Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)
1971-09-15 / nr. 8908
ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. în ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidata de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. în continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învâţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învâţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. L egend© lea şi replica prezentului Evenimentele de fiecare zi ale vieţii noastre constructive ne pun adesea în împrejurarea de a confrunta faptul real, concret, de apariţie cotidiană, cu realităţi spirituale izvorînd din tradiţii străvechi, din bătrine legende, din eposul baladelor care evocă întimplări de excepţie săvîrşite in negura veacurilor. Alăturarea se face spontan, nefortuit, şi, fapt semnificativ, ea nu constituie un apanaj doar al poeţilor de profesie. E al fiecărui ins care vine în contact cu realităţile respective, şi, mai cu seamă, al fiecărui ins care făureşte aceste realităţi, care, deci, le trăieşte, îmbogăţindu-şi necontenit gîndurile, conştiinţa. ...Pe Argeş, de pildă, un tînăr fterar peronist mi-a vorbit o seară întreagă patetic despre marea construcţie energetică la care participa, ca despre o gigantică „minăstire“ a timpului modern, socialist, lucrată de „mii şi mii de meşteri Manoie“, care, spre deosebire de meşterul din baladă, nu cunosc nici spaima prăbuşirii de peste noapte, nici durerea iubirii sacrificate, nici zborul tragic al aripilor zdrobite. „Şi noi lăsăm aici o fîntină, spunea frumos tinărul constructor, o fîntină de lumină, dar nimeni n-o să se gindească la vieţi jertfite cind o să „bea“ din ea, ci, dimpotrivă, la vieţi împlinite, biruitoare, chiar dacă nu ne este uşor muncind aici“. ...Cind s-a construit cetatea de ciment a Birseştilor gorjeni am cunoscut pe acel şantier o brigadă de sudori destoinici, acrobaţi năzdrăvani ai traverselor metalice de la mari înălţimi, cărora toată lumea le spunea: „Ai lui Zbancă“. Cum pe şeful brigăzii nu-l chema aşa, am căutat să aflu izvorul acestei porecle. Mi s-a răspuns : „Zbancă e numele unui vestit haiduc al locurilor, ale cărui fapte vitejeşti, spectaculoase sint evocate in mai toate cintecele bătrîneşti, de la Arcani, Hobiţa şi Tismana. Nu se ştie cine le-a spus sudorilor noştri pentru prima oară aşa, dar porecla a prins — pentru că li se potriveşte“. Şi exemplele ar putea continua, la dimensiunea întregii ţări, sugerînd imaginea unei hărţi a legendelor noi, suprapusă identic, ca o replică a prezentului socialist, aceleia a legendelor din veac : Tirgoviştea redevine „cetate de scaun“ — dar a oţelului ; firul de aur al legendelor moldave se toarce in contemporaneitate, în întreprinderile chimice de pe platforma Iaşului; lupta cu balaurul apei, amintind de Iovan Iorgovan, viteazul din Mehedinţi, se desfăşoară, biruitoare, la Porţile de Fier şi aşa mai departe... Recent, am primit o veste relativ obişnuită, în complexul urbanistic Craioviţa, din Bănia Craiovei, au fost date în folosinţă primele apartamente. Craioviţa ! Nimic deosebit in raport cu dinamica realităţilor noastre , asemenea autor altor aşezări, Craiova, oraş ridicat la demnitatea marii industrii, îşi lărgeşte perimetrul civic cu citeva mii de apartamente, cu magazine şi şcoli, cu policlinici şi lăcaşuri de cultură, cu baze sportive destinate câtorva zeci de mii de oameni ai muncii... Dar, Craioviţa numeşte şi o legendă bătrină, citată şi de Nicolae Iorga, o legendă ale cărei semnificaţii se ivesc în lumina realităţilor de azi. Aici, spune naratorul popular, în aceste locuri mustind de apă, a fost cîndva, nn răsvremuri, o mindră cetate... Care, în miezul unei nopţi de primăvară, s-a scufundat sub valuri... Care, de milenii şi veacuri, an de an, îşi face auzite, in nopţile de primăvară, clopotele din adîncuri... Ca un bocet şi, de asemenea — încheie optimist povestitorul popular — ca o nădejde că odată şi-odată cetatea se va ivi iarăşi la suprafaţă, mai mindră ca oricind... ...Ceea ce, la modul cel mai concret, chiar se şi întîmplă din aceste zile şi în aceşti ani — ca rod al politicii partidului comuniştilor, al planurilor de înflorire a ţării, al hărniciei arhitecţilor şi zidarilor, constructori ai socialismului, pe plaiuri unde legenda străveche se întilneşte zilnic cu replica prezentului. Altfel, nu este vorba decit de o simplă „ştire de producţie“, cum apar zilnic, cu sutele in presa noastră : „In viitorul complex urbanistic Craioviţa s-au dat in folosinţă primele apartamente...“. Petre DRAGU Excelenţei Sale Domnului JOSE FIGUERES FERRER Preşedintele Republicii Costa Rica SAN JOSE Cu prilejul celei de-a 150-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Costa Rica, adresez Excelenţei Voastre felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de progres poporului costarican. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8908 Miercuri 15 septembrie 1971 8 PAGINI—40 BANI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziaristul francez Emile Guikovaty Ieri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe ziaristul Emile Guikovaty, responsabilul sectorului Ţări socialiste al revistei franceze „l’Express“, căruia i-a acordat un interviu. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului Central al partidului. A fost, de asemenea, de față Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. „Vom desfăşura o intensă muncă politico-ideologică şi cultural - educativă in spiritul combativităţii revoluţionare, partinice“ Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu (M PAG. A II-A) PAGINA A VI-A O acţiune de larg interes ştiinţific, economic şi obştesc. PROTECŢIA APELOR ÎN ZIARUL DE AZI: • FIECARE COMUNIST — UN MILITANT ACTIV PENTRU DEZVOLTAREA CONŞTIINŢEI SOCIALISTE A MASELOR • ÎNSILOZAREA FURAJELOR NU SE DESFĂŞOARĂ PRETUTINDENI ÎN MOD CORESPUNZĂTOR • UN MARE OM POLITIC, UN ILUSTRU CĂRTURAR ŞI FILOZOF (450 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab) • CREAŢIA CORALĂ — LA CONFRUNTAREA CU CERINŢELE PUBLICULUI îndeplinirea integrală a planului de investiţii impune: Concentrarea tuturor forţelor pentru accelerarea ritmului de lucru pe şantiere După cum se ştie, în actualul cincinal s-a prevăzut să se realizeze din fondurile centralizate ale statului un volum de investiţii in valoare de 470 miliarde lei — nivel fără precedent în istoria construcţiei socialiste din România. Importanţa covirşitoare ce o implică acest vast program de investiţii pentru asigurarea dinamismului şi echilibrului economiei, a unei structuri moderne şi eficiente a producţiei materiale, impune necesitatea urmăririi îndeaproape a modului in care se înfăptuiesc prevederile lui. Cu atit mai mult este necesar să se ţină sub atentă observaţie evoluţia planului de investiţii in anii de început ai cincinalului, perioadă în care se înregistrează mari creşteri ale volumelor de investiţii. In acest an, bunăoară, nivelul investiţiilor a sporit faţă de anul precedent cu circa 8 miliarde lei ; comparativ cu anul 1971, în anul viitor volumul investiţiilor va fi majorat cu alte 12 miliarde lei. înfăptuirea planurilor de investiţii stabilite pentru primii doi ani ai cincinalului este hotăritoare în ce priveşte realizarea ritmurilor de creştere ce ni le-am propus în diverse domenii. Tocmai aceste corelaţii de esenţă fac obligatorie analiza atentă a tuturor problemelor ce le ridică îndeplinirea planului de investiţii, pentru a se putea lua măsuri urgente de soluţionare a unor eventuale neajunsuri. Abordat la un nivel superior încă din primul an al cincinalului, avem satisfacţia să constatăm că programul de investiţii stabilit pentru acest an se înfăptuieşte cu deplin succes. La sfîrşitul lunii august se realizase 60,4 la sută din planul anual de investiţii şi 62,3 la sută la construcţii-montaj. Mai reţine atenţia faptul că in cele opt luni care au trecut au fost date în exploatare aproape 180 de capacităţi industriale şi obiective agrozootehnice, irigaţii şi îndiguiri, din care 41 cu mult in avans faţă de termenele planificate. Intre acestea se numără trei hidroagregate de 175 MW fiecare la centrala hidroelectrică de la Porţile de Fier, Fabrica de piese de schimb şi utilaje pentru industria lemnului din Filiaşi, instalaţia de sinteze organice şi condiţionare la Uzinele de medicamente Bucureşti, instalaţia pentru carton ondulat de la Fabrica de hîrtie şi celuloză din Ghimbav, importante capacităţi de producţie la Fabrica de tricotaje din Suceava, la uzina „Neptun” din Cîmpina. In această lună, ca şi în luna octombrie urmează să fie date în funcţiune, de asemenea, înainte de termen, o serie de capacităţi de producţie — circa 30 — aparţinînd unor unităţi din subordinea Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii, Ministerului Industriei Uşoare, Ministerului Industriei Chimice, Ministerului Industriei Metalurgice, Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Industriei Lemnului. Intrarea în funcţiune înainte de termenele planificate a acestor capacităţi, chiar şi numai parţial, aşa cum este situaţia unora dintre ele, asigură, indiscutabil, suplimentarea potenţialului productiv al ţării, fapt ce nu poate fi apreciat decât pozitiv. „Ne bucură, fără îndoială, faptul că am început „cu dreptul“ — cum se spune la noi — noul plan cincinal, sublinia recent tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Realizările din primele 8 luni demonstrează atit realismul prevederilor Congresului al X-lea al partidului, cit şi capacitatea creatoare a clasei muncitoare, a poporului nostru, care, stăpin pe destinele sale, îşi făureşte viitorul aşa cum il doreşte“. Relevînd succesele, în diverse ocazii, secretarul general al partidului a arătat că avem încă multe de făcut, că trebuie să muncim pentru ca obiectivele pe care ni le-am propus să fie exemplar înfăptuite. Intr-adevăr, faptele dovedesc că principalii Dr. Mihail DIAMANDOPOL preşedintele Băncii de Investiţii (Continuare in pag. a Iii-a) Banda transportoare de cărbuni de la mina Paroşeni Foto : N. Moldoveanu LA ÎNCEPUT DE NOU AN ŞCOLAR înalta răspundere pentru educarea comunistă a celei mai tinere generaţii începe un nou an şcolar. Pe întreg cuprinsul patriei, patru milioane şi jumătate de elevi, înconjuraţi de dragostea şi grija întregii noastre societăţi, îşi ocupă locurile în bănci, începe un nou ciclu de muncă pentru aproape un sfert din populaţia ţării; şcolarii „vîrstnici“ întind o mină prietenească celor care astăzi privesc emoţionaţi abecedarul, începe un nou an şcolar. El debutează în condiţii deosebite, într-o atmosferă solemnă şi însufleţitoare, sub auspiciile înaltelor cerinţe pe care partidul nostru le pune în faţa şcolii, întregul nostru popor, angajat în marea bătălie pentru perfecţionarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, pentru formarea şi întărirea conştiinţei socialiste, acordă o înaltă preţuire şcolii şi slujitorilor ei şi le atribuie un rol hotărîtor în misiunea istorică de plămădire a omului nou, a cetăţeanului României comuniste de mîine. „Dorim ca tineretul, copiii noştri să crească în spirit comunist — spunea recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să devină revoluţionari, luptători devotaţi pentru socialism, apărători de nădejde ai cuceririlor socialiste şi comuniste, ai patriei socialiste”. Realizarea acestei năzuinţe a întregului popor, a acestei cerinţe imperioase a mersului înainte al societăţii noastre, constituie acum esenţialul în munca educativă. Partidul, poporul cer şcolii să fie la înălţimea misiunii sale istorice, să realizeze, încă din anul de învăţămînt care începe astăzi, o cotitură adîncă spre îndeplinirea integrală a menirii sale sociale fundamentale : formarea tinerilor ca viitori cetăţeni destoinici, devotaţi fierbinte patriei socialiste, clasei muncitoare şi partidului ei, înzestraţi cu temeinice cunoştinţe şi hotăriţi să contribuie din toate puterile lor, cu toată priceperea lor la înflorirea ţării, la ridicarea ei pe culmile civilizaţiei socialiste. Niciodată nu a avut şcoala, formulate cu o asemenea limpezime, îndatoriri de o astfel de înălţime morală, sarcini atit de generoase şi de complexe, îndeplinirea lor va aureola în şi mai mare măsură fruntea şcolii, ca principal factor de cultură al întregului popor. Celor peste două sute de mii de învăţători şi profesori, poporul nostru le încredinţează cea mai scumpă avuţie , pe copiii săi, mintea şi sufletul acestora, cu convingerea că ei, ca adevăraţi dascăli, semănători de cunoştinţe şi totodată făurari de conştiinţe, le vor asigura o temeinică pregătire pentru muncă şi viaţă, pentru o muncă demnă, pentru o viaţă socialistă. Acesta conferă cadrelor didactice o înaltă răspundere politică, cetăţenească, un cîmp vast de afirmare a spiritului lor partinic, a competenţei şi talentului lor pedagogic. în numele acestei răspunderi, învăţătorii şi profesorii, membrii corpului didactic sunt chemaţi să depună eforturi stăruitoare pentru a sădi şi amplifica în fiinţa celor mai tineri cetăţeni marile noastre idealuri, concepţia despre lume şi societate a clasei muncitoare, să le dezvolte dragostea şi respectul faţă de muncă, setea de învăţătură, aspiraţia de a-şi fructifica talentele în marea operă de propăşire a ţării. Sunt sarcini care cer o luptă hotărită împotriva oricărei manifestări a rutinei didactice, a oricăror tendinţe de a se disocia procesul de transmitere a cunoştinţelor de munca educativă, împotriva opiniei eronate că in munca educativă rebuturile ar fi inerente. Ei sunt chemaţi să vegheze cu grijă, în şcoală şi în afara ei, la formarea profilului moral al elevilor, la educarea lor in spiritul înţelegerii îndatoririlor sociale, al normelor etice proprii societăţii noastre socialiste. In complexul proces de formare pentru viaţă a tineretului, ca o parte integrantă a misiunii şcolii, un rol însemnat revine dezvoltării deprinderilor practice ale elevilor, orientării interesului lor spre producţie, familiarizării lor cu o muncă utilă societăţii. Sute de ateliere-şcoală vor fi, încă din acest an, un preţios instrument în procesul educativ, o nouă şi puternică verigă în legătura dintre şcoală şi producţie. Lărgirea reţelei liceelor de specialitate — care, pe lingă cunoştinţele ce permit continuarea studiilor în cadrul învăţămîntului superior, oferă absolvenţilor şi o calificare imediată — ca şi amplificarea activităţilor practice ale şcolilor profesionale răspund aceluiaşi deziderat major. Ca o expresie fidelă a politicii partidului şi statului de egalitate in drepturi a tuturor celor ce muncesc, a solicitudinii faţă de viaţa spirituală a naţionalităţilor conlocuitoare, alături de cele existente s-au creat noi licee în limba maghiară şi în limba germană, înfiinţindu-se totodată şi in unele şcoli profesionale şi tehnice învăţămintul în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Pentru deplina reuşită a procesului educativ este necesară întărirea legăturilor dintre şcoală şi familie, cultivarea constantă a unui climat în care profesorii şi părinţii să acţioneze unitar, să-şi unească eforturile şi exigenţele. Ajutînd activ şcoala, părinţii îşi vor vedea împlinită năzuinţa firească de a se bucura de fii vrednici, luminaţi, care se formează ca oameni adevăraţi. Familia şi şcoala sunt şi trebuie să fie un mediu educativ omogen, în care se cultivă aceleaşi valori civice şi morale, începerea noului an de învăţămint pune organele judeţene şi orăşeneşti de partid, organizaţiile de partid din şcoli, organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist, organizaţiile de pionieri în faţa unor îndatoriri calitativ mai înalte şi de o mare răspundere, izvorîte din grandiosul program de educaţie comunistă elaborat de partid. Concluziile şi măsurile practice, cristalizate în amplele dezbateri referitoare la acest program, la rolul şoblii, la sarcinile educării tineretului , trebuie neîntîrziat traduse în viaţă. Din prima zi, un suflu nou trebuie să se facă simţit în şcoală. ...Pentru patru milioane şi jumătate de elevi, pentru educatorii şi părinţii lor, inaugurarea noului an şcolar e un moment de sărbătoare. Le urăm succes, încredinţaţi că toţi copiii noştri, profesorii lor vor răspunde, prin strădania de zi cu zi, marii griji pe care partidul clasei muncitoare, întregul popor le-o acordă, că îşi vor îndeplini cu cinste îndatoririle faţă de societate, faţă de prezentul şi viitorul României socialiste. PAGINA A V-A OMUL FAŢA IN FAŢĂ CU EL ÎNSUŞI... • Terenul cel mai rodnic al cooperativelor agricole: conştiinţa • Veniturile ilicite pe masa de disecţie • Poşta paginii Tovarăşului TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Stimate tovarăşe Jivkov, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și, al meu personal, vă adresez dumneavoastră, Partidului Comunist și întregului popor bulgar calde felicitări cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Bulgaria. Dorind poporului frate bulgar noi succese în opera de edificare a societăţii socialiste dezvoltate, ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie tradiţională şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare, în interesul popoarelor român şi bulgar, al cauzei socialismului şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România