în tovarăşii tăi de muncă ! — iată raţiunea de a fi a omului nou, a comunistului. Aţi remarcat responsabilitatea : şeful brigăzii şi locţiitorul său au discutat, cu mulţi ani în urmă, problema celor ce vor prelua ştafeta. S-au ocupat de ei şi i-au ţinut aproape, ca rezerva lor imediată. Iar acum încearcă satisfacţia de a se şti continuaţi în meserie de oameni temeinic formaţi. Nu e numai o dorinţă personală. In primul rind, este vorba de împlinirea unei cerinţe sociale pe care ei, în calitate de comunişti, o înţeleg foarte bine. Brigada are 37 de mentori : 18 vîrstnici şi 19 tineri. Dintre ei, 14 sunt fruntaşi în întrecere. „Dar sub normă ? Aveţi oameni care lucrează sub normă?“ „Dacă am avea vreunul, ar insemna că una spunem şi alta facem — ne-a răspuns Gh. Iordan, în colectivul de muncă în care există laolaltă şi fruntaşi şi oameni sub normă, lipsesc relaţiile tovărăşeşti dintre oameni, lipseşte climatul unei munci colective. Cinci membri ai brigăzii noastre sunt tineri absolvenţi ai şcolii profesionale, peste cîteva zile iau primul lor salariu. Au un ciştig asigurat chiar din prima lor lună ca salariaţi. Succesul acesta ţine de buna organizare a brigăzii“. — Ne daţi amănunte ? — Da, în cazul că interesează. Brigada este împărţită pe echipe. Fiecare echipă, de regulă formată din 7 oameni, între care 3—4 sunt vîrstnici, lucrează la montarea unui anume tip de pompă. Desenul, modalitatea de asamblare, succesiunea operaţiilor se însuşesc aşa mult mai repede. Tinerii sunt ajutaţi practic prin aceea că lucrează direct cu vîrstnicii şi sub îndrumarea lor. Experienţa se transmite firesc, în timpul lucrului şi în cuvinte puţine. Ştefan ZIDARIŢA (Continuare în pag. a V-a) Tovarăşul Nicolae a primit delegaţia Ceauşescu Partidului Conservator din Marea Britanie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a primit la 15 septembrie delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie, alcătuită din baronesa Emmet of Amberley, membră a Camerei Lorzilor, preşedinta Biroului relaţiilor externe al partidului, sir Michael Frask, prim-locţiitor al preşedintelui partidului, şi John Hali, membru al Camerei Comunelor, preşedintele Grupului britanic al Uniunii interparlamentare, care face o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Miu Dobrescu şi Maria Groza, membri ai Consiliului Naţional. A fost de faţă Denis Seward Laskey, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. în cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost abordate probleme ale dezvoltării relaţiilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale româno-britanice, precum şi ale legăturilor dintre Frontul Unităţii Socialiste şi Partidul Conservator din Marea Britanie. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul Republicii Vietnamului de Sud Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit miercuri în vizită protocolară de prezentare pe Lam Van- Luu, acreditat de preşedintele Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în ţara noastră. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă, cordială, a luat parte George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) ÎN PAGINA A IV-A „Sîntem hotărîţi să acţionăm cu pasiune revoluţionară pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activităţi ideologice şi politico-educative" TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU SUCCESE DE PRESTIGIU IN INDUSTRIA TIMIŞANĂ TIMIŞOARA (Corespondentul „Scînteii“, Cezar Ioana). Colectivele de muncă din întreprinderile industriale timişene, care în primele 8 luni ale anului au realizat o producţie marfă suplimentară in valoare de 274,9 milioane lei, înscriu în continuare succese de seamă în înfăptuirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă. Prin utilizarea mai bună a capacităţilor de producţie ale maşinilor, agregatelor şi instalaţiilor, precum şi a timpului de lucru, in prima decadă din luna septembrie industria judeţului Timiş a livrat în plus economiei naţionale 28 tone de laminate finite pline din oţel, motoare electrice totalizind 701 kW, 711 mc prefabricate din beton armat, 200 mp furnire, 50 900 tricotaje, 6,9 tone zahăr, precum şi importante cantităţi de alte produse. Printre unităţile care au contribuit la depăşirea sarcinilor decadale de plan se numără uzina siderurgică „Ciocanul“ din Nădrag, uzina „Electromotor“, fabrica „1 Iunie“ şi Fabrica de zahăr — toate din Timişoara, Fabrica de furnire şi placaje din Deta.