Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)

1971-09-15 / nr. 8908

SCÎNTEIA — miercuri 15 septembrie 1977 Cronica zilei Vicepreşedintele Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste, Mihai Drăgănescu, a primit marţi delegaţia Frontului Popular Patriotic din R.P. Ungară, compusă din tova­răşii : Nagy József, preşedinte al Comitetului judeţean Bekaş al Fron­tului Popular Patriotic, şi Hájos Vilmos, secretar al Comitetului ju­deţean Győr al Frontului Popular Patriotic, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste In aceeaşi zi, delegaţia a purtat discuţii pentru documentare şi schimb de experienţă la Consiliul municipal Bucureşti al Frontului Unităţii So­cialiste, a vizitat noi ansambluri de locuinţe, monumente istorice şi cul­turale din Capitală. ★ Marţi 14 septembrie s-a înapoiat în Capitală, venind de la Paris, delega­ţia Grupului român al Uniunii Inter­parlamentare, care a luat parte la lucrările celei de-a 59-a Conferinţe a uniunii. Din delegaţie au făcut parte depu­taţii prof. dr. Mihail Levente, preşe­dintele Grupului român al Uniunii In­terparlamentare, prof. Tudor Dră­­ganu, vicepreşedinte, şi Alexandru Ionescu, membru in Comitetul de conducere al grupului. ★ Cu prilejul celei de-a 150-a ani­versări a zilei naţionale a Republicii Costa Rica, Corneliu Mănascu, minis­trul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a transmis mi­nistrului relaţiilor externe costarican, Gonzalo Facio, o telegramă de feli­citare. ★ O delegaţie economică iraniană, condusă de J. Salmanpour, ministru adjunct al economiei din Iran, se află in aceste zile în ţara noastră, pentru a participa la lucrările de pregătire a celei de-a VII-a sesiuni a Comisiei ministeriale româno-ira­­niene. Marţi după-amiază, membrii dele­gaţiei au fost primiţi de Cornel Burtică, ministrul comerţului exte­rior. In cursul întrevederii au fost discutate probleme referitoare la dez­voltarea schimburilor comerciale bi­laterale şi a cooperării economice ro­­mâno-iraniene. ★ Marţi seara s-a înapoiat în Capi­tală, sosind din Chile, delegaţia Uniu­nii Tineretului Comunist, condusă de tovarăşul Marţian Dan, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, care a partici­pat la întîlnirea tineretului din Ame­rica Latină şi de Nord, precum şi la sesiunea Comitetului Executiv al Fe­deraţiei Mondiale a Tineretului De­mocrat. In drum spre patrie, delegaţia a avut la Paris o intilnire cu Roland Favaro, secretar general, şi cu alţi membri ai conducerii Mişcării Tine­retului Comunist Francez. întîlnirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă to­vărăşească. ★ Marţi, 14 septembrie a.c. a sosit în Capitală Erwin Wickert, noul am­basador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Federale a Ger­­m­ei în Republica Socialistă România. ★ In sala Studio a Ateneului Român a avut loc marţi seara recitalul pia­nistei poloneze Barbara Gnajewska. Programul a cuprins lucrări de Brahms, Ravel şi Chopin. ★ Marţi, în sala de artă contempora­nă a Muzeului de artă de la Pala­tul culturii din Iaşi s-a deschis ex­poziţia „Picturi celebre din muzeele Parisului“. La vernisaj au participat reprezentanţi ai organelor locale de stat, artişti plastici, critici de artă, un numeros public. Au fost de faţă Jean Salles, consilier al Ambasadei Franţei la Bucureşti, şi Bernard Mon­­golfier, de la muzeul „Carnavalet“ din Paris. Cu acest prilej au luat cuvintul conf. univ. Al. Husar, pre­şedintele Comitetului judeţean pen­tru cultură şi artă, şi Jean Salles. Expoziţia cuprinde 60 de tablouri semnate de pictori celebri, ca Ma­tisse, Fragonard, Cezanne, Renoir şi alţii. ★ Marţi dimineaţă s-a deschis, în sala Palatului Republicii Socialiste Româ­nia, a doua, ediţie a Expoziţiei inter­naţionale de sîrme şi benzi rezistente, conductori de bobinaj, cabluri şi con­ductori electrici. Participă firme şi întreprinderi pro­ducătoare din Anglia, Austria, Fin­landa, Franţa, R.F. a Germaniei, Ita­lia şi România. Expoziţia rămine deschisă pînă la 17 septembrie. (Agerpres) vremea ieri în ţara . Vremea a fost răcoroasă, cu cer variabil, mai mult acoperit în Oltenia, vestul şi nordul Munteniei şi sudul Moldo­vei, unde temporar a plouat. Ploi locale s-au mai semnalat în Banat şi sudul Transilvaniei. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit,. Tem­peratura aerului la ora 14 oscila între 10 grade la­­Petroşani şi 24 de grade la Budeşti. In Bucureşti . Vremea a fost răcoroasă, cu cer variabil, mai mult horos după­amiaza, cînd s-au semnalat ploi temporare. Vîntul a suflat slab, piă la potrivit. Temperatura ma­ximă : 24 de grade. Timpul probabil pentru zilele de 17, 17 şi 18 septembrie . Vremea va fi răcoroasă, mai ales seara şi dimineaţa, cu cer variabil. Se vor semnala ploi izolate, mai ales în zona de munte. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, predominînd din sectorul nord-estic. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între 3 şi 13 grade, izolat mai coborîte, iar maximele între 14 şi 24 de grade. In nordul ţării condiţiile vor fi favorabile brumei. In Bucu­reşti : Vreme răcoroasă, mai ales­­seara şi dimineaţa. Cerul va fi variabil. Vîntul, în general slab. Temperatura în scădere în prima parte a intervalului. Vizita in R. P. Polonă a ministrului român al transporturilor şi telecomunicaţiilor Ministrul transporturilor şi teleco­municaţiilor, Florian Dănălache, în­soţit de specialişti, a plecat marţi la amiază la Varşovia, unde va face o vizită, la invitaţia ministrului comu­nicaţiilor din R.P. Polonă, M. Zaj­­fryd. » La plecare, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi membri ai conducerii Ministerului Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor, precum şi Edward Rokicki, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al R.P. Polone la Bucureşti. Plecarea in R.P.D. Coreeană şi R.P. Chineză a ansamblului artistic „Doina“ al armatei Ansamblul artistic „Doina“ al ar­matei a plecat marţi dimineaţa în­­tr-un nou­­turneu peste hotare. Artiştii români vor fi, la început, oaspeţii mai multor localităţi din R.P.D. Coreeană, întorcînd vizita pe care Ansamblul artistic al Armatei populare coreene a făcut-o in ţara noastră in primăvara acestui an. In continuare, ansamblul „Doina“ va prezenta spectacole în R.P. Chineză. Membrii ansamblului — alcătuit din cor, orchestra, un grup de dan­satori şi solişti — vor face cunoscute publicului coreean şi chinez frumu­seţea specifică a cintecului şi dansu­lui românesc. In programele turneu­lui au fost înscrise cîntece închinate patriei şi partidului, vieţii fericite a poporului nostru, poeme muzical-co­­regrafice, dansuri ostăşeşti, jocuri din diferite regiuni ale ţării, lucrări co­rale, fragmente din opera şi oratorii de compozitori români etc. In reper­toriu figurează, in acelaşi timp, cin­­tece şi dansuri din folclorul coreean şi chinez. La plecarea ansamblului, pe aero­portul Otopeni, au fost prezenţi ge­neral-colonel Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate şi secre­tar al Consiliului Politic Superior, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă Kang Jang Săo, amba­sadorul R.P.D. Coreene, şi Cian Hai-fun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, colonel Song Ghiang Zun, ataşatul militar aero şi naval al R.P.D. Coreene, Lin Cien, ataşatul mi­litar aero şi naval al R.P. Chineze în ţara noastră, precum şi alţi mem­bri ai celor două ambasade. (Agerpres) * Extinderea autoservirii în magazinele timişorene La recenta adunare generală a reprezentanţilor salariaţilor de la O.C.L. Alimentara din Timi­şoara se sublinia, printre altele, faptul că in cursul primului se­mestru al anului, planul de des­facere a fost depăşit cu 18,4 mi­lioane lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, prin magazinele acestei organizaţii comerciale s-au vîndut cu 46 mi­lioane lei mai multe mărfuri alimentare. La baza acestui suc­ces stă, în primul rind, asigu­rarea unui fond corespunzător de marfă. Concomitent însă au fost dezvoltate formele moderne de comerţ menite să economi­sească timpul cumpărătorului. Cea mai largă extindere a cu­noscut-o sistemul de vînzare prin autoservire practicat in pre­zent intr-un număr de 18 din cele mai mari magazine existen­te in reţeaua comercială alimen­tară a oraşului de pe Bega. De menţionat că aceste unităţi sunt amplasate nu numai in centrul municipiului, ci­­şi în restul car­tierelor timişorene, mai ales în noile zone de locuinţe din bule­vardul Leontin Sălăjan şi Ca­lea Şagului, unde, in ultimii ani, s-au înălţat mari şi moderne complexe comerciale. Despre avantajele economice ale acestei forme de desfacere a produse­lor, apreciate de publicul cum­părător, ne-a furnizat cîteva date tovarăşul Constantin Ciobanu, directorul adjunct al direcţiei comerciale judeţene Timiş . „ Faţă de celelalte magazine cu profil alimentar, unităţile cu autoservire obţin indicatori de eficienţă net superiori. Pe lin­gă faptul că circa două treimi din volumul desfacerilor se rea­lizează prin aceste magazine, valoarea anuală a vânzărilor, ra­portată la mp de sală, însumea­ză 60 000 iei, în timp ce procen­tul de rentabilitate atinge 3,32 la sută față de numai 2 la sută cit se înregistrează pa total în­treprindere. Cezar IOANA corespondentul „Semfon­* • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT e SPORT e SPORT • START IN COMPETIŢIILE EUROPENE INTERCLUBURI LA FOTBAL Titlurile deţinute de Ajax, Chelsea şi leeds repuse în joc • Astăzi, pe stadionul „23 August", DINAMO-SPARTAK TRNAVA • La Napoli: A. C. NAPOLI-RAPID; La Arad : U.T.A.-AUS­­TRIA SALZBURG • La La Valetta , F. C. Hibernians - Steaua 0-0 131 de echipe încep paşnicele bă­tălii de pe dreptunghiurile gazonate pentru cucerirea celor trei trofee de argint deţinute, la această oră, de Ajax Amsterdam, Chelsea, Leeds — „Cupa campionilor“,­ „Cupa cupelor“ „Cupa U.E.F.A.“ (înlocuitoarea „Cu­pei oraşelor tîrguri“). Zeci, sute de mii de spectatori vor lua din nou drumul arenelor pentru a-şi urmări şi încuraja favoriţii în această atit de amplă desfăşurare de forţe a tot ce are mai bun fotbalul european de club. Cu o cotă de popularitate mereu în creştere, bucurîndu-se de intere­sul continuu sporit al cluburilor, fe­deraţiilor, cupele europene interclu­­buri şi-au cîştigat un binemeritat prestigiu, fiind in acelaşi timp severe confruntări ale talentului, cunoştin­ţelor tehnice şi tactice ale jucătorilor diferitelor ţări, adevărate examene ale acumulărilor efectuate de la an la an. Strălucita carieră a competi­ţiilor continentale este cu atit mai uimitoare cu cit istoria lor este atît de scurtă. La 4 septembrie 1955, la Lisabona, în faţa a 30 000 de spectatori, arbi­trul francez Harzle fluiera lovitura de Începere a primului meci dispu­tat în „Cupa campionilor europeni“. Sporting Lisabona — Partizan Bel­grad, întrecere a cărei idee se născuse in primăvara ace­luiaşi an intr-unul din saloa­nele hotelului Ambasador de pe bulevardul Haussman din Paris. Pu­ţini dintre spectatorii acelei întilniri şi poate chiar puţini dintre iniţia­torii disputei prevedeau că firava idee — la startul primei ediţii se prezentaseră doar 16 formaţii invitate — se va dezvolta fără contenire, sus­­citind pasiuni şi rivalităţi pe care doar „Cupa mondială“ le egalează. Ba, mai mult, va stimula şi apariţia unor întreceri surori — „Cupa cupe­lor“, „Cupa U.E.F.A.“... ANUL ACESTA, „CUPA CAMPIO­NILOR“ SE AFLA LA CEA DE A 17-A EDIŢIE, numărînd printre par­ticipantele sale campioanele a 32 de ţări, plus AJAX AMSTERDAM şi for­maţia clasată pe locul al doilea în cam­pionatul olandez. Singura federaţie absentă este, ca întotdeauna, cea a Ţării Galilor, care nu are organizat un campionat intern. Dintre cele 33 de concurente, cinci sunt aureolate cu titlul de învingătoare in ediţiile trecute : BENFICA (1961, 1962), IN­TERN­AZION­ALE (1964, 1965), CEL­TIC GLASGOW (1967), FEYENO­­ORD (1970) şi AJAX (1971). Imensa majoritate a celorlalte formaţii au mai jucat in „C.C.E.“ — DINAMO BUCUREŞTI, de pildă, fiind la cea de a şasea participare. 34 DE ECHIPE ÎNCEP CEA DE A 12-a EDIŢIE A „CUPEI CUPELOR“. Sunt ciştigătoare ale trofeelor din ţă­rile lor sau simple finaliste, dacă de­ţinătoarea este şi campioană, plus CHELSEA, învingătoarea din ediţia trecută. De altfel, printre competi­toare se mai află SPORTING LISA­BONA (victorioasă in 1964) şi Bayern München (1967). Toate aceste trei for­maţii se numără, alături de Rangers Glasgow, Liverpool, Barcelona, Tori­no, Steaua roşie Belgrad şi Sparta Rotterdam, printre favoritele dispu­tei. STEAUA este la cea de a şaptea participare. Mai grăbiţi ca oricînd — din motive care ţin de partida cu Finlanda de la Helsinki — fotbaliştii bucureşteni au jucat meciul lor cu F.C. Hibernians Paolo ieri după-a­miază la La Valetta, unde au termi­nat la egalitate 0-0. Cel mai bun jucător al bucureştenilor a fost por­tarul Coman. In sfirşit, PENTRU DISPUTAREA „CUPEI U.E.F.A.“ S-AU ÎNSCRIS 84 DE ECHIPE. Dreptul de participare a fost stabilit de către U.E.F.A., fie­care federaţie fiind reprezentată cu un număr de echipe — 4, 3, 2 — ho­­tărît de forul continental. Disputa pentru „Cupa U.E.F.A.“ se anunţă a fi de mare atractivi­tate, printre velei­tarele la titlu figurînd echipe fai­moase — REAL MADRID (15 pre­zenţe în „Cupa campionilor“), A. C. MILAN (de două ori campioană a Europei), ATLETICO MADRID şi TOTTENHAM (învingătoare în „Cupa cupelor“), A. C. NAPOLI, DINAMO ZAGREB, LEEDS şi altele. Fotbalul nostru este reprezentat, după cum se ştie, de U.T.A. şi RAPID. Acestea sunt schiţele-portret ale celor trei competiţii europene Inter­­cluburi. Patru formaţii româneşti — Dinamo, Steaua, U.T.A., Rapid — în­cearcă să facă mai mult decit au făcut pînă acum pentru reprezentarea cluburilor noastre la această paradă a vedetelor continentului. Întovără­şite de dorinţele şi speranţele supor­terilor lor. Cit vor reuşi, vom vedea. Noi, la început de drum, le urăm succes ! Iată formaţiile care vor fi aliniate în cele trei meciuri în care sînt angajate echipele noastre : DINAMO : ANDREI — CHERAN, NUNWEILLER III, SATMAREANU II, DELEANU - DINU, R. NUN­WEILLER - SALCEANU, LUCES­­CU, DORU POPESCU, FL. DUMI­­TRESCU. Prima rezervă : DUMI­­TRACHE, SPARTAK TRNAVA : GERYK - DOBIAS, MAJERNIK. HAGARA, VARADIN - KUNA (VALENTO­­VICI), FANDEL, KRUSECKY — MASRNA, ADAMEC, KABAT. Meciul Rapid—A.C. Napoli va fi transmis in întregime de posturile noastre de radio, începind de la ora 21L RAPID : RADUCANU—POP, LU­­­PESCU, MUSAT, CODREA—DINU, DUMITRU — NASTURESCU, ENF DANIEL. NEAGU. ANGELESCU. A.C. NAPOLI : ZOFF—PEREGO. POGLIANA. ZURLINI, PANZANA­­TO — MONTEFUSCO. SORMANI (ABBONDANZA)—JULIANO, MAC­­CHI, ALTAFINI, IMPROTA. U.T.A. : VID­AC—BIR­AU, POJONI, LERETER, POPOVICI — DOMIDE, PETESCU — SIMA. BROSOVSCHI, KUHN II, ROTH. AUSTRIA : PUCHEGGER - FILZ­­MOSER, KIBLER, WINKELBAUER, LARINOWS - HIRNSCHROTD. GROSSER. LIBUDA—HALLA, RIT­TER, WEIDINGER. LA MÜNCHEN T­urneul preolimpic de box Paul Dobrescu şi Gheorghe Ciochină învingători în prima gala Pe ringul instalat în arena circului „Krone“ din München a început tur­neul preolimpic de box la care par­ticipă 71 de pugilişti din 23 de ţări, printre care şi România. In prima gală a turneului, cei doi sportivi români care au urcat trep­tele ringului au terminat învingători, în limitele categoriei uşoară, Paul Dobrescu a obţinut o spectaculoasă victorie prin ko tehnic in rândul trei în faţa boxerului vest-german Burk­­hardt Barnowski. Alte rezultate în­registrate la această categorie : Karol Nemeth (Ungaria) învinge la puncte pe Pierre Petit (Franţa) ; Ulrich Be­yer (R.F. a Germaniei) dispune la puncte de Mohamed Muruli (Uganda), Putte Palm (Suedia) învinge prin ko tehnic pe Erick Sivebaek (Danemar­ca) ; Gerhard Puzicha (R.F. a Ger­maniei) întrece la puncte pe Dirk De Voos (Olanda). La categoria semiușooră, Gheorghe Ciochină a cîștigat la puncte, după o luptă strînsă, meciul cu pugilistul so­vietic Boris Kuznețov. în urma aces­tui succes, Gheorghe Ciochină s-a ca­lificat direct in semifinală, urmînd să intilnească, probabil, pe maghiarul László Juhasz, învingător la puncte in faţa polonezului Jerzy Lewandow­­ski. într-un alt meci al acestei cate­gorii, englezul Georges Singleton şi-a adjudecat victoria la puncte in în­­tilnirea cu elveţianul Hans Schelen­­baum. Rezultate de la alte categorii : semi­­mijlocie : Manfred Wolke (R.D. Ger­mană) învinge prin ko tehnic în run­dul doi pe Karl Goschwind (R.F. a Germaniei) ; Eckhard Dagge (R.F. a Germaniei) dispune la puncte de Comlan Kalipe (Togo) ; semigrea : Nikolai Anfimov (U.R.S.S.) învinge prin ko in rundul doi pe Roger Bar­­low (Anglia). PAGINA 7 Un sfert de veac de la proclamarea Republicii Populare Bulgaria Se împlineşte astăzi un sfert de veac de la procla­marea Republicii Populare Bulgaria. După ani îndelungaţi de luptă curajoasă şi driză, care a culminat, la 9 septembrie 1944, cu răsturnarea regimului monarho-fascist şi instaurarea puterii popu­lare, in faţa poporului bulgar s-a deschis perspectiva unor ample transformări revoluţionare. Doi ani mai tirziu, la 8 septembrie 1946, el s-a pronunţat, cu o majoritate zdrobitoare de voturi, în cadrul unui referendum, pentru definitiva şi totala lichidare a regimului monarhic, pentru dezvoltarea ţării pe calea socialismului, opţiune consfinţită in ziua de 15 septembrie prin proclamarea Republicii Populare Bulgaria, în anii care nu trecut, devenit stăpîn pe propriul său destin, poporul bulgar, sub conducerea Partidului Comunist Bulgar, a desfăşurat o amplă activitate creatoare, realizind prefaceri adinei, structurale, in toate domeniile vieţii politice şi sociale, obţinînd succese remarcabile în dezvoltarea forţelor de pro­ducţie, in edificarea orînduirii noi, socialiste. Cu prilejul acestei sărbători a R.P. Bulgaria, poporul român ii adresează călduroase felicitări şi îi urează să obţină noi succese în dezvoltarea economiei şi culturii, în opera de construire a socialismului, pentru înfăptuirea ţelurilor progresului şi păcii. Dantelăria zecilor de ki­lometri de conducte şi turle argintii anunţă, de departe, prezenţa combinatului chi­mic de la Vraţa, obiectiv de frunte in rindul celor­lalte cetăţi ale chimiei bulgare : Stara Zagora, Vi­­din, Devina, Dimitrov­­grad, Burgas. Despre isto­ricul acestui veritabil izvor de Îngrăşăminte chimice avea să ne relateze pe larg inginerul Ivan Goranov, di­rectorul tehnic. — Combinatul nostru ■— ne spune el — a fost con­struit intr-un timp record, pe un foc sterp, arid, de­numit de localnici „Valea Şoarecelui“, pentru că pe aici culturile creşteau atit de pipernicite incit de pe deal se vedeau şi şoarecii prin ele In afara terenului vitreg, argilos, pe care a trebuit să-l întărim cu plat­forme solide de beton ar­mat, în timpul construcţiei şi la montajul utilajelor a trebuit să învingem nu puţine dificultăţi de ordin tehnic. Citeva agregate, de exemplu, la care s-a folosit un oţel de slabă calitate, le-am înlocuit „din mers“, cu preţul multor zile şi nopţi de calcule şi experi­mentări, cu eforturi susţi­nute din partea întregului colectiv de constructori, mulţi dintre ei astăzi mun­citori şi tehnicieni de nă­dejde ai combinatului. Datorită preocupării sus­ţinute pentru creşterea con­tinuă a competenţei şi efi­cienţei muncii noastre — îşi duce mai departe firul ideii interlocutorul nostru — deşi combinatul nu a atins încă parametrii proiectaţi de 400 000 tone amoniac şi 600 000 tone carbamid pe an — am reuşit, totuşi, ca într-un timp foarte scurt, printr-o producţie de cali­tate şi la un preţ de cost redus să amortizăm toate cheltuielile de construcţie. Acesta este omagiul pe care noi, chimiştii de la Vraţa, il aducem anului 1971, an care pentru ţara noastră are multiple semnificaţii*1971 este anul în care am săr­bătorit împlinirea a opt de­cenii de la întemeierea Partidului Comunist Bulgar, anul în care aniversăm un sfert de veac de existenţă a Republicii Populare Bul­garia, anul în care a avut loc Congresul al X-lea al partidului şi, totodată, pri­mul an al celui de-al şaselea plan cincinal de dez­voltare generală a ţării. — Noi ştim — adaugă directorul tehnic al combi­natului — că aportul nostru la sporirea rodniciei pă­­mîntului trebuie să fie din ce în ce mai mare. In acest sens, împreună cu un grup de cercetători de la un in­stitut de specialitate, ne preocupăm de grăbirea in­troducerii in dirijarea pro­ceselor tehnologice a calcu­latoarelor electronice. In acelaşi timp, acordăm o importanţă deosebită schim­burilor de experienţă cu specialişti din alte ţări, printre care şi România. Intre combinatul nostru şi combinatul chimic din Cra­iova s-au statornicit relaţii strinse de prietenie şi cola­borare fructuoasă, reciproc avantajoasă. De altfel, între Vraţa şi Craiova, oraşe în­frăţite, ca şi între regiunea Vraţa şi judeţul Dolj, au loc frecvente schimburi de delegaţii ale organelor lo­cale de partid, de stat şi obşteşti, de ansambluri ar­tistice, de grupuri de tu­rişti într-una din sălile cu nu­meroase pupitre de coman­dă, care supraveghează, ca nişte ochi de Argus, tot atî­­tea procese complexe, în care gazul metan, descope­rit în împrejurimi, se meta­morfozează în amoniac, l-am intilnit pe şeful de schimb Naiden Iordanov, un tînăr de 27 de ani, un pasionat al tehnicii, care răspunde de un colectiv la fel de tlnăr. — Ca să putem stăpîni şi dirija maşinile şi utila­jele de înaltă tehnicitate cu care sintem­ înzestraţi — ne declară el — trebuie să ne ridicăm neîncetat califica­rea. Fiecare din noi înţelege că meseria de chimist nu se deprinde odată pentru totdeauna, ci trebuie însu­şită zi de zi şi an de an, pe măsură ce apar — şi apar tot mai multe şi mai spectaculoase — noutăţi în acest domeniu. In ce mă priveşte, sunt student la fără frecvenţă la Facultatea de chimie industrială. Pentru ridicarea şi perfec­ţionarea continuă a califică­rii tuturor celor 2 000 de muncitori, ingineri şi tehni­cieni ai combinatului de la Vraţa sunt organizate nume­roase cursuri teoretice şi practice, de care răspund cei mai buni specialişti. In toate secţiile şi sectoa­rele vizitate ale combina­tului, ca şi la centrala ter­moelectrică sau uzina de re­paraţii utilaj chimic din ca­drul acestuia, am­ întilnit dovezi de hărnicie şi însu­fleţire în muncă, hotărîrea fermă a întregului colectiv de aici de a transpune în fapte vrednice de laudă pre­vederile programului Con­gresului al X-lea al P. C. Bulgar privind intensifica­rea procesului de chimizare şi dezvoltare intensivă a agriculturii. Vizita în citadela chimiei de la Vraţa s-a încheiat in faţa unei hale imense, des­tinată depozitării produselor finite. Am folosit termenul hală şi nu depozit pentru că nici amoniacul, nici car­­bamidul, nici apa amonia­­cală realizate în retortele şi turlele sale argintii nu po­posesc aici mai mult de o zi sau două. Zilnic, peste 100 de vagoane de îngrăşă­minte chimice se îndreaptă din Viaţa spre diferite col­ţuri ale Bulgariei, precum şi spre numeroase ţări ale lumii. Vorbindu-ne de perspec­tivele de dezvoltare ale combinatului, de preocupa­rea pentru continua creştere şi diversificare a producţiei, arătindu-ne in apropiere un loc tot aşa de nisipos, arid, ca şi cel de odinioară, pe care se ridicase pavilionul în care ne aflam, gazdele ne-au spus că acolo se vor construi noi blocuri de lo­cuinţe pentru chimiştii din Vraţa, o şcoală şi o policli­nică, o casă de cultură şi magazine comerciale,­­ un parc, un stadion, o bază tu­ristică şi de agrement. In curind, pe locurile stabilite de topografi vor apărea in­dicatoarele viitoarelor con­strucţii. Iar carnetul repor­terului va avea de înregis­trat noi ,­premierea de gală, rod al strădaniilor construc­torilor de aici, a căror hăr­nicie a devenit cunoscută in întreaga Bulgarie. Petre POPA In citadela chimiei de la Vraţa CORESPONDENTA SPECIALA ÎN CÎTEVA RÎNDURI ZILELE ACESTEA, forul interna­ţional de fotbal a acordat ECUSO­NUL F.I.F.A. ARBITRULUI RO­MAN, GHEORGHE LIMONA. În a­cest fel, nouă arbitri din ţara noas­tră sunt în prezent deţinători ai ecu­sonului F.I.F.A. IN RUNDA A 10-A a turneului in­ternaţional feminin de şah de la Piotrkov Trybunalski (Polonia), ma­­estra sovietică Semionova a învins-o pe Radzikowska, iar jucătoarea ro­mâncă Margareta Perevoznic (cu pie­sele negre) a cîștigat la poloneza Hellwig. Alte rezultate : Asenova- Pogorevici 1—0; Heemgkerk-Timmer 1—0; Kowalska-Rybarska 1—0; Henz­­lein-Szota 1—0, în clasament conduce Semionova (U.R.S.S.) cu 8 puncte, urmată de Henzlein (R.D. Germană) — 7,5 punc­te, Heemskerk (Olanda) — 6,5 puncte etc. ÎN CEL DE-AL PATRULEA MECI susţinut in cadrul campionatelor eu­ropene masculine de baschet, selec­ţionata României a întilnit la Essen formaţia Poloniei. După ce la pauză scorul a fost egal : 39—39, în final victoria a revenit baschetbaliştilor polonezi cu 80—74. Astăzi echipa României va juca cu reprezentativa Spaniei. IN ZIUA A PATRA A CAMPIO­NATELOR EUROPENE MASCULINE DE BASCHET s-au disputat partide în cadrul grupei B de la Böblingen. Cele două favorite au obţinut victorii clare . Iugoslavia a învins cu scorul de 118—98 (60—54) formaţia Israelu­lui, iar Italia a dispus cu 67—53 (36— 31) de echipa Turciei. Intr-un alt meci, reprezentativa Bulgariei a în­trecut cu 85—74 (51—39) selecționata Cehoslovaciei. Indiferent de rezultatele ce se vor înregistra in ultima etapă, echipele Iugoslaviei și Italiei s-au calificat pentru semifinalele competiției. România, campioană balcanică la polo juniori La Atena au luat sfirşit întrecerile Balcaniadei de înot şi polo rezervate juniorilor. Turneul de polo pe apă a fost cîş­tigat de selecţionata României, care în finală a învins cu scorul de 7—6 (după două prelungiri) echipa Gre­ciei. Astăzi se împlinesc 150 de ani de cind poporul costarican şi-a cîşti­gat, cu arma în mină, independenţa de sub dominaţia spaniolă. De-a lungul anilor, poporul Coastei Bogate (cum au denumit această mică ţară din America Centrală oamenii lui Columb), a fost nevoit să lupte în mai multe rînduri pentru a-şi păstra independenţa. Monumentul ri­dicat în faţa clădirii Adunării legislative din capitala ţării, San José, in memoria eroului naţional Juan Santa María, este simbolul luptei poporului costarican pentru independenţă naţională, pentru libertăţi democratice şi progres social. în ultimii ani, eforturile poporului costarican s-au îndreptat spre o mai intensă dezvoltare a industriei, o redistribuire echitabilă a pămîn­­turilor, diversificarea producţiei agricole şi încurajarea economiei na­ţionale. între România şi Costa Rica s-au stabilit, in cursul anului trecut, relaţii diplomatice, expresie a dorinţei celor două ţări de a stringe şi mai mult relaţiile de prietenie şi colaborare, bazate pe respectul reciproc, în folosul popoarelor noastre şi al păcii şi înţelegerii în în­treaga lume. Cu prilejul sărbătorii naţionale, poporul român transmite poporului costarican călduroase felicitări şi urări de noi succese pentru bună­starea şi progresul întregii ţări. In fotografie : Vedere din capitala ţării, San Jose. LA FABRICA DE CONFECŢII BOTOŞANI Importante economii la materia primă­­şi materiale auxiliare BOTOŞANI (corespondentul „Scînteii“ N. Zamfirescu).­­ Marca Fabricii de confecţii din Botoşani a devenit de mult o garanţie pentru calitatea pro­duselor realizate aici. An de an, confecţiile executate in a­­ceastă cunoscută unitate indus­trială botoşăneană devin mai competitive, întrunind aprecie­rea unanimă a beneficiarilor din ţară şi de peste hotare. Dar harnicul colectiv al fabricii a obţinut rezultate bune şi în ceea ce priveşte indicatorii fi­nanciari ai planului de produc­ţie. în prezent, fiecare munci­tor al întreprinderii este pre­ocupat să realizeze economii tot mai însemnate la materia pri­mă şi materialele auxiliare. Ca urmare, de la începutul anului şi pînă „la zi", s-au economisit 4 800 mp ţesături, din care se pot confecţiona 1500 cămăşi şi 1 200 perechi pantaloni. Aseme­nea economii — fără a leza cituşi de puţin nivelul calitativ al produselor — au fost posibile prin organizarea ştiinţifică a producţiei, prin amplasarea ju­dicioasă a şabloanelor pe ţesă­tură, prin utilizarea metodei combinării pe talii și grosimi, ca și prin alte procedee mo­derne.

Next