Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)
1971-10-15 / nr. 8938
PAGINA 2 PLENARE LĂRGITE ALE COMITETELOR DE PARTID DIN MINISTERE, INSTITH CENTRALE Şl DE CREAŢIE „VOM ACŢIONA CU FERMITATE Şl CONSECVENŢA pentru Înfăptuirea programului de educare comunistă a Întregului popor“ In ultimele săptămini au continuat să se desfăşoare, In ministere, Instituţii centrale şi uniuni de creaţie, plenare lărgite cu activul ale comitetelor de partid, care au dezbătut modul cum se înfăptuieşte politica partidului şi statului în toate domeniile de activitate, in lumina programului de educare comunistă adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului. Asemenea plenare au avut loc, în ultimul timp, la Consiliul de Miniştri, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Politic Superior al Forţelor Armate, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei, Ministerul Energiei Electrice, Ministerul Muncii, Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Invăţămintului, Ministerul Turismului, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară, Tribunalul Suprem, Direcţia Centrală de Statistică, Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor şi Uniunea Artiştilor Plastici. La aceste şedinţe au participat tovarăşii MANEA MANESCU, PAUL NICULESCU-MIZIL, GHEORGHE PANA, GHEORGHE RADULESCU, VIRGIL TROFIN, ILIE VERDEŢ, MAXIM BERGHIANU, PETRE LUPU, DUMITRU POPA, DUMITRU POPESCU, LEONTE RAUTU, GHEORGHE STOICA, ŞTEFAN VOITEC, IOSIF BANC, PETRE BLAJOVICI, MIRON CONSTANTINESCU, MIHAI DALEA, MIU DOBRESCU, ION IONITA, VASILE PATILINEŢ, MIHAI MARINESCU, ION PAŢAN. In cuvintul lor, participanţii au subliniat însemnătatea deosebită a ansamblului de măsuri elaborat de conducerea partidului, apreciindu-l ca un strălucit program de acţiune, menit să ridice pe un plan calitativ superior activitatea educativă, corespunzător cerinţelor şi exigenţelor etapei actuale de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Ei şi-au exprimat deplina adeziune şi aprobare faţă de acest document de o remarcabilă valoare principială şi practică, in care işi găsesc o vie ilustrare spiritul de înaltă responsabilitate al tovarăşului Nicolae Ceauşescu faţă de destinele poporului, ale socialismului, grija ce o poartă pentru sănătatea morală a naţiunii, modul creator in care dă viaţă principiilor marxism-leninismului. Sub semnul unei înalte responsabilităţi revoluţionare, comuniste, într-un profund climat critic şi autocritic, în cadrul plenarelor s-a făcut o analiză profundă a muncii depuse pină acum, scoţindu-se în evidenţă lipsurile care mai persistă şi propunindu-se planuri de măsuri pentru remedierea lor imediată. Conştienţi de marile răspunderi şi îndatoriri ce le revin in lumina exigenţelor formulate in recentele documente de partid, participanţii şi-au exprimat hotărîrea lor fermă de a contribui neabătut la înfăptuirea politicii interne şi externe, marxist-leniniste, a partidului, a măreţelor hotăriri ale Congresului al X-lea al P.C.R., a programului de educaţie comunistă a poporului, propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a-şi îndeplini la un sporit nivel calitativ sarcinile in actualul cincinal, de a-şi ridica necontenit calificarea profesională, pregătirea politico-ideologică. Intr-o atmosferă entuziastă. Însufleţită, participanţii la plenare au adresat telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Comuniştii, toţi salariaţii din apa- râtul Consiliului de Miniştri — se a- i rată în telegramă — au primit cu vie satisfacţie şi profund interes măsurile adoptate, la propunerea dum neavoastră, tovarăşe Nicolae Ceaușescu, de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Co munist Român, cu privire la îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a mem- I brilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Aprobînd întru totul ideile exprimate în programul de măsuri şi în expunerea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, ne angajăm să mun- I cim cu abnegaţie şi totală dăruire, cu fermitate şi exigenţă comunistă I pentru traducerea în viaţă a politi- I cii interne şi externe a partidului nostru, să îndeplinim exemplar sar cinile care ne revin din acest pro- gram, să sporim tot mai mult rolul I aparatului Consiliului de Miniştri in I întreaga operă condusă de partid, contribuind prin aceasta la realizarea obiectivului fundamental stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. — fău- I rirea societăţii socialiste multilaterale dezvoltate. Măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea muncii politico-ideologice — se precizează în telegrama Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor — constituie pentru noi un preţios îndreptar în muncă, însufleţiţi de justeţea şi realismul politicii partidului nostru, confirmate incă o dată de recentul program de educaţie comunistă, ne propunem să nu precupeţim nici un efort pentru a ne aduce întreaga contribuţie la înflorirea continuă a agriculturii noastre socialiste. In telegrama Ministerului Afacerilor Externe se arată : Ne angajăm să milităm cu consecvenţă şi fermitate pentru înfăptuirea politicii externe, marxist-leniniste a partidului şi statului nostru, pentru dezvoltarea multilaterală a relaţiilor României cu toate statele socialiste, cu ţările care şi-au cucerit de curînd independenţa, cu toate statele lumii, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Urmînd indicaţiile conducerii de partid, vom acţiona neobosit pentru a spori contribuţia României la soluţionarea justă şi echitabilă a problemelor internaţionale, în interesul poporului român, al socialismului, al luptei antiimperialiste, pentru eliminarea oricăror manifestări de folosire a forţei sau ameninţare cu utilizarea ei şi afirmarea deplină a dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, pentru instaurarea unor raporturi de tip nou în viaţa internaţională, împreună cu întregul partid şi popor — se arată in telegrama Consiliului Politic Superior al Forţelor Armate — comuniştii din armată, toţi militarii, considerăm programul adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. — strălucită dezvoltare creatoare a ideilor cuprinse în documentele Congresului al X-lea cu privire la ridicarea conştiinţei socialiste a maselor — drept propriul nostru program. Conştienţi că în lumina documentelor dezbătute creşte rolul armatei ca şcoală de educaţie revoluţionară, patriotică, ostăşească şi cetăţenească a tinerei generaţii, încredinţăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general al partidului, Comandant suprem al armatei, că organele şi organizaţiile de partid, comandanţii şi activiştii de partid din armată îşi vor intensifica eforturile pentru formarea şi călirea unor luptători care să dăruiască, fără precupeţire, tot ce au mai bun cauzei înfloririi şi apărării patriei. Participanţii la adunare — se spune în telegrama Comitetului de Stat al Planificării — se angajează să-şi perfecţioneze continuu metodele de muncă, să acţioneze ferm şi ca iniţiativă pentru Îndeplinirea prevederilor planului pe anul in curs şi definitivarea planului pe întreaga perioadă a actualului cincinal, să participe activ la elaborarea vastului program de dezvoltare a României socialiste pînă în anul 1990, şi în unele domenii pînă in anul 2000. Analizîndu-ne în spirit critic munca desfăşurată pînă acum — se menţionează în telegrama Ministerului Industriei Metalurgice — am hotărit să ne consacram întreaga noastră energie şi capacitate creatoare pentru transpunerea în viaţă a grandiosului program elaborat de dumneavoastră. Ne angajăm ferm că vom folosi cu maximum de eficienţă mijloacele de producţie, fondurile puse la dispoziţie pentru dezvoltarea Industriei metalurgice, că vom asigura necesităţile mereu crescinde ale economiei de metal. Programul adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. — se scrie in telegrama Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini — reprezintă pentru colectivul nostru un izvor nesecat de învăţăminte, un puternic îndemn, stimulîndu-ne în îmbunătăţirea şi perfecţionarea întregii activităţi, în realizarea şi depăşirea sarcinilor ce revin ministerului din Directivele Congresului al X-lea al partidului, din hotărîrile de partid şi de stat. Vom acorda o importanţă sporită realizării programelor prioritare din construcţia de maşini, satisfacerii într-o măsură tot mai mare a cerinţelor economiei naţionale şi vom depune eforturi susţinute pentru a contribui mai mult la creşterea ponderii de maşini, utilaje şi instalaţii cu tehnicitate ridicată in exportul de produse româneşti. In lumina propunerilor făcute cu prilejul plenarei, comitetul de partid şi conducerea Ministerului Industriei Chimice — se spune în telegramă — se angajează să desfăşoare o temeinică activitate politico-organizatorică, să mobilizeze întregul colectiv al industriei chimice pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie şi investiţii ; punerea la timp in funcţiune a instalaţiilor şi atingerea parametrilor proiectaţi ; urmărirea sistematică a realizării exportului in condiţii de înaltă eficienţă ; îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor chimice ; perfecţionarea cadrelor. Exprimîndu-ne deplina adeziune faţă de măsurile stabilite şi militînd consecvent pentru aplicarea lor in viaţă, noi, comuniştii, ceilalţi salariaţi din cadrul Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei — se scrie in telegramă — asigurăm conducerea partidului că vom munci in mod exemplar, cu toată răspunderea şi devotamentul, pentru traducerea în fapt a directivelor şi hotăririlor Congresului al X-lea al P.C.R. Ne angajăm să facem totul pentru o îndrumare cit mai competentă şi eficientă a centralelor, combinatelor, grupurilor industriale şi a celorlalte unităţi ale ministerului, în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan pe anul în curs şi a creării condiţiilor necesare realizării planului pe anul 1972. In telegrama Ministerului Energiei Electrice se spune, între altele : Ne angajăm să nu precupeţim nici un efort pentru transpunerea in fapt a măsurilor adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., să realizăm şi să depăşim sarcinile ce revin sectorului energiei electrice din Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., cunoscînd rolul deosebit pe care acest sector îl are în dezvoltarea armonioasă a celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Fiind chemaţi să aplicăm în mod consecvent politica partidului şi statului nostru în domeniul salarizării, organizării producţiei şi a muncii — se subliniază în telegrama Ministerului Muncii — ne angajăm in faţa partidului şi a dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca, ridicîndu-ne necontenit nivelul ideologic şi politic, dezvoltînd spiritul militant, revoluţionar al membrilor de partid şi al tuturor salariaţilor instituţiei noastre, să ne aducem o contribuţie sporită la transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, la construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In telegrama Ministerului Comerţului Interior se spune : Vă asigurăm, stimate tovarăşe secretar general, că indicaţiile dumneavoastră constituie pentru noi un îndreptar preţios în acţiunile pe care le întreprindem pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu mărfuri, dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a comerţului, pentru educarea in spirit comunist a tuturor salariaţilor din comerţ, pentru asigurarea unei bune serviri a oamenilor muncii. Dezbaterile plenarei au prilejuit o temeinică analiză critică a muncii politico-ideologice şi cultural-educative desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid din ministerul nostru, precum şi stabilirea unui program concret de acţiune care, îndeplinit întocmai, va asigura ridicarea nivelului de conştiinţă, mărirea contribuţiei comuniştilor şi celorlalţi lucrători la măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră — se menţionează in telegrama Ministerului Comerţului Exterior. Ne exprimăm adinea recunoştinţă pentru grija permanentă pe care conducerea partidului o manifestă faţă de educaţia comunistă, revoluţionară, a tinerei generaţii — se arată in telegrama Ministerului Invăţămintului. Transmiţîndu-vă gindurile şi sentimentele fierbinţi ale comuniştilor, ale tuturor participanţilor la plenara comitetului nostru de partid, dorim să vă încredinţăm că suntem hotărîţi să muncim cu devotament şi abnegaţie pentru a lega organic şcoala de cerinţele vieţii, pentru a organiza şi desfăşura procesul de învâţămînt in pas cu marile cuceriri ale revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, ale cunoaşterii, umane. Vă raportăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că propunerile dumneavoastră ne-au ajutat să privim cu mai multă exigenţă şi spirit partinic întreaga noastră activitate, să observăm mai atent lipsurile, să găsim soluţii mai bune în munca noastră — se spune in telegrama Ministerului Turismului. Suntem preocupaţi să ridicăm turismul ţării noastre la nivelul exigenţelor contemporane, corespunzător eforturilor pe care partidul şi statul le fac pentru dezvoltarea bazei materiale a acestuia. Comuniştii, toţi lucrătorii din domeniul culturii şi artei — se relevă în telegrama Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste — conştienţi mai mult ca oricind de înalta răspundere faţă de sarcinile ce le revin, găsesc în indicaţiile dumneavoastră, tovarăşe secretar general, un minunat îndemn la muncă şi acţiune pentru a face totul ca arta şi literatura, întreaga noastră cultură, să fie pusă cu mai multă hotărire şi strălucire în slujba poporului şi partidului, să oglindească eforturile eroice ale clasei muncitoare, ale ţărănimii şi intelectualităţii, universul lor moral şi spiritual nou, însuşindu-ne pe deplin criticile aduse activităţii din domeniul culturii, pe care le găsim intru totul îndreptăţite, animaţi de un puternic sentiment de responsabilitate comunistă, ne angajăm în faţa întregului partid şi a dumneavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să depunem toate eforturile pentru înlăturarea lipsurilor existente, să îmbunătăţim stilul şi metodele noastre de muncă, să imprimăm activităţii noastre spiritul partinic şi fermitatea ideologiei marxist-leniniste. In telegrama Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală se subliniază, între altele : Vom orienta întreaga noastră activitate educativă în direcţia întăririi permanente a rolului conducător al organizaţiei de partid, a creşterii combativităţii revoluţionare, partinice, a realizării în bune condiţii a sarcinilor ce revin instituţiei noastre, a sprijinirii comitetelor executive ale consiliilor populare cu mai multă eficacitate, în vederea rezolvării, în cele mai bune condiţii, a problemelor pe care le ridică economia şi administraţia locală a fiecărui judeţ. Dezbătind cu simţ de răspundere şi exigenţă comunistă munca noastră , se menţionează in telegrama Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară — am adoptat măsuri concrete, menite să ridice activitatea la nivelul importantelor sarcini ce nu revin în cadrul programului nuclear naţional. In telegrama Tribunalului Suprem se arată, între altele , îndrumările pe care ni le-aţi dat cu prilejul consfătuirii cu cadrele de bază din securitate, miliţie, procuratură şi justiţie sunt vii în mintea noastră şi vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că ele ne călăuzesc in activitatea noastră de înfăptuire a justiţiei, a măsurilor de educare şi de prevenire a stărilor infracţionale, de aplicare cu toată exigenţa a legilor ţării pentru apărarea valorilor materiale şi spirituale ale societăţii, servind cu devotament idealurile de echitate şi umanitate ale societăţii noastre socialiste. Studierea atentă şi dezbaterea aprofundată a ansamblului de măsuri conceput de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se arată In telegrama Direcţiei Centrale de Statistică — ne-a relevat, intr-un mod strălucit, grija pe care o manifestaţi pentru toate sectoarele vieţii sociale, pentru om, pentru Întărirea unităţii moral-politice a naţiunii noastre, iniţiativa novatoare revoluţionară, gîndirea originală, creatoare, de largă perspectivă, de înaltă principialitate comunistă cu care dumneavoastră conduceţi destinele partidului şi ţării. Ne angajăm să facem totul pentru perfecţionarea muncii de statistică, a sistemului informaţional, corespunzător cerinţelor mereu crescinde pe care le impun deciziile cu privire la măsurile de politică economică. Ca membri de partid ce ne desfăşurăm activitatea într-o instituţie centrală a cărei sarcină principală o constituie înfăptuirea politicii partidului şi statului in domeniul monetar şi al creditului — se arată, printre altele, in telegramă Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România — vom situa în centrul preocupărilor noastre Îmbunătăţirea permanentă a stilului şi metodelor de muncă, pentru a putea astfel să ne aducem întreaga contribuţie La realizarea sarcinilor ce ne revin, in vederea întocmirii şi executării în cele mai bune condiţii a sarcinilor noastre, în telegrama Băncii pentru Agricultură şi Industrie Alimentară se arată : Ne propunem să sporim eforturile pentru a asigura creşterea in continuare a eficienţei activităţii noastre, înfăptuind cu consecvenţă politica de finanţare şi creditare a agriculturii şi industriei alimentare. Vă asigurăm, stimate tovarăşe secretar general, că vom intensificat lucrările şi cercetările noastre pentru a spori aportul ştiinţelor sociale la fundamentarea ştiinţifică a politicii partidului nostru, că vom promova cu hotărire şi in permanenţă inactivitatea noastră intransigenţa şi fermitatea revoluţionară faţă de curentele şi tendinţele ideologiei burgheze şi vă încredinţăm, totodată, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a contribui cu toată capacitatea noastră la dezvoltarea ştiinţei româneşti, la afirmarea ei tot mai puternică, pentru ridicarea patriei noastre pe culmile civilizaţiei şi progresului — se arată în telegrama Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Dezvoltarea ştiinţei agricole româneşti şi legarea mai strinsă a muncii de cercetare de obiectivele concrete ale producţiei agricole, care au format obiectul dezbaterilor din adunarea noastră de partid — se arată în telegrama Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice — vor sta in permanenţă în centrul muncii şi preocupărilor noastre. Analiza făcută de adunarea generală deschisă a organizaţiei de partid a scriitorilor din Bucureşti — se spune in telegrama Uniunii Scriitorilor — a confirmat, incă o dată, caracterul militant al literaturii noastre contemporane, nutrite de idealurile umanismului epocii noastre, ale patriotismului şi internaţionalismului socialist. Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom strădui să răspundem cu elan patriotic şi spirit revoluţionar, cu toată energia şi însufleţirea de care suntem capabili, prin întreaga noastră activitate scriitoricească şi obştească, mobilizatoarelor măsuri preconizate de conducerea de partid, de dumneavoastră personal. Ca artişti şi cetăţeni ai României socialiste — se arată în telegrama Uniunii Compozitorilor — considerăm politica partidului ca un exemplu de patriotism fierbinte şi de atitudine creatoare marxist-leninistă, chezăşia însăşi a progresului societăţii noastre in toate domeniile de activitate. Noi am aşezat întregul program de muncă şi crezul nostru de muzicieni pe principiile înscrise în documentele de partid şi înţelegem să contribuim la împlinirea lor, unindu-ne intr-un efort comun toate generaţiile de muzicieni, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de la creatori cu experienţă îndelungată, pînă la tineri aflaţi in plin proces de afirmare. Conştienţi de importanţa rolului educativ al artei în făurirea unei conştiinţe înaintate — se subliniază în telegrama Uniunii Artiştilor Plastici — ne vom mobiliza forţele pentru ca luminoasele idei ale acestui program pe care dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, le-aţi formulat cu clarviziune şi principialitate revoluţionară, să devină o realitate. Vom lupta pentru ca arta noastră să fie cit mai strîns legată de viaţă, de înfăptuirile poporului român, in măreaţa operă de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Cine nu cunoaşte bine oraşul Hunedoara cu greu poate realiza imaginea marilor transformări care au avut loc aici, în ultimii ani. Este de ajuns să amintim că acum 20 de ani la Hunedoara nu era un netru pătrat de asfalt, lipsea reţeaua de alimentare cu apă, de canalizare etc. In prezent, cetăţenii de aici se mindresc cu construcţiile social-culturale noi, cu cele 15 000 de apartamente (mai bine de jumătate dintre ei trăiesc în locuinţe noi), cu magazinele şi bazele sportive moderne, cu multe altele. An de an, la zestrea existentă, gospodarii oraşului au adăugat noi şi importante realizări, care imprimă municipiului o notă de urbanism modern ; fiecare hunedorean a contribuit, intr-un fel sau altul, pentru ca localitatea în care trăieşte şi munceşte să prospere, să devină mai frumoasă, mai atrăgătoare. S-a pornit o largă acţiune de muncă patriotică, care a cuprins mii şi mii de oameni şi, cu, sprijinul lor, au fost înfăptuite importante obiective de larg interes cetăţenesc. In rindurile care urmează vom încerca să arătămi cum s-a acţionat pe tărîmul muncii patriotice, ce este caracteristic, în această privinţă, pentru activitatea comitetului executiv al Consiliului popular municipal, a deputaţilor şi a celorlalţi cetăţeni ai Hunedoarei. Măsurile organizatorice importante, luate de către comitetul executiv încă de la începerea anului de muncă patriotică, au avut darul să concen- treze eforturile tuturor spre obiective de mare utilitate pentru gospodărirea oraşului . „Pentru ca acţiunile de muncă patriotică să răspundă unor cerinţe reale, majore, s-a ţinut seama, în primul rînd, de propunerile făcute, cu diverse ocazii, de către locuitorii oraşului , ne-a declarat tov. Viorel Răceanu, prim-vicepreşedintele comitetului executiv al consiliului popular municipal. Planul de lucrări, propus de consiliul popular, a fost supus unei largi dezbateri, ceea ce a asigurat, din capul locului, o participare susţinută la realizarea lui a deputaţilor, a comitetelor de cetăţeni, a comitetelor asociaţiilor de locatari. Fiecărei circumscripţii i-au fost repartizate obiective pe care cetăţenii să le poată înfăptui, cu termene precise. S-au identificat noi resurse şi disponibilităţi locale ; cetăţenii au făcut propuneri de extindere a lucrărilor, de grăbire a executării lor. Cit de important este aportul cetăţenesc la lucrările de mare utilitate pentru oraşul Hunedoara se vede şi dintr-un bilanţ recent , fără ajutorul benevol al locuitorilor, din bugetul municipal s-ar fi cheltuit in plus, anul acesta, peste 50 milioane lei. Prezenţa deputaţilor in fruntea acţiunilor constituie exemple insufleţitoare pentru cetăţenii , circumscripţiilor electorate. Sftne, referim, bunăoară, la circunscripţia a.nr. 12S, a cărei deputata este Florica Chiţigoi. In acest cartier a fost introdusă alimentarea cu apă, s-au executat lucrări de canalizare şi de încălzire centrală, s-au construit două străzi etc. La realizarea acestor obiective au participat toţi locuitorii circumscripţiei, s-a creat o adevărată întrecere între familii, între cetăţeni. — Se înţelege că lucrurile nu au mers da la sine, ne spune deputata. Desigur, fiecăruia, după oreie da serviciu sau în zi de sărbătoare, îi este mai comod să stea acasă, să se odihnească. Dar am căutat să trezesc interesul cetăţenilor pentru lucrările propuse. Le prezint planul de lucrări al consiliului popular municipal, propunerile de realizare a acestuia. In fața unor argumente întemeiate, nimeni nu poate rămine de-o parte, mai ales cînd se convinge că sînt atîtea de făcut. Să vă dau un exemplu , pînă nu demult, pe strada Timotei Cipariu — care, pe o lungime de 400 m., face legătura între două artere principale ale oraşului — Bulevardul Decebal şi Strada Popa Şapcă — cu greu se putea circula, din cauza gropilor şi noroaielor. Le-am propus cetăţenilor să reconstruim această stradă prin muncă patriotică. Ştiind cit de importantă este lucrarea pentru cartierul nostru, toţi au răspuns cu entuziasm la propunerea mea. A doua zi, m-am prezentat la comitetul executiv şi am comunicat hotărîrea lor. In numai cîteva zile, au fost asigurate bordurile, asfaltul şi alte materiale, au sosit la faţa locului utilajele necesare şi imediat au început lucrările. Operaţiile de săpături, umpluturi, turnare de asfalt etc. au fost efectuate numai prin muncă patriotică ; reconstruirea străzii a fost terminată în numai două luni de zile. Tot din iniţiativa deputatei, in locuinţele construite cu mai mulţi ani în urmă, a fost introdusă, în acest an, încălzirea centrală ; s-a folosit, în acest scop, apă caldă de la combinatul siderurgic, rezultată din procesele tehnologice, care înainte se arunca. Sub supravegherea tehnicienilor întreprinderii de gospodărie comunală, lucrarea a fost terminată in trei luni de zile. Suma de 42 000 lei, care constituie valoarea materialelor folosite, a fost suportată de către cetăţenii din cartier, iar toate lucrările de săpături şi de acoperire a ţevilor au fost realizate prin muncă patriotică. Exemple de asemenea oameni inimoşi, cu dragoste pentru strada, cartierul, oraşul în care locuiesc, se pot da multe din Hunedoara. Adunate la Un loc, acţiunile întreprinse de cetăţeni, in frunte cu deputaţii, adaugă municipiului un substanţial spor de zestre gospodărească , edilitară. Ni s-a relatat, la primăria municipiului, un fapt deosebit de interesant, care ar fi fost trecut poate cu vederea, dacă nu declanşa alte fapte, cu un larg răsunet in rindul cetăţenilor. Intr-o zi, in primăvara acestui an, cînd ciţiva pensionari s-au dus, ca de obicei, să se destindă în pădurea Chizid, aşezată la numai 200 metri de oraş, au găsit la obişnuitul loc de întilnire citeva bănci. S-au mirat. Dar au aflat, mai pe urmă, că fuseseră aşezate acolo, anume pentru ei, de către elevii unei şcoli din apropiere. Asta se întîmpla, cum spuneam, în primăvară ; apoi, s-a întocmit un proiect de amenajare a parcului, s-au constituit în comitete de acțiune, care să se ocupe de organizarea lucrărilor ; comitetul executiv a procurat materialele necesare, a asigurat utilajele și autocamioanele de transport, a repartizat tehnicieni care să dirijeze lucrările, începea una dintre cele mai mari acţiuni de muncă patriotică din Hunedoara, care a cuprins mii şi mii de cetăţeni. Din luna mai, în după-amiaza fiecărei zile, duminica, un mare număr de hunedoreni işi dădeau întilnire aici , nu pentru o plimbare, ci ca să pună umărul la treabă. S-au construit un teatru în aer liber cu 400 de locuri, o cale ferată îngustă pentru trenulețul copiilor, un ștrand, s-a amenajat un „colţ zoologic“. Specialiștii evaluează lucrările efectuate aici la suma de peste 5 milioane lei , din fondurile consiliului popular municipal pentru realizarea acestui important complex de agrement, atit de necesar oraşului, au fost cheltuiţi — pentru materiale — numai 250 000 lei. Aşadar, cetăţenii Hunedoarei acţionează pe diverse căi pentru buna gospodărire a oraşului lor. Ei fac acest lucru nu numai in calitate de beneficiari direcţi ai bunurilor pe care le realizează, ci şi ca deţinători ■ ai zestrei oraşului. O contribuţie însemnată la înfăptuirea unor obiective aduc comitetele de cetăţeni , in vederea deschiderii noului an şcolar, de pildă, comitetele de părinţi au luat iniţiativa reparării localurilor de şcoală. Pentru atelierele de instructaj profesional, care au început să funcţioneze in acest an, consiliul popular municipal prevăzuse să cheltuiască 2 milioane de lei , dar, prin contribuţia cetăţenilor, 1 milion de lei a fost economisit. Un mare număr de cetăţeni ■— zilnic câte 1 000 de oameni — participă la construcţia de locuinţe. Aceasta a grăbit ritmul lucrărilor şi a permis economisirea a 3 milioane de lei, adică 3 000 lei de fiecare apartament. Pentru a defini, chiar şi sumar, forţa muncii unite a cetăţenilor care — şi pe această cale — conduc destinele municipiului, ar trebui, desigur, amintite şi acţiunile asociaţilor de locatari care au luat sub administraţie proprie, în vederea întreţinerii, zonele verzi aferente fiecărui bloc, sau larga participare la munca patriotică a tineretului, a salariaţilor Combinatului siderurgic şi ai celorlalte Întreprinderi din oraş. Hupedorenii au dăruit oraşului ora preţioase, din diagostâs pentru aceste loturi, din pasiunea de a-i vedea mai frumos, mai bine gospodărit. Vasile MIHAI Sabin IONESCU corespondenţii „Scrnteii“ Cum au „găsit“ cetăţenii Hunedoarei 50 milioane lei SONTEIA — vineri 15 octombrie 1971 Opriţi alcoolul să urce la volan! (Urmare din pag. I)ţeleagă — şi ar trebui făcuţi să înţeleagă ! — că ori renunţă la nărav, ori îşi schimbă meseria, nu mai puţin periculoşi sunt acei consumatori de alcool care beau puţin „să nu se cunoască“. Statisticile întocmite de Inspectoratul general al miliţiei arată că multe din accidentele de circulaţie grave şi deosebit de grave (inclusiv pierderi de vieţi omeneşti) sunt provocate de aceşti aşa-zişi „băutori prudenţi”, care nu beau decât un pahar — două. Pentru a elucida din capul locului gravitatea consumului de alcool, chiar şi în asemenea cantităţi, am apelat la explicaţiile unui specialist — dr. Mircea Constantinescu, directorul Spitalului de urgenţă din Bucureşti. — N-am să fac o pledoarie teoretică împotriva alcoolului — spune d-sa. Am să înfăţişez pe scurt raportul care există între gradul de alcoolemie şi manifestările sistemului nervos. 0,1 g alcoolemie provoacă tulburări de comportament puţin evidente, care pot avea totuşi urmări ; 0,2 g alcoolemia contribuie la dereglarea reflexelor, intîrzierea timpului de frinare ; 0,5 g alcoolemie determină tulburări accentuate de atenţie şi de vigilenţă, întârzierea pronunţată a reflexelor ; 1 g alcoolemie duce la prelungirea gravă a timpului de reacţie, de frînare şi manevrare, de dereglare a răspunsurilor la excitanţii optici şi auditivi. Nu voi mai insista asupra consecinţelor care apar la gradele de alcoolemie superioară, întrucît — prin comparaţie — ele sunt uşor de dedus de către toată lumea. Specialistul Spitalului de urgenţă ne-a atras atenţia asupra faptului că cele mai multe din accidentele de circulaţie provocate de conducerea sub influenţa alcoolului se produce nu la alcoolemiile superioare cînd, practic, şoferul nu mai poate conduce, ci la intoxicaţiile inferioare (de 0,5—1,5 g). Pentru mulţi conducători auto eie creează, în mod înşelător, o stare de euforie şi bună dispoziţie, dar atenuează considerabil principalele reflexe ale sistemului nervos şi facilitează producerea accidentelor. Vom apela la numai două din numeroasele exemple surprinse în acţiunea de control amintită. ... Suntem, din nou, la Focşani, pe strada Republicii. Organele de circulaţie sesizează că automobilul 1— VS—908 nu are siguranţă, nu semnalizează direcţia de mers , pornim in urmărire. Spre norocul şoferului, automobilul s-a îndreptat singur (fiindcă practic n-a mai fost condus n.a.) pe aleea parcului fabricii de confecţii din localitate. Abia desmeticit, conducătorul auto Constantin Mărmureanu „mărturiseşte“ : — N-am băut decit un pic, 100 de gr de coniac. Nici nu trebuia să bea mai mult ! Tot un păhăreldouă de coniac a băut cu un prieten pe care s-a oferit să-l şi ducă pînă într-o comună din apropierea Galaţilor şi conducătorul auto Gh. Marin, de pe autovehiculul 31—GL—606. Stimulat însă de alcool cum s-a urcat la volan, a apăsat pe accelerator şi a pornit ca din praştie ! La primul obstacol întîlnit în cale, volanul însă nu l-a mai „ascultat“, maşina a aterizat în şanţ, s-a răsturnat, şi prietenul de pahar a fost zdrobit sub roţi. Sub influenţa alcoolului, Gh. Marin săvârşeşte imediat şi un al doilea act de iresponsabilitate : în faţa acestei crime, nu găseşte o altă cale decit fuga de la locul accidentului ! Am insistat mai mult asupra acestui caz întrucît evidenţele serviciilor de circulaţie ale miliţiei consemnează in ultimul timp — în luna octombrie în special — un procent neobişnuit de ridicat de accidente mortale datorate conducerii sub influenţa alcoolului. Dacă, în general, ziua, mulţi conducători auto se abţin să consume alcool — poate de teamă că vor fi prinşi mai lesne de organele de control — noaptea îşi iau îngăduinţa de a avea o „libertate“ mai mare. Rezultatul ? In provocarea accidentelor, alcoolul îşi asigură colaborarea şi a altor factori A trebuit, din păcate, să ne convingem şi cu ocazia acestui raid de aceste consecinţe. Relatăm, din cele citeva cazuri de accidente grave şi deosebit de grave unul singur. In comuna Petroşani, la orele 23,15 — conducînd sub influenţa alcoolului — tractoristul Gh. Mihai nu şi-a asigurat distanţa reglementară la depăşirea unor persoane care mergeau pe marginea drumului şi a lovit cu roata din spate un trecător care a decedat pe loc. In condiţii normale — fără oboseală, fără întuneric, dar mai ales fără alcool — un asemenea accident n-ar fi avut loc ! Ne oprim aici cu exemplificările, urmînd în continuare să tragem cîteva concluzii. Este necesar, de pildă, să precizăm că Decretul 328 interzice cu desăvârşire consumul de alcool pentru cei aflaţi la volan. Practic, legislaţia noastră conţine măsuri precise şi severe , dar care trebuie înţelese ca o funcţie protectoare, în primul rînd pentru conducătorii auto respectivi, cit şi pentru ceilalţi, pentru pietoni etc. Se impune, însă, o primă subliniere: cu toate restricţiile legii, există încă numeroase cazuri de încălcare, în credinţa că „norocul va ajuta“, „n-o să mă controleze tocmai pe mine“ etc. Calcule false : statistica cazurilor de conducători auto, depistaţi conducînd sub influenţa alcoolului, se prezintă, in judeţele controlate, astfel : Ilfov 23 de cazuri, Prahova — 15, Bucureşti — 10, Teleorman —9, Vrancea — 7, Buzău — 5, Argeş — 3. In total : 72 — in două zile „obişnuite“, nu simbăta şi duminica, ci în zile de marţi şi miercuri. Trebuie, de asemenea, reţinut faptul că şoferii amatori reprezintă circa 50 la sută din conducătorii auto găsiţi conducînd sub influenţa alcoolului. Fenomenul situării pe primul plan în consumul de alcool a conducătorilor neprofesionişti obligă la o şi mai mare intensificare a controlului pe şosele şi in localităţi. Nu este admisibil, sub nici o formă, ca un trecător oarecare, să devină victima unui individ iresponsabil, care a ieşit beat şi „motorizat“ la drumul mare ! Pentru asemenea tipuri de conducători auto, aplicarea strictă a pervederilor legii, amenda severă, cu suspendarea permisului şi, cind e cazul, acţionarea in justiţie sunt sancţiuni potrivite. Desigur, obişnuitele acţiuni pe care le întreprind lucrătorii inspectoratelor de miliţie au dat în general, rezultate bune. Dar pentru stirpirea oricăror devieri de la litera legii nu-s suficiente numai ele. E nevoie de un control sistematic, continuu, general, de o activitate susţinută, energică şi hotărită. In acest sens, considerăm că eforturile inspectoratelor de miliţie vor trebui in viitor mult mai larg conjugate cu ala echipelor de control ale direcţiilor de transporturiauto, cu controlul obştesc. Un important aport la această acţiune sunt obligate să-l aibă toate conducerii« întreprinderilor şi instituţiilor posesoare de mijloace auto de transport. Este datoria lor să întreprindă controale inopinate, să întreţină in rindul conducătorilor auto o atmosferă de severitate, să acţioneze în direcţia educării lor. Specialişti ai Ministerului Sănătăţii sunt de părere că, pentru combaterea consumului de alcool la proporţia masei mari a şoferilor, sunt necesare controale asupra unor eşantioane masive, cercetate pe întreg teritoriul ţării. In orice caz, în condiţiile dezvoltării continue a parcului auto, în condiţiile creşterii in mod vertiginos a posesorilor de autoturisme, sunt necesare mijloace din ce în ce mai eficiente, ştiinţifice, de combatere a consumului de alcool de către orice om aflat la volanul unui autovehicul. Predarea unor cunoştinţe de medicină în şcolile de şoferi, propaganda activă a măsurilor luate, popularizarea sancţiunilor, organizarea în fiecare judeţ a unor simpozioane, conferinţe, filme care să-şi propună drept obiectiv demonstrarea ştiinţifică a consecinţelor consumului de alcool ar contribui fără doar şi poate la Întărirea disciplinei noastre rutiere.