Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)
1971-10-15 / nr. 8938
încheierea în condiţii optime a insăminţărilor depinde acum de ELIBERAREA NEINTIRZIATĂ A TERENURILOR în ultimele zile se înregistrează un ritm intens în executarea lucrărilor agricole de sezon, datorită atît timpului frumos, cit mai ales măsurilor luate pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi folosirii la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice şi de transport. Potrivit datelor centralizate la minister, pînă în ziua de 13 octombrie a.c. însăminţarea griului s-a efectuat în proporţie de 63 la sută in întreprinderile agricole de stat şi 69 la sută in cooperativele agricole. După cum s-a mai anunţat, în judeţul Galaţi s-a terminat semănatul griului. Această lucrare este efectuată în proporţie de 91 la sută în cooperativele agricole din judeţul Satu-Mare, 84 la sută în judeţul Brăila, 81 la sută în Vrancea etc. Insămînţările sint întîrziate, îndeosebi, în judeţele din centrul şi nordul ţării — doar 60 la sută din suprafeţe — deşi in această zonă lucrările trebuie încheiate mai repede. Pină in prezent, cooperativele agricole din judeţul Sibiu au insămînţat numai 33 la sută din suprafeţele prevăzute cu grîu, Covăsită — 34 la sută, Braşov — 43 sută, Harghita — 47 la sută. Stadiul semănatului arată că sint imperios necesare măsuri pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Obiectivul precis in această direcţie este terminarea semănatului, griului, încă in această săptămină, in majoritatea unităţilor agricole şi însăminţarea întregii suprafeţe planificate cu această cultură in primele zile ale săptămînii viitoare. Se apreciază că există forţe mecanice suficiente, iar actuala capacitate de lucru a semănătorilor asigură respectarea timpului optim de semănat. Dar, după cum este cunoscut, încheierea insăminţărilor depinde în foarte mare măsură de rezolvarea unui complex de probleme referitoare la recoltarea, eliberarea şi pregătirea terenului destinat griului. încă de la consfătuirile privind cultura griului au fost indicate măsuri pentru eliberarea cu prioritate a suprafețelor ocupate de culturile tîrzii care constituie premer(Continuare in pag. a III-a) Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist Mexican Joi seara a sosit in Capitală o delegaţie a Partidului Comunist Mexican, condusă de tovarăşul Arnoldo Martinez Verdugo, prim-secretar al C.C. al P.C.M., care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, va face o vizită de prietenie în ţara noastră. La aeroportul Otopeni, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. A sosit toamna. Miros de must dulce, de pastramă, de ţuică fiartă... Se zice că tocmai In acest anotimp îşi recrutează alcoolul, mai mult ca oriclnd, adepţi din rîndul conducătorilor auto. Oare aşa să fie ? Din păcate — ne-am convins — nu e vorba de o simplă vorbă cu... circulaţie. Avem de-a face cu o realitate confirmată in întregime de o recentă acţiune de control organizată în mai multe judeţe de INSPECTORATUL GENERAL AL MILIŢIEI. Deci, la drum ! ...Ora 6,10 — Ne aflăm pe şoseaua Focşani-Buzău împreună cu căpitanul de miliţie Haralambie Ciornea. In dreptul comunei Popeşti, organele de circulaţie opresc autocamionul 21—VN—654, care aparţine autobazei Focşani, coloana Gugeşti. După ce salută politicos, lucrătorul de miliţie cere actele la control. Dar, în clipa în care le primeşte, vedem că îşi duce protector mina la nas. Urmează inevitabila întrebare : — De ce v-aţi urcat beat la volan ? — Ştiţi, zimbeşte strîmb conducătorul auto Mitică Cristea, cam frig dimineaţa. Am băut şi eu un păhărel să mă mai încălzesc... („Păhărelul“— cum aveam să aflăm mai tîrziu — măsura de fapt 1 litru de vin — n.a.). Cum să calificăm o asemenea faptă ? Inconştienţă, iresponsabilitate ? Şi una, şi alta ! Un astfel de „conducător“, cu apucături de alcoolic inveterat, care abia sculat din pat s-apucă să toarne pe gît litrul da vin, nu are ce căuta la volan. Este o lege a acestei meserii — şi organele de miliţie au aplicat-o întocmai : conducătorului Mitică Cristea i-a fost suspendat pe loc permisul de conducere ! Ne mai stăruia in minte actul iresponsabil al şoferului de la Focşani, cînd, ajunşi la Buzău, suntem martorii unei scene de necrezut. Autovehiculul 31— B—8581 — aparţinând unui şantier local - cel al I.C.M.I.A. — circula realmente pe străzile oraşului pe două... cărări. — Să spun drept, am băut — îngăimează şoferul Gh. Constantin. — De ce ? Există o prevedere clară in legea circulaţiei — şoferii nu au voie să se urce la volan după ce au consumat alcool. O cunoaşteţi ? — Da, dar ştiţi, noi facem chef după masă la Opriţi alcoolul să urce la volan! Concluziile unui raid-anchetă întreprins cu organele de miliţie şantier (17) şi pe mine m-au trimis după vin (intr-adevăr, in cabină s-au găsit 4—5 sticle de vin — n.a.). Cum să cumperi, frate, fără să guşti ? N-am reprodus această declaraţie pentru un amuzament ieftin, ci pentru a demonstra cu cită uşurinţă sunt gata unii conducători auto să pună în pericol vieţile altora şi, fireşte, propria viaţă — pentru un pahar de alcool ! Ceea ce surprind in acest caz sint, pe de o parte, toleranţa, pe de alta, indisciplina, existente in cadrul unităţilor posesoare de parcuri auto. Pentru că, e limpede, dacă n-ar exista această toleranţă, o atitudine de „trecere cu vederea“, n-ar fi posibil ca un şofer să plece ziua nămiaza mare cu maşina la tîrg după vin, fără ca nimeni — ne gîndim, în primul rind, la şeful de garaj, la şeful de coloană — să nu ştie şi să nu intervină. Dacă in cazuri ca cele relatate mai sus am avut de-a face cu beţivi sadea, oameni care trebuie să iu-Constantin PRIESCU (Continuare in pag. a 11-a) PROLITAM DIN TOATI ȚARILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8938 Vineri 15 octombrie 1971 16 PAGINI _______________________________________________________ 30 BANI ÎN PAGINA A II-A Plenare lărgite ale comitetelor de partid din ministere, instituţii centrale şi uniuni de creaţie „Vom acţiona cu fermitate şi consecvenţă pentru înfăptuirea programului de educare comunistă a întregului popor“ Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu IN ZIARUL DE AZI: • CUM AU „GĂSIT" CETĂŢENII HUNEDOAREI 50 MILIOANE LEI • COMPETENŢĂ ŞI PASIUNE PENTRU PROGRESUL PRODUCŢIEI • O MANIFESTARE ECONOMICA DE PRESTIGIU • COMUNISTUL ÎN AŞTEPTAREA ÎNTRUCHIPĂRII CA EROU PRINCIPAL AL DRAMATURGIEI ORIGINALE • Cronica filmului: „TIMPUL BERZELOR"; „N-AM CÂNTAT NICIODATĂ PENTRU TATA" • FAPTUL DIVERS Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, participă la festivităţile prilejuite de aniversarea creării statului iranian Joi dimineaţa a părăsit Capitala, indreptîndu-se spre Iran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia şahinşahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, va participa la festivităţile prilejuite de cea de-a 2 500-a aniversare a creării statului iranian. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă SadeghSadrieh, ambasadorul Iranului la Bucureşti, membri ai Ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, aflaţi pe aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat, au ovaţionat îndelung, exprimindu-şi şi cu acest prilej sentimentele de stimă şi respect faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un grup de pionieri au oferit flori. După ce survolează teritoriile Bulgariei şi Turciei, avionul prezidenţial aterizează, în după-amiaza zilei de joi, la Shiraz. In întîmpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, au venit pe aeroport Alteţa Sa prinţul Abdel Reza Pahlavi, fratele şahinşahului Iranului, M. Bahrami, şeful protocolului Ministerului Afacerilor Externe, şi alte persoane oficiale. A fost, de asemenea, prezent Alexandru Roabă, ambasadorul României la Teheran. De la Shiraz, un elicopter al curţii imperiale poartă pe înalţii oaspeţi români spre anticul Persepolis, capitala fostului imperiu persan al dinastiei Ahemenizilor, locul de desfăşurare a festivităţilor consacrate aniversării creării statului iranian. La Persepolis, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au fost întîmpinaţi cu deosebită cordialitate de şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi de împărăteasa Farah. Şahinşahul Iranului cu soţia sa au adresat călduroase urări de bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale. După intonarea imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Iranului, preşedintele Ceauşescu şi şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr au trecut în revistă garda de onoare. înalţii oaspeţi români au fost conduşi apoi de suveranii Iranului spre reşedinţa ce le-a fost pusă la dispoziţie. Pentru primirea oaspeţilor, în apropierea oraşului Persepolis a fost construit un orăşel din corturi reproducând o tabără ahemenidă, iar corturila — locuinţele vechilor persani. Intre corturi se află largi magistrale asfaltate purtind denumirea a cinci continente, în faţa corturilor sunt arborate drapelele de stat ale ţărilor participante la festivităţi. Persepolisul este bine cunoscut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, care au avut prilejul să îl admire în urmă cu doi ani, în timpul vizitei oficiale făcute în Iran. Atunci, oaspeţii români au dat această apreciere! „Anticul Persepolis pe care l-am vizitat cu deosebit interes ne-a deschis în faţă o emoţionantă pagină a istoriei milenare a unui popor cu strălucite tradiţii de civilizaţie şi cultură“. Joi seara preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au participat la banchetul oferit de şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah, în onoarea înaltelor personalităţi participante la festivităţi. Printre invitaţi s-au aflat şefi de state, de guvern şi alţi conducători din 69 de ţări. Luînd cuvîntul cu acest prilej, suveranul iranian a urat bun venit înalţilor oaspeţi şi le-a mulţumit călduros pentru participarea la jubileul statului iranian. Relevînd legătura dintre tradiţiile istorice ale poporului iranian şi realităţile de astăzi, şahinşahul şi-a exprimat speranţa în edificarea unei lumi a păcii, înţelegerii şi cooperării între naţiuni. In această operă de interes general, a spus el, fiecare naţiune este chemată să-şi aducă contribuţia proprie, originală, spre binele şi progresul material şi spiritual al întregii omeniri. După banchet, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu celelalte personalităţi prezente la festivităţi, au asistat la un spectacol „Sunet şi lumină“, evocind momente memorabile din trecutul oraşului Persepolis, al cărui destin se împleteşte strîns cu milenara istoria a statului iranian. (Agerpres) ★ * Survolind teritoriul Republicii Populare Bulgaria, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a transmis de la bordul avionului o telegramă tovarăşului Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. „Zburînd deasupra teritoriului R. P. Bulgaria, în drum spre Iran — se spune în telegramă — vă adresez un salut cordial şi cele mai calde urări de sănătate şi fericire dv. personal, iar poporului frate bulgar urări de noi succese în construirea socialismului şi înflorirea patriei sale*4. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat preşedintelui Republicii Turcia, Cevdet Sunay, o telegramă de la bordul avionului prezidenţial. „Cu prilejul survolării teritoriului Republicii Turcia — se spune în telegramă — doresc să vă transmit dv. şi întregului popor turc un salut cordial şi cele mai bune urări de prosperitate şi pace“. UN PAS POZITIV IN evoluţia raporturilor SOVIETO-AMERICANE, O NOUA CONFIRMARE A VALABILITĂŢII UNIVERSALE A METODEI CONTACTELOR POLITICE Ziarele au informat despre înţelegerea intervenită între conducătorii U.R.S.S. şi S.U.A. cu privire la organizarea unei întîlniri la nivelul cel mai înalt la Moscova, in a doua jumătate a lunii mai 1972, întîlnire in cursul căreia vor fi abordate principalele probleme actuale, în scopul îmbunătăţirii relaţiilor bilaterale şi al consolidării perspectivelor păcii generale. Aducind unele detalii în cadrul conferinţei de presă in care a anunţat viitoarea sa vizită în U.R.S.S., preşedintele Nixon a subliniat că acordul cu privire la vizită a fost precedat de un şir de discuţii şi contacte la niveluri inferioare, urmate apoi de vizita ministrului de afaceri externe al U.R.S.S., care a prezentat, cu acest prilej, o invitaţie oficială. Precizînd că vizita sa la Moscova va avea un caracter pronunţat de lucru, fiind întreprinsă „în scopul îmbunătăţirii relaţiilor dintre S.U.A. şi Uniunea Sovietică", preşedintele S.U.A. a remarcat că, in ultimii doi ani, au fost obţinute progrese în raporturile sovieto-americane. După aprecierea preşedintelui S.U.A., „mai 1972 va fi o perioadă în care progresul într-o serie de domenii, pe care le examinăm in prezent cu Uniunea Sovietică, va atinge un stadiu care să permită conferinţei la cel mai inart nivel să devină eficientă“. In conferinţa sa de presă, preşedintele S.U.A. a insistat, de asemenea, asupra ideii că vizita la Moscova nu depinde de vizita la Pekin, anunţată anterior . „Nici una din aceste vizite, a spus preşedintele, nu este efectuată in scopul exploatării divergenţelor care ar putea eseista intre cele două naţiuni Nici una nu va avea loc in detrimentul vreuneia din aceste naţiuni". A fost, de asemenea, subliniată ideea că, in pofida divergenţelor cu ţările ce urmează a fi vizitate, „trebuie recunoscut, in acelaşi timp, că in clipa de faţă nu există vreo alternativă la tratative“. Ştirea privind vizita la Moscova a preşedintelui Nixon a fost primită cu viu interes şi apreciată pozitiv de opinia publică din România socialistă, ca şi din numeroase alte ţări ale lumii. In cadrul acestui larg ecou internaţional, cercurile politice din diferite ţări ale lumii, presa internaţională salută încheierea acordului privind întîlnirea dintre conducătorii Uniunii Sovietice şi preşedintele Nixon. „Aceste contacte, se arată într-o declaraţie a guvernului italian, sunt o contribuţie eficace la echilibrul mondial şi o etapă importantă a procesului de destindere, care nu se poate desfăşura decit respectindu-se interesele tuturor ţărilor“. Cercurile guvernamentale japoneze o consideră ca o expresie „a liniei de reglementare a problemelor internaţionale prin intermediul convorbirilor, menită să contribuie la destinderea climatului internaţional, la instaurarea securităţii în Asia de Sud- Est“. Ministerul de Externe britania salută vizita „drept un progres important in dialogul dintre S.U.A. şi U.R.S.S.“. „Guvernul R.F.G., se relevă într-o declaraţie dată publicităţii la Bonn, apreciază această vizită drept o nouă confirmare a politicii sale de reglementare a relaţiilor Est-Vest“. Purtătorul de cuvînt al secretarului general al O.N.U., U Thiant, a declarat că acesta consideră proiectata vizită ca „un alt pas în direcţia îmbunătăţirii relaţiilor dintre cele două ţări“. In acelaşi sens, premierul Indiei, Indira Gandhi, a afirmat că vizita „va fi un prilej pentru o mai bună înţelegere reciprocă între Statele Unite şi Uniunea Sovietică“. Reacţiile presei internaţionale se înscriu, de asemenea, intr-un sens pozitiv. Intr-un comentariu ■ al agenţiei oficiale a Republicii Populare Polone — P.A.P. — se subliniază : „Comunicatul oficial privind apropiata vizită a lui Nixon la Moscova constituie, fără îndoială, un eveniment de o mare semnificaţie“. Arătind apoi că „acordul cu privire la vizită este rezultatul eforturilor U.R.S.S. şi al unei schimbări americane în direcţia realismului politic“, agenţia apreciază : „Faptul că vizita lui Nixon a fost anunţată cu şapte luni înainte demonstrează că cele două părţi acordă acestei vizite o mare importanţă, că îşi pun speranţe în evoluţia favorabilă în relaţiile bilaterale“. La rîndul său, influentul cotidian american „NEW YORK TIMES" îşi exprimă părerea că „au apărut posibilităţi noi in vederea unei îmbunătăţiri substanţiale a relaţiilor dintre S.U.A., pe de o parte, U.R.S.S. şi R. P. Chineză, pe de alta. Asemenea întîlniri directe sunt totdeauna primite cu satisfacţie de opinia publică internaţională şi omul de rind“ — iar agenţia U.P.I. menţionează că anunţarea vizitei survine unei perioade de evidentă „încălzire“a relaţiilor dintre cele două puteri, convorbirile SALT şi acordul cu privire la Berlinul occidental fiind două din elementele majore care au contribuit la această atmosferă. Romulus CAPLESCU (Continuare în pag. a V-aru