Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)

1971-10-14 / nr. 8937

I­ I Birocraţie I .­­ * ■ cronica I Toader Sofilcă, din satul Ba­­■ Iota, comuna Racoviţa (Vilcea), I a suferit, cu citva timp in urmă, I un accident de circulaţie. A fost , internat in spitalul din Brezoi, I unde i s-au acordat îngrijirile I medicale. După ieşirea din spi­­■ tal, a încercat să-şi scoată un ■ certificat medico-legal. Din pă- I cate, acest act nu poate fi eli- I berat. De ce ? Din mai multe­­ motive. In primul rînd, biletul I de ieşire din spital nu are nu- I măr , apoi data ieşirii (3 sep­­­­tembrie 1971) este în totală con- I tradicţie cu cea a internării... I 26 septembrie 1971. Şi astfel, I din cauza neglijenţei unor func­­■ ţionari, omul este nevoit, pen- t tru a-şi căpăta drepturile, să I bată drumul de la Brezoi la­­ Rm. Vilcea şi de aici înapoi şi I tot aşa mai departe. După cum I se vede treaba, de accident a I scăpat omul cum a scăpat, dar ■ de birocraţie ba. Chiar să n-aibă I „leac“ această boală ? Un om cu... trecere Dumitru Apostol, din Buzău (str. Clujului 9), salariat la gru- * I pul de șantiere nr. 104 din loca- I litate, avea nevoie de bani. Cum • să-i cîștige ? A mers la Ana I Ilie, al cărei concubin, Ștefan I Neagu, era cercetat în legătură I cu o delapidare de 300 000 lei • în dauna D.C.A.-Buzău. Preva- I lîndu-se de o pretinsă trecere I pe lingă anchetatori, D.A. a so­licitat 20 000 lei pentru a „a- I ranja“ punerea în libertate a I delapidatorului. Iluzoria „tre- I cere“ nu l-a dus însă departe. • Arestat de organele de miliție, I va... trece acum prin faţa in- I stanţei de judecată pentru trafic de influenţă. Rubrică redactată de : Gheorghe DAVID Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenţilor , „Scînteii". SCINTEIA — joi 14 octombrie 1971 FAPTUL DIVERS I Un tren I oprit la timp­ ­ Circulînd pe şoseaua ce merge I paralel cu calea ferată Iacobeni- I Argeştru, un autocamion, 31— I SV—859, proprietatea autobazei­­ din Vatra Dornei, a căzut de la I mare înălţime chiar pe linia fe- I rată, accidentul soldindu-se cu­­ moartea unui pasager, rănirea­­ şoferului şi avarierea autovehi­■ cuiului. Aflat în apropiere, Ion I Maxim, un cetăţean, în vîrstă de­­ 63 de ani din Iacobeni, a intuit I imediat pericolul. Peste cîteva ■ minute, din staţia Argestru urma să plece trenul personal £084. I Primul gînd — să ajungă cît mai I repede în Argestru, pentru a I opri trenul. Abia pornit însă, ■ omul ,a trebuit să se reîntoarcă. I Dinspre Iacobeni­ sosea trenul I de marfă 11151. Alergînd spre trenul de marfă, făcind semnale I disperate, a fost observat de că- I tre­n mecanic. I-a comunicat în­■ dată despre ce este vorba. In­­ cetinind mersul trenului, meca- I nicul s-a apropiat de locul ac- I cidentului. Anunţate la timp, or­ganele C.F.R. au luat imediat I măsuri pentru acordarea de în- I grijiri rănitului şi înlăturarea ■ camionului, circulaţia fiind re- I luată normal. Un accident ale I cărui urmări puteau fi cu mult I mai grave a fost astfel evitat graţie intervenţiei bătrînului I pensionar din Iacobeni, căruia I i se cuvin, pentru fapta sa, toate • felicitările. I „Construc- I ţia“ era I şubredă Responsabil la secţia de fa- I bricaţie a cărămizilor din ca- I drul cooperativei agricole de­­ producţie din comuna Ştefă­■ neşti (Botoşani), Mihai Tănase I era preocupat mai mult­ să-şi­­ asigure nişte venituri ilicite, de­cit de bunul mers al producţiei. I­­nregistrind un număr mai mic I de cărămizi decit cele produse­­ in realitate de muncitorii din I secţie, a obţinut astfel un plus I de 190 norme de producţie, pe I care le-a împărţit cu dărnicie , nevestei sale, unui nepot şi I unei mătuşi, care nici nu ştiau I măcar ce dimensiuni trebuie să aibă cărămizile, darmite cum I se fac. „Clădită“ pe necinste, I deşi era vorba de cărămizi, a- I facerea s-a prăbuşit. Muncitorii I şi-au recăpătat drepturile de I care fuseseră frustraţi. Lui , I M.T. in schimb i se ...constru­ieşte un temeinic dosar penal. Trofeu în... I legitimă I apărare Aflat la o vînătoare de mis­treţi, Kerekes Arpad, tehnician­­ de vînătoare la Ocolul silvic din I Comandău (Govasna), s-a trezit I cu un vinat neaşteptat. Scos din * ascunzătoare de către gonaci, un I urs se îndrepta înfuriat spre I vinător. Neavînd permis pentru • împuşcarea ursului, vinătorul a I încercat o acţiune de... intimi- I dare, trăgînd un foc în aer. I Efectul n-a fost cel scontat, ur-­­ sul apropiindu-se tot mai ame- I ninţător. Neavînd de ales şi fiind I în legitimă apărare, vinătorul a I tras în plin. Lovitura a fost du­­­­blă. Nu numai că şi-a salvat I viaţa, dar trofeul, capturat in I mod neprevăzut, i-a adus vînă­­torului din Comandău o medalie I de aur la Expoziţia internaţio- I nală de la Budapesta. Vizitele ministrului comerţului exterior al Italiei Ministrul comerţului exterior al Ita­liei, Mario Zagari, împreună cu per­soanele care îl însoţesc în vizita in ţara noastră, şi-a început miercuri convorbirile cu reprezentanţi ai con­ducerii unor ministere. In cursul dimineţii, ministrul ita­lian a avut o întrevedere cu minis­trul român al comerţului exterior, Cornel Burtică, în cadrul căreia au fost abordate probleme legate de dez­voltarea şi lărgirea, în continuare, a schimburilor comerciale, adîncirea cooperării economice şi tehnice din­tre România şi Italia. La întrevedere au participat Iacob Ionaşcu, ambasadorul României la Roma, precum şi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti. ★ Ministrul italian al comerţului ex­terior şi colaboratorii săi au avut, de asemenea, convorbiri cu Mihail Flo­­rescu, ministrul industriei chimice, şi cu Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare. Au fost discutate posibilităţi de intensificare a schimburilor bila­terale în domeniile respective. în onoarea oaspetelui italian, mi­nistrul Ion Crăciun a oferit un dejun. * în cursul după-amiezii, ministrul Mario Zagari a făcut o vizită la Ministerul Afacerilor Externe, unde a avut o întrevedere cu George Ma­covescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. In timpul convorbirilor, desfăşura­te într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme privind relaţiile româno-italiene, precum şi unele as­pecte actuale ale situaţiei interna­ţionale. ★ Cu prilejul prezenţei Italiei la Ex­poziţia internaţională de echipament şi utilaje pentru agricultură, indus­tria alimentară şi industria de am­balaje, deschisă de patru zile în Ca­pitală, ministrul italian al comerţu­lui exterior a oferit o recepţie. Au participat conducători ai unor ministere economice şi instituţii cen­trale, ai întreprinderilor româneşti de comerţ exterior, reprezentanţi ai ţărilor expozante în cadrul acestei manifestări, alte persoane oficiale. ★ Ministrul comerţului exterior al Italiei, Mario Zagari, a oferit, miercuri, un dineu. Au participat Cornel Burtică, Mi­hail Florescu, Ion Crăciun, miniştri. George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, mem­bri ai conducerii unor ministere, pre­cum şi ambasadorul României la Roma. A luat, de asemenea, parte am­basadorul Niccolo Moscato. (Agerpres) Reglementarea condiţiilor cerute pentru stabilirea domiciliului in oraşele mari a persoanelor provenite din alte localităţi Printr-un recent Decret al Consi­liului de Stat, au fost reglementate condiţiile cerute pentru stabilirea domiciliului în oraşele care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari, a persoanelor provenite din alte loca­lităţi. Conform prevederilor noului act normativ,­­ Consiliul de Miniştri sta­bileşte anual, pe baza propunerilor ministerelor şi celorlalte organe cen­trale, cu avizul comitetelor executi­ve ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, numă­rul de persoane ce pot fi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari, necesare pentru apara­tul central şi cel al unităţilor în sub­ordine. Tot Consiliul de Miniştri fixează anual, pe baza propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, numărul persoanelor cali­ficate necesare consiliilor populare şi unităţilor subordonate ce pot fi an­gajate sau transferate din alte loca­lităţi în oraşele mari. Miniştrii, ceilalţi conducători ai or­ganelor centrale, precum şi pre­şedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în limita nu­mărului de persoane stabilit de Con­siliul de Miniştri, dau aprobări no­minale pentru persoanele care vor fi angajate sau transferate, pe durată­ nedeterminată, asigurînd cazarea a­­cestora şi a membrilor de familie pe care îi au in întreţinere în locuinţe corespunzătoare. Prin acelaşi decret sunt reglemen­tate condiţiile în care anumite cate­gorii de persoane pot să-şi stabi­lească domiciliul în localităţile de­clarate oraşe mari, în afara cazurilor de angajare sau transferare in servi­ciu. Astfel, soţul care se mută la celălalt soţ, părinţii care se mută la copii, şi copiii care se mută la pă­rinţi, precum şi minorii care se mută la persoanele care potrivit legii au obligaţia să-i întreţină au dreptul să-şi stabilească domiciliul în oraşele mari, în suprafaţa locativă a persoa­nelor la care se mută, dacă acestea au domiciliul în oraşul respectiv. Absolvenţii instituţiilor de învăţă­­mânt superior îşi pot stabili domi­ciliul în aceste oraşe pe baza dispo­ziţiei de repartizare în producţie. Persoanele care au locuinţă pro­prietate personală în oraşele mari şi care, ulterior dobîndirii proprietăţii şi-au stabilit domiciliul în alte loca­lităţi, ca urmare a schimbării locului de muncă, pot reveni după încetarea raporturilor de muncă, dacă au asi­gurată cazarea în locuinţa proprie. Decretul dă dreptul preşedintelui comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti să poată aproba, de la caz la caz, stabilirea domiciliului în ora­şele mari şi a altor persoane pentru motive temeinic justificate. Noile reglementări privind stabili­rea domiciliului în oraşele mari au o menirea de a asigura o justă corela­re* între capacitatea de cuprindere a fondului locativ existent şi a celui­ aflat in construcţie, şi a fluxului de cadre către instituţiile şi organi­zaţiile economice situate in aceste localităţi. (Agerpres) vremea Timpul probabil pentru zilele de 15, 16 şi 17 octombrie. In ţară . Vre­mea va deveni in general instabilă şi se va răci treptat în toate regiunile ţării. înnorări mai accentuate se vor produce în Banat, Crişana, Transil­vania şi nordul Moldovei, unde plo­ile vor fi mai frecvente, fiind pe a­locuri însoţite şi de descărcări elec­trice. Vînt potrivit, cu intensificări pînă la tare, predominind din secto­rul nord-vestic. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse intre 0 grade şi 10 grade, izolat mai coborîte în de­presiuni, iar maximele între 10 şi 20 grade, local mai ridicate la începu­tul intervalului în sud-estul ţării. La munte se va semnala lapoviţă şi nin­soare în Bucureşti . Vremea va de­veni uşor instabilă şi se va răci. Ce­rul va fi temporar noros, vor cădea ploi temporare. Vînt potrivit. Actualitatea fotbalistică • Etapa a Vll-a, în trei zile în condiţiile prezenţei în tu­rul doi al cupelor europene a celor patru formaţii româneşti de fotbal, federaţia de specia­litate, la cererea respectivelor formaţii şi cu asentimentul partenerelor acestora, a hotărît ca meciurile din etapa a Vll-a să se desfăşoare astfel : vineri, de la ora 15,30, DINAMO BUCU­­REŞTI-UNIVERSITATEA CLUJ (stadionul Dinamo), UNIVERSI­TATEA CRAIOVA-RAPID; sâm­­bătă, de la ora 15,30, STEAUA­­A.S.A. TG. MUREŞ (stadionul „23 August“) şi U.T.A.-F.C. AR­GEŞ ; duminică, celelalte patru partide : C.F.R. Cluj-Politehnica Iaşi, Jiul Petroşani-S.C. Bacău, Crişul Oradea-Steagul roşu, Pe­trolul Ploieşti-Farul. • Programul defintiv al meciu­rilor echipelor româneşti in cu­pele europene Partidele echipelor româneşti în cadrul cupelor europene de fotbal se vor disputa după ur­mătorul program : marţi 19 oc­tombrie, de la ora 15,15, pe Sta­dionul Republicii din Capitală, Rapid Bucureşti—Legia Varşovia („Cupa U.E.F.A.“) ; miercuri 20 octombrie, pe stadionul „23 Au­gust“, de la ora 15,15, echipa Dinamo Bucureşti va primi re­plica cunoscutei formaţii olan­deze Feyenoord Rotterdam („Cu­pa campionilor europeni). Con­form hotărîrii U.E.F.A., partida tur dintre echipele Steaua Bucu­reşti şi F.C. Barcelona din ca­drul „Cupei cupelor“ va avea loc miercuri, 20 octombrie, la Barcelona. Tot miercuri, 20 oc­tombrie, echipa U.T. Arad va întâlni în deplasare (pentru „Cli­pa U.E.F.A.“) formația poloneză Zaglebie Wallbrzych. BASCHET Primele jocuri in cadrul Dinamoviadei In sala Dinamo din Capitală au în­ceput miercuri după-amiază jocurile celei de-a 12-a ediţii a „Dinamovia­dei“ masculine de bachet. în primul joc, echipa bulgară Spartak Levski Sofia a învins cu scorul de 101—76 (62—36) pe Amrockan Phenian. A ur­mat apoi jocul dintre formaţiile Di­namo Moscova şi Ruda Hvezda (Ceho­slovacia). Baschetbaliştii sovietici au obţinut victoria cu scorul de 95—75 (40—32). în ultimul meci, Gwardia Varşovia a învins cu 89—75 (43—42) pe Dinamo Bucureşti. Astăzi, jocurile încep la ora 16:30 după următorul program : Gwardia Varşovia—Amrochan Phenian , Dina­mo Bucureşti—Ruda Hvezda şi Spar­tak Levski-Dinamo Moscova. HANDBAL STEAUA - T. S. K. A. 21 - 19 In sala sporturilor de la Floreasca, peste 1 000 de spectatori au urmărit aseară întîlnirea amicală internaţio­nală de handbal dintre echipele Steaua Bucureşti şi T.S.K.A. Mos­cova. Handbaliştii români au domi­nat, obţinînd o meritată victorie cu scorul de 21—19 (13—10). Punctele în­vingătorilor au fost realizate de Gruia (6), Kicsid (3), Goran (1), Bir­­talan (4, dintre care 3 din lovituri de la 7 m), Drăgăniţă (2) și Dr. Die­trich (5). Din echipa sovietică s-au remarcat Klonov, autorul a 5 puncte (patru le-a înscris din lovitură de la 7 m) şi Melnik (3). Steaua a utilizat următorul tor de jucători : Orban, Dincă (portari), Gruia, Goran, Kicsid, Gaţu, Coasă, Birtalan, Drăgăniţă, Stockl, Popescu, Dietrich şi Mari­­nescu. SAH Meciul de şah dintre marii maeştri Tigran Petrosian şi Robert Fischer a continuat la Buenos Aires cu partida a 4-a. Ca şi în partida pre­cedentă, arbitrii au consemnat remi­ză, astfel că scorul se menţine egal : 2—2. Petrosian, cu albele, a jucat deschiderea engleză, dar, prin trans­punere de mutări, s-a ajuns la va­rianta Maroczy a apărării siciliene. De obicei, albul are avantaj de spa­ţiu in această variantă, însă analiza a arătat că şansele celor două părţi sunt egale. Schimbul damelor, surve­nit într-o fază timpurie a partidei, urmat de cel al turnurilor şi cailor, a dus inevitabil la simplificarea par­tidei. Se credea totuşi că Fischer va căuta o cale spre cîştig in final, dar la mutarea a 20-a marele maestru american a propus remiza, care a fost acceptată de Petrosian. Urmă­toarea partidă va avea loc la 14 oc­tombrie.­­ Petrosian — Fischer 2 — 2 Cronica zilei Preşedintele Marii Adunări Na­ţionale a Republicii Socialiste Româ­nia, Ştefan Voitec, a primit din par­tea lui Sharif Emami şi Abdulah Riazi telegrame­ de mulţumire pen­tru felicitările adresate cu ocazia re­centei lor realegeri in funcţiile de preşedinte al Senatului şi, respectiv, preşedinte al Medjilisului din Iran. ★ Miercuri s-a întors în Capitală delegaţia Ministerului Energiei Elec­trice, condusă de ministrul Octavian Groza, care a făcut o vizită in Fran­ţa, la invitaţia Grupului industrial „ Alsthom-N­everpic“. Vizita a prilejuit un schimb util de păreri între membrii delegaţiei române, specialiştii firmei „Alsthom- Neverpic“, ai societăţii „Electricité de France“, „Compagnie Générale d’Electricité“ şi funcţionari superiori din ministerele economiei şi finan­ţelor, industriei şi dezvoltării indus­triale şi ştiinţifice, privind stadiul actual al relaţiilor de cooperare în domeniul energetic. De asemenea, au fost discutate posibilităţile dez­voltării cooperării dintre întreprin­derile de energie electrică din Franţa şi România. •­ Miercuri la amiază a părăsit Capi­tala delegaţia Băncii Chinei, con­dusă de Tsui Pin, vicepreşedinte al băncii, care, la invitaţia conducerii Băncii Române de Comerţ Exterior, a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Vasile Voloşeniuc, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Române de Comerţ Exterior, Coloman Maio­­reanu, prim-vicepreşedinte al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, de alte persoane oficiale. Au fost de faţă Cian Hai-fun, am­basadorul Republicii Populare Chi­neze la Bucureşti, şi membri ai am­basadei. ★ O delegaţie economică a UCECOM, condusă de Stan Udrea, vicepreşe­dinte al UCECOM, a plecat miercuri dimineaţa in S.U.A., pentru a par­ticipa la Expoziţia cooperaţiei meş­teşugăreşti, care va avea loc la New York, între 15 şi 30 octombrie, în cadrul expoziţiei, care va cuprinde o gamă variată de articole de arti­zanat, se va organiza o paradă a mo­dei cu îmbrăcăminte inspirată din creaţia folclorică românească. Prof. V.P. Şelest, director al Insti­tutului de fizică teoretică din Kiev, care a făcut o vizită în ţara noastră la invitaţia Comitetului de Stat pen­tru Energia Nucleară, a părăsit miercuri Capitala, îndreptîndu-se spre patrie. Comitetul oţelului, din cadrul Co­misiei economice pentru Europa a O.N.U., în colaborare cu Ministerul Industriei Metalurgice, organizează, în cursul lunii octombrie, în ţara noastră o călătorie de studiu pentru specialişti din domeniul siderurgiei. Cu această ocazie, oaspeţii vor avea prilejul să cunoască unele din realizările industriei siderurgice ro­mâneşti. Pe itinerar sunt înscrise combinatele de la Galaţi şi Hune­doara şi întreprinderile din Iaşi, Roman şi Buzău. Pină -Ifl prezent ■ şi-au­ anunţat­­participarea experţi de­­ reputaţie in­ternaţională din 17 ţări. " . (Age­rpres) PLECAREA UNOR DELEGAŢII DE ACTIVIŞTI AI P.C.R. PESTE HOTARE La Budapesta Miercuri dimineaţă a plecat la Budapesta o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist Român, con­dusă de Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.M.S.U., va face o vizită de schimb de experienţă în R.P. Ungară. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de Ion Savu, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid, precum şi de reprezen­tanţi ai Ambasadei R.P. Ungare la Bucureşti. La Ulan Bator Miercuri la amiază a plecat la Ulan Bator o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Laurean Tulai, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Sălaj al P.C.R., care,­ la invitaţia C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, va face o vizită în schimb de experien­ţă în R.P. Mongolă. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovară­şul Ion Cîrcei, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost prezenți Damdinneren­­ghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mon­gole la București, și membri ai am­basadei. Turneul ansamblului tie balet China Ansamblul de balet China a pre­zentat miercuri seara, pe scena Să­lii Palatului, în cadrul turneului pe care îl întreprinde în ţara noas­tră, un spectacol de muzică şi ba­let. Programul a cuprins concertul pentru pian şi orchestră „Fluviul Galben“, in interpretarea orchestrei ansamblului, actul VII din „Fata cu părul cărunt“ şi actul II din „Deta­şamentul roşu de femei“ — drame coregrafice pe teme revoluţionare contemporane, creaţii de înaltă va­loare artistică, cu un vibrant mesaj revoluţionar. Corul ansamblului, solişti vocali şi instrumentali au interpretat, de ase­menea, cîntece revoluţionare şi pa­triotice, din creaţia corală chineză şi românească, precum şi frumoase me­lodii din folclorul celor două ţări. Spectacolul s-a bucurat de un deo­sebit succes, solii artei interpreta­tive chineze fiind îndelung aplaudaţi. (Agerpres) In Editura politică a apărut revista­­ Probleme ale păcii TM si socialismiului nr. 8 1971 Cu prilejul aniversării a 2500 de ani de la crearea statului iranian în cadrul manifestărilor consacra­te aniversării a 2­590 de ani de la crearea statului iranian, la sala Dalles din Capitală a avut loc, miercuri seara, un simpoziom­ orga-­f nizat de Universitatea populară București. Cu acest prilej, prof. dr. docent Radu Vulpe, membru al Academiei de ştiinţe sociale şi poli­tice, şi prof. dr. Cicerone Poghirc au făcut expuneri privind momente ale istoriei, culturii şi civilizaţiei poporului iranian. A fost prezentat apoi un recital de poezie şi muzică iraniană, susţi­nut de actorii Adela Mărculescu, Dinu Ianculescu şi Emil Liptac, poetul Ion Larian Postolache şi so­lista de muzică populară Mia Barbu. La manifestare au participat un numeros public, precum şi Sadegh Sadrieh, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT în cîteva rînduri CEA DE-A VI-A EDIŢIE A JOCURILOR SPORTIVE MEDITE­RANEENE a intrat in faza finală, o dată cu Întrecerile concursului de atletism. Performerul primei zile a fost egipteanul Nagui Assad, învingă­tor in probil de aruncarea greutăţii, cu rezultatul de 20,19 m, urmat de marocanul Akka — 18,85 m şi fran­cezul Brouzet — 18,69 m. Assad este primul atlet al continentului african care depăşeşte graniţa celor 20 m in această probă. Cursa ciclistă individuală de fond a revenit (la fotografie) spaniolului Francisco Elorriaga, urmat de Fran­co Moser (Italia) şi Jose Luis Viejo (Spania). Toţi trei au fost cronome­traţi pe distanţa de 140 km cu timpul de 3h 2812”. In finala turneului de tenis se vor întâlni spaniolii J. Gisbert şi M. O­­rantes. Primul l-a eliminat cu 7-1-5, 7—5, 6—4 pe Kalogheropoulos (Gre­cia), iar al doilea l-a întrecut cu 6—4, 6—1, 6—3 pe compatriotul său M. Munoz. CEA DE-A PATRA PROBA —­­ÎNOTUL — DIN CADRUL CAM­PIONATULUI MONDIAL DE PEN­TATLON MODERN, care se desfă­șoară la San Antonio (Texas), a re­venit sportivului olandez R. Vonk, cu timpul de 3’21’’9/10 (pe distanța de 300 m) 1260 puncte. Pe locurile ur­mătoare s-au clasat sportivii ameri­cani Chuck Richards — 3’25”6/10 (1228 puncte) și Don Roth — 3’33”9/10 (1164 puncte). In clasamentul general individual, înaintea Ultimei probe (crosul), con­duce Boris Ortiscenko (U.R.S.S.) cu 4 032 puncte, urmat de Zsigmond Vil­lanyi (Ungaria) 4 015 puncte şi Risto Hurme (Finlanda) 3 925 puncte. Clasamentul general­­ pe echipe : 1. U.R.S.S. — 11 598 puncte ; 2. Unga­ria — 11 554 puncte ; 3. S.U.A. — 11 385 puncte. IERI LA BELFAST, în prezenţa a 14 000 de spectatori, echipele Irlan­dei de Nord şi U.R.S.S. au terminat la egalitate : 1—1 (1—1) intr-un meci contind pentru grupa a 4-a a campionatului european de fotbal. Gazdele au deschis scorul în minu­tul 12 prin Nicholson, iar oaspeţii au egalat 20 de minute mai tirziu dato­rită lui Bişoveţ. PAGINA 5 delhi Întîlnirea, delegaţiei C. C. al P.C.R. cu reprezentanţi ai conducerii P. C. din India (M) DELHI 13 (Agerpres). — La 12 octombrie, delegaţia C.C. al P.C.R., formată din tovarăşii Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Colegiului Central de Partid, şi Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., s-a întilnit la New Delhi cu reprezentanţii conducerii P.C. din India (MI) — E. M. S. Nambudhripad şi Rasavapunaiah, membri ai Birou­lui Politic. In cursul întrevederii, desfăşurată într-o atmosferă cordială, priete­nească, s-a procedat la o informare reciprocă în legătură cu preocupă­rile și activitatea celor două par­tide. Plenara C.C. al Partidului Muncii din Albania TIRANA 13 (Agerpres). — După cum informează agenţia A.T.A., la 12 octombrie 1971 s-a întrunit, sub conducerea lui Enver Hodja, prim­­secretar al C.C. al P.M.A., a 13-a plenară a Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania, pen­tru a examina rapoartele ce urmea­ză să fie prezentate Congresului al VI-lea al partidului. Plenara a aprobat în unanimitate raportul privind „Activitatea Comi­tetului Central al P.M.A.“, care va fi prezentat la cel de-al VI-lea Con­gres al P.M.A. de tovarăşul Enver Hodja, precum şi raportul privind „Directivele Congresului al VI-lea al P.M.A. pentru cel de-al 5-lea plan cincinal (1971—1975) de dezvoltare economică şi culturală a R.P. Alba­nia“, care urmează a fi prezentat de tovarăşul Mehmet Shehu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.A., preşedintele Consiliului de Miniștri. DECLARAŢIA REPREZENTANŢILOR PARTIDELOR COMUNISTE DIN ARGENTINA, BOLIVIA, CHILE, PARAGUAY, PERU ŞI URUGUAY • 1 SANTIAGO DE CHILE 13 (Ager­pres). — Agenţia Prensa Latina infor­mează că la Santiago de Chile a avut loc o reuniune a reprezentanţilor par­tidelor comuniste din Argentina, Boli­via, Chile, Paraguay, Peru şi Uru­guay, cu scopul de „a face un schimb de informaţii şi opinii in legătură cu problemele comune ale continentului latino-american“. Intr-o declaraţie adoptată la înche­ierea acestei reuniuni se arată că America Latină asistă în prezent la o nouă cotitură în lupta istorică a po­poarelor sale pentru eliberarea de sub jugul imperialismului nord-american şi al oligarhiilor antinaţionale, reac­ţionare. Trăsătura dominantă în ac­tuala situaţie de pe continent o re­prezintă avintul luptelor de eliberare şi accentuata cotitură spre stingă a maselor populare. Declaraţia relevă în continuare că „noi sectoare patriotice, care resimt încălcarea demnităţii naţionale a ţă­rilor lor datorită exploatării imperia­liste, se angajează în luptele menite să elibereze clasa muncitoare, care dă din ce în ce mai mult dovadă de ma­turitate ;­­printre aceste sectoare se numără ţăranii, studenţii, păturile mijlocii şi mai ales intelectualitatea progresistă. Noua situaţie de pe conti­nent generează importante transfor­mări în cadrul bisericii şi sensibili­zează conştiinţa naţională şi socială a unor sectoare ale forţelor armate. Acest proces de radicalizare, manifes­tat în ample mişcări convergind spre formarea unui front unit democratic, antioligarhic şi antiimperialist, sub­minează bazele dominaţiei politice a oligarhiilor naţionale şi a imperia­lismului”. La zece ani după victoria eroicei revoluţii cubaneze, care a marcat o profundă transformare calitativă in situaţia continentului, arată decla­raţia, procesul de înaintare a for­ţelor revoluţionare a intrat intr-o nouă etapă de dezvoltare o dată cu însemnata izbîndă înregistrată de Frontul Unităţii Populare din Chile. Transformările structurale dobindi­­te de mişcarea democratică, antioli­­garhică şi antiimperialistă din Peru constituie un stimulent pentru în­tregul continent. Declaraţia exprimă solidaritatea cu patrioţii din Paraguay, Republi­ca Dominicană, Haiti şi alte ţări latino-americane — care sunt victi­mele unor înspăimîntătoare regi­muri de asuprire — precum şi ho­­tărîrea de a întări campania pentru eliberarea eminenţei militante pro­gresiste din S.U.A., Angela Davis. Declaraţia adresează un apel co­muniştilor din Argentina, Bolivia, Chile, Paraguay şi Peru, tuturor patrioţilor din aceste ţări, fără deo­sebire de filozofie sau convingeri politice, să se unească la lupta i­nit­potriva ameninţărilor care apasă a-­­supra popoarelor din America La­tină. Conştiinţa crescîndă a po­poarelor noastre, spiritul lor de combativitate creează premisele pentru ca fiecare popor să-şi gă­sească drumul specific în cadrul unei Americi Latine a cărei caracte­ristică predominantă să fie procesul de transformare iniţiat de forţele şi sectoarele înaintate şi antiimperia­­liste din societatea noastră, se spune in încheierea declaraţiei. Şedinţa Comisiei permanente C.A.E.R. pentru geologie BUDAPESTA 13 (Agerpres). — Agenţia M.T.I. anunţă că la Pecs, în Ungaria, a luat sfirşit a 21-a şedinţă a Comisiei permanente C.A.E.R. pen­tru geologie, la care au participat de­legaţii din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.G., Mongolia, Polonia, România, Ungaria, U.R.S.S. In calitate de obser­vatori au participat reprezentanţi ai R. D. Vietnam. In cursul şedinţei au fost stabilite măsurile pentru înfăptuirea progra­mului complex şi a fost aprobat pla­nul de muncă al comisiei pe 1972. La şedinţă a fost examinat proiec­tul de acord cu privire la colaborarea termico-ştiinţifică a ţărilor C.A.E.R. interesate în „cercetarea mărilor , şi oceanelor în scopul folosirii rezerve­lor de minereuri ale acestora“, care a fost recomandat spre semnare ţă­rilor C.A.E.R. interesate. Ziua naţională a R.D.P. a Yemenului Republica Democratică Populară a Yemenului serbează astăzi Ziua na­ţională, în clocotul luptei anticolo­nialiste a poporului yemenit, al re­zistenţei,a grevelor şi manifestaţiilor, la 14 octombrie 1963, mai multe orga­nizaţii­ progresiste, animate de idea­lul independenţei ţării, s-au reunit în Frontul Naţional de Eliberare. Sub conducerea F.N.E. a început răscoala armată împotriva ocupanţilor brita­nici, soldată, patru ani mai tirziu, cu victoria forţelor patriotice. Procla­marea independenţei, imediat după eliberare, a deschis perspectivele unor­adinei prefaceri economice şi sociale in viaţa poporului yemenit, ale cărui eforturi îndreptate spre înlăturarea înapoierii moştenite de la foştii stă­­pînitori, pentru reconstrucţia ţării, pentru consolidarea independenţei împotriva uneltirilor colonialismului şi imperialismului sunt încununate de succese notabile. între România şi R.D.P. a Yemenu­lui se dezvoltă relaţii bune, străbă­tute de ideile solidarităţii, întraju­­torării şi respectului reciproc, pe ba­zele suveranităţii, egalităţii în drep­turi şi neamestecului în treburile in­terne. Legăturile de simpatie şi so­lidaritate româno-yemenite, care au cunoscut un nou impuls cu prilejul recentei vizite in ţara noastră a de­legaţiei Frontului Naţional din R.D.P. a Yemenului, s-au concretizat în a­­cordurile economice şi culturale şi unele convenţii încheiate nu demult. Cu prilejul Zilei naţionale a R.D.P. a Yemenului, poporul român transmi­tă poporului yemenit urări de noi succese în înfăptuirea aspiraţiilor sale de progres şi prosperitate. In fotografie : vedere din Aden, principalul oraş al ţării.

Next