Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)

1971-10-24 / nr. 8947

PROLITARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8947 Duminică 24 octombrie 1971 8 PAGINI 40 BANI Cincinalul 1971-1975 O ETAPĂ DEOSEBIT DE IMPORTANTĂ PE DRUMUL PROSPERITĂŢII ROMÂNIEI SOCIALISTE Cu adînc interes şi deosebită sa­tisfacţie au urmărit oamenii muncii din ţara noastră lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale desfăşu­rate zilele trecute, a cărei semnifi­caţie majoră constă în faptul că, o dată cu aprobarea a o serie de im­portante acte normative, a dezbătut şi adoptat planul cincinal de dezvol­tare economico-socială pe perioada 1971—1975 — cutezător şi mobiliza­tor program al muncii creatoare a întregului popor, consacrate progre­sului şi prosperităţii continue a României socialiste. Prevederile noului plan cincinal sunt în deplină concordanţă cu obiec­tivele stabilite de Congresul al X- lea al partidului şi realizarea lor va avea un rol hotăritor in înaintarea ţării noastre pe calea făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvol­tate. „înfăptuirea acestui vast pro­gram de construcţie economică şi so­cială — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — va ridica România pe o nouă treaptă de progres şi civili­zaţie, va marca parcurgerea unei noi şi însemnate etape pe drumul apro­pierii ţării noastre de statele avan­sate ale lumii“. Elaborat sub­ directa Îndrumare a Comisiei centrale de partid şi de stat, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, planul cincinal este rodul unor ample şi laborioase analize şi dezbateri la scara întregii ţări, la care au participat numeroşi munci­tori, ingineri, tehnicieni, economişti, oameni de ştiinţă, activişti de par­tid şi de stat — ceea ce, constituind o nouă şi elocventă ilustrare a demo­cratismului societăţii noastre, a asi­gurat o fundamentare realistă, şti­inţifică a planului, o­ mai intensă mobilizare a resurselor materiale şi umane ale ţării, în interesul accele­rării progresului economic şi social. Ca rezultat, au fost identificate po­sibilităţi suplimentare, de natură să asigure ritmuri de creştere a pro­ducţiei materiale, a eficienţei econo­mice şi de ridicare a nivelului de trai superioare celor stabilite prin Directivele Congresului al X-lea al partidului. Corespunzător cerinţelor şi ţeluri­lor fundamentale ale noii etape isto­rice de dezvoltare a ţării — făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate — sarcinile şi obiectivele esenţiale ale planului cincinal con­verg spre realizarea unui dinamism susţinut al creşterii producţiei ma­teriale, modernizarea structurii în­tregii economii şi accentuarea pro­ceselor calitative ale dezvoltării, sporirea eficienţei economice in toate domeniile şi, pe această bază, creş­terea mai rapidă a venitului naţio­nal — izvorul unic al progresului economic al ţării şi al ridicării ni­velului de trai al poporului, înche­gate într-o viziune unitară, aceste coordonate majore ale cincinalului sunt de natură să asigure concomi­tent dezvoltarea puternică a forţe­lor de producţie, obţinerea de efecte economice maxime, îmbunătăţirea continuă a standardului de viaţă al tuturor celor ce muncesc. Ca factor esenţial şi determinant pentru întreg progresul societăţii ro­mâneşti, industria cunoaşte şi în acest cincinal o dezvoltare viguroasă, in­dustrializarea susţinută a ţării con­stituind, aşa cum se ştie, obiectivul central al politicii economice a par­tidului. Este edificator să subliniem că, sporind în perioada cincinalului intr-un ritm mediu anual de 11,0—12,0 la sută, producţia globală industrială va fi in 1975 cu peste 71—81 la suta mai mare decit in 1970 şi de aproxi­mativ 3 ori mai mare faţă de 1965. Această creştere, expresie pregnantă a dinamismului constant al economiei româneşti, va accentua poziţia indus­triei ca ramură conducătoare a eco­nomiei, rolul ei de factor propulsor al întregii dezvoltări economice şi so­ciale. Industria va asigura in 1975 peste 66 la sută din venitul naţio­nal — ceea ce reflectă importantele progrese pe calea transformării României intr-o ţară industrial-a­­grară — va realiza 70 la sută din ne­cesarul de utilaje al economiei, va furniza de aproape 1,5 ori mai multe mărfuri pentru fondul pieţei şi de 1,9 ori mai multe produse pentru export. Nu este însă vorba numai de o dezvoltare cantitativă a industriei. Pe fondul înaltului dinamism, se va intensifica procesul de modernizare­­ a structurilor pe ramuri şi subramuri, , prin dezvoltarea cu precădere a sec­­­­toarelor strins legate de progresul tehnic, a fabricării de produse de tot mai mare complexitate şi tehnicitate, cu înalt grad de prelucrare a resurse­­­­lor şi valori de întrebuinţare cit mai , ridicate. Aceasta este, de altfel, o trăsătură caracteristică a industriali­­­ zării in acest cincinal. In acest con- I text se înscriu orientările cu privire­­ la dezvoltarea mai rapidă a construc­­­­fiilor de mașini și chimiei în ansam- I blul industriei, a unor sectoare mo-­­­derne cum sunt metalurgia oţelurilor aflate, electrotehnica, şi electronica,­­ mecanica fină, maşinile-unelte, chi­mia de sinteză fină, ca şi acţiunea largă de înnoire şi modernizare a pro­duselor în toate ramurile industriale. Ca ramură de bază a producţiei materiale, care, împreună cu indus­­­­tria, asigură progresul și echilibrul întregii economii, agricultura va par­curge în actualul cincinal o etapă de­­ accelerare a procesului de dezvoltare , intensivă și modernizare, spre a va­lorifica mai bine marile resurse de , care dispune. Eforturile de Investiţii făcute de stat — de 2 ori mai mari decit in cincinalul precedent — sunt destinate în principal lărgirii bazei de mecanizare şi chimizare, realiză­rii programelor naţionale de extin­dere a lucrărilor de irigaţii şi hidro­amelioraţii şi de dezvoltare a zooteh­niei. In aceste condiţii, planul cin­cinal prevede ca în perioada 1971—1975 producţia agricolă să creas­că cu 36—49 la sută faţă de media a­­nilor 1966—1970 — ceea ce va face să sporească substanţial contribuţia agri­culturii la dezvoltarea economiei şi satisfacerea mai bună a nevoilor de consum ale populaţiei. Concomitent cu ritmurile înalte de creştere economică, cu mutaţiile de ordin structural, cu valorificarea tot mai intensă a resurselor interne de materii prime şi materiale, planul cincinal are ca obiectiv deosebit de important creşterea puternică a efici­enţei economice in toate sectoarele de activitate. Se poate aprecia că aceasta constituie de fapt o trăsătură esenţială, înfăptuirea obiectivelor în acest domeniu stimulînd procesul de ridicare la un nivel superior a întregii economii. Tocmai de aceea sarcinile cu privire la creşterea productivităţii cTmţpcjU fplixsirea ”ittisusj, .dspujsvlu* a capacităţilor de producţie, îmbunătă­ţirea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor de producţie şi îndeosebi a celor materiale, valorificarea supe­rioară a resurselor materiale, creşte­rea eficienţei investiţiilor, a fonduri­lor fixe, a comerţului exterior trebuie să polarizeze o maximă atenţie, efor­turile şi iniţiativa creatoare a oame­nilor muncii din toate unităţile eco­nomice, din toate ramurile de activi­tate. Orientarea hotărită spre afirmarea puternică a factorilor de dezvoltare intensivă şi modernizare a economi­ei, spre o eficienţă economică spo­rită în toate domeniile de activitate îşi găseşte expresia sintetică în fap­tul că pentru prima oară intr-un plan cincinal se prevede ca venitul naţio­nal să crească mai repede decit pro­dusul social total. Sporul mediu a­­nual al venitului naţional, de 11—12 la sută, în actualul cincinal, se defi­neşte ca fiind mai mare decit toate mediile realizate în perioada de eco­nomie planificată. Semnificaţia a­­cestui proces devine şi mai pregnan­tă dacă avem în vedere că prin spo­rirea mai rapidă a venitului naţio­nal se creează resurse crescînde pen­tru dezvoltarea şi perfecţionarea for­ţelor de producţie, pentru creşterea avuţiei naţionale şi, totodată, noi posibilităţi pentru creşterea nivelului de bunăstare materială şi spirituală a poporului. Dinamismul dezvoltării economice şi sociale în cincinalul 1971—1975 este susţinut de un vast program de investiţii, pentru care se alocă din fondurile centralizate ale statului 470 miliarde lei, cea mai mare­­parte fiind orientată . spre dezvoltarea pro- Cuspel■ rţiati»4sl’. !Ir. -•’wKteintS.' pla­nul­­ cincinal" menţine — potrivit ho­­tăririlor Congresului al X-lea al par­tidului — o proporţie justă între fon­dul de acumulare şi fondul de con­sum, prevăzînd o rată a acumulării de 30—32 la sută. O asemenea rată înaltă a acumulării presupune un e­­fort serios, dar însăşi experienţa de pină acum a dovedit că aceasta este singura cale in măsură să asigure accelerarea progresului economic. (Continuare în pag. a Vl-a) PRODUCTIA GLOBALA INDUSTRIALA PRODUCTIVITATEA MUNCII PE SALARIAT IN INDUSTRIE DESFACERILE DE MĂRFURI CU AMĂNUNTUL VOLUMUL VENITURILOR REALE TOTALE ALE POPULAȚIEI PRODUCŢIA GLOBALĂ A INDUSTRIEI SOCIALISTE LA INVESTIŢIILE CENTRALIZATE DIN FONDURILE SPORI INTR-UN RITM MEDIU ANUAL DE STATULUI (MILIARDE LEI) .. 1966-1970 290 1 1-12 la Stria 1971-1975 4 70 RITMUL MEDIU ANUAL DE CREŞTERE A VENITULUI PRODUCŢIA GLOBALĂ AGRICOLĂ (MEDIA PERIOADEI NAŢIONAL ÎN PERIOADA 1971-1975 CREŞTERE) 1­1-12 la sută IUN­ 1970 36-49 la sută In ziarul de azis ---------------------------------------------- * 4 L­EGILE cu privire la • Încadrarea și promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat • Gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială • Organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ ORDIN DE ZI al ministrului Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România La 25 octombrie sărbătorim Ziua Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, în condiţiile muncii entuziaste a harnicului şi talentatului nostru po­por pentru îndeplinirea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Român în vederea edificării societăţii socialiste multilateral dez­voltate, în climatul de efervescenţă creatoare, generat de vastul program de îmbunătăţire a activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, iniţiat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Intrat în patrimoniul aniversărilor naţionale tradiţionale, 25 octombrie evocă eroismul şi vitejia armatei române în luptele purtate, cot la cot cu glo­rioasa armată sovietică, pentru completa eliberare a României de sub jugul fascist, contribuţia adusă de ţara noastră la înfrângerea Germaniei naziste. Această sărbătoare exprimă, totodată, preţuirea pe care naţiunea noastră so­cialistă o acordă activităţii depuse de fiii patriei aflaţi sub drapel, armatei populare făurită, educată şi condusă de înţeleptul şi încercatul partid al co­muniştilor. Continuatori vrednici ai glorioaselor tradiţii făurite de poporul român in lupta pentru eliberare socială şi independenţă naţională, mîndri de prezentul socialist şi viitorul comunist al patriei, militarii forţelor noastre armate înfăp­tuiesc neabătut politica internă şi externă, marxist-leninistă, a Partidului Co­munist Român, îşi îndeplinesc cu cinste îndatoririle ce le revin în procesul pregătirii de luptă şi politice, precum şi în activitatea desfăşurată pe şantie­rele economiei naţionale. Considerînd o îndatorire de onoare intensificarea şi sporirea forţei de înr­urire a muncii de educare politico-ideologică comunistă, patriotică şi internaţionalistă a militarilor, comandanţii, organele şi organiza­ţiile de partid şi ale U.T.C. desfăşoară o intensă activitate de formare a unor luptători temeinic pregătiţi, disciplinaţi şi vigilenţi, cu o înaltă conştiinţă re­voluţionară, civică şi ostăşească. La cea de-a 27-a aniversare a Zilei Forţelor Armate, militarii de toate gradele raportează conducerii de partid şi de stat, comandantului nostru su­prem că şi în viitor îşi vor dărui întreaga energie, pricepere şi putere de muncă străjuirii cu abnegaţie a înfăptuirilor socialiste ale poporului, a independenţei şi suveranităţii patriei. Forţele noastre armate sunt oricînd în măsură ca, ală­turi de armatele celorlalte state membre ale Tratatului de la Varşovia, ale tu­turor ţărilor socialiste, să apere cauza socialismului şi păcii. In această zi de sărbătoare, adresez tuturor militarilor urări de noi succese în activitatea de instruire şi educare, la îndeplinirea misiunilor încredinţate. In cinstea celei de-a 27-a aniversar a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, ORDON: La 25 octombrie 1971, ora 21,00, la Bucureşti se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie. Trăiască Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al poporului, Iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre ! Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România ! . . . JLj _ ' v TJl­iscă Forţăie Arm­ică are rtepubiiciii l­oculî­te" România"! r­i ■ Ministrul Forțelor Armate General de armată ION IONIȚA IN JUDEŢUL TIMIŞ S-A ÎNCHEIAT SEMĂNATUL CULTURILOR DE TOAMNĂ In judeţul Timiş s-a încheiat simbătă însâminţatul celor 214 000 ha suprafaţă destinată culturilor de toamnă.. Mai bine de 157 000 ha au fost insămînţa­­te cu griu, în telegrama adre­sată cu acest prilej Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către Comitetul judeţean Timiş al P. C. R. se spune : înfăptuind indicaţiile cuprin­se în scrisoarea dumneavoastră, adresată organelor şi organiza­ţiilor de partid, tuturor oameni­lor muncii din agricultură, me­canizatorii, ţăranii cooperatori şi lucrătorii din unităţile agrico­le de stat — români, germani, maghiari, sârbi şi de alte naţio­nalităţi din judeţul nostru —au efectuat semănatul culturilor de toamnă în perioada optimă şi la un nivel agrotehnic superior. Vă asigurăm, iubite tovarăşe secre­tar general, că vom mobiliza în continuare toate forţele de care dispunem pentru terminarea grabnică a recoltării porumbu­lui, legumelor, plantelor fura­jere şi a celorlalte culturi, con­ştienţi că în acest fel contribuim la realizarea amplului program de dezvoltare a agriculturii noastre socialiste, elaborat de Congresul­­ul X-lea al P.C.R., m­a­­ mai buna Aprovizionare a popu­laţiei cu produse agroalimenta­­re, la ridicarea nivelului de trai al întregului nostru popor. (Agerpres) 25 — 31 octombrie — „Săptămîna economiei­­ Economisirea - virtute a hărniciei şi chibzuinţei Convorbire cu dr. Mircea POPOVICI, preşedintele Consiliului de Administraţie al Casei de Economii şi Consemnaţiuni Hărnicia, înţelepciunea, chibzuinţă, spiritul de economie şi de bun gos­podar — virtuţi dintotdeauna ale poporului nostru, potenţate şi propulsate pe o nouă treaptă in anii construcţiei socialiste — îşi găsesc expresie şi în multiplele acţiuni prilejuite de „Săptămina economiei“, manifestare organi­zată, prin tradiţie, în fiecare toamnă. De aici, prima întrebare adresată inter­locutorului nostru : — Care este semnificaţia or­ganizării „Săptăminii economi­ei“ toamna şi, îndeosebi, la sfirşitul lunii octombrie ? — Toamna este anotimpul cule­gerii roadelor, cînd se face bilanţul vredniciei de peste an. Nu intim­­plător, cu mulţi ani in urmă, ziua de 31 octombrie a fost declarată „Ziua Mondială a Economiei“. In multe ţări ale lumii această zi este întîmpinată prin diferite acţiuni de popularizare a ideii de economie. In condiţiile so­cialismului, în ţara noastră, spiritul gospodăresc, cumpătarea, grija pentru evitarea oricărei risipe, folosirea ra­ţională, eficientă a tuturor resurselor materiale, de muncă şi băneşti con­stituie tot atitea trăsături definitorii ale omului nou, în dubla sa calitate de producător şi proprietar al mij­loacelor de producţie. Numeroasele şi variatele acţiuni pe care le între­prindem cu prilejul „Săptăminii e­­conomiei“ în întreaga ţară sunt me­nite să contribuie, deopotrivă, la popularizarea avantajelor depuneri­lor la C.E.C. şi la educarea cetăţe­nilor in spiritul economiei, al răs­punderii faţă de bunurile obştei şi cele personale. Nu poate fi risipitor în propria sa gospodărie cel care s-a învăţat să lupte pentru economii la locul de muncă, după cum cel care-şi gospodăreşte cu chibzuinţă banul propriu­, agonisit prin muncă cinsti­tă, nu poate să nu manifeste grijă şi faţă de bunurile poporului. Dezvoltarea în ritm rapid a econo­miei, creşterea venitului naţional şi, pe această bază, a nivelului de trai material şi cultural al populaţiei, se reflectă, în mod pozitiv, şi asupra procesului de economisire. Opţiunile cetăţenilor pentru economii îşi găsesc expresia in creşterea continuă a de­punerilor la C.E.C. Ele au sporit in cursul cincinalului trecut de 2,5 ori. Soldul mediu calculat pe un locuitor a fost, la 1 octombrie anul acesta, cu 10,3 la sută mai mare decit la sfîrşi­­tul anului trecut. Numărul libretelor de economii a ajuns la peste 7,2 mi­lioane, un libret revenind astăzi la mai puţin de 3 locuitori, faţă de 7 în 1960 şi de 60 în 1938. Numai în acest an, numărul depunătorilor a sporit pină în prezent cu circa o ju­mătate de milion. ____ "_" — Cetăţenii văd in Casa de 4 Economii şi Consemnaţiuni o instituţie de prestigiu, de în­credere. Puteţi să ne vorbiţi despre unele din avantajele ce revin depunătorilor ? — Casa de Economii şi Consemna­ţiuni este o instituţie a statului nos­tru socialist şi statul garantează su­mele depuse şi secretul operaţiuni­lor. Depunerile, dobinzile şi ciştigurile sunt scutite de orice fel de impozite şi taxe. Totodată, depunătorii au dreptul de a condiţiona depunerile, de a împuternici şi alte persoane să dispună de ele, de a le lăsa moş­tenire. încrederea cetăţenilor in C­E.C. este întărită de certitudinea lor în stabilitatea monedei, a leului ro-Convorbire consemnată de Petre POPA (Continuare în pag. a Vil-a) TOVARĂŞULUI TODOR JIVKOV Prim secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria Dragă tovarăşe Jivkov, Am aflat cu adîncă întristare vestea despre încetarea din viaţă a so­ţiei dumneavoastră, tovarăş de luptă şi viaţă, dr. Mara Maleeva-Jivkova, militantă devotată a Partidului Comunist Bulgar, care şi-a consacrat întreaga activitate înfăptuirii idealurilor edificării socialismului în Repu­blica Populară Bulgaria, vecină şi prietenă. Primiţi, dragă tovarăşe Jivkov, cele mai sincere condoleanţe, din par­tea mea şi a soţiei mele, precum şi expresia sentimentelor noastre de profundă compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj de felicitări adresat în numele dumneavoastră personal şi al Consiliului de Stat cu ocazia alegerii mele în funcţia de preşedinte al Federaţiei Republicilor Arabe. Vă transmit cele mai bune urări de sănătate şi fericire. ANWAR EL SADAT Excelenţei Sale Dr. KENNETH DAVID KAUNDA Preşedintele Republicii Zambia Cu prilejul celei de-a VlI-a aniversări a Zilei naţionale a Republicii Zambia, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre calde felicitări, iar poporului zam­­bian prieten cele mai bune urări de pace şi progres, îmi exprim convingerea că relaţiile dintre România şi Zambia vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul ambelor popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next