Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)

1971-11-25 / nr. 8979

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Tragică imprudenţă Ioan Fulga, şef de echipă la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaje Bistriţa, a încredinţat, intr-una din zile, ajutorului său, Vasile Mun­­teanu, un pistol de implan­tat bolţuri cu capse în ciment, pentru a-l depune la magazia şantierului. Acesta însă nu s-a dus la magazie, ci a trecut pe la un coleg de-al său de muncă, Iosif Zaharias, in vîrstă de 18 ani. Aici a încărcat pistolul pen­tru a vedea cum funcţionează, dar între timp arma a percutat. Rănit la cap, tinărul I. Z. a fost transportat imediat la spitalul din Bistriţa şi apoi la Cluj, dar nu a mai putut fi salvat. La aceeaşi tarabă... Nu demult, în Piaţa Moşilor din Capitală, gestionarii Ion Pa­­raschiv şi Constantin Meleşteu au fost surprinşi de către orga­nele inspecţiei comerciale de stat vînzind struguri cu supra­­preţ. Procedindu-se conform le­gii, li s-a întocmit cuvenitul do­sar penal. După numai două săptămîni, cei doi vindeau in acelaşi loc (centrul de des­facere pendinte de Agevacoop Vrancea) eitern tone de struguri, în proporţie de peste 40 la sută mucegăiţi şi alteraţi, cu preţul ce se percepe la calitatea l. In consecinţă, li s-a întocmit un nou dosar şi nu ne îndoim că, pen­tru ambele fapte, vor suferi con­secinţele de rigoare. Ce se va întîmpla insă cu cei ce, deşi se­sizaţi despre necinstea lor, i-au trimis totuşi la aceeaşi tarabă ? In aşteptarea „autoriza­ţiei“ Tehnician constructor la ser­viciul de arhitectură şi siste­matizare al municipiului Cluj, Dimitrie Dumitrescu avea da­toria de a verifica legalitatea construcţiilor particulare. De la o vreme însă dumnealui s-a gîndit că n-ar fi rău să trans­forme această atribuţie intr-un obiect de tîrguială. Cum depis­ta o construcţie fără autoriza­ţie, ridica precipitat din sprîn­­cene. Şi nu le lăsa în jos pînă cînd contravenientul nu con­simţea să-şi „demoleze“ pro­priile buzunare. în felul aces­ta, numai de la şapte persoane, a primit suma de­­ 800 de lei. In cursul anchetei ce a urmat a încercat să-i determine pe unii dintre cei cu care a înche­iat astfel de tranzacţii să de­pună mărturii mincinoase în favoarea sa. Efectul a fost însă contrar celui scontat. In con­secință, D. D. va primi in cu­­rînd o „autorizaţie“ pe măsura acestor fapte. De-ale lui Păcală, Gheorghe Grujdin din satul Verdea, comuna Şuteşti (Vilcea), s-a supărat, intr-una din zilele trecute pe localul magazinului sătesc. Nici acum nu se ştie ce anume l-a scos din ţiţini. Cert este insă că, in ziua cînd se afla in această ipostază, a desprins uşa magazinului din balamale, a luat-o in spate şi a plecat cu ea acasă ! Să vadă, pe semne, dacă se va supăra gestionarul Petre Bălan Acesta, (şi, mai apoi, chiar primarul comunei), nea­­vind încotro, au trebuit să ră­­mină de pază in magazin piin cind organele in drept, sesizate de această intimplare, au inter­venit și l-au obligat să pună uşa la locul ei. Acum, după ce a ţi­nut neapărat să-l reediteze pe Păcală, Gh. G. aşteaptă să vadă cine anume s-a păcălit. Pe unde o fi „uitucul“ ? în urmă cu mai puţin de doi ani. Ion Cristea, în vîrstă de 24 de ani din Soveja (Vrancea), a fost angajat gestionar la restau­­rantul-bar din cadrul complexu­lui de odihnă Soveja. În martie 1971, i s-a făcut primul inven­tar. Rezultatul : nici o lipsă. S-a bucurat gestionarul şi s-a cinstit. Şi atunci şi mai tîrziu. Şi sin­gur, şi cu alţii. Pînă cînd, în­­tr-o zi, o nouă comisie de in­ventariere a stabilit o lipsă de 55 000 lei — contravaloarea unor însemnate cantităţi de coniac, li­chior şi alte băuturi fine „eva­porate“. De data aceasta, „s-a volatilizat“... gestionarul. Acum organele de miliţie îl caută de zor. Pentru că „a uitat“ să-şi a­­chite nota de plată ! Rubrică redactată de­­ Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenților „Scînteii". Varietatea formelor sporeşte capacitatea de cuprindere şi influenţare a muncii politico-educative • Ce acţiuni şi iniţiative se află pe agenda de lucru a comitetului de partid al sectorului ? • Cum se verifică puterea de influenţare a acestor ac­ţiuni ? La aceste întrebări ne răspunde tovarăşul DUMITRU GHEORGHE, prim-secretar al sectorului 3 din Bucureşti, în lumina orientărilor programati­ce cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie, planului de măsuri întocmit imediat după apari­ţia documentelor din iulie i s-au adus o serie de îmbunătăţiri, incluzîndu-se obiective care vizează dezvoltarea trăsăturilor caracteristice comunistu­lui, lărgirea orizontului de cunoaşte­re al maselor, întronarea în toate sferele de activitate a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Pornind la îndeplinirea planului de măsuri, comitetul de partid al sectorului a inceput prin a aduce unele îmbunătăţiri propriei sale munci, şi a activului de partid. Astfel, au fost mai bine repartizate sarcinile temporare ale membrilor biroului, ale celorlalţi membri ai comitetului, în aşa fel incit să poată îndeplini efectiv, pe lingă atribuţiile ce de­curg din funcţia pe care o deţin, sar­cina prevăzută în planul de măsuri de a prezenta cel puţin o dată pa lună expuneri şi de a da consulta­ţii pe teme po­litice, răspunsuri la întrebări. S-a lărgit activul ob­ştesc al comitetu­lui de partid al sectorului, a fost completat corpul de lectori prin a­­tragerea unui nu­măr mai mare de cadre cu o bună pregătire politico-ideologică şi care lucrează nemijlocit în producţie. Ca urmare, în ultimul timp nu numai că s-au făcut în între­prinderi, instituţii şi şcoli un nu­măr mai mare de expuneri privind problemele de fond ale făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvolta­te, obiective majore ale actualului plan cincinal, alte aspecte ale po­liticii interne şi externe ale par­tidului nostru, dar s-a înregis­trat un progres sensibil în ce priveşte conţinutul, forţa de pă­trundere in mase a ideilor partidului. Se înfăptuiesc, de asemenea, prevede­rile privind participarea la munca politică a cadrelor cu funcţii de con­ducere pe linie de stat, în organiza­ţiile de masă şi obşteşti. Directorul general al Grupului de uzine de me­tale neferoase, directorii de la F.M.U.A.B. şi de la fabrica de sti­clărie şi alţii, cărora li s-au adus în acest sens critici în plenara co­mitetului de sector, au început să-şi facă simţită prezenţa in activitatea organizaţiilor de bază ai căror membri sunt, ceea ce are o influenţă pozitivă asupra nivelului general al muncii. Mai bine decit în alţi ani se des­făşoară şi învăţămîntul de partid. Preocupările în această direcţie s-au materializat nu numai într-o cuprin­dere mai largă a membrilor de partid (aproape 98 la sută din totalul lor faţă de 85 la sută anul trecut), dar şi în orientarea invăţămîntului. De pildă, ţinindu-se seama de faptul că există un mare număr de membri de partid noi, s-a dat o mai largă extin­dere cercurilor de studiere a Sta­tutului P.C.R., care cuprind pe toţi cei cu o vechime în partid de sub 5 ani. De asemenea, ca o expresie a grijii pentru sporirea rolului for­mativ al învăţămîntului, a crescut numărul cursurilor de educaţie moral-cetăţenească de la 24 la 130. Se înţelege, atenţia principală este concentrată spre calitatea învăţă­­mîntului, care este influenţată în bine de faptul că au fost selecţionaţi cu mai multă exigenţă propagan­diştii. In acest context este de subli­niat şi înfiinţarea în întreprinderi şi instituţii a 18 puncte de informare •' ;. ,y;. ,y­ iŞj ■ ■ , şi documentare, care nu se limitea­ză la asigurarea de material biblio­grafic, ci — prin consultaţii, răspun­suri la întrebări, sprijin in întocmi­rea de planuri de expuneri etc. — contribuie la pregătirea propagan­diştilor, a agitatorilor, a cursanţilor. Se dezvoltă in organizaţiile de partid un climat de intransigenţă, combativitate, o atitudine intolerantă faţă de lipsuri. Suntem­ preocupaţi ca această exigenţă, manifestată cu o mare vigoare în adunările orga­nizaţiilor de bază în care s-au dezbătut documentele din iulie, să se menţină, să se încetăţenească in activitatea de fiecare zi. La uzinele „23 August“, „Mecanică fină“, la fabrica de cabluri și materiale electroizolante, fabrica „Electroaparataj“, Filatura româ­nească de bumbac a sporit caracte­rul educativ al adunărilor generale, nu numai în sensul că se realizează un echilibru tematic mai judicios, dezbătîndu-se atît probleme de pro-cu muncitorii, îndeosebi noi an­gajaţi şi tineri, în cadrul cărora li se explică regulamentul de ordine interioară, obligaţiile ce le revin în calitate de membri ai colectivului, principiile de retribuire şi de promo­vare în muncă, sarcinile ce revin unităţii respective. Este de eviden­ţiat iniţiativa consiliului nostru popular de a semnala conducerilor întreprinderilor şi organizaţiilor de partid abaterile de la normele de convieţuire socialistă săvîrşite de unii salariaţi în cartierele în care locuiesc, cazurile respective urmind a fi puse în discuţia colectivelor de muncă şi transformate in dezbateri cu ţel educativ. Cred că se cuvine a fi relevată şi o largă acţiune iniţiată în scopul combaterii manifestărilor de parazi­tism, cultivării respectului pentru muncă. Colective alcătuite din secre­tari ai organizaţiilor de bază din cartiere, deputaţi, activişti ai organi­zaţiilor de masă şi obşteşti stau de vorbă cu persoanele neîncadrate în cîmpul muncii despre prevederile legale şi normele etice ale societăţii noastre, le arată posibilităţile de a se încadra în diferite locuri de muncă, condiţiile oferite de unităţile din sector. In urma acestei activităţi, des­făşurată cu tact şi răbdare, s-a reuşit ca, în ultimul timp, să se încadreze în cîmpul muncii sute de persoane, acţiunea fiind abia la început. Creşterea în­­rîuririi exercitate de întreaga acti­vitate politico­­ideologică asupra conştiinţei oame­nilor se reflectă în spiritul de răs­pundere cu care sunt îndeplinite o­­bligaţiile profe­sionale şi obşteşti, într-o atitudine mai combativă faţă de lipsuri, în rezultatele superioare obţinute pe tărâm econo­mic. In prezent, preocuparea noastră principală este îndreptată spre in­tensificarea sprijinului acordat or­ganizaţiilor de partid în îndeplinirea sarcinilor ce le revin, în mobilizarea tuturor organizaţiilor obşteşti — sin­dicat, U.T.C., femei — la înfăp­tuirea exemplară a programului educării comuniste a maselor. în acest scop, in decembrie va avea loc o consfătuire în cadrul căreia vor fi dezbătute metodele de muncă și sarcinile actuale ale comisiilor de propagandă de pe lîngă comitetele de­ partid,din­ întreprinderi.­­De ase­-, menea, concomitent cu extinderea şi diversificarea activităţii politico-edu­cative in rîndul oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii, avem în vedere intensificarea acesteia în masa cetăţenilor din cartiere, folo­sirea unor forme educative cores­punzătoare necesităţilor şi cerin­ţelor lor. Din experienţa organizaţiilor de partid In înfăptuirea programului de educaţie • ' - ' '• ' v ' v socialistă a maselor ducţie, cit şi politico-ideologice, ale vieţii Interne de partid, dar mai ales prin faptul că, indiferent de temă, abordarea ei se face prin prisma sar­cinilor ce revin organizaţiilor de bază, de pe poziţii critice, combative, in dezbateri predominind nu grija de a realiza o „dozare“ a realizărilor şi lipsurilor, ci aceea de a face o ana­liză „la obiect", de a stabili măsuri practice pentru îmbunătăţirea muncii. In momentul de faţă, cînd se desfă­şoară adunările anuale de dare de seamă ale organizaţiilor de bază, sprijinul pe care-1 acordă, la faţa lo­cului, membrii comitetului de partid al sectorului, ceilalţi activişti, are în vedere ca atît prin modul Ipr.de­­pre­gătire — caracterul analitic al refe­ratelor — cît şi prin cel de desfăşu­rare, să se creeze condiţii propice afirmării spiritului militant al comu­niştilor. De altfel, creşterea comba­tivităţii faţă de neajunsuri, faţă de orice încălcare a principiilor eticii şi echităţii socialiste caracterizează şi munca politică de masă : a crescut numărul, a sporit combativitatea ga­zetelor de perete şi a gazetelor sati­rice ; sunt în curs de organizare alte 15 brigăzi artistice de agitaţie ; cu aportul celor 2 500 de agitatori din în­treprinderi şi instituţii, activitatea politică de la om la om este repusă in „drepturile“ ei. Consfătuirea organi­zată recent cu responsabilii colective­lor de agitatori şi un număr de agi­tatori din întreprinderile industriale din sector a înlesnit un fructuos schimb de experienţă privind cele mai bune metode folosite. Multe dintre acţiunile şi iniţiativele din ultimul timp converg spre înfăp­tuirea măsurilor privind stricta res­pectare a legalităţii, afirmarea puter­nică a principiilor eticii şi echităţii socialiste, modelarea profilului moral al omului nou, cu grijă deosebită pentru tineret. Astfel, merită releva­tă iniţiativa organizaţiilor de partid de la fabrica de panificaţie „Ti­tan“ şi întreprinderea de con­strucţii agrotehnice de a ajuta, prin forme atractive, la o largă cunoaş­tere a legilor statului. In multe întreprinderi se organizează în­­tilniri ale cadrelor de conducere — Cind mă uit in urmă — spunea deunăzi Constan­tin Radoslav, primarul din Zărneşti, Buzău — cele ci­­teva luni de la apariţia „legii şapte“ (legea privind organizarea şi dezvoltarea unor activităţi de produc­ţie şi prestare de servicii în mediul rural — n.n.) par ani. îndatoririle mele im­plică azi noi răspunderi, in­comparabil mai mari. Convorbirea a avut loc în umbra unor ziduri „la roşu“ pe care meseriaşi din sat se străduiau să le ridice. Era şantierul noii brutării. — Doar şi înainte aţi avut datoria să înfiinţaţi unităţi economice de producţie şi de prestări, să vă ingrijiţi de dezvoltarea lor — rein­­nodăm noi firul discuţiei. — Tocmai asta-i, ce nu s-a făcut în atîţia ani, s-a putut face in cîteva luni. Simplificarea şi reducerea formalităţilor, avantajele economice oferite recent de către noua lege, sprijinul şi îndrumarea tehnică de la judeţ (efectivă, la faţa lo­cului, nu prin corespon­denţă) au reprezentat un puternic impuls. A fost o trezire a interesului, a iniţiativei. Nu doar a noastră, a primarilor. A Întregii populaţii. Şi fără să exagerez, ceea ce ve­deţi este doar un modest inceput. Să vedem despre ce in­ceput modest este vorba. La 1 iunie a luat fiinţă o crescătorie şi îngrăşătorie de porci. Cu 14 mii lei chel­tuiţi pentru materiale, plus munca voluntară a oameni­lor din comună s-au con­struit adăposturi pentru 120 de animale. Un prim lot de porci Îngrăşaţi a fost valo­rificat şi a adus încasări ce acoperă de pe acum chel­tuiala construcţiei. Urmă­toarele încasări vor fi folo­site la returnarea creditelor obţinute pentru cumpărarea animalelor de rasă de la Staţiunea experimentală Ruşeţu. Beneficiu prevăzut încă din primul an : 54 000 lei. La 1 octombrie a fost în­fiinţată o secţie de cojoca­­rie, care pentru moment lucrează cu materialul clientului, iar de la 1 no­iembrie funcţionează şi o secţie de sudură şi repara­ţii metalice (garduri, im­­prejmuiri, fintini, reparaţii de biciclete, confecţionare de plase de sirmă etc.). Bi­lanţ provizoriu : valoa­rea producţiei şi prestări­lor in primul an (de fapt în citeva luni) 276 000 lei. In construcţie se află o brutărie şi sunt prevăzute a se organiza in continuare un gater, o timplărie, un sec­tor de carmangerie şi pro­babil o unitate de ţesut co­voare. Spunem probabil, fiindcă mîini harnice şi pri­cepute sunt, dar nu s-a so­luţionat problema resurse­lor de materii prime. Anul viitor, valoarea producţiei şi a prestărilor se va ridica la 1,7 milioane, iar pînă la finele cincinalului — la a­­proape 3 milioane. Ne-am ocupat aici numai de activităţi noi de pe lîn­gă consiliul popular, îşi extind de asemenea prestă­rile şi activitatea de pro­ducţie neagricolă cu peste 1 milion lei unităţile C.A.P., cooperaţiei de consum şi cooperaţiei meşteşugăreşti. Comuna Zărneşti nu este singura in care s-au orga­nizat asemenea activităţi. Primarul din Smeeni, Ioniţă Damian, ne relata cum a organizat în aceste citeva luni o unitate de confec­ţionat tuburi de ciment pentru podeţe, un darac de lină, o crescătorie de scroafe, un birou de copiat acte, încă o moară ţărăneas­că. De la Măgura (primar Gheorghe Ciobotaru), aflăm că s-a pus în funcţiune un sector de tăiat dale şi plăci de piatră, o vărărie, un atelier de dulgherie-dogă­­rie, o croitorie. La Pogoa­nele s-a organizat o turnă­torie de fontă şi o făbricuţă de cuie, care foloseşte de­­şeurile de la fabrica de sîr­­mă din Buzău. La consiliul popular judeţean aflăm că, din 83 de comune, 67 au şi organizat activităţi de pro­ducţie şi prestaţii pe lîngă consiliul popular şi se ur­măreşte ca, pină la finele anului, asemenea activităţi să fie organizate în fiecare comună. Am acordat mai mult spa­ţiu experienţei din Zărneşti fiindcă activitatea desfăşu­rată acolo denotă o abor­dare serioasă şi cu deplină maturitate a acestei proble­me şi poate inspira şi pe alţii. — După apariţia legii, arată primarul din Zăr­neşti, ea a fost discu­tată in toate unităţile din comună. Propunerile au fost apoi sintetizate intr-un program şi analizate în bi­roul comitetului comunal de partid, unde s-a discutat asupra profilului activită­ţilor care vor fi organizate sau extinse în cadrul C.A.P., al cooperaţiei de consum, al celei meşteşugă­reşti şi al consiliului popu­lar, pornindu-se de la con­siderentele combaterii efec­tului sezonalităţii unor ac­tivităţi agricole, mai bunei folosiri a braţelor de muncă, diversificării serviciilor, creării de activităţi perma­nente, care să ducă la o mai bună folosire a re­surselor materiale proprii. In cadrul unei plenare lăr­gite, la care au participat reprezentanţii tuturor uni­tăţilor economice şi social­­culturale din comună, pre­cum şi deputaţii şi preşe­dinţii comitetelor de cetă­ţeni, programul a fost dez­bătut, îmbunătăţit şi deta­liat cu noi propuneri, îna­inte de a fi prezentată în plenară, fiecare nouă for­mă de activitate propusă a fost examinată. S-au anali­zat perspectivele de dez­voltare, rentabilitatea, po­sibilităţile de a fi realizată cu minimum de credite. Unde nu ne-am putut des­curca cu forţe proprii, am apelat la specialiştii de la judeţ. Care sunt implicaţiile so­­cial-economice ale organi­zării şi dezvoltării activi­tăţilor industriale de pre­lucrare a produselor agri­cole, construcţii şi prestări de servicii in unităţile a­­parţinînd consiliilor popu­lare, cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de con­sum ? Conform datelor Di­recţiei de planificare şi sa­larizare a Consiliului popu­lar al judeţului Buzău, va­loarea producţiei sau pres­taţiei noilor unităţi orga­nizate pe lîngă consiliile populare comunale se ri­dică în acest an la aproape cinci milioane lei, pentru a ajunge la finele cincina­lului la peste 140 milioane, împreună cu activităţile noi din C.A.P., unităţile co­operaţiei de consum şi ce­lei meşteşugăreşti se va a­­junge la peste 360 milioane — ceea ce depăşeşte nivelul actual al prestărilor şi pro­ducţiei neagricole de la sate aproape de trei ori — atrăgindu-se in activitatea de prestaţii şi producţie peste 16 mii de braţe de muncă. Deci un prim efect este atragerea în cîmpul muncii, calificarea şi asi­gurarea unor venituri si­gure şi permanente unui număr însemnat de per­soane în mediul rural , sa­tisfacerea în condiţii din ce în ce mai bune a unor ne­voi proprii, in special prin valorificarea resurselor lo­cale de materiale şi mate­rii prime ; crearea unor disponibilităţi de servicii şi produse necesare în comu­nele şi oraşele învecinate sau chiar de bunuri pen­tru export. Dezvoltarea activităţii de producţie şi prestaţie este binevenită şi pentru păstrarea unor tra­­diţii de lucru ale meseriaşi­lor şi artizanilor de la sate (este vorba de olărit, co­­jocărie, ţesutul covoarelor, cioplitură în lemn, împle­tituri ş.a.) ; în acest sens se iau măsuri pentru ca meşteşugarii vîrstnici să poată transmite măiestria lor unor ucenici tineri. Dezvoltarea activităţilor amintite a ridicat mult ni­velul răspunderii forurilor locale, a stimulat iniţia­l A Trîtaf înmnptontul de a folosi fondurile ex­trabugetare la buna lor a­­preciere, respectind bineîn­ţeles cadrul general legal, comunele au acum posibi­litatea de a­ le folosi pen­tru dezvoltarea activităţii de producţie şi prestaţii, precum şi pentru acţiuni social-culturale. Creîndu-se surse proprii de venituri, va dispărea necesitatea pe care unele comune o re­simt încă, de a apela la dotaţii de echilibrare. Toată această dezvoltare concură la ridicarea nivelului de ci­vilizaţie a satului. De pildă, extinderea brutăriilor să­teşti — pînă la finele anu­lui viitor, fiecare comună din judeţul Buzău va dis­pune cel puţin de o bru­tărie — scuteşte gospodina de munca dificilă de coa­cere a pîinii. ...In drum, ne-am abătut pe la Buzău. In biroul pri­mului vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular jude­ţean, tocmai fuseseră aduse nişte săculeţe conţinînd di­ferite pietre, sare, cărbune. Vor fi trimise mai departe la comitetul geologic, pen­tru a se stabili calităţile şi utilitatea lor, posibilităţile de a delimita rezervele şi a pune în valoare noi resurse de materii prime. Este­ numai una dintre di­recţiile spre care se în­dreaptă efortul comitetului executiv în sprijinirea ac­tivităţii de dezvoltare la nivelul comunelor, în spe­cial pe lîngă consiliile populare, a producţiei şi a prestărilor de servicii. Al. PLAIEŞU Ce au csştigat prin valorificarea unor resurse pină acum ignorate CU PLANUL PE 11 LUNI Îndeplinit (Urmare din pag. I) ^ judeţe. Este de reţinut că acest­­ spor însemnat de producţie­­ s-a realizat aproape în întregi- i me pe seama creşterii produc-­­ tivităţii muncii.­­ Colectivele industriale praho­­vene au înregistrat succese şi­­ în ceea ce priveşte indicatorul­­ financiar. Astfel, pînă acum,­­ ele au dat ţării beneficii supli- ^ mentare de peste 250 milioane­­ lei, depăşindu-se angajamentul­­ anual şi în această privinţă.­­ Printre unităţile care au con­­tribuit cel mai mult la aceste­­ rezultate de seamă se numără­­ Uzina de utilaj minier Filipeş-­­ tii de Pădure, întreprinderea de­­ carotaj şi perforări, Rafinăria­­ Ploieşti, Grupul industrial de­­ petrochimie de la Brazi, Uzina­­ „1 Mai“ din Ploieşti, Uzina de­­ mecanică fină din Sinaia, Rafi-­i năria Teleajen, Fabrica de hâr- 1 tie din Buşteni şi altele.­­ ( JUDEŢUL COVASNA )­ ­ Valorificînd superior rezervele i­­ interne din fiecare întreprinde-­­ re, organizîndu-şi mai bine­­­­ munca în toate sectoarele de i­n­activitate, colectivele de salariaţi i 1 din unităţile economice ale jude­­l­e­ţului Covasna au reuşit să nu- ’ \ deplinească cu opt zile înainte­­­­ de termen planul producţiei­­­­ globale pe primele 11 luni ale i­­­anului. Ca urmare, pînă la sfîrş­ş­i­şitul lunii noiembrie, industria­­­­ judeţului va realiza peste plan i­­ 14 000 tone cărbune, 2 600 mc­­ cherestea răşinoase, 165 000 mp­­ ) ţesături tip bumbac, confecţii /­­ textile în valoare de peste 15­­ * milioane lei şi mobilă în valoa- i­­ re de 2 milioane lei, depăşin- | i du-se astfel planul producţiei l 1 globale cu peste 45 milioane lei. J JUDEŢUL VASLUI J J Prin valorificarea mai bună j­­ a resurselor umane şi ma- J i teriale, prin organizarea su- X­­­perioară a muncii, oamenii /­­ muncii din întreprinderile ju- j­­­deţului Vaslui şi-au îndepli- ( ) nit angajamentele pe acest an.­­ Rezultate remarcabile au obţinut \ ' Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, i \ care, pînă în prezent, a produs 1 i suplimentar peste 11 000 rul- X ) menţi de diferite tipodimensi- 7 ( uni, fabricile de confecţii din ) ) Vaslui şi Bîrlad, care au fabri- i - cat, în plus faţă de prevederi, J / confecţii de aproape 26 milioane „X 1 lei, cu o depăşire faţă de ansa- z i jament de 4,5 milioane lei. Fa- \ 1 brica de ulei din Bîrlad, intre- I / prinderile de prelucrare a laptel u­i­­ui din Vaslui și Bîrlad, între­­­­­­prinderile de industrie locală. ^ CU PRILEJUL ANIVERSĂRII A 50 DE ANI DE EXISTENŢA A UZINEI DE AUTOCAMIOANE DIN BRAŞOV Sesiune ştiinţifică în cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 50 de ani de exis­tenţă a Uzinei de autocamioane, la clubul marii întreprinderi braşovene a avut loc, miercuri, o sesiune ştiin­ţifică, la care au participat specialişti ai uzinei, de la institute din ţară, re­prezentanţi ai Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, precum şi ai organelor locale de partid şi de stat. Au fost prezentate comunicări şi referate privind dezvoltarea deosebită pe care această unitate industrială a cunoscut-o în anii socialismului. Par­ticipanţii la dezbateri au subliniat im­portanţa pe care au avut-o în viaţa uzinei extinderea şi perfecţionarea tehnicii de fabricaţie a autocamio­nului românesc, introducerea infor­maticii, folosirea de noi tehnologii, mărirea capacităţilor de producţie, realizarea de maşini şi utilaje prin autodotare etc. SCINTEIA­­ ]pe 25 noiembrie 1971 a­l­i« întrebări /wC şi răspunsuri DESPRE CINCINAL 24 Cum va fi influenţat procesul de perfecţionare continuă a relaţiilor de producţie socialiste ? Ancorat în vastul program de făurire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate, actualul cincinal, prin prevederile sale, îşi propune să determine modificări calitative substanţiale în procesul de perfec­ţionare a relaţiilor de producţie socialiste. Suportul material al aces­tor îmbunătăţiri calitative este dat de CREŞTEREA IMPETUOASA A FORŢELOR DE PRODUCŢIE, CARE CER ŞI IMPUN CA O NECE­SITATE OBIECTIVA PERFECŢIONAREA CONTINUA A RELAŢII­LOR DE PRODUCŢIE, corelaţie ce se asigură in mod conştient, pla­nificat în societatea socialistă. Practic, planul nostru cincinal urmă­reşte asigurarea concordanţei între caracterul relaţiilor de producţie şi dezvoltarea forţelor de producţie, prin măsuri de îmbunătăţire ca­litativă a tuturor componentelor relaţiilor de producţie : RELAŢIILE DE PROPRIETATE ASUPRA MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE, RE­LAŢIILE RECIPROCE INTRE OAMENI IN SISTEMUL PRODUCŢIEI ŞI IN ÎNTREG ANSAMBLUL VIEŢII SOCIALE, RELAŢIILE DE RE­PARTIŢIE. O atenţie deosebită acordă partidul DEZVOLTĂRII ŞI ÎNTĂRIRII PROPRIETĂŢII SOCIALISTE — de stat şi cooperatiste — fapt reliefat puternic de prevederile planului cincinal cu privire la conso­lidarea bazei tehnico-materiale, creşterea avuţiei naţionale, prin con­struirea unor noi obiective economice şi social-culturale, înfăptuirea cît mai eficientă a programului de investiţii centralizate, din fondu­rile statului, de 470 miliarde lei, concomitent cu investiţiile de circa 100 miliarde lei în sectorul agriculturii, cu cele din sistemul coope­ratist. Un indicator care exprimă dezvoltarea proprietăţii socialiste constă în DINAMICA FONDURILOR FIXE PE O PERSOANA OCU­PATA IN RAMURILE PRODUCTIEI MATERIALE . COMPARATIV CU ANUL 1950, IN ANUL 1970 DINAMICA RESPECTIVA A RE­PREZENTAT 166 LA SUTA , IAR ÎN ANUL 1975 (DUPĂ CALCULE STATISTICE) VA FI DE 200 LA SUTA. Pentru dezvoltarea proprie­tăţii socialiste, ca urmare a directivelor cincinalului, sunt grăitoare creşterea venitului naţional intr-un ritm mediu anual de 11—12 la sută, măsurile pentru dezvoltarea proprietăţii obşteşti in cooperativele agri­cole, prin alocarea unei părţi însemnate fondului de acumulare, in­vestiţiilor. Totodată, in legătură cu această problemă, nu se poate să nu relevăm că atenţia deosebită acordată în documentele de partid recente, inclusiv ale plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c„ pro­blemelor apărării şi dezvoltării proprietăţii socialiste, trebuie consi­derată şi sub unghiul de vedere al consolidării relaţiilor de producţie socialiste. In corelaţie cu dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de proprietate socialistă asupra mijloacelor de producţie, de excepţională însemnă­tate sunt preocupările pentru îmbunătăţirea în continuare a sistemu­lui de planificare, organizare şi conducere a vieţii economice şi so­ciale. Fără a ne propune să insistăm, în cadrul succint al acestei ru­brici, asupra problemelor perfecţionării relaţiilor socialiste inter-uma­­ne, trebuie amintit că spre acest obiectiv converg măsurile pentru adîncirea continuă a democraţiei socialiste, sub toate formele şi în toate sferele sale (pe plan politic, pe planul democraţiei economice, în întreprinderi şi în cooperativele agricole) măsurile pentru pro­movarea echităţii socialiste. Instituţionalizarea prin lege a adunărilor generale ale oamenilor muncii sau ale reprezentanţilor acestora, ca for muncitoresc suprem de conducere a întreprinderilor şi centrale­lor, cît şi constituirea comitetelor şi consiliilor oamenilor muncii, sunt o puternică expresie a democratismului nostru. O latură esenţială a relaţiilor de producţie socialiste este întraju­torarea, concepută atît între indivizi, cît şi pe planul întregii socie­tăţi, între colectivele unităţilor productive. In acest sens, o tot mai mare amploare va înregistra în cincinal şi PERFECŢIONAREA RE­LAŢIILOR DE COOPERARE INTRE ÎNTREPRINDERI, INTRE TOŢI OAMENII MUNCII. In acest cadru se înscriu perfecţionarea cooperării între unităţile productive, măsurile iniţiate de partid care şi-au găsit concretizarea in adoptarea Legii contractelor economice şi a Legii aprovizionării tehnico-materiale şi gospodăririi fondurilor fixe. IN AGRICULTURA, MASURILE URMĂRESC EXTINDEREA RELAŢII­LOR INTERCOOPERATISTE, PRECUM ŞI A CELOR DINTRE SEC­TORUL COOPERATIST ŞI CEL DE STAT. Totodată, RELAŢIILE DE COOPERARE SE DEZVOLTA JUDICIOS ŞI INTRE ŞTIINŢA ŞI PRODUCŢIE, INTRE INVAŢAMINT ŞI PRODUCŢIE, pentru ca ştiinţă şi invăţămintul să servească mai bine şi mai direct interesele dezvol­tării economiei naţionale. , De maximă însemnătate este perfecţionarea relaţiilor de repartiţie, PRIN APLICAREA NEABATUTA A PRINCIPIULUI SOCIALIST DE REPARTIŢIE, DUPĂ CANTITATEA, CALITATEA ŞI IMPORTANŢA SOCIALA A MUNCII pe care o prestează fiecare cetăţean al ţării, prin perfecţionarea sistemului de salarizare, a sistemului acordării de re­tribuţii suplimentare in agricultură. La Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c. s-a subliniat ca o sarcină a actualului cincinal, mic­şorarea decalajului intre salariile minime şi maxime, în special pe calea majorării salariilor mici, avîndu-se in vedere ridicarea nivelu­lui de trai al tuturor oamenilor muncii. Totodată, prin combaterea mentalităţilor parazitare, a tendinţei unora de a primi de la socie­tate mai mult decit li se cuvine, SE VA ÎNTĂRI APLICAREA IN VIAŢA A PRINCIPIILOR ETICII ŞI ECHITĂŢII SOCIALISTE. Din obiectivele concrete ale planului cincinal se degajă, de asemenea, preocuparea permanentă a partidului pentru realizarea unei corelaţii judicioase între retribuirea directă şi fondurile sociale de consum, care cunosc o amploare tot mai mare. Liniile directoare ale perfecţionării relaţiilor socialiste de produc­ţie în economia noastră — cuprinse ca sarcini de seamă în actualul cincinal — demonstrează cu claritate constanţa şi caracterul dinamic al activităţii partidului nostru pentru îmbunătăţirea permanentă­ a mecanismului societăţii noastre socialiste, pentru ridicarea României pe noi trepte ale civilizaţiei şi progresului social. Conf. univ. dr. Constantin BARBACIORU

Next