Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)

1971-10-15 / nr. 8938

PAGINA 2 PLENARE LĂRGITE ALE COMITETELOR DE PARTID DIN MINISTERE, INSTITH CENTRALE Şl DE CREAŢIE „VOM ACŢIONA CU FERMITATE Şl CONSECVENŢA pentru Înfăptuirea programului de educare comunistă a Întregului popor“ In ultimele săptămini au continuat să se desfăşoare, In ministere, Instituţii centrale şi uniuni de creaţie, plenare lărgite cu activul ale comitetelor de partid, care au dezbătut modul cum se înfăptuieşte po­litica partidului şi statului în toate domeniile de activitate, in lumina pro­gramului de educare comunistă adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului. Asemenea plenare au avut loc, în ultimul timp, la Consiliul de Mi­niştri, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Ape­lor, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Politic Superior al Forţelor Armate, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Industriei Metalur­gice, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei, Ministerul Energiei Electrice, Ministerul Muncii, Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Invăţămintului, Ministerul Turismului, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Comitetul de Stat pentru Eco­nomia şi Administraţia Locală, Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară, Tribunalul Suprem, Direcţia Centrală de Statistică, Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca pentru Agricultură şi Industrie Ali­mentară, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor şi Uniu­nea Artiştilor Plastici. La aceste şedinţe au participat tovarăşii MANEA MANESCU, PAUL­ NICULESCU-MIZIL, GHEORGHE PANA, GHEORGHE RADULESCU, VIRGIL TROFIN, ILIE VERDEŢ, MAXIM BERGHIANU, PETRE LUPU, DUMITRU POPA, DUMITRU POPESCU, LEONTE RAUTU, GHEORGHE STOICA, ŞTEFAN VOITEC, IOSIF BANC, PETRE BLAJOVICI, MIRON CONSTANTINESCU, MIHAI DALEA, MIU DOBRESCU, ION IONITA, VASILE PATILINEŢ, MIHAI MARINESCU, ION PAŢAN. In cuvintul lor, participanţii au subliniat însemnătatea deosebită a ansamblului de măsuri elaborat de conducerea partidului, apreciindu-l ca un strălucit program de acţiune, menit să ridice pe un plan calitativ superior activitatea educativă, corespunzător cerinţelor şi exigenţelor eta­pei actuale de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Ei şi-au exprimat deplina adeziune şi aprobare faţă de acest document de o remarcabilă valoare principială şi practică, in care işi găsesc o vie ilustrare spiritul de înaltă responsabilitate al tovarăşului Nicolae Ceauşescu faţă de destinele poporului, ale socialismului, grija ce o poartă pentru sănătatea morală a naţiunii, modul creator in care dă viaţă principiilor marxism-leninismului. Sub semnul unei înalte responsabilităţi revoluţionare, comuniste, în­­tr-un profund climat critic şi autocritic, în cadrul plenarelor s-a făcut o analiză profundă a muncii depuse pină acum, scoţindu-se în evidenţă lipsurile care mai persistă şi propunindu-se planuri de măsuri pentru remedierea lor imediată. Conştienţi de marile răspunderi şi îndatoriri ce le revin in lumina exigenţelor formulate in recentele documente de partid, participanţii şi-au exprimat hotărîrea lor fermă de a contribui neabătut la înfăptuirea politicii interne şi externe, marxist-leniniste, a partidului, a măreţelor hotăriri ale Congresului al X-lea al P.C.R., a programului de educaţie comunistă a poporului, propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a-şi îndeplini la un sporit nivel calitativ sarcinile in actualul cincinal, de a-şi ridica necontenit calificarea profesională, pregătirea politico-ideo­­logică.­­ Intr-o atmosferă entuziastă. Însu­fleţită, participanţii la plenare au adresat telegrame Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu.­­ Comuniştii, toţi salariaţii din apa-­­ râtul Consiliului de Miniştri — se a- i rată în telegramă — au primit cu vie­­ satisfacţie şi profund interes măsu­­­­rile adoptate, la propunerea dum­­­ neavoastră, tovarăşe Nicolae­­ Ceaușescu, de Comitetul Executiv al­­ Comitetului Central al Partidului Co­­­ munist Român, cu privire la îmbună­­t­­ăţirea activităţii politico-ideologice,­­ de educare marxist-leninistă a mem- I brilor de partid, a tuturor oamenilor­­ muncii.­­ Aprobînd întru totul ideile expri­mate în programul de măsuri şi în expunerea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, ne angajăm să mun- I cim cu abnegaţie şi totală dăruire, cu fermitate şi exigenţă comunistă I pentru traducerea în viaţă a politi- I cii interne şi externe a partidului­­ nostru, să îndeplinim exemplar sar­­­ cinile care ne revin din acest pro-­­ gram, să sporim tot mai mult rolul I aparatului Consiliului de Miniştri in I întreaga operă condusă de partid,­­ contribuind prin aceasta la realizarea­­ obiectivului fundamental stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. — fău- I rirea societăţii socialiste multilateral­e dezvoltate. Măsurile adoptate pentru îmbună­tăţirea muncii politico-ideologice — se precizează în telegrama Ministe­rului Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor — constituie pentru noi un preţios în­dreptar în muncă, însufleţiţi de jus­teţea şi realismul politicii partidului nostru, confirmate incă o dată de re­centul program de educaţie comu­nistă, ne propunem să nu precupeţim nici un efort pentru a ne aduce în­treaga contribuţie la înflorirea con­tinuă a agriculturii noastre socia­liste. In telegrama Ministerului Afaceri­lor Externe se arată : Ne angajăm să milităm cu consecvenţă şi fermi­tate pentru înfăptuirea politicii ex­terne, marxist-leniniste a partidului şi statului nostru, pentru dezvoltarea multilaterală a relaţiilor României cu toate statele socialiste, cu ţările care şi-au cucerit de curînd independen­ţa, cu toate statele lumii, pe baza principiilor independenţei şi suvera­nităţii naţionale, egalităţii in drep­turi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc. Urmînd indicaţiile conducerii de partid, vom acţiona neobosit pentru a spori contribuţia României la solu­ţionarea justă şi echitabilă a proble­melor internaţionale, în interesul po­porului român, al socialismului, al luptei antiimperialiste, pentru elimi­narea oricăror manifestări de folosi­re a forţei sau ameninţare cu utili­zarea ei şi afirmarea deplină a drep­tului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, pentru instaurarea u­­nor raporturi de tip nou în viaţa in­ternaţională, împreună cu întregul partid şi po­por — se arată in telegrama Consi­liului Politic Superior al Forţelor Ar­mate — comuniştii din armată, toţi militarii, considerăm programul a­­doptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. — strălucită dezvoltare creatoare a ideilor cuprinse în docu­mentele Congresului al X-lea cu pri­vire la ridicarea conştiinţei socia­liste a maselor — drept propriul nos­tru program. Conştienţi că în lumina documen­telor dezbătute creşte rolul armatei ca şcoală de educaţie revoluţionară, patriotică, ostăşească şi cetăţenească a tinerei generaţii, încredinţăm con­ducerea partidului, pe dumneavoas­tră, tovarăşe secretar general al partidului, Comandant suprem al armatei, că organele şi organizaţiile de partid, comandanţii şi activiştii de partid din armată îşi vor intensi­fica eforturile pentru formarea şi călirea unor luptători care să dă­ruiască, fără precupeţire, tot ce au mai bun cauzei înfloririi şi apărării patriei. Participanţii la adunare — se spune în telegrama Comitetului de Stat al Planificării — se angajează să-şi perfecţioneze continuu metodele de muncă, să acţioneze ferm şi ca ini­ţiativă pentru Îndeplinirea prevede­rilor planului pe anul in curs şi defi­nitivarea planului pe întreaga pe­rioadă a actualului cincinal, să parti­cipe activ la elaborarea vastului pro­gram de dezvoltare a României so­cialiste pînă în anul 1990, şi în unele domenii pînă in anul 2­000. Analizîndu-ne în spirit critic mun­ca desfăşurată pînă acum — se men­ţionează­­ în telegrama Ministerului Industriei Metalurgice — am hotărit să ne consacram întreaga noastră energie şi capacitate creatoare pen­tru transpunerea în viaţă a grandio­sului program elaborat de dumnea­voastră. Ne angajăm ferm că vom folosi cu maximum de eficienţă mij­loacele de producţie, fondurile puse la dispoziţie pentru dezvoltarea In­dustriei metalurgice, că vom asigura necesităţile mereu crescinde ale eco­nomiei de metal. Programul adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. — se scrie in telegrama Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini — reprezintă pentru colectivul nostru un izvor ne­secat de învăţăminte, un puternic în­demn, stimulîndu-ne în îmbunătăţi­rea şi perfecţionarea întregii activi­tăţi, în realizarea şi depăşirea sarci­nilor ce revin ministerului din Di­rectivele Congresului al X-lea al partidului, din hotărîrile de partid şi de stat. Vom acorda o importanţă sporită realizării programelor prio­ritare din construcţia de maşini, sa­tisfacerii într-o măsură tot mai mare a cerinţelor economiei naţionale şi vom depune eforturi susţinute pentru a contribui mai mult la creşterea ponderii de maşini, utilaje şi insta­laţii cu tehnicitate ridicată in ex­portul de produse româneşti. In lumina propunerilor făcute cu prilejul plenarei, comitetul de partid şi conducerea Ministerului Industriei Chimice — se spune în telegramă — se angajează să desfăşoare o temei­nică activitate politico-organizatori­­că, să mobilizeze întregul colectiv al industriei chimice pentru îndeplini­rea şi depăşirea planului de produc­ţie şi investiţii ; punerea la timp in funcţiune a instalaţiilor şi atingerea parametrilor proiectaţi ; urmărirea sistematică a realizării exportului in condiţii de înaltă eficienţă ; îm­bunătăţirea continuă a calităţii pro­duselor chimice ; perfecţionarea ca­drelor. Exprimîndu-ne deplina adeziune faţă de măsurile stabilite şi militînd consecvent pentru aplicarea lor in viaţă, noi, comuniştii, ceilalţi sala­riaţi din cadrul Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei — se scrie in telegramă — asigurăm conducerea partidului că vom munci in mod exemplar, cu toată răspunderea şi devotamentul, pentru traducerea în fapt a directivelor şi hotăririlor Con­gresului al X-lea al P.C.R. Ne anga­jăm să facem totul pentru o îndru­mare cit mai competentă şi eficientă a centralelor, combinatelor, grupuri­lor industriale şi a celorlalte unităţi ale ministerului, în vederea îndepli­nirii şi depăşirii sarcinilor de plan pe anul în curs şi a creării condiţiilor necesare realizării planului pe anul 1972. In telegrama Ministerului Energiei Electrice se spune, între altele : Ne angajăm să nu precupeţim nici un efort pentru transpunerea in fapt a măsurilor adoptate de Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., să realizăm şi să depăşim sarcinile ce revin sec­torului energiei electrice din Directi­vele Congresului al X-lea al P.C.R., cunoscînd rolul deosebit pe care acest sector îl are în dezvoltarea ar­monioasă a celorlalte ramuri ale eco­nomiei naţionale. Fiind chemaţi să aplicăm în mod consecvent politica partidului şi sta­tului nostru în domeniul salarizării, organizării producţiei şi a muncii — se subliniază în telegrama Ministe­rului Muncii — ne angajăm in faţa partidului şi a dumneavoastră per­sonal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca, ridicîndu-ne necontenit nivelul ideologic şi politic, dezvoltînd spiri­tul militant, revoluţionar al membri­lor de partid şi al tuturor salariaţi­lor instituţiei noastre, să ne aducem o contribuţie sporită la transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, la construirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. In telegrama Ministerului Comerţu­lui Interior se spune : Vă asigurăm, stimate tovarăşe secretar general, că indicaţiile dumneavoastră constituie pentru noi un îndreptar preţios în acţiunile pe care le întreprindem pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu mărfuri, dezvoltarea şi moderniza­rea bazei tehnico-materiale a comer­ţului, pentru educarea in spirit co­munist a tuturor salariaţilor din co­merţ, pentru asigurarea unei bune serviri a oamenilor muncii. Dezbaterile plenarei au prilejuit o temeinică analiză critică a muncii politico-ideologice şi cultural-educa­tive desfăşurată de organele şi orga­nizaţiile de partid din ministerul nostru, precum şi stabilirea unui pro­gram concret de acţiune care, înde­plinit întocmai, va asigura ridicarea nivelului de conştiinţă, mărirea con­tribuţiei comuniştilor şi celorlalţi lu­crători la măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră — se menţionează in telegrama Ministe­rului Comerţului Exterior. Ne exprimăm adinea recunoştinţă pentru grija permanentă pe care conducerea partidului o manifestă faţă de educaţia comunistă, revolu­ţionară, a tinerei generaţii — se arată in telegrama Ministerului In­­văţămintului. Transmiţîndu-vă gin­­durile şi sentimentele fierbinţi ale comuniştilor, ale tuturor participan­ţilor la plenara comitetului nostru de partid, dorim să vă încredinţăm că suntem­ hotărîţi să muncim cu­ devo­tament şi abnegaţie pentru a lega organic şcoala de cerinţele vieţii, pentru a organiza şi desfăşura pro­cesul de învâţămînt in pas cu marile cuceriri ale revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, ale cunoaşterii, umane. Vă raportăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că propunerile dumneavoastră ne-au ajutat să pri­vim cu mai multă exigenţă şi spirit partinic întreaga noastră activitate, să observăm mai atent lipsurile, să găsim soluţii mai bune în munca noastră — se spune in telegrama Ministerului Turismului. Suntem­ preo­cupaţi să ridicăm turismul ţării noastre la nivelul exigenţelor con­temporane, corespunzător eforturilor pe care partidul şi statul le fac pentru dezvoltarea bazei materiale a acestuia. Comuniştii, toţi lucrătorii din dome­niul culturii şi artei — se relevă în telegrama Consiliului Culturii şi Edu­caţiei Socialiste — conştienţi mai mult ca oricind de înalta răspundere faţă de sarcinile ce le revin, găsesc în indicaţiile dumneavoastră, tovarăşe secretar general, un minunat îndemn la muncă şi acţiune pentru a face totul ca arta şi literatura, întreaga noastră cultură, să fie pusă cu mai multă hotărire şi strălucire în slujba poporului şi partidului, să oglindească eforturile eroice ale clasei munci­toare, ale ţărănimii şi intelectualită­ţii, universul lor moral şi spiritual nou, însuşindu-ne pe deplin criticile aduse activităţii din domeniul cultu­rii, pe care le găsim intru totul în­dreptăţite, animaţi de un puternic sentiment de responsabilitate comu­nistă, ne angajăm în faţa întregului partid şi a dumneavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să de­punem toate eforturile pentru înlătu­rarea lipsurilor existente, să îmbună­tăţim stilul şi metodele noastre de muncă, să imprimăm activităţii noas­tre spiritul partinic şi fermitatea ideologiei marxist-leniniste. In telegrama Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală se subliniază, între altele : Vom orienta întreaga noastră activi­tate educativă în direcţia întăririi permanente a rolului conducător al organizaţiei de partid, a creşterii combativităţii revoluţionare, partinice, a realizării în bune condiţii a sarci­nilor ce revin instituţiei noastre, a sprijinirii comitetelor executive ale consiliilor populare cu mai multă e­­ficacitate, în vederea rezolvării, în cele mai bune condiţii, a probleme­lor pe care le ridică economia şi ad­ministraţia locală a fiecărui judeţ. Dezbătind cu simţ de răspundere şi exigenţă comunistă munca noastră , se menţionează in telegrama Co­mitetului de Stat­­ pentru Energia Nucleară — am adoptat măsuri con­crete, menite să ridice activitatea la nivelul importantelor sarcini ce nu revin în cadrul programului nuclear naţional. In telegrama Tribunalului Suprem se arată, între altele , îndrumările pe care ni le-aţi dat cu prilejul consfă­tuirii cu cadrele de bază din secu­ritate, miliţie, procuratură şi justiţie sunt vii în mintea noastră şi vă asi­gurăm, tovarăşe secretar general, că ele ne călăuzesc in activitatea noastră de înfăptuire a justiţiei, a măsurilor de educare şi de prevenire a stărilor infracţionale, de aplicare cu toată exigenţa a legilor ţării pentru apăra­rea valorilor materiale şi spirituale ale societăţii, servind cu devotament idealurile de echitate şi umanitate ale societăţii noastre socialiste. Studierea atentă şi dezbaterea apro­fundată a ansamblului de măsuri conceput­ de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se arată In telegrama Direcţiei Centrale de Statistică — ne-a rele­vat, intr-un mod strălucit, grija pe care o manifestaţi pentru toate sec­toarele vieţii sociale, pentru om, pen­tru Întărirea unităţii moral-politice a naţiunii noastre, iniţiativa novatoare revoluţionară, gîndirea originală, creatoare, de largă perspectivă, de înaltă principialitate comunistă cu care dumneavoastră conduceţi desti­nele partidului şi ţării. Ne angajăm să facem totul pentru perfecţionarea muncii de statistică, a sistemului in­formaţional, corespunzător cerinţelor mereu crescinde pe care le impun de­ciziile cu privire la măsurile de po­litică economică. Ca membri de partid ce ne desfă­şurăm activitatea într-o instituţie centrală a cărei sarcină principală o constituie înfăptuirea politicii par­tidului şi statului in domeniul monetar şi al creditului — se arată, printre altele, in telegramă Băncii Naţionale a Republicii Socia­liste România — vom situa în cen­trul preocupărilor noastre Îmbunătă­ţirea permanentă a stilului şi meto­delor de muncă, pentru a putea ast­fel să ne aducem întreaga contribu­ţie La realizarea sarcinilor ce ne re­vin, in vederea întocmirii şi execu­tării în cele mai bune condiţii a sar­cinilor noastre, în telegrama Băncii pentru Agri­cultură şi Industrie Alimentară se arată : Ne propunem să sporim efor­turile pentru a asigura creşterea in continuare a eficienţei activităţii noastre, înfăptuind cu consecvenţă politica de finanţare şi creditare a agriculturii şi industriei alimentare. Vă asigurăm, stimate tovarăşe se­cretar general, că vom intensifica­t lu­crările şi cercetările noastre pentru a spori aportul ştiinţelor sociale la fundamentarea ştiinţifică a politicii partidului nostru, că vom promova cu hotărire şi in permanenţă in­acti­vitatea noastră intransigenţa şi fer­mitatea revoluţionară faţă de curen­tele şi tendinţele ideologiei burgheze şi vă încredinţăm, totodată, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a contribui cu toată capacitatea noas­tră la dezvoltarea ştiinţei româneşti, la afirmarea ei tot mai puternică, pentru ridicarea patriei noastre pe culmile civilizaţiei şi progresului — se arată în telegrama Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Dezvoltarea ştiinţei agricole româ­neşti şi legarea mai strinsă a muncii de cercetare de obiectivele concrete ale producţiei agricole, care au for­mat obiectul dezbaterilor din adu­narea noastră de partid — se arată în telegrama Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice — vor sta in per­manenţă în centrul muncii şi preocu­părilor noastre. Analiza făcută de adunarea gene­rală deschisă a organizaţiei de partid a scriitorilor din Bucureşti — se spu­ne in telegrama Uniunii Scriitorilor — a confirmat, incă o dată, caracte­rul militant al literaturii noastre contemporane, nutrite de idealurile umanismului epocii noastre, ale pa­triotismului şi internaţionalismului socialist. Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom strădui să răspundem cu elan patriotic şi spirit revoluţionar, cu toată energia şi însufleţirea de care suntem­ capabili, prin întreaga noastră activitate scriitoricească şi obştească, mobilizatoarelor măsuri preconizate de conducerea de partid, de dumnea­voastră personal. Ca artişti şi cetăţeni ai României socialiste — se arată în telegrama Uniunii Compozitorilor — conside­răm politica partidului ca un exemplu de patriotism fierbinte şi de atitudine creatoare marxist-leninistă, chezăşia însăşi a progresului societăţii noastre in toate domeniile de activitate. Noi am aşezat întregul program de muncă şi crezul nostru de muzicieni pe principiile înscrise în documentele de partid şi înţelegem să contribuim la împlinirea lor, unindu-ne intr-un efort comun toate generaţiile de mu­zicieni, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de la creatori cu experienţă îndelungată, pînă la tineri aflaţi in plin proces de afir­mare. Conştienţi de importanţa rolului educativ al artei în făurirea unei con­ştiinţe înaintate — se subliniază în telegrama Uniunii Artiştilor Plastici — ne vom mobiliza forţele pentru ca luminoasele idei ale acestui program pe care dumneavoastră, iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, le-aţi for­mulat cu clarviziune şi principiali­tate revoluţionară, să devină o reali­tate. Vom lupta pentru ca arta noas­tră să fie cit mai strîns legată de viaţă, de înfăptuirile poporului ro­mân, in măreaţa operă de construire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Cine nu cunoaşte bine oraşul Hu­nedoara cu greu poate realiza ima­ginea marilor transformări care au avut loc aici, în ultimii ani. Este de ajuns să amintim că acum 20 de ani la Hunedoara nu era un n­etru pătrat de asfalt, lipsea reţeaua de alimentare cu apă, de canalizare etc. In prezent, cetăţenii de aici se mindresc cu construcţiile social-cul­­turale noi, cu cele 15 000 de aparta­mente (mai bine de jumătate dintre ei trăiesc în locuinţe noi), cu maga­zinele şi bazele sportive moderne, cu multe altele. An de an, la zestrea existentă, gospodarii oraşului au a­­dăugat noi şi importante realizări, care imprimă municipiului o notă de urbanism modern ; fiecare hune­­dorean a contribuit, intr-un fel sau altul, pentru ca localitatea în care trăieşte şi munceşte să prospere, să devină mai frumoasă, mai atrăgă­toare. S-a pornit o largă acţiune de muncă patrio­tică, care a cu­prins mii şi mii de oameni şi, cu, sprijinul lor, au fost înfăptuite importante obiec­tive de larg inte­res cetăţenesc. In rindurile ca­re urmează vom încerca să ară­tăm­i cum s-a ac­ţionat pe tărîmul muncii patriotice, ce este caracte­ristic, în această privinţă, pentru activitatea comi­tetului executiv al Consiliului popular munici­pal, a deputaţi­lor şi a celorlalţi cetăţeni ai Hune­doarei. Măsurile organizatorice importante, luate de către comitetul executiv încă de la începerea anului de muncă pa­triotică, au avut darul să concen-­ treze eforturile tuturor spre o­­biective de mare utilitate pen­tru gospodărirea oraşului . „Pen­tru ca acţiunile de muncă patriotică să răspundă unor cerinţe reale, ma­jore, s-a ţinut seama, în primul rînd, de propunerile făcute, cu di­verse ocazii, de către locuitorii ora­şului , ne-a declarat tov. Viorel Răceanu, prim-vicepreşedintele co­mitetului executiv al consiliului popular municipal. Planul de lucrări, propus de consiliul popular, a fost supus unei largi dezbateri, ceea ce a asigurat, din capul locului, o parti­cipare susţinută la realizarea lui a deputaţilor, a comitetelor de ce­tăţeni, a comitetelor asociaţiilor de locatari. Fiecărei circumscrip­ţii i-au fost repartizate obiec­tive pe care cetăţenii să le poa­tă înfăptui, cu termene precise. S-au identificat noi resurse şi disponibilităţi locale ; cetăţenii au făcut propuneri de extindere a lu­crărilor, de grăbire a executării lor. Cit de important este aportul cetă­ţenesc la lucrările de mare utilitate pentru oraşul Hunedoara se vede şi dintr-un bilanţ recent , fără ajuto­rul benevol al locuitorilor, din bu­getul municipal s-ar fi cheltuit in plus, anul acesta, peste 50 milioane lei. Prezenţa deputaţilor in fruntea acţiunilor constituie exemple insu­­fleţitoare pentru cetăţenii , circum­­scripţiilor­­ electorate. Sft­­­ne,­ referim, bunăoară, la cir­cu­nscripţia a.nr­. 12S, a cărei deputata este Florica Chiţi­­goi. In acest cartier a fost introdusă alimentarea cu apă, s-au executat lucrări de canalizare şi de încălzire centrală, s-au construit două străzi etc. La realizarea acestor obiective au participat toţi locuitorii circum­scripţiei, s-a creat o adevărată între­cere între familii, între cetăţeni. — Se înţelege că lucrurile nu au mers da la sine, ne spune deputata. Desigur, fiecăruia, după oreie da serviciu sau în zi de sărbătoare, îi este mai comod să stea acasă, să se odihnească. Dar am căutat să trezesc interesul cetăţenilor pentru lucrările propuse. Le prezint planul de lu­crări al consiliului popular muni­cipal, propunerile de realizare a a­­cestuia. In fața unor argumente în­temeiate, nimeni nu poate rămine de-o parte, mai ales cînd se convin­ge că sînt atîtea de făcut. Să vă dau un exemplu , pînă nu demult, pe strada Timotei Cipariu — care, pe o lungime de 400 m., face legătura între două artere principale ale ora­şului — Bulevardul Decebal şi Stra­da Popa Şapcă — cu greu se putea circula, din cauza gropilor şi noroa­ielor. Le-am propus cetăţenilor să reconstruim această stradă prin mun­că patriotică. Ştiind cit de impor­tantă este lucrarea pentru cartierul nostru, toţi au răspuns cu entuziasm la propunerea mea. A doua zi, m-am prezentat la comitetul execu­tiv şi am comunicat hotărîrea lor. In numai cîteva zile, au fost asigu­rate bordurile, asfaltul şi alte ma­teriale, au sosit la faţa locului uti­lajele necesare şi imediat au început lucrările. Operaţiile de săpături, um­pluturi, turnare de asfalt etc. au fost efectuate numai prin muncă patriotică ; reconstruirea străzii a fost terminată în numai două luni de zile. Tot din iniţiativa deputatei, in lo­cuinţele construite cu mai mulţi ani în urmă, a fost introdusă, în acest an, încălzirea centrală ; s-a folosit, în acest scop, apă caldă de la com­binatul siderurgic, rezultată din pro­cesele tehnologice, care înainte se arunca. Sub supravegherea tehnicie­nilor întreprinderii de gospodărie comunală, lucrarea a fost terminată in trei luni de zile. Suma de 42 000 lei, care constituie valoarea materia­lelor folosite, a fost suportată de către cetăţenii din cartier, iar toate lucrările de săpături şi de acoperire a ţevilor au fost realizate prin mun­că patriotică. Exemple de asemenea oameni inimoşi, cu dragoste pentru strada, cartierul, oraşul în care lo­cuiesc, se pot da multe din Hune­doara. Adunate la Un loc, acţiunile întreprinse de cetăţeni, in­ frunte cu deputaţii, adaugă municipiului un substanţial spor de zestre gospodă­rească , edilitară. Ni s-a relatat, la primăria muni­cipiului, un fapt deosebit de intere­sant, care ar fi fost trecut poate cu vederea, dacă nu declanşa alte fapte, cu un larg răsunet in rindul cetă­ţenilor. Intr-o zi, in primăvara a­­cestui an, cînd ciţiva pensionari s-au dus, ca de obicei, să se destindă în pă­durea Chizid, aşezată la numai 200 metri de oraş, au găsit la obişnuitul loc de întilnire citeva bănci. S-au mirat. Dar au aflat, mai pe urmă, că fuseseră aşezate acolo, anume pentru ei, de către elevii unei şcoli din a­­propiere. Asta se întîmpla, cum spu­neam, în primăvară ; apoi, s-a în­tocmit un proiect de amenajare a parcului, s-au constituit în comitete de acțiune, care să se ocupe de or­ganizarea lucrărilor ; comitetul exe­cutiv a procurat materialele necesa­re, a asigurat utilajele și autocamioa­nele de transport, a repartizat teh­nicieni care să dirijeze lucrările, în­cepea una dintre cele mai mari ac­ţiuni de muncă patriotică din Hune­doara, care a cu­prins mii şi mii de cetăţeni. Din luna mai, în du­­pă-amiaza fiecărei zile, duminica, un mare număr de hunedoreni işi dă­deau întilnire aici , nu pentru o plimbare, ci ca să pună umărul la treabă. S-au con­struit un teatru în aer liber cu 400 de locuri, o cale ferată îngustă pentru trenule­­țul copiilor, un ștrand, s-a ame­najat un „colţ zoologic“. Specia­liștii evaluează lucrările efectuate aici la suma de peste 5 milioane lei , din fondurile consiliului popu­lar municipal pentru realizarea a­­cestui important complex de agre­ment, atit de necesar oraşului, au fost cheltuiţi — pentru materiale — numai 250 000 lei. Aşadar, cetăţenii Hunedoarei acţio­nează pe diverse căi pentru buna gospodărire a oraşului lor. Ei fac acest lucru nu numai in calitate de beneficiari direcţi ai bunurilor pe care le realizează, ci şi ca deţinători ■ ai zestrei oraşului. O contribuţie în­semnată la înfăptuirea unor obiective aduc comitetele de cetăţeni , in ve­derea deschiderii noului an şcolar, de pildă, comitetele de părinţi au luat iniţiativa reparării localurilor de şcoală. Pentru atelierele de instruc­taj profesional, care au început să funcţioneze in acest an, consiliul popular municipal prevăzuse să chel­tuiască 2 milioane de lei , dar, prin contribuţia cetăţenilor, 1 milion de lei a fost economisit. Un mare număr de cetăţeni ■— zil­nic câte 1 000 de oameni — participă la construcţia de locuinţe. Aceasta a grăbit ritmul lucrărilor şi a permis economisirea a 3 milioane de lei, adică 3 000 lei de fiecare apartament. Pentru a defini, chiar şi sumar, forţa muncii unite a cetăţenilor care — şi pe această cale — conduc destinele municipiului, ar trebui, desigur, a­­mintite şi acţiunile asociaţilor de lo­catari care au luat sub administra­ţie proprie, în vederea întreţinerii, zonele verzi aferente fiecărui bloc, sau larga participare la munca pa­triotică a tineretului, a salariaţilor Combinatului siderurgic şi ai celor­lalte Întreprinderi din oraş. Hupe­­dorenii au dăruit oraşului o­ra preţioase, din diagostâs pentru aceste loturi, din pasiunea de­ a-i vedea mai frumos, mai bine gospodărit. Vasile MIHAI Sabin IONESCU corespondenţii „Scrnteii“ Cum au „găsit“ cetăţenii Hunedoarei 5­0 milioane lei SONTEIA — vineri 15 octombrie 1971 Opriţi alcoolul să urce la volan! (Urmare din pag. I)­ţeleagă — şi ar trebui fă­cuţi să înţeleagă ! — că ori renunţă la nărav, ori îşi schimbă meseria, nu mai puţin periculoşi sunt acei­­ consumatori de alcool care beau puţin „să nu se cu­noască“. Statisticile întoc­mite de Inspectoratul ge­neral al miliţiei arată că multe din accidentele de circulaţie grave şi deo­sebit de grave (inclusiv pierderi de vieţi omeneşti) sunt provocate de aceşti aşa-zişi „băutori prudenţi”, care nu beau decât un pa­har — două. Pentru a elucida din capul locului gravitatea consumului de alcool, chiar şi în asemenea cantităţi, am apelat la explicaţiile unui specialist — dr. Mir­­cea Constantinescu, direc­torul Spitalului de urgenţă din Bucureşti. — N-am să fac o ple­doarie teoretică împotri­va alcoolului — spune d-sa. Am să înfăţişez pe scurt raportul care există între gradul de alcoolemie şi manifestările sistemului nervos. 0,1 g alcoolemie provoacă tulburări de com­portament puţin evidente, care pot avea totuşi ur­mări ; 0,2 g alcoolemia contribuie la dereglarea reflexelor, intîrzierea tim­pului de frinare ; 0,­5 g alcoolemie determină tul­burări accentuate de aten­ţie şi de vigilenţă, întârzie­rea pronunţată a reflexe­lor ; 1 g alcoolemie duce la prelungirea gravă a timpului de reacţie, de frî­­nare şi manevrare, de de­reglare a răspunsurilor la excitanţii optici şi auditivi. Nu voi mai insista asupra consecinţelor care apar la gradele de alcoolemie su­perioară, întrucît — prin comparaţie — ele sunt uşor de dedus de către toată lumea. Specialistul Spitalului de urgenţă ne-a atras atenţia asupra faptului că cele mai multe din accidentele de circulaţie provocate de con­ducerea sub influenţa alco­olului se produc­e nu la alcoolemiile superioare cînd, practic, şoferul nu mai poa­te conduce, ci la intoxica­ţiile inferioare (de 0,5—1,5 g). Pentru mulţi conducă­tori auto eie creează, în mod înşelător, o stare de euforie şi bună dispoziţie, dar atenuează considerabil principalele reflexe ale sis­temului nervos şi facilitea­ză producerea accidentelor. Vom apela la numai două din numeroasele exemple surprinse în acţiunea de control amintită. ... Suntem, din nou, la Foc­şani, pe strada Republicii. Organele de circulaţie sesi­zează că automobilul 1— VS—908 nu are siguranţă, nu semnalizează direcţia de mers , pornim in urmărire. Spre norocul şoferului, automobilul s-a îndrep­tat singur (fiindcă prac­tic n-a mai fost condus n.a.) pe aleea parcului fa­bricii de confecţii din lo­calitate. Abia desmeticit, conducă­torul auto Constantin Măr­­mureanu „mărturiseşte“ : — N-am băut decit un pic, 100 de gr de coniac. Nici nu trebuia să bea mai mult ! Tot un păhărel­­două de coniac a băut cu un prieten pe care s-a oferit să-l şi ducă pînă într-o comună din apropie­rea Galaţilor şi conducăto­rul auto Gh. Marin, de pe autovehiculul 31—GL—606. Stimulat însă de alcool cum s-a urcat la volan, a apăsat pe accelerator şi­ a pornit ca din praştie ! La primul obstacol întîlnit în cale, volanul însă nu l-a mai „ascultat“, maşina a aterizat în şanţ, s-a răstur­nat, şi prietenul de pahar a fost zdrobit sub roţi. Sub influenţa alcoolului, Gh. Marin săvârşeşte imediat şi un al doilea act de irespon­sabilitate : în faţa acestei crime, nu găseşte o altă cale decit fuga de la locul acci­dentului ! Am insistat mai mult a­­supra acestui caz întrucît evidenţele serviciilor de cir­culaţie ale miliţiei consem­nează in ultimul timp — în luna octombrie în special — un procent neobişnuit de ridicat de accidente mor­tale datorate conducerii sub influenţa alcoolului. Dacă, în general, ziua, mulţi conducători auto se abţin să consume alcool — poate de teamă că vor fi prinşi mai lesne de organele de control — noaptea îşi iau îngăduinţa de a avea o „li­bertate“ mai mare. Rezul­tatul ? In provocarea acci­dentelor, alcoolul îşi asi­gură colaborarea şi a altor factori A trebuit, din păcate, să ne convingem şi cu ocazia acestui raid de aceste con­secinţe. Relatăm, din cele citeva cazuri de accidente grave şi deosebit de grave unul singur. In comuna Pe­troşani, la orele 23,15 — conducînd sub influenţa al­coolului — tractoristul Gh. Mihai nu şi-a asigurat dis­tanţa reglementară la de­păşirea unor persoane care mergeau pe marginea dru­mului şi a lovit cu roata din spate un trecător care a decedat pe loc. In con­diţii normale — fără obo­seală, fără întuneric, dar mai ales fără alcool — un asemenea accident n-ar fi avut loc ! Ne oprim aici cu exem­plificările, urmînd în con­tinuare să tragem cîteva concluzii. Este necesar, de pildă, să precizăm că De­cretul 328 interzice cu de­săvârşire consumul de al­cool pentru cei aflaţi la vo­lan. Practic, legislaţia noas­tră conţine măsuri precise şi severe , dar care tre­buie înţelese ca o funcţie protectoare, în primul rînd pentru conducătorii auto respectivi, cit şi pentru cei­lalţi, pentru pietoni etc. Se impune, însă, o primă sub­liniere: cu toate restricţiile legii, există încă numeroase cazuri de încălcare, în cre­dinţa că „norocul va ajuta“, „n-o să mă controleze toc­mai pe mine“ etc. Calcu­le false : statistica cazuri­lor de conducători auto, de­pistaţi conducînd sub in­fluenţa alcoolului, se pre­zintă, in judeţele controlate, astfel : Ilfov 23 de cazuri, Prahova — 15, Bucureşti — 10, Teleorman —9, Vran­­cea — 7, Buzău — 5, Ar­geş — 3. In total : 72 — in două zile „obişnuite“, nu simbăta şi duminica, ci în zile de marţi şi miercuri. Trebuie, de asemenea, reţi­nut faptul că şoferii amatori reprezintă circa 50 la sută din conducătorii auto găsiţi conducînd sub influenţa al­coolului. Fenomenul situării pe primul plan în consumul de alcool a conducătorilor neprofesionişti obligă la o şi mai mare intensificare a controlului pe şosele şi in localităţi. Nu este admisibil, sub nici o formă, ca un trecă­tor oarecare, să devină vic­tima unui individ irespon­sabil, care a ieşit beat şi „motorizat“ la drumul ma­re ! Pentru asemenea tipuri de conducători auto, aplica­rea strictă a pervederilor legii, amenda severă, cu suspendarea permisului şi, cind e cazul, acţionarea in justiţie sunt sancţiuni po­trivite. Desigur, obişnuitele ac­ţiuni pe care le în­treprind lucrătorii inspec­toratelor de miliţie au dat în general, rezultate bune. Dar pentru stirpirea orică­ror devieri de la litera legii nu-s suficiente numai ele. E nevoie de un control sis­tematic, continuu, general, de o activitate susţinută, e­­nergică şi hotărită. In acest sens, considerăm că efortu­rile inspectoratelor de mili­ţie vor trebui in viitor mult mai larg conjugate cu ala echipelor de control ale di­recţiilor de transporturi­­auto, cu controlul obştesc. Un important aport la a­­ceastă acţiune sunt obligate să-l aibă toate conducerii« întreprinderilor şi instituţii­lor posesoare de mijloace auto de transport. Este da­toria lor să întreprindă controale inopinate, să în­treţină in rindul conducă­torilor auto o atmosferă de severitate, să acţioneze în direcţia educării lor. Spe­cialişti ai Ministerului Să­nătăţii sunt de părere că, pentru combaterea consu­mului de alcool la propor­ţia masei mari a şoferilor, sunt necesare controale a­­supra un­or eşantioane ma­sive, cercetate pe întreg te­ritoriul ţării. In orice caz, în condiţii­le dezvoltării continue a parcului auto, în condiţiile creşterii in mod vertiginos a posesorilor de autoturis­me, sunt necesare mijloace din ce în ce mai eficiente, ştiinţifice, de combatere a consumului de alcool de că­tre orice om aflat la vola­nul unui autovehicul. Pre­darea unor cunoştinţe de medicină în şcolile de şo­feri, propaganda activă a măsurilor luate, populariza­rea sancţiunilor, organiza­rea în fiecare judeţ a unor simpozioane, conferinţe, fil­me care să-şi propună drept obiectiv demonstrarea ştiin­ţifică a consecinţelor consu­mului de alcool ar con­tribui fără doar şi poate la Întărirea disciplinei noastre rutiere.

Next