Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)

1971-09-15 / nr. 8908

ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. în ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidata de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor insti­tuţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea uni­tăţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşi­nilor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din uni­tăţile socialiste de stat; proiectul decre­tului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospo­dăririi Fondurilor Fixe; proiectul decre­tului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educa­ţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. în continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învâţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învâţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la princi­palii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. L egend© lea şi replica prezentului Evenimentele de fie­care zi ale vieţii noas­tre constructive ne pun adesea în împrejura­rea de a confrunta faptul real, concret, de apariţie cotidiană, cu realităţi spirituale iz­­vorînd din tradiţii stră­vechi, din bătrine le­gende, din eposul bala­delor care evocă în­­timplări de excepţie săvîrşite in negura veacurilor. Alăturarea se face spontan, nefor­tuit, şi, fapt semnifica­tiv, ea nu constituie un apanaj doar al poeţi­lor de profesie. E al fiecărui ins care vine în contact cu realită­ţile respective­­, şi, mai cu seamă, al fie­cărui ins care făureşte aceste realităţi, care, deci, le trăieşte, îmbo­­găţindu-şi necontenit gîndurile, conştiinţa. ...Pe Argeş, de pildă, un tînăr fterar peronist mi-a vorbit o seară întreagă patetic despre marea construcţie e­­nergetică la care par­ticipa, ca despre o gigantică „minăstire“ a timpului modern, so­cialist, lucrată de „mii şi mii de meşteri Ma­noie“, care, spre deose­bire de meşterul din baladă, nu cunosc nici spaima prăbuşirii de peste noapte, nici du­rerea iubirii sacrifi­cate, nici zborul tra­gic al aripilor zdrobite. „Şi noi lăsăm aici o fîntină, spunea frumos tinărul constructor, o fîntină de lumină, dar nimeni n-o să se gin­­dească la vieţi jertfite cind o să „bea“ din ea, ci, dimpotrivă, la vieţi împlinite, biruitoare, chiar dacă nu ne este uşor muncind aici“. ...Cind s-a construit cetatea de ciment a Birseştilor gorjeni am cunoscut pe acel şan­tier o brigadă de su­dori destoinici, acrobaţi năzdrăvani ai traver­selor metalice de la mari înălţimi, cărora toată lumea le spunea: „Ai lui Zbancă“. Cum pe şeful brigăzii nu-l chema aşa, am căutat să aflu izvorul acestei porecle. Mi s-a răs­puns : „Zbancă e nu­mele unui vestit haiduc al locurilor, ale cărui fapte vitejeşti, specta­culoase sint evocate in mai toate cintecele bă­­trîneşti, de la Arcani, Hobiţa şi Tismana. Nu se ştie cine le-a spus sudorilor noştri pentru prima oară aşa, dar porecla a prins — pen­tru că li se potriveşte“. Şi exemplele ar pu­tea continua, la dimen­siunea întregii ţări, su­­gerînd imaginea unei hărţi a legendelor noi, suprapusă identic, ca o replică a prezentului socialist, aceleia a le­gendelor din veac : Tirgoviştea redevine „cetate de scaun“ — dar a oţelului ; firul de aur al legendelor moldave se toarce in contemporaneitate, în întreprinderile chimi­ce de pe platforma Iaşului; lupta cu ba­laurul apei, amintind de Iovan Iorgovan, vi­teazul din Mehedinţi, se desfăşoară, birui­toare, la Porţile de Fier şi aşa mai de­parte... Recent, am primit o veste relativ obişnuită, în complexul urbanis­tic Craioviţa, din Bă­nia Craiovei, au fost date în folosinţă pri­mele apartamente. Craioviţa ! Nimic deo­sebit in raport cu di­namica realităţilor noastre , asemenea au­­­tor altor aşezări, Cra­iova, oraş ridicat la demnitatea marii in­dustrii, îşi lărgeşte pe­rimetrul civic cu citeva mii de apartamente, cu magazine şi şcoli,­­ cu policlinici şi lăcaşuri de cultură, cu baze sportive destinate câtorva zeci de mii de oameni ai muncii... Dar, Craioviţa numeşte şi o legendă bătrină, citată şi de Nicolae Iorga, o legendă ale cărei semnificaţii se ivesc în lumina reali­tăţilor de azi. Aici, spune naratorul popu­lar, în aceste locuri mustind de apă, a fost cîndva, nn răsvremuri, o mindră cetate... Care, în miezul unei nopţi de primăvară, s-a scu­fundat sub valuri... Care, de milenii şi veacuri, an de an, îşi face auzite, in nopţile de primăvară, clopote­le din adîncuri... Ca un bocet şi, de asemenea — încheie optimist po­vestitorul popular — ca o nădejde că odată şi-odată cetatea se va ivi iarăşi la suprafa­ţă, mai mindră ca ori­cind... ...Ceea ce, la modul cel mai concret, chiar se şi întîmplă d­in a­­ceste zile şi în aceşti ani — ca rod al politi­cii partidului comu­niştilor, al planurilor de înflorire a ţării, al hărniciei arhitecţilor şi zidarilor, construc­tori ai socialismului, pe plaiuri unde legen­da străveche se întil­­neşte zilnic cu replica prezentului. Altfel, nu este vorba decit de o simplă „ştire de producţie“, cum a­­par zilnic, cu sutele in presa noastră : „In vii­torul complex urbanis­tic Craioviţa s-au dat in folosinţă primele a­­partamente...“. Petre DRAGU Excelenţei Sale Domnului JOSE FIGUERES FERRER Preşedintele Republicii Costa Rica SAN JOSE Cu prilejul celei de-a 150-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Costa Rica, adresez Excelenţei Voastre felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de progres poporului costarican. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8908 Miercuri 15 septembrie 1971 8 PAGINI—40 BANI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziaristul francez Emile Guikovaty Ieri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe ziaristul Emile Guiko­vaty, responsabilul sectorului Ţări socialiste al revistei franceze „l’Ex­­press“, căruia i-a acordat un in­terviu. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului Central al partidu­lui. A fost, de asemenea, de față Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. „Vom desfăşura o intensă muncă politico-ideologică şi cultural - educativă in spiritul combativităţii revoluţionare, partinice“ Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu (M PAG. A II-A) PAGINA A VI-A O acţiune de larg interes ştiinţific, economic şi obştesc. PROTECŢIA APELOR ÎN ZIARUL DE AZI: • FIECARE COMUNIST — UN MILITANT ACTIV PENTRU DEZVOLTAREA CONŞTIIN­ŢEI SOCIALISTE A MASELOR • ÎNSILOZAREA FURAJELOR NU SE DESFĂŞOARĂ PRETUTINDENI ÎN MOD CORESPUNZĂTOR • UN MARE OM POLITIC, UN ILUSTRU CĂRTURAR ŞI FILOZOF (450 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab) • CREA­ŢIA CORALĂ — LA CONFRUNTAREA CU CERINŢELE PUBLICULUI îndeplinirea integrală a planului de investiţii impune: Concentrarea tuturor forţelor pentru accelerarea ritmului de lucru pe şantiere După cum se ştie, în actualul cin­cinal s-a prevăzut să se realizeze din fondurile centralizate ale statului un volum de investiţii in valoare de 470 miliarde lei — nivel fără pre­cedent în istoria construcţiei socia­liste din România. Importanţa co­­virşitoare ce o implică acest vast program de investiţii pentru asigu­rarea dinamismului şi echilibrului economiei, a unei structuri moderne şi eficiente a producţiei materiale, impune necesitatea urmăririi îndea­proape a modului in care se înfăp­tuiesc prevederile lui. Cu atit mai mult este necesar să se ţină sub atentă observaţie evoluţia planului de investiţii in anii de început ai cincinalului, perioadă în care se în­registrează mari creşteri ale volu­melor de investiţii. In acest an, bu­năoară, nivelul investiţiilor a sporit faţă de anul precedent cu circa 8 miliarde lei ; comparativ cu anul 1971, în anul viitor volumul investi­ţiilor va fi majorat cu alte 12 mi­liarde lei. înfăptuirea planurilor de investiţii stabilite pentru primii doi ani ai cincinalului este hotăritoare în ce priveşte realizarea ritmurilor de creştere ce ni le-am propus în di­verse domenii. Tocmai aceste core­laţii de esenţă fac obligatorie ana­liza atentă a tuturor problemelor ce le ridică îndeplinirea planului de investiţii, pentru a se putea lua mă­suri urgente de soluţionare a unor eventuale neajunsuri. Abordat la un nivel superior încă din primul an al cincinalului, avem satisfacţia să constatăm că progra­mul de investiţii stabilit pentru acest an se înfăptuieşte cu deplin succes. La sfîrşitul lunii august se realiza­se 60,4 la sută din planul anual de investiţii şi 62,3 la sută la con­strucţii-montaj. Mai reţine aten­ţia faptul că in cele opt luni care au trecut au fost date în exploatare aproape 180 de capacităţi industriale şi obiective agrozootehnice, irigaţii şi îndiguiri, din care 41 cu mult in avans faţă de termenele planificate. Intre acestea se numără trei hidro­­agregate de 175 MW fiecare la cen­trala hidroelectrică de la Porţile de Fier, Fabrica de piese de schimb şi utilaje pentru industria lemnu­lui din Filiaşi, instalaţia de sinteze organice şi condiţionare la Uzinele de medicamente Bucureşti, instala­ţia pentru carton ondulat de la Fa­brica de hîrtie şi celuloză din Ghim­­bav, importante capacităţi de pro­ducţie la Fabrica de tricotaje din Su­ceava, la uzina „Neptun” din Cîm­­pina. In această lună, ca şi în luna oc­tombrie urmează să fie date în func­ţiune, de asemenea, înainte de ter­men, o serie de capacităţi de pro­ducţie — circa 30 — aparţinînd unor unităţi din subordinea Ministerului Industriei Materialelor de Construc­ţii, Ministerului Industriei Uşoare, Ministerului Industriei Chimice, Mi­nisterului Industriei Metalurgice, Mi­nisterului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Industriei Lem­nului. Intrarea în funcţiune înainte de termenele planificate a acestor capa­cităţi, chiar şi numai parţial, aşa cum este situaţia unora dintre ele, asigură, indiscutabil, suplimentarea potenţialu­lui productiv al ţării, fapt ce nu poa­te fi apreciat decât pozitiv. „Ne bucu­ră, fără îndoială, faptul că am în­ceput „cu dreptul“ — cum se spune la noi — noul plan cincinal, sublinia recent tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Realizările din primele 8 luni demonstrează atit realismul prevederilor Congresului al X-lea al partidului, cit şi capacitatea creatoa­re a clasei muncitoare, a poporului nostru, care, stăpin pe destinele sale, îşi făureşte viitorul aşa cum il do­reşte“. Relevînd succesele, în diverse oca­zii, secretarul general al partidului a arătat că avem încă multe de făcut, că trebuie să muncim pentru ca o­­biectivele pe care ni le-am propus să fie exemplar înfăptuite. Intr-ade­văr, faptele dovedesc că principalii Dr. Mihail DIAMANDOPOL preşedintele Băncii de Investiţii (Continuare in pag. a Iii-a) Banda transportoare de cărbuni de la mina Paroşeni Foto : N. Moldoveanu LA ÎNCEPUT DE NOU AN ŞCOLAR înalta răspundere pentru educarea comunistă a celei mai tinere generaţii­ începe un nou an şcolar. Pe întreg cuprinsul patriei, patru milioane şi jumătate de elevi, înconjuraţi de dragostea şi grija întregii noastre so­cietăţi, îşi ocupă locurile în bănci, începe un nou ciclu de muncă pentru aproape un sfert din popu­laţia ţării; şcolarii „vîrstnici“ întind o mină prietenească celor care as­tăzi privesc emoţionaţi abecedarul, începe un nou an şcolar. El debu­tează în condiţii deosebite, într-o atmosferă solemnă şi însufleţitoare, sub auspiciile înaltelor cerinţe pe care partidul nostru le pune în faţa şcolii, întregul nostru popor, angajat în marea bătălie pentru perfecţio­narea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, pentru formarea şi întărirea conştiinţei socialiste, acordă o înaltă preţuire şcolii şi slujitorilor ei şi le atribuie un rol hotărîtor în misiunea istorică de plămădire a omului nou, a cetăţea­nului României comuniste de mîine. „Dorim ca tineretul, copiii noştri să crească în spirit comunist — spunea recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să devină revoluţionari, luptători devotaţi pentru socialism, apărători de nădejde ai cuceririlor socialiste şi comuniste, ai patriei so­cialiste”. Realizarea acestei năzuinţe a întregului popor, a acestei cerinţe imperioase a mersului înainte al so­cietăţii noastre, constituie acum esen­ţialul în munca educativă. Partidul, poporul cer şcolii să fie la înălţimea misiunii sale istorice, să realizeze, încă din anul de învăţămînt care începe astăzi, o cotitură adîncă spre îndeplinirea integrală a menirii sale sociale fundamentale : formarea tine­rilor ca viitori cetăţeni destoinici, devotaţi fierbinte patriei socialiste, clasei muncitoare şi partidului ei, în­zestraţi cu temeinice cunoştinţe şi hotăriţi să contribuie din toate pu­terile lor, cu toată priceperea lor la înflorirea ţării, la ridicarea ei pe culmile civilizaţiei socialiste. Nici­odată nu a avut şcoala, formulate cu o asemenea limpezime, îndatoriri de o astfel de înălţime morală, sar­cini atit de generoase şi de com­plexe, îndeplinirea lor va aureola în şi mai mare măsură fruntea şcolii, ca principal factor de cultură al întregu­lui popor. Celor peste două sute de mii de în­văţători şi profesori, poporul nostru le încredinţează cea mai scumpă avu­ţie , pe copiii săi, mintea şi su­fletul acestora, cu convingerea că ei, ca adevăraţi dascăli, semănă­tori de cunoştinţe şi totodată fău­rari de conştiinţe, le vor asigura o temeinică pregătire pentru muncă şi viaţă, pentru o muncă demnă, pentru o viaţă socialistă. Acesta con­feră cadrelor didactice o înaltă răs­pundere politică, cetăţenească, un cîmp vast de afirmare a spiritului lor partinic, a competenţei şi talen­tului lor pedagogic. în numele acestei răspunderi, învăţătorii şi profesorii, membrii corpului didactic sunt che­maţi să depună eforturi stăruitoare pentru a sădi şi amplifica în fiinţa celor mai tineri cetăţeni marile noas­tre idealuri, concepţia despre lume şi societate a clasei muncitoare, să le dezvolte dragostea şi respectul faţă de muncă, setea de învăţă­tură, aspiraţia de a-şi fructifica talentele în­ marea operă de pro­păşire a ţării. Sunt sarcini care cer o luptă hotărită împotriva oricărei manifestări a rutinei didactice, a ori­căror tendinţe de a se disocia pro­cesul de transmitere a cunoştinţelor de munca educativă, împotriva opiniei eronate că in munca educativă rebu­turile ar fi inerente. Ei sunt chemaţi să vegheze cu grijă, în şcoală şi în afara ei, la formarea profilului mo­ral al elevilor, la educarea lor in spiritul înţelegerii îndatoririlor so­ciale, al normelor etice proprii socie­tăţii noastre socialiste. In complexul proces de formare pentru viaţă a tineretului, ca o parte integrantă a misiunii şcolii, un rol însemnat revine dezvoltării deprin­derilor practice ale elevilor, orien­tării interesului lor spre producţie, fa­miliarizării lor cu o muncă utilă so­cietăţii. Sute de ateliere-şcoală vor fi, încă din acest an, un preţios instru­ment în procesul educativ, o nouă şi puternică verigă în legătura dintre şcoală şi producţie. Lărgirea reţelei liceelor de specialitate — care, pe lingă cunoştinţele ce permit conti­nuarea studiilor în cadrul învăţămîn­­tului superior, oferă absolvenţilor şi o calificare imediată — ca şi ampli­ficarea activităţilor practice ale şco­lilor profesionale răspund aceluiaşi deziderat major. Ca o expresie fidelă a politicii par­tidului şi statului de egalitate in drepturi a tuturor celor ce muncesc, a solicitudinii faţă de viaţa spirituală a naţionalităţilor conlocuitoare, ală­turi de cele existente s-au creat noi licee în limba maghiară şi în limba germană, înfiinţindu-se totodată şi in unele şcoli profesionale şi tehnice învăţămintul în limbile naţionalităţi­lor conlocuitoare. Pentru deplina reuşită a procesu­lui educativ este necesară întărirea legăturilor dintre şcoală şi familie, cultivarea constantă a unui climat în care profesorii şi părinţii să acţio­neze unitar, să-şi unească eforturile şi exigenţele. Ajutînd activ şcoala, părinţii îşi vor vedea împlinită nă­zuinţa firească de a se bucura de fii vrednici, luminaţi, care se formează ca oameni adevăraţi. Familia şi şcoala sunt şi trebuie să fie un me­diu educativ omogen, în care se cul­tivă aceleaşi valori civice şi morale, începerea noului an de învăţămint pune organele judeţene şi orăşeneşti de partid, organizaţiile de partid din şcoli, organizaţiile Uniunii Tineretu­lui Comunist, organizaţiile de pio­nieri în faţa unor îndatoriri calitativ mai înalte şi de o mare răspundere, izvorîte din grandiosul program de e­­ducaţie comunistă elaborat de partid. Concluziile şi măsurile practice, cristalizate în amplele dezbateri refe­ritoare la acest program, la rolul şoblii, la sarcinile educării tineretului , trebuie neîntîrziat traduse în viaţă. Din prima zi, un suflu nou trebuie să se facă simţit în şcoală. ...Pentru patru milioane şi jumă­tate de elevi, pentru educatorii şi părinţii lor, inaugurarea noului an şcolar e un moment de sărbătoare. Le urăm succes, încredinţaţi că toţi copiii noştri, profesorii lor vor răs­punde, prin strădania de zi cu zi, marii griji pe care partidul clasei muncitoare, întregul popor le-o acor­dă, că îşi vor îndeplini cu cinste în­datoririle faţă de societate, faţă de prezentul şi viitorul României so­cialiste. PAGINA A V-A OMUL FAŢA IN FAŢĂ CU EL ÎNSUŞI... • Terenul cel mai rodnic al cooperativelor agricole: conştiinţa • Veniturile ilicite pe masa de disecţie • Poşta paginii Tovarăşului TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Stimate tovarăşe Jivkov, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și, al meu personal, vă adresez dumneavoastră, Partidului Comunist și întregului popor bul­gar calde felicitări cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a proclamă­rii Republicii Populare Bulgaria. Dorind poporului frate bulgar noi succese în opera de edificare a societăţii socialiste dezvoltate, ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie tradiţională şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare, în interesul popoare­lor român şi bulgar, al cauzei socialismului şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next