Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)

1971-10-15 / nr. 8938

încheierea în condiţii optime a insăminţărilor depinde acum de ELIBERAREA NEINTIRZIA­TĂ A TERENURILOR în ultimele zile se înregistrează un­ ritm intens în executarea lu­crărilor agricole de sezon, datorită atît timpului frumos, cit mai ales măsurilor luate pentru îmbunătăţi­rea organizării muncii şi folosirii la întreaga capacitate a mijloace­lor mecanice şi de transport. Potri­vit datelor centralizate la minis­ter, pînă în ziua de 13 octombrie a.c. însăminţarea griului s-a efec­tuat în proporţie de 63 la sută in întreprinderile agricole de stat şi 69 la sută in cooperativele agricole. După cum s-a mai anunţat, în ju­deţul Galaţi s-a terminat semăna­tul griului. Această lucrare este efectuată în proporţie de 91 la sută în cooperativele agricole din jude­ţul Satu-Mare, 84 la sută în judeţul Brăila, 81 la sută în Vrancea etc. Insămînţările sint întîrziate, în­deosebi, în judeţele din centrul şi nordul ţării — doar 60 la sută din suprafe­ţe — deşi in această zonă lucrările trebuie încheiate mai repede. Pină in prezent, cooperati­vele agricole din judeţul Sibiu au insămînţat numai 33 la sută din su­prafeţele prevăzute cu grîu, Co­văsită — 34 la sută, Braşov — 43­­ sută, Harghita — 47 la sută. Stadiul semănatului arată că sint imperios necesare măsuri pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Obiectivul precis in această direcţie este terminarea semănatului, griu­lui, încă in această săptămină, in majoritatea unităţilor agricole şi în­săminţarea întregii suprafeţe pla­nificate cu această cultură in pri­mele zile ale săptămînii viitoare. Se apreciază că există forţe meca­nice suficiente, iar actuala capaci­tate de lucru a semănătorilor asi­gură respectarea timpului optim de semănat. Dar, după cum este cu­noscut, încheierea insăminţărilor depinde în foarte mare măsură de rezolvarea unui complex de pro­bleme referitoare la recoltarea, eli­berarea şi pregătirea terenului des­tinat griului. încă de la consfătuirile privind cultura griului au fost indicate măsuri pentru eliberarea cu priori­tate a suprafețelor ocupate de cul­turile tîrzii care constituie premer­(Continuare in pag. a III-a) Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist Mexican Joi seara a sosit in Capitală o de­legaţie a Partidului Comunist Mexi­can, condusă de tovarăşul Arnoldo Martinez Verdugo, prim-secretar al C.C. al P.C.M., care, la invitaţia Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, va face o vizită de prietenie în ţara noastră. La aeroportul Otopeni, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. A sosit toamna. Miros de must dulce, de pas­­tramă, de ţuică fiartă... Se zice că tocmai In acest a­­notimp îşi recrutează al­coolul, mai mult ca ori­­clnd, adepţi din rîndul con­ducătorilor auto. Oare aşa să fie ? Din păcate — ne-am convins — nu e vor­ba de o simplă vorbă cu... circulaţie. Avem de-a face cu o realitate confirmată in întregime de o recentă acţiune de control organi­zată în mai multe judeţe de INSPECTORATUL GE­NERAL AL MILIŢIEI. Deci, la drum ! ...Ora 6,10 — Ne aflăm pe şoseaua Focşani-Buzău împreună cu căpitanul de miliţie Haralambie Ciornea. In dreptul comunei Po­peşti, organele de circu­laţie opresc autocamionul 21—VN—654, care aparţine autobazei Focşani, coloana Gugeşti. După ce salută politicos, lucrătorul de mi­liţie cere actele la control. Dar, în clipa în care le pri­meşte, vedem că îşi duce protector mina la nas. Ur­mează inevitabila­ între­bare : — De ce v-aţi urcat beat la volan ? — Ştiţi, zimbeşte strîmb conducătorul auto Mitică Cristea,­­ cam frig dimi­neaţa. Am băut şi eu un păhărel să mă mai încăl­zesc... („Păhărelul“­— cum aveam să aflăm mai tîrziu — măsura de fapt 1 litru de vin — n.a.). Cum să calificăm o ase­menea faptă ? Inconştien­ţă, iresponsabilitate ? Şi una, şi alta ! Un astfel de „conducător“, cu apucături de alcoolic inveterat, care abia sculat din pat s-apucă să toarne pe gît litrul da vin, nu are ce căuta la vo­lan. Este o lege a acestei meserii — şi organele de miliţie au aplicat-o întoc­mai : conducătorului Mitică Cristea i-a fost suspendat pe loc permisul de condu­cere ! Ne mai stăruia in minte actul iresponsabil al şofe­rului de la Focşani, cînd, ajunşi la Buzău, suntem­ martorii unei scene de ne­crezut. Autovehiculul 31— B—8581 — aparţinând unui şantier local -­ cel al I.C.M.I.A. — circula real­mente pe străzile oraşului pe două... cărări. — Să spun drept, am băut — îngăimează şoferul Gh. Constantin. — De ce ? Există o pre­vedere clară in legea circu­laţiei — şoferii nu au voie să se urce la volan după ce au consumat alcool. O cu­noaşteţi ? — Da, dar ştiţi, noi fa­cem chef după masă la Opriţi alcoolul să urce la volan! Concluziile unui raid-anchetă întreprins cu organele de miliţie şantier (1­7) şi pe mine m-au trimis după vin (in­tr-adevăr, in cabină s-au găsit 4—5 sticle de vin — n.a.). Cum să cumperi, frate, fără să guşti ? N-am reprodus această declaraţie pentru un amu­zament ieftin, ci pentru a demonstra cu cită uşurinţă sunt gata unii conducători auto să pună în pericol vieţile altora şi, fireşte, propria viaţă — pentru un pahar de alcool ! Ceea ce surprind in acest caz sint, pe de o parte, toleranţa, pe de alta, indisciplina, exis­tente in cadrul unităţilor posesoare de parcuri auto. Pentru că, e limpede, dacă n-ar exista această tole­ranţă, o atitudine de „tre­cere cu vederea“, n-ar fi posibil ca un şofer să plece ziua nămiaza mare cu ma­şina la tîrg după vin, fără ca nimeni — ne gîndim, în primul rind, la şeful de garaj, la şeful de coloană — să nu ştie şi să nu in­tervină. Dacă in cazuri ca cele relatate mai sus am avut de-a face cu beţivi sadea, oameni care trebuie să iu-Constantin PRIESCU (Continuare in pag. a 11-a) PROLIT­AM DIN TOATI ȚARILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8938 Vineri 15 octombrie 1971 1­­6 PAGINI _____________________________________­__________________ 30 BANI ÎN PAGINA A II-A Plenare lărgite ale comitetelor de partid din ministere, instituţii centrale şi uniuni de creaţie „Vom acţiona cu fermitate şi consecvenţă pentru în­făptuirea programului de educare comunistă a între­gului popor“ Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu IN ZIARUL DE AZI: • CUM AU „GĂSIT" CE­TĂŢENII HUNEDOAREI 50 MILIOANE LEI • COMPETENŢĂ ŞI PA­SIUNE PENTRU PRO­GRESUL PRODUCŢIEI • O MANIFESTARE ECO­NOMICA DE PRESTI­GIU • COMUNISTUL ÎN AŞ­TEPTAREA ÎNTRU­CHIPĂRII CA EROU PRINCIPAL AL DRA­MATURGIEI ORIGI­NALE • Cronica filmului: „TIMPUL BERZELOR"; „N-AM C­Â­N­T­A­T NICIODATĂ PENTRU TATA" • FAPTUL DIVERS Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, participă la festivităţile prilejuite de aniversarea creării statului iranian Joi dimineaţa a părăsit Capitala, indreptîndu-se spre Iran, preşedin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia şahinşa­­hului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, va participa la festivităţile prilejuite de cea de-a 2 500-a aniversare a creării statului iranian. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de George Macovescu, prim-adjunct al ministrului aface­rilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantines­­cu, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă Sadegh­­Sadrieh, ambasadorul Iranului la Bucureşti, membri ai Am­basadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noas­tră. Un mare număr de cetăţeni ai Ca­pitalei, aflaţi pe aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat, au ovaţionat în­delung, exprimindu-şi şi cu acest prilej sentimentele de stimă şi res­pect faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un grup de pionieri au oferit flori. După ce survolează teritoriile Bul­gariei şi Turciei, avionul prezidenţial aterizează, în după-amiaza zilei de joi, la Shiraz. In întîmpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, au venit pe aero­port Alteţa Sa prinţul Abdel Reza Pahlavi, fratele şahinşahului Iranu­lui, M. Bahrami, şeful protocolului Ministerului Afacerilor Externe, şi alte persoane oficiale. A fost, de a­­semenea, prezent Alexandru Roabă, ambasadorul României la Teheran. De la Shiraz, un elicopter al curţii imperiale poartă pe înalţii oaspeţi români spre anticul Persepolis, ca­pitala fostului imperiu persan al dinastiei Ahemenizilor, locul de des­făşurare a festivităţilor consacrate aniversării creării statului iranian. La Persepolis, preşedintele Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au fost întîmpinaţi cu deosebită cordialitate de şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi de îm­părăteasa Farah. Şahinşahul Iranu­lui cu soţia sa au adresat călduroase urări de bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale. După intonarea imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Iranului, preşedintele Ceauşescu şi şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr au trecut în revistă garda de onoare. înalţii oaspeţi români au fost conduşi apoi de suveranii Ira­nului spre reşedinţa ce le-a fost pusă la dispoziţie. Pentru primirea oaspeţilor, în apro­pierea oraşului Persepolis a fost con­struit un orăşel din corturi reprodu­când o tabără ahemenidă, iar corturila — locuinţele vechilor persani. Intre corturi se află largi magistrale asfal­tate purtind denumirea a cinci conti­nente, în faţa corturilor sunt arbo­rate drapelele de stat ale ţărilor par­ticipante la festivităţi. Persepolisul este bine cunoscut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, care au avut prilejul să îl admire în urmă cu doi ani, în timpul vi­zitei oficiale făcute în Iran. A­­tunci, oaspeţii români au dat această apreciere! „Anticul Persepolis pe care l-am vizitat cu deosebit interes ne-a deschis în faţă o emoţionantă pagină a istoriei milenare a unui po­por cu strălucite tradiţii de civiliza­ţie şi cultură“. Joi seara preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au participat la banchetul oferit de şahinşahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah, în onoarea înalte­lor personalităţi participante la festi­vităţi. Printre invitaţi s-au aflat şefi de state, de guvern şi alţi conducători din 69 de ţări. Luînd cuvîntul cu acest prilej, su­veranul iranian a urat bun venit înalţilor oaspeţi şi le-a mulţumit căl­duros pentru participarea la jubileul statului iranian. Relevînd legătura dintre tradiţiile istorice ale poporului iranian şi realităţile de astăzi, şahin­şahul şi-a exprimat speranţa în edi­ficarea unei lumi a păcii, înţelegerii şi cooperării între naţiuni. In această operă de interes general, a spus el, fiecare naţiune este che­mată să-şi aducă contribuţia proprie, originală, spre binele şi progresul material şi spiritual al întregii ome­niri. După banchet, preşedintele Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu celelalte personalităţi prezente la festivităţi, au asistat la un spec­tacol „Sunet şi lumină“, evocind momente memorabile din trecutul oraşului Persepolis, al cărui destin se împleteşte strîns cu milenara istoria a statului iranian. (Agerpres) ★ * Survolind teritoriul Republicii Populare Bulgaria, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Con­­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, a transmis de la bordul avionului o telegramă tovarăşului Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. „Zburînd deasupra teritoriului R. P. Bul­garia, în drum spre Iran — se spune în telegramă —­ vă adresez un salut cordial şi cele mai calde urări de sănătate şi fericire dv. personal, iar po­porului frate bulgar urări de noi succese în construirea socialismului şi în­florirea patriei sale*4. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat preşedintelui Repu­blicii Turcia, Cevdet Sunay, o telegramă de la bordul avionului prezidenţial. „Cu prilejul survolării teritoriului Republicii Turcia — se spune în tele­gramă — doresc să vă transmit dv. şi întregului popor turc un salut cordial şi cele mai bune urări de prosperitate şi pace“. UN PAS POZITIV IN evoluţia raporturilor SOVIETO-AMERICANE, O NOUA CONFIRMARE A VALABILITĂŢII UNIVERSALE A METODEI CONTACTELOR POLITICE Ziarele au informat despre înţele­gerea intervenită între conducătorii U.R.S.S. şi S.U.A. cu privire la orga­nizarea unei întîlniri la nivelul cel mai înalt la Moscova, in a doua ju­mătate a lunii mai 1972, întîlnire in cursul căreia vor fi abordate princi­palele probleme actuale, în scopul îmbunătăţirii relaţiilor bilaterale şi al consolidării perspectivelor păcii generale. Aducind unele detalii în cadrul con­ferinţei de presă in care a anunţat viitoarea sa vizită în U.R.S.S., pre­şedintele Nixon a subliniat că acor­dul cu privire la vizită a fost pre­cedat de un şir de discuţii şi contacte la niveluri inferioare, urmate apoi de vizita ministrului de afaceri ex­terne al U.R.S.S., care a prezentat, cu acest prilej, o invitaţie oficială. Precizînd că vizita sa la Moscova va avea un caracter pronunţat de lu­cru, fiind întreprinsă „în scopul îm­bunătăţirii relaţiilor dintre S.U.A. şi Uniunea Sovietică", preşedintele S.U.A. a remarcat că, in ultimii doi ani, au fost obţinute progrese în raporturile sovieto-americane. După aprecierea preşedintelui S.U.A., „mai 1972 va fi o perioadă în care progresul într-o serie de domenii, pe care le examinăm in prezent cu U­­niunea Sovietică, va atinge un sta­diu care să permită conferinţei la cel mai inart nivel să devină eficientă“. In conferinţa sa de presă, preşedin­tele S.U.A. a insistat, de asemenea, asupra ideii că vizita la Moscova nu depinde de vizita la Pekin, anunţată anterior . „Nici una din aceste vizite, a spus preşedintele, nu este efectuată in scopul exploatării divergenţelor care ar putea eseista intre cele două naţiuni Nici una nu va avea loc in detrimentul vreuneia din aceste na­ţiuni". A fost, de asemenea, subli­niată ideea că, in pofida divergenţe­lor cu ţările ce urmează a fi vizi­tate, „trebuie recunoscut, in acelaşi timp, că in clipa de faţă nu există vreo alternativă la tratative“. Ştirea privind vizita la Moscova a preşedintelui Nixon a fost primită cu viu interes şi apreciată pozitiv de opinia publică din România socialis­tă, ca şi din numeroase alte ţări ale lumii. In cadrul acestui larg ecou internaţional, cercurile politice din diferite ţări ale lumii, presa interna­ţională salută încheierea acordului privind întîlnirea dintre condu­cătorii Uniunii Sovietice şi preşedin­tele Nixon. „Aceste contacte, se a­­rată într-o declaraţie a guvernului italian, sunt o contribuţie eficace la echilibrul mondial şi o etapă impor­tantă a procesului de destindere, care nu se poate desfăşura decit respec­­tindu-se interesele tuturor ţărilor“. Cercurile guvernamentale japoneze o consideră ca o expresie „a liniei de reglementare a problemelor inter­naţionale prin intermediul convorbi­rilor, menită să contribuie la destin­derea climatului internaţional, la in­staurarea securităţii în Asia de Sud- Est“. Ministerul de Externe britania salută vizita „drept un progres im­portant in dialogul dintre S.U.A. şi U.R.S.S.“. „Guvernul R.F.G., se rele­vă într-o declaraţie dată publicităţii la Bonn, apreciază această vizită drept o nouă confirmare a politicii sale de reglementare a relaţiilor Est-Vest“. Purtătorul de cuvînt al secretarului general al O.N.U., U Thiant, a declarat că acesta conside­ră proiectata vizită ca „un alt pas în direcţia îmbunătăţirii relaţiilor dintre cele două ţări“. In acelaşi sens, premierul Indiei, Indira Gandhi, a afirmat că vizita „va fi un prilej pentru o mai bună înţelegere reci­procă între Statele Unite şi Uniunea Sovietică“. Reacţiile presei internaţionale se înscriu, de asemenea, intr-un sens pozitiv. Intr-un comentariu ■ al agen­ţiei oficiale a Republicii Populare Polone — P.A.P. — se subliniază : „Comunicatul oficial privind apro­piata vizită a lui Nixon la Moscova constituie, fără îndoială, un eveni­ment de o mare semnificaţie“. Ară­­tind apoi că „acordul cu privire la vizită este rezultatul eforturilor U.R.S.S. şi al unei schimbări ame­ricane în direcţia realismului politic“, agenţia apreciază : „Faptul că vizita lui Nixon a fost anunţată cu şapte luni înainte demonstrează că cele două părţi acordă acestei vizite o mare importanţă, că îşi pun speran­ţe în evoluţia favorabilă în relaţiile bilaterale“. La rîndul său, influentul cotidian american „NEW YORK TIMES" îşi exprimă părerea că „au apărut posibilităţi noi in vederea u­­nei îmbunătăţiri substanţiale a rela­ţiilor dintre S.U.A., pe de o parte, U.R.S.S. şi R. P. Chineză, pe de alta. Asemenea întîlniri directe sunt tot­deauna primite cu satisfacţie de opi­nia publică internaţională şi omul de rind“ — iar agenţia U.P.I. menţionea­ză că anunţarea vizitei survine unei perioade de evidentă „încălzire“­a relaţiilor dintre cele două puteri, convorbirile SALT şi acordul cu pri­vire la Berlinul occidental fiind două din elementele majore care au con­tribuit la această atmosferă. Romulus CAPLESCU (Continuare în pag. a V-aru

Next