Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)
1971-11-25 / nr. 8979
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Tragică imprudenţă Ioan Fulga, şef de echipă la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaje Bistriţa, a încredinţat, intr-una din zile, ajutorului său, Vasile Munteanu, un pistol de implantat bolţuri cu capse în ciment, pentru a-l depune la magazia şantierului. Acesta însă nu s-a dus la magazie, ci a trecut pe la un coleg de-al său de muncă, Iosif Zaharias, in vîrstă de 18 ani. Aici a încărcat pistolul pentru a vedea cum funcţionează, dar între timp arma a percutat. Rănit la cap, tinărul I. Z. a fost transportat imediat la spitalul din Bistriţa şi apoi la Cluj, dar nu a mai putut fi salvat. La aceeaşi tarabă... Nu demult, în Piaţa Moşilor din Capitală, gestionarii Ion Paraschiv şi Constantin Meleşteu au fost surprinşi de către organele inspecţiei comerciale de stat vînzind struguri cu suprapreţ. Procedindu-se conform legii, li s-a întocmit cuvenitul dosar penal. După numai două săptămîni, cei doi vindeau in acelaşi loc (centrul de desfacere pendinte de Agevacoop Vrancea) eitern tone de struguri, în proporţie de peste 40 la sută mucegăiţi şi alteraţi, cu preţul ce se percepe la calitatea l. In consecinţă, li s-a întocmit un nou dosar şi nu ne îndoim că, pentru ambele fapte, vor suferi consecinţele de rigoare. Ce se va întîmpla insă cu cei ce, deşi sesizaţi despre necinstea lor, i-au trimis totuşi la aceeaşi tarabă ? In aşteptarea „autorizaţiei“ Tehnician constructor la serviciul de arhitectură şi sistematizare al municipiului Cluj, Dimitrie Dumitrescu avea datoria de a verifica legalitatea construcţiilor particulare. De la o vreme însă dumnealui s-a gîndit că n-ar fi rău să transforme această atribuţie intr-un obiect de tîrguială. Cum depista o construcţie fără autorizaţie, ridica precipitat din sprîncene. Şi nu le lăsa în jos pînă cînd contravenientul nu consimţea să-şi „demoleze“ propriile buzunare. în felul acesta, numai de la şapte persoane, a primit suma de 800 de lei. In cursul anchetei ce a urmat a încercat să-i determine pe unii dintre cei cu care a încheiat astfel de tranzacţii să depună mărturii mincinoase în favoarea sa. Efectul a fost însă contrar celui scontat. In consecință, D. D. va primi in curînd o „autorizaţie“ pe măsura acestor fapte. De-ale lui Păcală, Gheorghe Grujdin din satul Verdea, comuna Şuteşti (Vilcea), s-a supărat, intr-una din zilele trecute pe localul magazinului sătesc. Nici acum nu se ştie ce anume l-a scos din ţiţini. Cert este insă că, in ziua cînd se afla in această ipostază, a desprins uşa magazinului din balamale, a luat-o in spate şi a plecat cu ea acasă ! Să vadă, pe semne, dacă se va supăra gestionarul Petre Bălan Acesta, (şi, mai apoi, chiar primarul comunei), neavind încotro, au trebuit să rămină de pază in magazin piin cind organele in drept, sesizate de această intimplare, au intervenit și l-au obligat să pună uşa la locul ei. Acum, după ce a ţinut neapărat să-l reediteze pe Păcală, Gh. G. aşteaptă să vadă cine anume s-a păcălit. Pe unde o fi „uitucul“ ? în urmă cu mai puţin de doi ani. Ion Cristea, în vîrstă de 24 de ani din Soveja (Vrancea), a fost angajat gestionar la restaurantul-bar din cadrul complexului de odihnă Soveja. În martie 1971, i s-a făcut primul inventar. Rezultatul : nici o lipsă. S-a bucurat gestionarul şi s-a cinstit. Şi atunci şi mai tîrziu. Şi singur, şi cu alţii. Pînă cînd, într-o zi, o nouă comisie de inventariere a stabilit o lipsă de 55 000 lei — contravaloarea unor însemnate cantităţi de coniac, lichior şi alte băuturi fine „evaporate“. De data aceasta, „s-a volatilizat“... gestionarul. Acum organele de miliţie îl caută de zor. Pentru că „a uitat“ să-şi achite nota de plată ! Rubrică redactată de Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenților „Scînteii". Varietatea formelor sporeşte capacitatea de cuprindere şi influenţare a muncii politico-educative • Ce acţiuni şi iniţiative se află pe agenda de lucru a comitetului de partid al sectorului ? • Cum se verifică puterea de influenţare a acestor acţiuni ? La aceste întrebări ne răspunde tovarăşul DUMITRU GHEORGHE, prim-secretar al sectorului 3 din Bucureşti, în lumina orientărilor programatice cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie, planului de măsuri întocmit imediat după apariţia documentelor din iulie i s-au adus o serie de îmbunătăţiri, incluzîndu-se obiective care vizează dezvoltarea trăsăturilor caracteristice comunistului, lărgirea orizontului de cunoaştere al maselor, întronarea în toate sferele de activitate a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Pornind la îndeplinirea planului de măsuri, comitetul de partid al sectorului a inceput prin a aduce unele îmbunătăţiri propriei sale munci, şi a activului de partid. Astfel, au fost mai bine repartizate sarcinile temporare ale membrilor biroului, ale celorlalţi membri ai comitetului, în aşa fel incit să poată îndeplini efectiv, pe lingă atribuţiile ce decurg din funcţia pe care o deţin, sarcina prevăzută în planul de măsuri de a prezenta cel puţin o dată pa lună expuneri şi de a da consultaţii pe teme politice, răspunsuri la întrebări. S-a lărgit activul obştesc al comitetului de partid al sectorului, a fost completat corpul de lectori prin atragerea unui număr mai mare de cadre cu o bună pregătire politico-ideologică şi care lucrează nemijlocit în producţie. Ca urmare, în ultimul timp nu numai că s-au făcut în întreprinderi, instituţii şi şcoli un număr mai mare de expuneri privind problemele de fond ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, obiective majore ale actualului plan cincinal, alte aspecte ale politicii interne şi externe ale partidului nostru, dar s-a înregistrat un progres sensibil în ce priveşte conţinutul, forţa de pătrundere in mase a ideilor partidului. Se înfăptuiesc, de asemenea, prevederile privind participarea la munca politică a cadrelor cu funcţii de conducere pe linie de stat, în organizaţiile de masă şi obşteşti. Directorul general al Grupului de uzine de metale neferoase, directorii de la F.M.U.A.B. şi de la fabrica de sticlărie şi alţii, cărora li s-au adus în acest sens critici în plenara comitetului de sector, au început să-şi facă simţită prezenţa in activitatea organizaţiilor de bază ai căror membri sunt, ceea ce are o influenţă pozitivă asupra nivelului general al muncii. Mai bine decit în alţi ani se desfăşoară şi învăţămîntul de partid. Preocupările în această direcţie s-au materializat nu numai într-o cuprindere mai largă a membrilor de partid (aproape 98 la sută din totalul lor faţă de 85 la sută anul trecut), dar şi în orientarea invăţămîntului. De pildă, ţinindu-se seama de faptul că există un mare număr de membri de partid noi, s-a dat o mai largă extindere cercurilor de studiere a Statutului P.C.R., care cuprind pe toţi cei cu o vechime în partid de sub 5 ani. De asemenea, ca o expresie a grijii pentru sporirea rolului formativ al învăţămîntului, a crescut numărul cursurilor de educaţie moral-cetăţenească de la 24 la 130. Se înţelege, atenţia principală este concentrată spre calitatea învăţămîntului, care este influenţată în bine de faptul că au fost selecţionaţi cu mai multă exigenţă propagandiştii. In acest context este de subliniat şi înfiinţarea în întreprinderi şi instituţii a 18 puncte de informare •' ;. ,y;. ,y iŞj ■ ■ , şi documentare, care nu se limitează la asigurarea de material bibliografic, ci — prin consultaţii, răspunsuri la întrebări, sprijin in întocmirea de planuri de expuneri etc. — contribuie la pregătirea propagandiştilor, a agitatorilor, a cursanţilor. Se dezvoltă in organizaţiile de partid un climat de intransigenţă, combativitate, o atitudine intolerantă faţă de lipsuri. Suntem preocupaţi ca această exigenţă, manifestată cu o mare vigoare în adunările organizaţiilor de bază în care s-au dezbătut documentele din iulie, să se menţină, să se încetăţenească in activitatea de fiecare zi. La uzinele „23 August“, „Mecanică fină“, la fabrica de cabluri și materiale electroizolante, fabrica „Electroaparataj“, Filatura românească de bumbac a sporit caracterul educativ al adunărilor generale, nu numai în sensul că se realizează un echilibru tematic mai judicios, dezbătîndu-se atît probleme de pro-cu muncitorii, îndeosebi noi angajaţi şi tineri, în cadrul cărora li se explică regulamentul de ordine interioară, obligaţiile ce le revin în calitate de membri ai colectivului, principiile de retribuire şi de promovare în muncă, sarcinile ce revin unităţii respective. Este de evidenţiat iniţiativa consiliului nostru popular de a semnala conducerilor întreprinderilor şi organizaţiilor de partid abaterile de la normele de convieţuire socialistă săvîrşite de unii salariaţi în cartierele în care locuiesc, cazurile respective urmind a fi puse în discuţia colectivelor de muncă şi transformate in dezbateri cu ţel educativ. Cred că se cuvine a fi relevată şi o largă acţiune iniţiată în scopul combaterii manifestărilor de parazitism, cultivării respectului pentru muncă. Colective alcătuite din secretari ai organizaţiilor de bază din cartiere, deputaţi, activişti ai organizaţiilor de masă şi obşteşti stau de vorbă cu persoanele neîncadrate în cîmpul muncii despre prevederile legale şi normele etice ale societăţii noastre, le arată posibilităţile de a se încadra în diferite locuri de muncă, condiţiile oferite de unităţile din sector. In urma acestei activităţi, desfăşurată cu tact şi răbdare, s-a reuşit ca, în ultimul timp, să se încadreze în cîmpul muncii sute de persoane, acţiunea fiind abia la început. Creşterea înrîuririi exercitate de întreaga activitate politicoideologică asupra conştiinţei oamenilor se reflectă în spiritul de răspundere cu care sunt îndeplinite obligaţiile profesionale şi obşteşti, într-o atitudine mai combativă faţă de lipsuri, în rezultatele superioare obţinute pe tărâm economic. In prezent, preocuparea noastră principală este îndreptată spre intensificarea sprijinului acordat organizaţiilor de partid în îndeplinirea sarcinilor ce le revin, în mobilizarea tuturor organizaţiilor obşteşti — sindicat, U.T.C., femei — la înfăptuirea exemplară a programului educării comuniste a maselor. în acest scop, in decembrie va avea loc o consfătuire în cadrul căreia vor fi dezbătute metodele de muncă și sarcinile actuale ale comisiilor de propagandă de pe lîngă comitetele de partid,din întreprinderi.De ase-, menea, concomitent cu extinderea şi diversificarea activităţii politico-educative in rîndul oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii, avem în vedere intensificarea acesteia în masa cetăţenilor din cartiere, folosirea unor forme educative corespunzătoare necesităţilor şi cerinţelor lor. Din experienţa organizaţiilor de partid In înfăptuirea programului de educaţie • ' - ' '• ' v ' v socialistă a maselor ducţie, cit şi politico-ideologice, ale vieţii Interne de partid, dar mai ales prin faptul că, indiferent de temă, abordarea ei se face prin prisma sarcinilor ce revin organizaţiilor de bază, de pe poziţii critice, combative, in dezbateri predominind nu grija de a realiza o „dozare“ a realizărilor şi lipsurilor, ci aceea de a face o analiză „la obiect", de a stabili măsuri practice pentru îmbunătăţirea muncii. In momentul de faţă, cînd se desfăşoară adunările anuale de dare de seamă ale organizaţiilor de bază, sprijinul pe care-1 acordă, la faţa locului, membrii comitetului de partid al sectorului, ceilalţi activişti, are în vedere ca atît prin modul Ipr.depregătire — caracterul analitic al referatelor — cît şi prin cel de desfăşurare, să se creeze condiţii propice afirmării spiritului militant al comuniştilor. De altfel, creşterea combativităţii faţă de neajunsuri, faţă de orice încălcare a principiilor eticii şi echităţii socialiste caracterizează şi munca politică de masă : a crescut numărul, a sporit combativitatea gazetelor de perete şi a gazetelor satirice ; sunt în curs de organizare alte 15 brigăzi artistice de agitaţie ; cu aportul celor 2 500 de agitatori din întreprinderi şi instituţii, activitatea politică de la om la om este repusă in „drepturile“ ei. Consfătuirea organizată recent cu responsabilii colectivelor de agitatori şi un număr de agitatori din întreprinderile industriale din sector a înlesnit un fructuos schimb de experienţă privind cele mai bune metode folosite. Multe dintre acţiunile şi iniţiativele din ultimul timp converg spre înfăptuirea măsurilor privind stricta respectare a legalităţii, afirmarea puternică a principiilor eticii şi echităţii socialiste, modelarea profilului moral al omului nou, cu grijă deosebită pentru tineret. Astfel, merită relevată iniţiativa organizaţiilor de partid de la fabrica de panificaţie „Titan“ şi întreprinderea de construcţii agrotehnice de a ajuta, prin forme atractive, la o largă cunoaştere a legilor statului. In multe întreprinderi se organizează întilniri ale cadrelor de conducere — Cind mă uit in urmă — spunea deunăzi Constantin Radoslav, primarul din Zărneşti, Buzău — cele citeva luni de la apariţia „legii şapte“ (legea privind organizarea şi dezvoltarea unor activităţi de producţie şi prestare de servicii în mediul rural — n.n.) par ani. îndatoririle mele implică azi noi răspunderi, incomparabil mai mari. Convorbirea a avut loc în umbra unor ziduri „la roşu“ pe care meseriaşi din sat se străduiau să le ridice. Era şantierul noii brutării. — Doar şi înainte aţi avut datoria să înfiinţaţi unităţi economice de producţie şi de prestări, să vă ingrijiţi de dezvoltarea lor — reinnodăm noi firul discuţiei. — Tocmai asta-i, ce nu s-a făcut în atîţia ani, s-a putut face in cîteva luni. Simplificarea şi reducerea formalităţilor, avantajele economice oferite recent de către noua lege, sprijinul şi îndrumarea tehnică de la judeţ (efectivă, la faţa locului, nu prin corespondenţă) au reprezentat un puternic impuls. A fost o trezire a interesului, a iniţiativei. Nu doar a noastră, a primarilor. A Întregii populaţii. Şi fără să exagerez, ceea ce vedeţi este doar un modest inceput. Să vedem despre ce inceput modest este vorba. La 1 iunie a luat fiinţă o crescătorie şi îngrăşătorie de porci. Cu 14 mii lei cheltuiţi pentru materiale, plus munca voluntară a oamenilor din comună s-au construit adăposturi pentru 120 de animale. Un prim lot de porci Îngrăşaţi a fost valorificat şi a adus încasări ce acoperă de pe acum cheltuiala construcţiei. Următoarele încasări vor fi folosite la returnarea creditelor obţinute pentru cumpărarea animalelor de rasă de la Staţiunea experimentală Ruşeţu. Beneficiu prevăzut încă din primul an : 54 000 lei. La 1 octombrie a fost înfiinţată o secţie de cojocarie, care pentru moment lucrează cu materialul clientului, iar de la 1 noiembrie funcţionează şi o secţie de sudură şi reparaţii metalice (garduri, imprejmuiri, fintini, reparaţii de biciclete, confecţionare de plase de sirmă etc.). Bilanţ provizoriu : valoarea producţiei şi prestărilor in primul an (de fapt în citeva luni) 276 000 lei. In construcţie se află o brutărie şi sunt prevăzute a se organiza in continuare un gater, o timplărie, un sector de carmangerie şi probabil o unitate de ţesut covoare. Spunem probabil, fiindcă mîini harnice şi pricepute sunt, dar nu s-a soluţionat problema resurselor de materii prime. Anul viitor, valoarea producţiei şi a prestărilor se va ridica la 1,7 milioane, iar pînă la finele cincinalului — la aproape 3 milioane. Ne-am ocupat aici numai de activităţi noi de pe lîngă consiliul popular, îşi extind de asemenea prestările şi activitatea de producţie neagricolă cu peste 1 milion lei unităţile C.A.P., cooperaţiei de consum şi cooperaţiei meşteşugăreşti. Comuna Zărneşti nu este singura in care s-au organizat asemenea activităţi. Primarul din Smeeni, Ioniţă Damian, ne relata cum a organizat în aceste citeva luni o unitate de confecţionat tuburi de ciment pentru podeţe, un darac de lină, o crescătorie de scroafe, un birou de copiat acte, încă o moară ţărănească. De la Măgura (primar Gheorghe Ciobotaru), aflăm că s-a pus în funcţiune un sector de tăiat dale şi plăci de piatră, o vărărie, un atelier de dulgherie-dogărie, o croitorie. La Pogoanele s-a organizat o turnătorie de fontă şi o făbricuţă de cuie, care foloseşte deşeurile de la fabrica de sîrmă din Buzău. La consiliul popular judeţean aflăm că, din 83 de comune, 67 au şi organizat activităţi de producţie şi prestaţii pe lîngă consiliul popular şi se urmăreşte ca, pină la finele anului, asemenea activităţi să fie organizate în fiecare comună. Am acordat mai mult spaţiu experienţei din Zărneşti fiindcă activitatea desfăşurată acolo denotă o abordare serioasă şi cu deplină maturitate a acestei probleme şi poate inspira şi pe alţii. — După apariţia legii, arată primarul din Zărneşti, ea a fost discutată in toate unităţile din comună. Propunerile au fost apoi sintetizate intr-un program şi analizate în biroul comitetului comunal de partid, unde s-a discutat asupra profilului activităţilor care vor fi organizate sau extinse în cadrul C.A.P., al cooperaţiei de consum, al celei meşteşugăreşti şi al consiliului popular, pornindu-se de la considerentele combaterii efectului sezonalităţii unor activităţi agricole, mai bunei folosiri a braţelor de muncă, diversificării serviciilor, creării de activităţi permanente, care să ducă la o mai bună folosire a resurselor materiale proprii. In cadrul unei plenare lărgite, la care au participat reprezentanţii tuturor unităţilor economice şi socialculturale din comună, precum şi deputaţii şi preşedinţii comitetelor de cetăţeni, programul a fost dezbătut, îmbunătăţit şi detaliat cu noi propuneri, înainte de a fi prezentată în plenară, fiecare nouă formă de activitate propusă a fost examinată. S-au analizat perspectivele de dezvoltare, rentabilitatea, posibilităţile de a fi realizată cu minimum de credite. Unde nu ne-am putut descurca cu forţe proprii, am apelat la specialiştii de la judeţ. Care sunt implicaţiile social-economice ale organizării şi dezvoltării activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii in unităţile aparţinînd consiliilor populare, cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum ? Conform datelor Direcţiei de planificare şi salarizare a Consiliului popular al judeţului Buzău, valoarea producţiei sau prestaţiei noilor unităţi organizate pe lîngă consiliile populare comunale se ridică în acest an la aproape cinci milioane lei, pentru a ajunge la finele cincinalului la peste 140 milioane, împreună cu activităţile noi din C.A.P., unităţile cooperaţiei de consum şi celei meşteşugăreşti se va ajunge la peste 360 milioane — ceea ce depăşeşte nivelul actual al prestărilor şi producţiei neagricole de la sate aproape de trei ori — atrăgindu-se in activitatea de prestaţii şi producţie peste 16 mii de braţe de muncă. Deci un prim efect este atragerea în cîmpul muncii, calificarea şi asigurarea unor venituri sigure şi permanente unui număr însemnat de persoane în mediul rural , satisfacerea în condiţii din ce în ce mai bune a unor nevoi proprii, in special prin valorificarea resurselor locale de materiale şi materii prime ; crearea unor disponibilităţi de servicii şi produse necesare în comunele şi oraşele învecinate sau chiar de bunuri pentru export. Dezvoltarea activităţii de producţie şi prestaţie este binevenită şi pentru păstrarea unor tradiţii de lucru ale meseriaşilor şi artizanilor de la sate (este vorba de olărit, cojocărie, ţesutul covoarelor, cioplitură în lemn, împletituri ş.a.) ; în acest sens se iau măsuri pentru ca meşteşugarii vîrstnici să poată transmite măiestria lor unor ucenici tineri. Dezvoltarea activităţilor amintite a ridicat mult nivelul răspunderii forurilor locale, a stimulat iniţial A Trîtaf înmnptontul de a folosi fondurile extrabugetare la buna lor apreciere, respectind bineînţeles cadrul general legal, comunele au acum posibilitatea de a le folosi pentru dezvoltarea activităţii de producţie şi prestaţii, precum şi pentru acţiuni social-culturale. Creîndu-se surse proprii de venituri, va dispărea necesitatea pe care unele comune o resimt încă, de a apela la dotaţii de echilibrare. Toată această dezvoltare concură la ridicarea nivelului de civilizaţie a satului. De pildă, extinderea brutăriilor săteşti — pînă la finele anului viitor, fiecare comună din judeţul Buzău va dispune cel puţin de o brutărie — scuteşte gospodina de munca dificilă de coacere a pîinii. ...In drum, ne-am abătut pe la Buzău. In biroul primului vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular judeţean, tocmai fuseseră aduse nişte săculeţe conţinînd diferite pietre, sare, cărbune. Vor fi trimise mai departe la comitetul geologic, pentru a se stabili calităţile şi utilitatea lor, posibilităţile de a delimita rezervele şi a pune în valoare noi resurse de materii prime. Este numai una dintre direcţiile spre care se îndreaptă efortul comitetului executiv în sprijinirea activităţii de dezvoltare la nivelul comunelor, în special pe lîngă consiliile populare, a producţiei şi a prestărilor de servicii. Al. PLAIEŞU Ce au csştigat prin valorificarea unor resurse pină acum ignorate CU PLANUL PE 11 LUNI Îndeplinit (Urmare din pag. I) ^ judeţe. Este de reţinut că acest spor însemnat de producţie s-a realizat aproape în întregi- i me pe seama creşterii produc- tivităţii muncii. Colectivele industriale prahovene au înregistrat succese şi în ceea ce priveşte indicatorul financiar. Astfel, pînă acum, ele au dat ţării beneficii supli- ^ mentare de peste 250 milioane lei, depăşindu-se angajamentul anual şi în această privinţă. Printre unităţile care au contribuit cel mai mult la aceste rezultate de seamă se numără Uzina de utilaj minier Filipeş- tii de Pădure, întreprinderea de carotaj şi perforări, Rafinăria Ploieşti, Grupul industrial de petrochimie de la Brazi, Uzina „1 Mai“ din Ploieşti, Uzina de mecanică fină din Sinaia, Rafi-i năria Teleajen, Fabrica de hâr- 1 tie din Buşteni şi altele. ( JUDEŢUL COVASNA ) Valorificînd superior rezervele i interne din fiecare întreprinde- re, organizîndu-şi mai bine munca în toate sectoarele de inactivitate, colectivele de salariaţi i 1 din unităţile economice ale judeleţului Covasna au reuşit să nu- ’ \ deplinească cu opt zile înainte de termen planul producţiei globale pe primele 11 luni ale ianului. Ca urmare, pînă la sfîrşşişitul lunii noiembrie, industria judeţului va realiza peste plan i 14 000 tone cărbune, 2 600 mc cherestea răşinoase, 165 000 mp ) ţesături tip bumbac, confecţii / textile în valoare de peste 15 * milioane lei şi mobilă în valoa- i re de 2 milioane lei, depăşin- | i du-se astfel planul producţiei l 1 globale cu peste 45 milioane lei. J JUDEŢUL VASLUI J J Prin valorificarea mai bună j a resurselor umane şi ma- J i teriale, prin organizarea su- Xperioară a muncii, oamenii / muncii din întreprinderile ju- jdeţului Vaslui şi-au îndepli- ( ) nit angajamentele pe acest an. Rezultate remarcabile au obţinut \ ' Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, i \ care, pînă în prezent, a produs 1 i suplimentar peste 11 000 rul- X ) menţi de diferite tipodimensi- 7 ( uni, fabricile de confecţii din ) ) Vaslui şi Bîrlad, care au fabri- i - cat, în plus faţă de prevederi, J / confecţii de aproape 26 milioane „X 1 lei, cu o depăşire faţă de ansa- z i jament de 4,5 milioane lei. Fa- \ 1 brica de ulei din Bîrlad, intre- I / prinderile de prelucrare a laptel uiui din Vaslui și Bîrlad, întreprinderile de industrie locală. ^ CU PRILEJUL ANIVERSĂRII A 50 DE ANI DE EXISTENŢA A UZINEI DE AUTOCAMIOANE DIN BRAŞOV Sesiune ştiinţifică în cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 50 de ani de existenţă a Uzinei de autocamioane, la clubul marii întreprinderi braşovene a avut loc, miercuri, o sesiune ştiinţifică, la care au participat specialişti ai uzinei, de la institute din ţară, reprezentanţi ai Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, precum şi ai organelor locale de partid şi de stat. Au fost prezentate comunicări şi referate privind dezvoltarea deosebită pe care această unitate industrială a cunoscut-o în anii socialismului. Participanţii la dezbateri au subliniat importanţa pe care au avut-o în viaţa uzinei extinderea şi perfecţionarea tehnicii de fabricaţie a autocamionului românesc, introducerea informaticii, folosirea de noi tehnologii, mărirea capacităţilor de producţie, realizarea de maşini şi utilaje prin autodotare etc. SCINTEIA ]pe 25 noiembrie 1971 ali« întrebări /wC şi răspunsuri DESPRE CINCINAL 24 Cum va fi influenţat procesul de perfecţionare continuă a relaţiilor de producţie socialiste ? Ancorat în vastul program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, actualul cincinal, prin prevederile sale, îşi propune să determine modificări calitative substanţiale în procesul de perfecţionare a relaţiilor de producţie socialiste. Suportul material al acestor îmbunătăţiri calitative este dat de CREŞTEREA IMPETUOASA A FORŢELOR DE PRODUCŢIE, CARE CER ŞI IMPUN CA O NECESITATE OBIECTIVA PERFECŢIONAREA CONTINUA A RELAŢIILOR DE PRODUCŢIE, corelaţie ce se asigură in mod conştient, planificat în societatea socialistă. Practic, planul nostru cincinal urmăreşte asigurarea concordanţei între caracterul relaţiilor de producţie şi dezvoltarea forţelor de producţie, prin măsuri de îmbunătăţire calitativă a tuturor componentelor relaţiilor de producţie : RELAŢIILE DE PROPRIETATE ASUPRA MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE, RELAŢIILE RECIPROCE INTRE OAMENI IN SISTEMUL PRODUCŢIEI ŞI IN ÎNTREG ANSAMBLUL VIEŢII SOCIALE, RELAŢIILE DE REPARTIŢIE. O atenţie deosebită acordă partidul DEZVOLTĂRII ŞI ÎNTĂRIRII PROPRIETĂŢII SOCIALISTE — de stat şi cooperatiste — fapt reliefat puternic de prevederile planului cincinal cu privire la consolidarea bazei tehnico-materiale, creşterea avuţiei naţionale, prin construirea unor noi obiective economice şi social-culturale, înfăptuirea cît mai eficientă a programului de investiţii centralizate, din fondurile statului, de 470 miliarde lei, concomitent cu investiţiile de circa 100 miliarde lei în sectorul agriculturii, cu cele din sistemul cooperatist. Un indicator care exprimă dezvoltarea proprietăţii socialiste constă în DINAMICA FONDURILOR FIXE PE O PERSOANA OCUPATA IN RAMURILE PRODUCTIEI MATERIALE . COMPARATIV CU ANUL 1950, IN ANUL 1970 DINAMICA RESPECTIVA A REPREZENTAT 166 LA SUTA , IAR ÎN ANUL 1975 (DUPĂ CALCULE STATISTICE) VA FI DE 200 LA SUTA. Pentru dezvoltarea proprietăţii socialiste, ca urmare a directivelor cincinalului, sunt grăitoare creşterea venitului naţional intr-un ritm mediu anual de 11—12 la sută, măsurile pentru dezvoltarea proprietăţii obşteşti in cooperativele agricole, prin alocarea unei părţi însemnate fondului de acumulare, investiţiilor. Totodată, in legătură cu această problemă, nu se poate să nu relevăm că atenţia deosebită acordată în documentele de partid recente, inclusiv ale plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c„ problemelor apărării şi dezvoltării proprietăţii socialiste, trebuie considerată şi sub unghiul de vedere al consolidării relaţiilor de producţie socialiste. In corelaţie cu dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de proprietate socialistă asupra mijloacelor de producţie, de excepţională însemnătate sunt preocupările pentru îmbunătăţirea în continuare a sistemului de planificare, organizare şi conducere a vieţii economice şi sociale. Fără a ne propune să insistăm, în cadrul succint al acestei rubrici, asupra problemelor perfecţionării relaţiilor socialiste inter-umane, trebuie amintit că spre acest obiectiv converg măsurile pentru adîncirea continuă a democraţiei socialiste, sub toate formele şi în toate sferele sale (pe plan politic, pe planul democraţiei economice, în întreprinderi şi în cooperativele agricole) măsurile pentru promovarea echităţii socialiste. Instituţionalizarea prin lege a adunărilor generale ale oamenilor muncii sau ale reprezentanţilor acestora, ca for muncitoresc suprem de conducere a întreprinderilor şi centralelor, cît şi constituirea comitetelor şi consiliilor oamenilor muncii, sunt o puternică expresie a democratismului nostru. O latură esenţială a relaţiilor de producţie socialiste este întrajutorarea, concepută atît între indivizi, cît şi pe planul întregii societăţi, între colectivele unităţilor productive. In acest sens, o tot mai mare amploare va înregistra în cincinal şi PERFECŢIONAREA RELAŢIILOR DE COOPERARE INTRE ÎNTREPRINDERI, INTRE TOŢI OAMENII MUNCII. In acest cadru se înscriu perfecţionarea cooperării între unităţile productive, măsurile iniţiate de partid care şi-au găsit concretizarea in adoptarea Legii contractelor economice şi a Legii aprovizionării tehnico-materiale şi gospodăririi fondurilor fixe. IN AGRICULTURA, MASURILE URMĂRESC EXTINDEREA RELAŢIILOR INTERCOOPERATISTE, PRECUM ŞI A CELOR DINTRE SECTORUL COOPERATIST ŞI CEL DE STAT. Totodată, RELAŢIILE DE COOPERARE SE DEZVOLTA JUDICIOS ŞI INTRE ŞTIINŢA ŞI PRODUCŢIE, INTRE INVAŢAMINT ŞI PRODUCŢIE, pentru ca ştiinţă şi invăţămintul să servească mai bine şi mai direct interesele dezvoltării economiei naţionale. , De maximă însemnătate este perfecţionarea relaţiilor de repartiţie, PRIN APLICAREA NEABATUTA A PRINCIPIULUI SOCIALIST DE REPARTIŢIE, DUPĂ CANTITATEA, CALITATEA ŞI IMPORTANŢA SOCIALA A MUNCII pe care o prestează fiecare cetăţean al ţării, prin perfecţionarea sistemului de salarizare, a sistemului acordării de retribuţii suplimentare in agricultură. La Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c. s-a subliniat ca o sarcină a actualului cincinal, micşorarea decalajului intre salariile minime şi maxime, în special pe calea majorării salariilor mici, avîndu-se in vedere ridicarea nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii. Totodată, prin combaterea mentalităţilor parazitare, a tendinţei unora de a primi de la societate mai mult decit li se cuvine, SE VA ÎNTĂRI APLICAREA IN VIAŢA A PRINCIPIILOR ETICII ŞI ECHITĂŢII SOCIALISTE. Din obiectivele concrete ale planului cincinal se degajă, de asemenea, preocuparea permanentă a partidului pentru realizarea unei corelaţii judicioase între retribuirea directă şi fondurile sociale de consum, care cunosc o amploare tot mai mare. Liniile directoare ale perfecţionării relaţiilor socialiste de producţie în economia noastră — cuprinse ca sarcini de seamă în actualul cincinal — demonstrează cu claritate constanţa şi caracterul dinamic al activităţii partidului nostru pentru îmbunătăţirea permanentă a mecanismului societăţii noastre socialiste, pentru ridicarea României pe noi trepte ale civilizaţiei şi progresului social. Conf. univ. dr. Constantin BARBACIORU