Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)

1971-11-25 / nr. 8979

SClNTEIA — joi 25 noiembrie 1971 • SPORT • SPORT • SPORT * SPORT » SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Echipa noastră reprezentativă s-a calificat în sferturile de finală ale campionatului european! ROMÂNIA-ȚARA GALILOR 2-0 CLASAMENTUL FINAL AL GRUPEI I: 1. ROMÂNIA — 9 PUNCTE (GOLAVERAJ 11-2); 2. CEHOSLOVACIA — 9 PUNCTE (11-4); 3. ŢARA GALILOR — 5 PUNCTE (5-6); 4. FINLANDA — 1 PUNCT (1-16) De pe acum suporterii fotbalului din ţara noastră au început să se în­trebe : care va fi viitoarea adversa­ră a echipei României în campiona­tul european ? Va fi oare echipa Ita­liei, a R. F. a Germaniei, a Belgiei, a U.R.S.S., a Iugoslaviei ori, poate, cea a Angliei sau Ungariei ? Prin victoria de ieri, echipa noastră reprezentativă a cucerit primul loc într-una dintre grupele preliminare, obţinînd astfel dreptul de a juca în faza sferturilor de finală ale campionatului continen­tului alături de cele mai bune re­prezentative de fotbal din Europa. Este o performanţă care impune laude, cu atît mai mult cu cit ea se produce la numai doi ani după ce fotbaliştii români se calificaseră în turneul final al campionatului mon­dial, turneu disputat, după cum prea bine se ştie, în Mexic — 1970. Dar, pînă cînd vom cunoaşte nu­mele viitoarei adversare a echipei României — şi acesta îl vom şti abia la 12 ianuarie 1972, cu ocazia tragerii la sorţi de la Zürich — să vedem ce s-a întîmplat ieri pe stadionul „23 August“ din Bucureşti. Ieri, în­­tribunele marelui stadion se adunaseră aproape 60 000 de spec­tatori, adică mult mai mulţi decît prevăzuseră organizatorii. înaintea începerii meciului, o bună parte dintre suporteri erau cam cu frică în sîn fiindcă nu uitaseră păţaniile de la partida cu echipa greacă din 1969, asta pe de o parte, iar pe de alta, se ştia că fotbaliştii galezi n-au venit la Bucureşti pentru a face un simplu act de prezenţă şi că ei îşi vor apăra şansele cu toată ardoarea şi cu toată priceperea. E drept, echipa galeză a luptat din răsputeri pe cîmpul de joc, părăsind cu fruntea sus arena, în pofida fap­tului că a fost învinsă. Cu toate că formaţia română marcase relativ re­pede primul gol (min. 9 : şut la poar­tă al lui Deleanu, respins în corner de portar , lovitură de colţ executată de Lucescu şi reluare în poartă, cu capul, a lui Lupescul, galezii n-au depus armele nici o clipă, continuînd să joace cu o vigoare puţin obişnui­tă pînă la sfirşitul partidei. Din a­­ceastă cauză — replica energică a adversarilor — publicul aştepta cu nerăbdare să se înscrie încă un gol, un gol, să-i zicem, pentru liniştea sufletească. Dar fotbaliştii noştri i-au lăsat pe spectatori să guste emoţiile fotbalului pînă prin minu­tul 74 cînd au reuşit să marcheze al doilea gol, şi încă ce gol ! Nun­­weiller s-a decis o dată şi o dată să dea o pasă ,­în adîncimea lui Iordă­­nescu — şi-a fost o pasă de o rară fineţe tactică — iar Iordănescu a pornit într-o cursă spectaculoasă spre poartă. Bine însă că s-a oprit la timp — cum nu făcuse în alte ocazii, cînd întîrziase servirea pase­lor — și i-a centrat­­ lui Lucescu. Acesta, se știe, nu prea are obiceiul golurilor, dar, de astă dată, a adu­nat laolaltă toate calităţile care-i sint trebuitoare unui gol spre a fi de neuitat. Angajare directă şi fen­­tare a ultimului adversar, apoi, din cădere, şut cu efect complet amăgi­tor pentru portarul galez. Iar min­gea şi-a urmat cu precizie traiecto­ria pînă în plasa porţii... Cu scorul acesta de 2—0, a­­dică cu un gol în plus faţă de cit aveam nevoie pentru calificare, s-a încheiat partida România — Ţara Galilor. Cîteva cuvinte despre cei care s-au remarcat cu prilejul unei partide ce a dat o mare satisfacţie numeroşilor suporteri ai echipei noastre naţio­nale , în poartă, Răducanu a fost si­gur şi sobru (!), pînă la sfirşitul me­ciului. Cine nu-l cunoaşte ar fi pu­tut jura că n-are simţul umorului, fiindcă a fost singurul dintre jucă­torii noştri care nu şi-a permis nici o glumă fotbalistică, cit de mică. De­leanu, Lupescu şi Dinu, apoi Sătmă­­reanu, au dat randament în această ordine. Inegal un joc, mijlocaşul Du­mitru şi, mai clarvăzător decît in meciul precedent, Radu Nunweiller. A fost unul dintre cei mai buni ju­cători ai echipei. Lucescu a făcut ieri multe treburi excelente, şi deci­sive, pentru echipă, iar Iordănescu a confirmat că poate deveni un ata­cant de nădejde în echipa naţională. Cu o formă fizică slabă, Dembrovschi a avut ieri mai puţine realizări de­cît altădată. Dobrin e Dobrin şi asta spune totul amatorilor de fotbal. El, precum maurul, îşi făcuse datoria încă de la precedentul meci, cel ho­­tărîtor. Ieri s-a limitat la un joc de construcţie, foarte reuşit, cînd i s-a dat mingea, dar in careul advers s-a evidenţiat numai printr-un balon tri­mis uşurel in bară, aşa ca să ră­­mină încremeniţi galezii, partenerii, şi noi spectatorii... Am ciştigat un meci al cărui re­zultat a fost aşteptat cu un legitim interes. Bucuria nu trebuie însă să umbrească judecata lucidă asupra drumului greu de urmat pe care „naţionala noastră“ îl are în faţă în cadrul fazei finale a cam­pionatului european. E un drum care obligă la muncă, la pre­gătire serioasă, la continue perfec­ţionări de ordin tehnic şi tactic. De­sigur că suporterii — satisfăcuţi ieri — vor urmări şi de-acum înainte cu interes crescînd evoluţia echipei noastre naţionale. Deci nu numai „bravo, băieţi !“, ci, mai ales, „îna­inte, băieţi !“. Valeriu MIRONESCU - fT " "f f m Lucescu aduce liniştea In sufletele suporterilor printr-un gol de neuitat... Foto : S. Cristian jucători DESPRE MECI­U”ll“"'°ri Şl DESPRE Cilim ECHIPEI ROMME Probabil nu spunem nimic neaş­teptat arătind că, la cinci minute după fluierul final al arbitrului bel­gian Delcourt, cabina jucătorilor români era plină de veselie, că îm­brăţişările, felicitările nu mai con­teneau, „rezervele“ fiind la fel de presate ca şi „titularii“. — Am ciştigat cu 2—0, dar meciul a fost greu, spune zimbind RADU NUNWEILLER. Şi devenea şi mai greu de la o ratare la alta. La un moment dat, chiar mi-era frică. Ştiţi cum e fotbalul: ocaziile ratate se răzbună. Cînd a înscris Lucescu, am respirat uşurat... Cred că am­ meritat victoria in acest meci si, in general, victoria in grupa prelimi­nară. DUMITRU, mereu lingă Radu, ca şi pe teren, este de aceeaşi părere (n.n. — se putea altfel ?) : „Da, a fost un meci greu, chiar foarte greu. Sincer discutînd, nu-mi închipuiam că galezii ne vor alerga atita. Am ciştigat. Nu-i vorbă, nici nu se pu­tea întimpla altfel. Pentru prezen­tul şi viitorul nostru fotbalistic. Sau, cel puţin, pentru zecile de mii de oameni din tribune , cei de la me­ciul cu Cehoslovacia, cei de astăzi, cei care vin duminică de duminică să ne vadă un campionat“. DELEANU şi DINU, intr-un alt colţ al încăperii, fac schimb de im­presii. Deleanu ne întimpină cu o întrebare : V-a plăcut golul al doi­lea ? Tilcul întrebării ? Acţiunea a avut punct de plecare Deleanu. Apoi Deleanu adaugă : sunt bucuros că am revenit in echipa naţională şi am contribuit la această nouă ca­lificare a naţionalei noastre intr-o fază superioară a unei competiţii internaţionale mari. DINU, in loc de declaraţie, dă o întilnire : „pe un stadion din Londra, in timpul tur­neului final al campionatului euro­pean Pe o altă banchetă, unul lingă altul, IORDĂNESCU şi LUCESCU, „aripile“, la propriu şi la figurat, ale formaţiei noastre in această partidă. Iordănescu acuză dureri a­­troce la piciorul drept. „De-abia calc, spune el, dar nu puteam să lipsesc de la acest joc, chiar dacă n-am găsit alt loc in echipă decit cel de pe extremă“. „De unde a centrat formidabil la golul al doi­lea, remarcă Lucescu, şi astfel eu am putut să-mi achit o datorie faţă de echipă“. In altă ordine de idei, Lucescu ne spune : „In momentul in care echipa noastră şi-a refăcut rinduirile, am fost convins că acelaşi ideal care ne-a purtat spre Mexic ne va duce şi spre turneul final al campionatului european. Acum, ce-aş mai putea zice decit că totul este in regulă şi trebuie să mergem mai departe“. Opiniile căpitanului selecţionatei reprezentative sunt aceleaşi cu cele ale antrenorului ei, ANGELO NI­­CULESCU. „Mi-a plăcut mult echi­pa noastră, nu numai in meciul de azi, ci şi in celelalte două pe care le-am susţinut in toamna aceasta. Astăzi a fost o intilnire aspră, ga­lezii au jucat bine, cu ambiţie, dar au intilnit o echipă care nu voia şi nu putea concepe altceva decit vic­toria. Mulţumesc jucătorilor mei pentru satisfacţia pe care mi-au produs-o ca antrenor, prin obţi­nerea acestei a doua calificări, îm­preună, am reconfirmat rezultatele obţinute in preliminariile C.M. din Mexic şi comportarea de la Guada­lajara. Echipa este pe un drum as­cendent, fiind capabilă de perfor­manţe superioare celor obţinute pină acum. Şi trebuie să meargă pe acest drum“. Iată şi opiniile antrenorului TRA­IAN IONESCU : „Succesul de as­tăzi trebuie apreciat în suita de reuşite care au dus la calificarea in sferturile de finală ale campionatu­lui european. Este o calificare de mare importanţă pentru fotbalul nostru, pentru că ea obligă la re­cunoaşterea progreselor pe care le-am făcut in acest sport. Jucă­torii echipei, antrenorul Angelo Ni­­culescu, toţi factorii care au con­tribuit la realizarea acestei perfor­manţe merită toate felicitările". Facem un popas la cabina arbi­trilor, unde conducătorul partidei, A. DEI.COURT, ne spune : „Echipa României a meritat din plin victo­ri­a, chiar la un scor mai mare. A­­tacanţii ei au ratat enorm. Felicit şi formaţia galeză, care, deşi nu avea nici un interes competiţional, şi-a jucat şansa cu multă ardoare.­­Un cuvint pentru sportivitatea fot­baliştilor celor două formaţii şi cine puteţi nota pentru frumoasa capi­tală a ţării dv. Bucureştiul este o încintare, cu bulevardele sale largi şi pline de arbori !“ Vestiarul galez este cufundat in linişte. Aici domneşte o supărare de parcă „unsprezecele“ antrenat de DAVE BOWEN ar fi pierdut... „Cupa mondială“ ! Cu dificultate, antrenorul galez răspunde la cîteva întrebări. ..Victoria românilor este meritată, incontestabilă. Noi n-am putut ali­nia nici aici cea mai bună formaţie. Mi-au plăcut, din echipa României, Lucescu şi Dobrin“. În „Cupa U. E. F. A.“, arădenii au obţinut un preţios avantaj la T. A. - VITTORIA SETUBAL 3-0 ARAD (prin telefon). Peste 10 000 de suporteri au fost alături de echipa textilistă, în pofida mercurului care, ieri, s-a stabilit aici, în oraşul de pe Mureş, sub zero grade. Este dovada dragostei cu care sunt înconjuraţi ju­cătorii clubului U.T.A., dragoste care nu a putut fi împiedicată să se ma­nifeste nici de frig, nici de „concu­renţa“ televiziunii. Şi, aşa cum s-au aşteptat suporterii, elevii antrenoru­lui Nicolae Dumitrescu nu le-au dez­minţit aşteptările. Din primul minut, echipa arădeană a luat acţiunea pe cont propriu. Jocul a primit o sin­gură orientare, spre poarta apărată de Joacinto Torres. Tandemul ofensiv Kuhn-Roth, in mare formă, o linie mediană excelentă, în cadrul căreia Domide rămîne omul cheie al întregii echipe, şi apoi apărarea condusă pre­cis de veteranul Lereter au dereglat totalmente mecanismul echipei por­tugheze. Ocaziile au avut o succesiu­ne continuă şi, in minutul 9, Domide concretizează superioritatea arădeni­lor expediind mingea in plasă de la distanţă printr-unul dintre şutu­rile lui formidabile. Portughezii se dezechilibrează, totuşi nu renunţă la luptă, dar textiliştii intensifică pre­siunea, iar în minutul 16 Kuhn sem­nează un splendid gol din acţiune. Prima parte a meciului se încheie în nota de dominare a echipei arădene. Notabile sunt două ocazii rarisime din minutele 43 şi 44, ratate de Sima şi Kuhn. Repriza a II-a. Jucătorii portughezi intră decişi pe teren şi asistăm vreme de cîteva minute la un adevărat asalt la poarta lui Vidac. Jocul însă se echilibrează treptat, iar textiliştii îşi reiau dominarea. Ratînd în continua­re numeroase ocazii, ei reuşesc, to­tuși, să majoreze scorul în min. 65 printr-o lovitură liberă executată im­pecabil de Kuhn. Era ceea ce se nu­meşte un „corner scurt“. Kuhn, de pe linia de margine, a trimis mingea cu efect direct in poartă. Portarul de la Vittoria a intervenit tîrziu, respingînd balonul după ce acesta depăşise cu mult linia porţii. Jocul avea să se încheie cu acest rezultat. A fost o victorie pe deplin meritată chiar la scorul de 3—0, iar acum arădenii pot să plece la Setubal cu un moral ri­dicat. La sfirşitul meciului, antrenorul portughez Pedroto, cam resemnat, ne-a spus : „Aceasta este situaţia. Românii au­­fost mai buni. Cu toate modificările pe care le-am operat, respectiv schimbarea liniei mediane după pauză,­­echipa din oraşul Arad ne-a fost superioară“. Iar Nicolae Dumitrescu, realist ca de obicei, ne-a declarat : „Consider că am obţinut o victorie preţioasă, dar nu şi decisi­vă. Nu sunt însă mulţumit de randa­mentul tuturor jucătorilor. In meciul retur vom avea o sarcină grea“. Gabriel GOIA Wolverhampton, învingătoare la Jena La Jena s-a disputat primul meci dintre echipa locală F.C. Carl Zeiss şi formaţia engleză Wolverhampton Wanderers, contind pentru turul trei al „Cupei U.E.F.A.“ la fotbal. Fotba­liştii englezi au terminat învingători cu scorul de 1—0 (1—0) prin golul în­scris în minutul 12 de Richard. Comisie specială pentru admiterea sportivilor la J. O. Intr-o scrisoare adresată comite­telor naţionale şi membrilor C.I.O., preşedntele Comitetului internaţio­nal olimpic, Avery Brundage, a confirmat crearea unei comisii spe­ciale însărcinată cu admiterea con­curenţilor la Jocurile olimpice de vară și de iarnă. Din această comisie, prezidată de Hugh Weir (Anglia), fac parte Alexandru Siperco (România), Cecil Cross (Noua Zeelandă), dr. Ab­del Halim (Sudan), Yvar Wind (Da­nemarca) și Arthur Takaci (Iugosla­via) — consilierul tehnic al C.I.O. Comisia va trebui să vegheze asu­pra respectării regulilor olimpice pri­vind calitatea de sportiv amator, să verifice dacă toate comitetele naţio­nale olimpice au îndeplinit respon­sabilităţile ce le revin in privinţa concurenţilor înscrişi la Olimpiadă. Recepţie la Ambasada Republicii Zair Ambasadorul Republicii Zair la Bucureşti, Jules Bokingi, a oferit, miercuri, o recepţie cu prilejul ani­versării a şase ani de la instaurarea actualului guvern al ţării sale Au participat reprezentanţi ai Mi­nisterului Afacerilor Externe, ai altor ministere şi instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti. Au luat parte şefi de misiuni di­plomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) Numirea noului ambasador al Republicii Socialiste România în Republica Democrată Vietnam Prin Decret al Consiliului de Stat, tovarăşul Tudor Zamfira a fost nu­mit în calitatea de ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Socialiste România in Repu­blica Democrată Vietnam, în locul to­varășului Constantin Băbeanu, care a fost rechemat în centrala Ministe­rului Afacerilor Externe. (Agerpres) Cronica zilei In cadrul marilor aniversări cul­turale recomandate de Consiliul Mondial al Păcii pe anul 1971, la sala Dalles din Bucureşti a avut loc, miercuri, o seară omagială consa­crată împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Cyprian Norwid, scriitor şi sculptor polonez. Despre viaţa şi opera acestui reprezentant de seamă al culturii poloneze au vorbit prof. dr. docent I. C. Chiţimia şi lectorul universitar dr. Stan Velea, de la Universitatea din Bucureşti. ★ Corul „Madrigal“ al Conservatoru­lui „Ciprian Porumbescu“ a susţinut, miercuri seara, sub bagheta dirijo­rului Marin Constantin, un concert, care a cuprins piese de compozitori români şi italieni. Au fost interpretate şi două poeme corale în prima audiţie ale compo­zitorului italian Manuel de Sica, compuse pentru formaţia „Madrigal“, intitulate „In memoriam“ — lucrare dedicată eroilor căzuţi în România în lupta pentru libertate şi socialism — şi „O lacrimă pentru „Surisul Hi­­roşimei“, pe versuri de Eugen Je­­beleanu. Au asistat Ion Brad, vicepreşedin­te al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, alte personalităţi ale vie­ţii cultural-artistice. Au asistat, de asemenea, cunoscutul cineast Vitto­rio de Sica şi compozitorul Manuel de Sica. Concertul s-a bucurat de succes. ★ In cadrul turneului pe care il în­treprinde în ţara noastră, grupul fol­cloric studenţesc „France Margit“ din R.S.F. Iugoslavia a dat, miercuri seara, un spectacol în sala Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare. Programul, care a cuprins dansuri și melodii populare iugoslave, s-a bucurat de un deosebit succes. ­ ................................. 1 cinema *^ ... • Nu te întoarce : CENTRAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Saltul : SALA PALATULUI — 17,15 (seria de bilete — 3887) ; 20,15 (seria de bilete — 3888); LUCEA­FĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. • Mihail Strogoff: BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, FA­VORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 13,15; 20,30, FEROVIAR — 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. • Un amanet ciudat: DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Oliver (ambele serii) : PATRIA — 13; 16,30; 20, CAPITOL — 10; 13,30; 16,45; 20, MODERN — 9,30; 12,30; 16,30; 19,30. • Piaţa Roşie : BUZEŞTI — 16, 19,15. • Aria celor o mie de zile (am­bele serii) : SCALA — 9,30; 13; 16,30, 20, FESTIVAL — 8,30; 11,30; 14,30; 17,30 , 20,30. • Poveştile piticului Bimbo — 9— 17 în continuare ; Program de filme documentare — 18,45—20,15 în continuare : TIMPURI NOI. • Castanele sunt bune : GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, VICTORIA - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 16- 18,15; 20,30. • Mihai Viteazul : MOȘILOR — 15, 19. • Marele premiu : LUMINA — 9,30— 19,30 în Continuare: EXCEL­SIOR — 9,30; 13; 16,30; 20, MELO­DIA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Vinovatul este in casă : GIU­­LEŞTI - 15,30; 18; 20,15. • Floarea de cactus : GRIVIŢA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, VOLGA - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. • Marile speranțe — 10, 12; 14,15, Sherlock junior, Generalul — 16,30; 18,45, Rio Escondido — 21 : CINE­MATECA. • Așteptarea : PACEA — 15,45; 18; 20. • Steaua de tinichea: BUCEGI — 15,45; 18; 20,15. • Brigada Diverse în alertă : U­­NIREA - 15,30; 18; 20,15. • B. D. Intră în acţiune : Briga­da Diverse în alertă : MUNCA — 15,15, 19. • Aeroportul : DRUMUL SĂRII — 16, 19,30, POPULAR — 16, 19. • Scoate-ţi pălăria cînd săruţi : ARTA - 15.30; 18; 20,30. • Tick, Tick. Tick : CRINGAŞI — 15.30; 18; 20,15. • Vis de dragoste : MIORIŢA — 10- 16; 19,30. • N-am cîntat niciodată pentru tata : FLOREASCA - 15,30; 18; 20,20. • Soarele alb al pustiului : ÎN­FRĂŢIREA ÎNTRE POPOARE — 15.30- 17,45 , 20. • Hello, Dolly 1 : VIITORUL — 16, 19, RAHOVA — 15,30; 19. • Voi sări din nou peste băl­toace : COSMOS — 15,30; 18; 20,15. • Ritmuri spaniole : AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, FLA­MURA - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. | A Facerea lumii : FLACARA —­­ 15,30; 18; 20 15.­­ • Sunetul muzicii : PROGRESUL­­ — 15,15; 19. 1 • Timpul berzelor : VITÁN —­­ 15,30; 17,45; 20. I • O floare și doi grădinari : LIRA­­ — 15,30; 19. I • Termen : FERENTARI — 15,30; J 17,45; 20. I • Articolul 42« : LAROMET — 15,30; 18.30. ^ PAGINA 5 AUSPICII FAVORABILE PENTRU CONTINUA DEZVOLTARE A COLABORĂRII ECONOMICE FRUCTUOASE ROMANO-COREENE Interviu cu tovarăşul Ion PĂJAN vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri . Recent, la Phenian, s-au desfăşurat lucrările sesiunii Co­misiei interguvernamentale con­sultative in problemele relaţii­lor economice şi tehnico-ştiin­ţifice dintre România şi R.P.D. Coreeană, la care aţi participat in calitate de preşedinte al păr­ţii române în comisie. Cum a­­preciaţi cadrul de ansamblu al dezvoltării pe multiple planuri a relaţiilor româno-coreene in lumina vizitei făcute in acest an, in R.P.D. Coreeană, de de­legaţia condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ? — Comisia interguvernamentală consultativă întrunită la Phenian, în cea de-a doua sesiune a sa, a avut sarcina de răspundere de a concretiza în domeniul colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice rezultatele pozi­tive ale discuţiilor avute în R.P.D. Coreeană de delegaţia română con­dusă de secretarul general al parti­dului nostru, preşedintele Consiliu­lui de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu delegaţia R.P.D. Co­reene, în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen, secretarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, pre­mierul Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene. Climatul de profundă prietenie, a­­precierea reciprocă a eforturilor şi succeselor obţinute de fiecare din cele două ţări in îndeplinirea sarcini­lor proprii ale construcţiei socialiste şi, implicit, a sarcinilor internaţiona­le, atitudinea de adîncă stimă reciprocă ilustrează spiritul relaţii­lor dintre România şi R.P.D. Co­reeană în toate domeniile, caracterul lor echitabil, constructiv şi fructuos. De aceea, imi este deosebit de plă­cut să evoc în faţa cititorilor „Scîn­­teii“, ca o ilustrare a celor arătate, primirea prietenească făcută delega­ţiei noastre de către tovarăşul Kim Ir Sen, cuvintele calde rostite la a­­dresa realizărilor politice, economi­ce, ca şi pe plan cultural-ideologic, ale ţării noastre, la adresa conducerii Partidului Comunist Român, a tova­răşului Nicolae Ceauşescu. — Cum apreciaţi rezultatele recentei sesiuni a comisiei in­terguvernamentale consultative în domeniul colaborării economi­ce, tehnico-ştiinţifice şi, în ge­neral, perspectivele relaţiilor e­­conomice romăno-coreene . — In lumina celor arătate, nu va părea exagerată aprecierea că ultima sesiune a comisiei interguverna­mentale consultative marchează un moment deosebit de important în desfăşurarea colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, în dezvoltarea re­laţiilor economice dintre cele două ţări. In protocoalele sesiunii sunt pre­văzute acţiuni importante în dome­niul colaborării economice şi tehnico­­ştiinţifice, precum şi o serie de mă­suri menite să asigure riguroasa lor îndeplinire. Colaborarea începută în industria constructoare de maşini, in industria materialelor de construcţii, în industria metalurgică va căpăta, conform prevederilor din protocolul de colaborare economică încheiat, o considerabilă dezvoltare, începînd chiar din anul 1972 şi, bineînţeles, în anii următori. In acelaşi timp au fost examinate posibilităţile dezvoltării colaborării în industriile chimică, mi­nieră şi electronică, care vor contri­bui în şi mai mare măsură la înde­plinirea sarcinilor de dezvoltare a colaborării economice şi tehnice in aceste domenii hotărîtoare ale dez­voltării industriale din ambele ţări. Pentru a ilustra dinamismul rela­ţiilor economice dintre România şi R.P.D. Coreeană voi arăta că în 1971 schimburile comerciale urmează să crească cu 45 la sută faţă de anul 1970, iar acordul de schimburi co­merciale pe anul 1972 prevede o nouă creştere, cu circa 60 la sută, fa­ţă de anul 1971, ceea ce înseamnă că volumul de schimburi comerciale pe anul 1972 va fi de peste 2 ori mai mare decît cel obţinut în 1970. Este uşor de apreciat, pe baza acestor date, cit de mult creşte importanţa colaborării dintre cele două ţări pentru economiile lor, în plină şi dinamică dezvoltare. Din acest unghi de vedere aş dori, de asemenea, să menţionez în­ţelegerea survenită la ultima sesiune a comisiei interguvernamentale con­sultative cu privire la o serie de mă­suri pentru creşterea capacităţii de transport naval, corespunzător creş­terii continue a volumului schimbu­rilor de mărfuri dintre cele două ţări. Găsesc, de asemenea, semnifi­cativ faptul că cele două părţi au căzut de acord, cu ocazia recentei sesiuni, să organizeze, începând din trimestrul I al anului 1972, trata­tive în vederea lărgirii, încă în 1972, a schimburilor reciproce de mărfuri, a colaborării economice în diverse domenii de activitate. Cu acest pri­lej se va examina și creșterea vo­lumului de schimburi comerciale pe anii 1973-1975. Iată în mod succint problemele principale ale dezvoltării colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice din­tre România şi R.P.D. Coreeană. — O ultimă întrebare : cu ce impresii v-aţi intors din R.P.D. Coreeană ? — Perioada de o săptâmînă petre­cută în R.P.D. Coreeană a fost ex­trem de bogată in impresii. Aceasta in primul rînd datorită organizării excepţionale a lucrărilor sesiunii, programului de vizite şi contacte excelent întocmit, care ne-a permis ca intr-un timp foarte scurt să vi­zităm la Phenian şi la Ham-Hîn nu­meroase fabrici, muzeul realizărilor industriei şi agriculturii coreene, instituţii culturale şi de educaţie so­cialistă, localitatea-muzeu Maghion­­de. Folosesc prilejul pentru a mulţu­mi încă o dată tovarăşilor coreeni din delegaţia guvernamentală la se­siune, condusă de tovarăşul Zang Zung Thek, vicepreşedinte al Cabi­netului de Miniştri, preşedintele păr­ţii coreene în comisia interguverna­­mentală, pentru spiritul de colabo­rare in care s-au desfăşurat lucrările sesiunii. Aceste vizite ne-au demonstrat mi­nunatele calităţi de constructor al societăţii socialiste ale poporului co­reean, care, sub conducerea Partidu­lui Muncii din Coreea, în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen, a refăcut din temelii economia sa, oraşele sale dis­truse în timpul războiului patriotic de eliberare — eroismul muncii un timp de pace fiind la înălţimea eroismului arătat pe cîmpul de luptă. Aceşti constructori şi luptători mi­nunaţi, fii şi fiice ale poporului co­reean, sunt prieteni sinceri, care cu­nosc succesele României socialiste, a­­preciază şi preţuiesc din inimă spri­jinul activ dat­ de poporul român în­deplinirii aspiraţiilor legitime ale poporului coreean. Pot să afirm că peste tot, oriunde am fost In R.P.D. Coreeană, am intilnit părerea unani­mă că succesele obţinute în construc­ţia socialistă in fiecare din cele două ţări constituie contribuţia lor cea mai eficientă la întărirea socialismului mondial, la întărirea frontului anti­­imperialist al popoarelor din lumea întreagă. Toate acestea subliniază în rtiod indubitabil temeiurile adinei ale dezvoltării prieteniei şi co­laborării multilaterale între Româ­nia şi R.P.D. Coreeană, spre folosul mutual al celor două popoare, al întăririi socialismului şi păcii în lume. Interviu consemnat de Dumitru TINU TELEGRAME EXTERNE JAPONIA. După aprobarea acordului de retrocedare • Okinawei in Camera Reprezentanţilor Puternice demonstraţii de protest la Tokio TOKIO 24. — Corespondentul A­­gerpres FI. Ţuiu transmite : După o aminare de şase zile, miercuri a avut loc şedinţa plenară a Camerei Reprezentanţilor a Japoniei, la care au participat deputaţii P.L.D., P.S.D. şi Komeito. Deputaţii P.C.J. şi P.S.D. au refuzat să ia parte la şe­dinţă, continuînd să boicoteze dezba­terile, pentru a protesta împotriva acţiunii de săptămîna trecută a li­­beral-democraţilor prin care, înainte de a se încheia discuţiile, s-a votat, în comitetul pentru Okinawa, acor­dul de retrocedare a insulei. In lipsa reprezentanţilor P.C.J. şi P.S.J., acordul de retrocedare a Oki­nawei a fost aprobat cu 285 de vo­turi pentru şi 73 contra. Toţi liberal­­democraţii au fost în favoarea acor­dului, iar deputaţii socialişti-demo­­cratici şi ai Romeito s-au opus. In acest fel, s-a netezit calea pen­tru ratificarea lui automată de către Camera Consilierilor, peste 30 de zile, adică la 24 decembrie. Ca răspuns la votul din parlament, P.C.D. şi P.S.D. au organizat, miercuri seara, o mare demonstrație de protest, la care au participat aproximativ 300 000 de persoane. R. D. GERMANĂ Consiliul de Miniştri » a examinat proiectul noului cincinal BERLIN 24 (Agerpres). — Agenţia A.D.N. anunţă că la Berlin a avut loc miercuri o şedinţă a Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, la care au fost examinate proiectul planului cincinal 1971—1975, precum şi proiectul planului de dez­voltare a economiei naţionale şi pla­nul bugetului de stat pe 1972. Guver­nul R.D.G. a hotărît să le supună spre examinare şi aprobare Camerei Populare, care se va întruni vineri. La şedinţă, preşedintele Consiliului de Miniştri, Willi Stoph, a tras con­cluziile cu privire la activitatea gu­vernului in perioada ultimei legisla­turi. R. P. POLONĂ Prevederi ale planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1972 VARŞOVIA 24 (Agerpres). — La Varşovia a avut loc o şedinţă a Consiliului de Miniştri al R.P. Po­lone, care a examinat proiectul pla­nului de dezvoltare a economiei na­ţionale şi proiectul de buget pe anul 1972, urmînd ca documentele să fie supuse spre aprobare, in viitorul a­­propiat, Seimului. Proiectele examinate, relevă agen­ţia P.A.P., prevăd, în comparaţie cu anul 1971, creşterea venitului naţio­nal cu 6,5 la sută, a producţiei in­dustriale cu circa 8 la sută, a pro­ducţiei agricole globale cu 4,6 la sută și a volumului comerțului exterior cu 10,6 la sută.

Next