Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)

1971-11-25 / nr. 8979

SCINTEIA - Joi 25 noiembrie 1971 VIZITA DE PRIETENIE A PREŞEDINTELUI R. S. F. IUGOSLAVIA ÎN ŢARA NOASTRĂ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito salutat­ călduros de oamenii­­ muncii din Timişoara în cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au vizitat uzina „Elec­tromotor“ şi întreprinderea „Indus­tria linii“­­— importante unităţi industriale timişorene. In vizita prin aceste unităţi in­dustriale, cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. Timişoara, străveche urbe din câmpia Banatului, important cen­tru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii con­strucţiei socialiste, alături de mul­te alte localităţi din ţară, o pu­ternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul şi-au cîştigat prin pro­dusele lor prestigiu atît în ţară cit şi peste hotare, au fost dez­voltate întreprinderile existente. In unităţile industriale timişorene se realizează astăzi o gamă foar­te variată de maşini şi utilaje, produse electrice şi electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale in­dustriei uşoare şi alimentare. O pondere importantă în indus­tria municipiului Timişoara o are cunoscuta uzină „Electromotor“, prima unitate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt salutaţi la intrarea în între­prindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinei, de sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care fac oaspeţilor o primire en­tuziastă. Se scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu-P.C.R.“, se ovaţionează pentru prietenia fră­ţească româno-iugoslavă. Oaspeţi­lor li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancardă, era înscrisă în limbile română şi sîrbă urarea „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !“. Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, mon­taj. Construită şi dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturie­re, uzina „Electromotor“ aduce astăzi o contribuţie de seamă la industrializarea socialistă a pa­triei. Motoarele electrice produse aici, in peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de ţări. întreprinderea produce şi o gamă largă de bunuri de consum destinate populaţiei : aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăţi. Muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii aflaţi în halele de producţie întîmpină pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldu­ră. Ei raportează cu mîndrie rezul­tatele dobîndite în înfăptuirea sar­cinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului şi hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit în viaţă politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Ni­velul tehnic de dotare al noilor capacităţi de producţie date în exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, con­cepute şi realizate de specialiştii uzinei, fac o impresie plăcută oas­peţilor, în discuţiile dintre oaspeţi şi gazde se arată că larga acţiune de modernizare şi diversificare a fabricaţiei, extinderea acţiunii de autoutilare au contribuit la creşte­rea spectaculoasă a volumului pro­ducţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului calitativ al pro­ducţiei, la sporirea eficienţei acti­vităţii în general. In cincinalul trecut volumul producţiei a crescut cu 66 la sută, intr-un ritm mediu anual de 11,6 la sută. în ultimii ani, „Electromotor“ Timişoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprin­se între 4 şi 37 kW. Numai în două zile uzina realizează în prezent în­treaga producţie valorică a anului 1948. Oaspeţii iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producţie, de caracteristicile unor maşini şi utilaje, de activitatea pe care o desfăşoară Comitetul oame­nilor muncii din această întreprin­dere. Răspunzînd întrebărilor, gazdele informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeţilor li se prezintă în continuare, în cadrul unei expoziţii organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază şi derivate ale uzinei. Se remarcă cu acest prilej spiritul novator al colectivului uzinei, care a conceput şi realizat aceste pro­duse. Cu ajutorul unor machete şi grafice, se arată stadiul actual de dezvoltare şi perspectivele ce se deschid acestei uzine în anii viitori. In timpul vizitei, prin halele de producţie, muncitorii aplaudă, sa­lută cu deosebită ospitalitate pe cei doi preşedinţi. Tovarăşii Nicolae Ceau­şescu şi Iosip Broz Tito răs­pund prieteneşte urărilor de bun venit. în încheierea vizitei în această unitate, cei doi preşedinţi mulţu­mesc gazdelor pentru primirea fă­cută şi le urează noi succese în activitatea viitoare pentru realiza­rea măreţelor sarcini ce le stau în faţă în actualul plan cincinal. ...Pe străzile oraşului, în drum spre o altă importantă unitate in­dustrială timişoreană — întreprin­derea „Industria linii", veche cita­delă a mişcării muncitoreşti din ţara noastră. De-a lungul traseu­lui, împodobit cu drapelele celor două ţări, cetăţenii salută cu bucu­rie pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat ai României şi Iugosla­viei la această întreprindere prile­juieşte o puternică manifestare a sentimentelor de prietenie pe care poporul nostru le nutreşte faţă de popoarele Iugoslaviei. în secţia de filatură, directorul unităţii, Dumitru Vinereanu, in­formează pe cei doi preşedinţi că această întreprindere s-a dezvoltat simţitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat com­plet filatura de lină cardată şi piep­tănată, iar recent a fost dată în funcţiune o nouă hală de producţie pentru filatură, care a dus la creş­terea capacităţii acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiţii s-au făcut şi pentru dezvoltarea sectorului de ţesătorie, a cărui capacitate a crescut în ul­timul an cu circa 1 milion mp ţesături. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze apoi o expoziţie cu produse ale in­dustriei uşoare, fabricate de între­prinderile timişorene, care deţin o pondere însemnată în producţia industriei uşoare naţionale. Sunt apreciate aici varietatea confecţii­lor fabricate de întreprinderea „I Iunie“, a ţesăturilor realizate de Uzinele textile, pantofi purtînd marca fabricii „Guban“, a fabricii de încălţăminte „Victoria“, pro­dusele Fabricii de mănuşi şi ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secţiile vizitate oaspeţii sunt înconjuraţi cu dragoste şi căldură. Un grup de muncitoare se apropie de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string mîi­­nile. Oamenii îşi manifestă senti­mentele de profund internaţiona­lism de care sunt animaţi, expri­­mindu-şi, totodată, dragostea faţă de conducătorul încercat al parti­dului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se face, apoi, un popas în noul cartier muncitoresc „Zona tipogra­filor“, unde se vizitează unităţi de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comer­cial de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Aici, oaspeţii se interesea­ză îndeaproape de modul în care este organizată buna aprovizionare a populaţiei, apreciind varietatea produselor, organizarea vînzării, întîlnirea oaspeţilor cu colecti­vele de muncă din cele două mari întreprinderi timişorene, cu zecile de mii de cetăţeni ai oraşului, care au ţinut să-i salute cu bucurie şi entuziasm, a constituit o nouă şi grăitoare manifestare a sentimen­telor de preţuire şi stimă ale po­porului nostru pentru popoarele Iugoslaviei socialiste. Aşa cum sub­linia, în toastul rostit la recepţia de miercuri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu ve­cinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii“. Aceste întîlniri directe cu oame­nii muncii din Timişoara au îmbo­găţit agenda vizitei tovarăşului Iosip Broz Tito în ţara noastră, încheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. Reportajul vizitei realizat de Ion MARGINEANU Mircea S. IONESCU Foto : Anghel Pasat Petre Dumitrescu La întreprinderea „Industria linii* încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave (Urmare din pag. I) de secţie la C.C. al P.C.R., Con­stantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasado­rul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Minis­terul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au parti­cipat tovarăşii Gemal Biedici, pre­şedintele Consiliului Executiv Fe­deral, Dragoslav Markovici, pre­şedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în func­ţiune al Biroului Executiv al Pre­zidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, se­cretar federal pentru afacerile ex­terne, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, mem­bru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugo­slave în Comisia mixtă de colabo­rare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Ca­binetului preşedintelui republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Mi­­lovski, consilier al preşedintelui re­publicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secreta­riatul Federal pentru Afacerile Ex­terne, şi Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru A­­facerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei in­ternaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în a­­precierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat ac­ţiunile menite să contribuie la con­vocarea conferinţei în problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsiona­te pregătirile în vederea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a for­ţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă de prietenie, cordia­litate, deplină înţelegere şi încre­dere reciprocă. Toastul tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) — desigur în treacăt — şi cîte ceva din munca mun­citorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat in legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. In ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dez­voltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască in viitorii ani un progres continuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece sîntem vecini şi Întotdea­una între popoarele noastre au fost relaţii de priete­nie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată în decursul istoriei, popoa­rele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socialismul şi noi şi dumneavoastră ; sîntem interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asi­gure bunăstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De aceea, există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme interna­ţionale — şi este de înţeles aceasta pentru că, construind socialismul în ţările noastre, dorim să avem condiţii de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcţie. In acelaşi timp, înţelegem că nu se pot rea­liza progrese fără o largă colaborare cu toate statele — atît cu ţările socialiste, cit şi cu celelalte ţări. Sîntem interesaţi ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii şi cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forţele imperia­liste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării şi păcii. De asemenea, sîntem interesaţi în realizarea securi­tăţii în Europa. Considerăm că sunt condiţii favorabile pentru a se ajunge la o conferinţă europeană, pentru a se pune bazele unor relaţii noi pe acest continent, care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, să asigure deplina ega­litate intre toate statele, respectul independenţei şi securităţii tuturor naţiunilor şi, totodată, să creeze con­diţii pentru o largă cooperare economică, ştiinţifică şi culturală, fără nici o îngrădire. Ştim că realizarea secu­rităţii europene corespunde nu numai intereselor state­lor de pe acest continent, dar şi cauzei cooperării şi păcii in întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat. In convorbirile noastre noi am dis­cutat şi despre Orientul Apropiat, despre situaţia din Indochina, despre agravarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, precum şi despre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea războiului din Peninsula In­­dochineză, pentru a se ajunge la pace în Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele liti­gioase pe calea tratativelor, în interesul păcii în lume. Ne-am preocupat, totodată, de avîntul luptei de eli­berare naţională, de sprijinirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere şi de a-şi dezvolta pa­tria lor, aşa cum o doresc. De asemenea, ne-am preo­cupat de dezvoltarea relaţiilor între partidele noastre, de întărirea colaborării cu partidele comuniste şi mun­citoreşti, cu toate forţele revoluţionare, de eliberare naţională, antiimperialiste. Fiind comunişti, sîntem interesaţi în întărirea mişcării revoluţionare, a forţelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai important în dezvoltarea omenirii pe calea păcii şi progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin intereselor partidelor şi popoarelor noastre, intereselor tuturor ţărilor socialiste, mişcării comu­niste şi revoluţionare şi izvorăşte din dorinţa sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii şi cooperării internaţionale. De aceea, noi dăm o apreciere deosebită rezultatelor vizitei şi convorbi­rilor , care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte intilniri şi convorbiri pe care le-am avut — şi doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi asemenea întîlniri, de adîncirea în continuare a co­laborării şi cooperării între partidele şi popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pentru înflorirea con­tinuă a relaţiilor româno-iugoslave şi să urez popoa­relor Iugoslaviei succese tot mai mari în construcţia socialismului. Urez tovarăşului Tito, tovarăşului Bre­dici şi celorlalţi tovarăşi un călduros drum bun şi îmi exprim speranţa că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din partea poporului şi partidului nostru , le doresc multă sănătate şi succes în activitatea lor ! In sănătatea dumneavoastră ! Toastul tovarăşului Iosip Broz Tito (Urmare din pag. D­­aţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi speran­ţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-ara întîlnit pentru a discuta numai despre relaţiile noas­tre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur, şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ame­ninţa omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu, în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situaţiei din această zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acţionăm mai mult, să facem în aşa fel incit situaţia din Balcani să aibă influenţe pozitive şi asupra situaţiei mai largi, inter­naţionale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuţie la înfăptuirea dorinţei noastre mai largi — şi anume la asigurarea securităţii europene şi a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau consideraţi un „butoi de pulbere“ a tre­cut, este un timp depăşit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluţia intr-un mod pozitiv a situaţiei din întreaga lume. In măsura in care mai există incă unele elemente care mai apar in distonanţă, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu uşurinţă. Aceasta este dorinţa noas­tră, acesta este lucrul pe care ni-1 cer popoarele noas­tre. Şi această tendinţă a popoarelor noastre o vom infăptui ! Aşa cum a spus tovarăşul Ceauşescu, în lume există încă multe probleme care-şi caută soluţionarea, p prin eforturi neîntrerupte însă , ale popoarelor mici şi mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă şi popoarele ţărilor mari nu urmăresc altceva decit ceea ce urmă­rim şi noi, soluţionarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii sau popoare mari au scopul de a trăi in­egalitate, fără amestec din afară, de a-şi regle­menta fiecare problemele sale aşa cum doreşte. Evi­dent că răspunderea cea mai mare apasă asupra ma­rilor puteri. Dacă privim în urmă cu trei ani putem constata, de pildă, ce salt mare şi pozitiv s-a realizat în aceşti ani în ce priveşte evoluţia situaţiei din lume. Această evoluţie pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acţiuni continue, pozitive, care au influenţat şi asupra marilor puteri. Evident că aceasta s-a realizat în cea mai mare măsură prin intermediul Naţiunilor Unite. Am obţinut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv în direcţia transformării Naţiunilor Unite într-o organizaţie uni­versală. Intrarea Chinei in Naţiunile Unite reprezintă un succes deosebit de însemnat în ce priveşte univer­salizarea organizaţiei , deci şi structura internaţională s-a schimbat; forţele progresiste se evidenţiază tot mai mult. In aceste zile ale vizitei noastre în România am avut, intr-adevăr, un program plin , am discutat foarte mult, am avut în schimb şi puţine clipe libere pen­tru a vizita două fabrici, împreună cu tovarăşul Ceauşescu, pentru a stabili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca şi clasei muncitoare din întreaga Românie — Ie doresc succes deplin în indeplinirea programului pe care îl au de realizat. Ne-am înţeles ca între ţările noastre colaborarea să se extindă şi mai mult. Să colaborăm mai mult, nu numai în ce priveşte relaţiile noastre bilaterale, ci şi în ce pri­veşte situaţia internaţională. Cred că ne întoarcem din această ţară vecină, prietenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune popoarelor noastre, cărora le vom transmite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraş , vom fi interpreţii fideli, la noi, ai acestei simpatii a oraşului dv., transmiţîn­­du-le popoarelor noastre că au în poporul român un prieten foarte bun şi că perspectiva noastră este foarte pozitivă. Va trebui să facem totul pentru a asigura construirea noii orînduiri sociale în ţările noastre. A sosit timpul să încheiem totuşi vizita noastră în această foarte ospitalieră ţară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi tovarăşi. Ridic paharul în sănătatea dv., tovarăşe Ceauşescu şi tovarăşe Maurer, în sănătatea tuturor ! Pentru prosperitatea României ! Pentru relaţiile de priete­nie dintre ţările noastre ! La expoziţia de la uzina „Electromotor* PAGINA 3

Next