Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)
1971-11-26 / nr. 8980
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8980 Vineri 26 noiembrie 1971 6 PAGINI - 30 BANI TOVARĂŞUL NICOLAICEA In mijlocul studenţilor si CADRELOR DIDACTICE DIN TIMIŞOARA " Joi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită de lucru la Facultatea de mecanică a Institutului politehnic „Traian Vuia'' din Timişoara. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., şi Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Prezenţa secretarului general al partidului în mijlocul studenţilor şi cadrelor didactice universitare din Timişoara constituie o nouă şi elocventă expresie a grijii şi preţuirii statornice de care se bucură din partea conducerii partidului şi statului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, învăţămîntul superior din ţara noastră, căruia îi revine un rol tot mai important în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Asemeni altor centre universitare din ţară, şi în Timişoara învăţămintul superior a cunoscut importante înnoiri, atît sub aspectul bazei sale materiale, cit şi al conţinutului. Noile pavilioane de învăţămînt puse la dispoziţia studenţilor, laboratoarele didactice şi de cercetare, modernele instalaţii, utilaje şi aparate ştiinţifice cu care au fost dotate cele patru institute de învăţămînt superior din localitate au determinat o şi mai pronunţată conturare a Timişoarei ca una din cele mai dezvoltate şi moderne dintre cetăţile universitare ale României socialiste. Cei aproximativ 14 000 de studenţi timişoreni au început actualul an de învăţămînt într-un climat de puternică efervescenţă creatoare, generat de măsurile propuse de secretarul general al partidului pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, în vederea linei mai strinse legături a învăţămîntului cu producţia, cu activitatea de cercetare, cu viaţa. Programul Partidului Comunist Român adoptat de plenara Comitetului Central din noiembrie 1971 a întrunit adeziunea entuziastă a tineretului studios, a întregului corp didactic din învăţămîntul superior timişorean, care, asemeni tuturor oamenilor muncii din ţara noastră ■— români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — acţionează neabătut pentru traducerea lui în viaţă. La Facultatea de mecanică a Institutului politehnic secretarul general al partidului este întîmpinat de prof. dr. docent Ion Anton, rectorul institutului, de cadre didactice şi un mare număr de studenţi. De pretutindeni răsună ovaţii şi urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Studente îmbrăcate în costume naţionale oferă buchete de flori. Gazdele îşi exprimă astfel bucuria de a avea în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului. Această şcoală politehnică românească a împlinit recent 50 de ani de existenţă , acum o jumătate de veac tînăra şcoală de ingineri din Timişoara a făcut primii paşi cu numai 89 de studenţi, 15 cadre didactice şi două secţii de specializare. Institutul de astăzi are cinci facultăţi — mecanică, electrotehnică, construcţii, chimie industrială, mecanică agricolă — cu 23 de secţii şi cu un număr de aproape 6 000 de studenţi şi 530 cadre didactice. Este semnificativ de arătat că, pînă în anul 1944, vechea şcoală politehnică timişoreană a fost absolvită de 876 de ingineri, număr egal cu al absolvenţilor actualului institut într-un singur an. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că, în ultimii ani, au luat fiinţă noi secţii de mare importanţă pentru economia naţională : calculatoare, căi ferate, drumuri şi poduri, îmbunătăţiri funciare, electrotehnică aplicată şi arhitectură. Vizita începe în noul pavilion al Facultăţii de mecanică, ridicat de curînd. Aici a fost organizată o expoziţie de lucrări ştiinţifice — realizată de cadre didactice şi studenţi în colaborare cu diferite întreprinderi industriale din ţară — intitulată „Cercetarea ştiinţifică în slujba producţiei“. Se exemplifică unele colaborări pe bază de contracte şi convenţii cu Uzina de construcţii de maşini din Reşiţa, Uzina mecanică din Timişoara, Uzina de strunguri din Arad, Complexul hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, Uzinele chimice de la Săvineşti, în urma cărora cadrele didactice, studenţii şi specialiştii din producţie şi-au adus o contribuţie comună la rezolvarea unor probleme curente ale unităţilor productive, la promovarea noului în producţie, la ridicarea nivelului tehnic de dotare a întreprinderilor. Se arată că în institut au fost încheiate peste 150 de contracte cu diferite unităţi productive în vederea realizării unor noi maşini şi utilaje cu performanţe ridicate, acordării de asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea unor produse, creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Numai cadrele didactice ale Facultăţii de mecanică au încheiat anul acesta 41 de asemenea contracte cu întreprinderi aparţinînd Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Energiei Electrice şi din alte ramuri de producţie, în urma cărora se prevede o eficienţă economică de aproximativ 3,3 milioane lei. Se evidenţiază contribuţia cadrelor didactice şi a studenţilor timişoreni la construcţia unor importante obiective industriale, la fabricarea unor utilaje hidraulice (Continuare in pag. a IlI-a) I COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarăşului losip Broz Tito in Republica Socialistă România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Josip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. înalţii oaspeţi au vizitat, cu acest prilej, municipiul Timişoara, întreprinderile industriale „Electromotor“ şi „Industria lînii“ şi s-au întreţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din oraşul Timişoara au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi — expresie vie a sentimentelor de prietenie şi stimă reciprocă ce caracterizează relaţiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timişoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat . Din partea română, tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii : Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaţ, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhaneţ, şeful ad-interim al Cabinetului preşedintelui republicii, Miloş Melovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giuro Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înţelegere şi încredere reciprocă, cei doi preşedinţi au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relaţiilor internaţionale, precum şi problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor şi dezvoltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de păreri cu privire la experienţa României şi Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au evidenţiat cu deosebită satisfacţie că prietenia tradiţională româno-iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două ţări şi pe lupta lor pentru independenţă naţională şi progres social, cunoaşte astăzi, în condiţiile construirii societăţii socialiste în România şi Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970 colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia s-a amplificat şi s-a îmbogăţit în conţinut, au devenit tot mai intense şi mai fructuoase întîlnirile şi schimburile de păreri dintre reprezentanţii partidelor şi guvernelor, ai instituţiilor, organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, obşteşti şi economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalităţi în drepturi a două ţări socialiste suverane şi a bunei vecinătăţi, se caracterizează printr-un înalt grad de înţelegere, încredere şi stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două ţări au fost obţinute rezultate irportante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, al transporturilor, consular şi în zona de frontieră, al agriculturii şi economiei apelor, turismului, sănătăţii ş.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenţii şi alte înţelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizaţii de masă şi obşteşti, între organe locale de partid şi da (Continuare în pag. a V-a) Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu, ziaristului Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexican „Excelsior“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, la 18 noiembrie, pe ziaristul Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexican „Excelsior", căruia i-a acordat un interviu. ÎNTREBARE : In ultimii ani, în mai multe împrejurări, v-aţi referit, domnule preşedinte, la realităţile de pe continentul latino-american. Cum apreciaţi fenomenele politice, economice şi sociale care au loc în prezent pe acest continent ? RĂSPUNS : Aş dori să încep prin a menţiona că în acest secol continentul latino-american a cunoscut o puternică dezvoltare ; după cel de-al doilea război mondial, în cele mai multe ţări din America Latină au avut şi au loc puternice transformări economice şi sociale. Ele se caracterizează — după cunoştinţele mele — prin preocupările tot mai susţinute ale forţelor progresiste şi maselor populare din aceste ţări pentru scuturarea dominaţiei imperialismului american, pentru preluarea în stăpînire proprie a bogăţiilor naţionale, pentru asigurarea în acest fel a condiţiilor necesare dezvoltării independente a popoarelor latino-americane. Consider că acest proces, care s-a accentuat în ultimii ani, este, în primul rînd, rezultatul radicalizării maselor populare din aceste ţări, inclusiv a unor largi cercuri ale burgheziei naţionale. Ele sunt, totodată, rezultatul schimbărilor profunde petrecute în viaţa internaţională, al faptului că vechea politică imperialistă de dominaţie nu se mai poate desfăşura cu succes — în fond se poate vorbi de un faliment al acestei politici — că în viaţa internaţională îşi fac loc tot mai mult principiile egalităţii în drepturi între toate naţiunile, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, se manifestă tot mai pregnant dorinţa popoarelor de a fi stăpîne pe destinele lor. Consider că fenomenele politice şi sociale din America Latină se încadrează în acest proces general, şi — cu toate dificultăţile inerente unui proces revoluţionar, care poate cunoaşte şi unele insuccese — cred că tendinţa dominantă este cea care duce spre realizarea tuturor năzuinţelor de progres, de dezvoltare de sine stătătoare a popoarelor din America Latină. Aceasta presupune, desigur, o largă colaborare a tuturor forţelor naţionale care se pronunţă pentru independenţă şi progres social — şi aş menţiona că experienţa din Chile, din Peru este foarte edificatoare în acest sens. Desigur, o semnificaţie deosebită are, în această ordine de idei, experienţa socialistă a Cubei, dar nu mă refer în mod special la aceasta, pentru că ea datează mai de mult şi, aşa cum se ştie, exercită o influenţă de seamă asupra întregii dezvoltări în America Latină. Noile fenomene la care m-am referit — din Chile şi Peru — demonstrează că există posibilităţi pentru obţinerea unor schimbări radicale, pentru aşezarea pe baze noi a vieţii statelor de pe continentul latino-american. ÎNTREBARE : Ce interese are România în stabilirea de relaţii comerciale şi diplomatice cu statele din America Latină ? RĂSPUNS : România — care are astăzi relaţii diplomatice cu 94 de state şi legături economice cu peste 100 de ţări ale lumii — se pronunţă pentru o largă colaborare cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, pe baza principiilor de care am vorbit mai înainte. In acest context, noi apreciem că stabilirea relaţiilor diplomatice, economice, ştiinţifice şi culturale cu ţările Americii Latine corespunde atît intereselor României, cît şi intereselor statelor latino-americane de a se dezvolta pe calea independenţei şi a progresului economic-social, slujesc cauzei generale a colaborării şi păcii în lume. Aş mai putea să adaug şi faptul că popoarele din ţările noastre au origine latină, ceea ce favorizează şi mai mult dezvoltarea acestor relaţii ; afinităţile de origine, de limbă nu pot fi decît în folosul colaborării. ÎNTREBARE : Sînteţi dispus să faceţi o călătorie de bunăvoinţă în America Latină . RĂSPUNS : Am cîteva invitaţii şi mă gîndesc să le dau curs într-un viitor cît mai apropiat posibil. Consider că cunoaşterea directă a stărilor de lucruri din celelalte ţări — deci şi din ţările Americii Latine — creează condiţii şi mai bune pentru dezvoltarea colaborării active în toate domeniile de activitate. (Continuare în pag. a TV-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Părăsind ţara dumneavoastră ospitalieră, doresc încă o dată, în numele colaboratorilor mei şi în numele meu personal, să mulţumesc în modul cel mai sincer pentru ospitalitatea cordială şi primirea extrem de caldă. Impresiile pe care le ducem cu noi din Timişoara ne vor rămîne mult timp în amintire. Doresc şi cu acest prilej să exprim marea satisfacţie pentru reîntîlnirea noastră şi discuţiile utile pe care le-am purtat. Sunt convins că aceasta va constitui un stimulent puternic pentru întărirea continuă a prieteniei şi colaborării multilaterale dintre popoarele şi ţările noastre. Vă urez dumneavoastră, guvernului, Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi poporului Republicii Socialiste România noi succese în munca creatoare şi în construirea socialismului. IOSIP BROZ TITO