Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)
1972-01-24 / nr. 9037
SClNTEIA — luni 24 ianuarie 1972 „Cupa Caraimanul" la schi-fond POIANA BRAŞOV (prin telefon, de la B. Radu). Este un lucru bine cunoscut că, spre deosebire de întrecerile schiorilor alpini, concursul fondiştilor se desfăşoară intr-un anumit anonimat. Totuşi, cea de-a treia ediţie a „Cupei Caraimanului“, desfăşurată în acest an, datorită lipsei de zăpadă, în Poiana Braşov, a oferit prin întreaga sa desfăşurare un adevărat spectacol, arătînd o dată mai mult că la fond victoria se obţine printr-o luptă poate chiar mai mare, mai indîrjită decit în schiul alpin. Participarea prestigioasă de care s-a bucurat concursul — la start au fost prezenţi tineri fondişti din Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi România — a dat naştere, chiar din prima zi, unor dispute pasionate, soldate adesea cu surprize. Cu deosebit interes a fost urmărită întrecerea fetelor pe distanţa de 5 kilometri, care a adus pe prim plan pe reprezentantele Cehoslovaciei şi ale României. Tinara noastră schioare, Elena Băşa — aspirantă, după părerea multor specialişti, la primul loc — a trebuit să cedeze pe ultimele sute de metri sportivei cehoslovace Blanca Saforova, care, cu un finiş mai puternic, a reuşit să-şi adjudece victoria. Duminică, probele de ştafetă au oferit, la rîndul lor, prilejul unor dispute nu mai puţin interesante. Reprezentanţii Cehoslovaciei şi-au demonstrat încă o dată buna lor pregătire, învingind , la o diferenţă mică, ce-i drept — prima noastră echipă. Ea ştafetă masculin, echipa română s-a impus cu autoritate în faţa echipelor Poloniei şi Cehoslovaciei, clasate pe următoarele locuri. „Valoarea concursului — ne declara tov. Ştefan Stăiculescu, antrenorul lotului republican de junioare — a fost destul de ridicată, mai ales datorită faptului că printre invitaţi s-au aflat sportivi recunoscuţi pe plan european, cum au fost schiorii cehoslovaci şi polonezi, situaţi pe locuri fruntaşe la ultima ediţie a campionatelor europene de juniori. Apreciez că echipele noastre, şi în special fetele, s-au comportat în general bine, aflîndu-se într-un vizibil progres în comparaţie cu anul trecut. Pînă la campionatele republicane şi balcanice, pentru care ne pregătim în prezent, sunt încă multe lucruri de pus la punct...“. Boberii - pe pirtia de la Piatra Arsă PIATRA ARSA (prin telefon de la Nicolae Sbârcea). La sfîrşitul sâptămînii trecute, pe pîrtia-şcoală din vecinătatea cabanei Piatra Arsă s-a disputat primul concurs al anului competiţional de bob. întrecerile — dotate cu „Cupa Prahova“ — s-au bucurat de un frumos succes, la start fiind prezente 22 de echipaje aparţinind unor cluburi şi asociaţii sportive din Bucureşti, Sinaia şi Braşov. La sfîrşitul celor patru manşe, clasamentul general are în frunte, în ordine, echipajele : Eugen Bogdan—Şt. Panaitescu (Clubul schi-bob Sinaia), N. Stavarache—I. Popa (Armata Braşov), I. Benghiu—Marian Niculescu (Bucegi Sinaia). Cea mai rapidă coborîre pe pirtia de la Piatra Arsă (lungime de 400 m, 6 viraje) a efectuat-o echipajul V. Stoian—V. Juncu (Clubul schi-bob Sinaia) — 21”85/100. Pe aceeaşi pîrtie, astăzi şi mîine va avea loc o nouă competiţie — „Cupa Sinaia“. (Urmare din pag. I) aplicării hotărârii. Iată un şir îndeajuns de lung de exemple: în cadrul Institutului politehnic din Timişoara, la facultăţile de construcţii, de mecanică, de chimie şi de mecanică agricolă educaţia fizică în anul al II-lea de studii este menţinută în situaţia de disciplină facultativă ! Aceasta în timp ce la electrotehnică, una dintre cele mai dificile facultăţi ale aceluiaşi institut, educaţia fizică este prevăzută, normal, conform hotărârii, drept obligatorie. Aceleaşi diferenţe stridente de optică între consiliile profesorale se întâlnesc şi în sinul altor instituţii de învăţământ superior. La Facultatea de calcul economic şi cibernetic din cadrul A.S.E. Bucureşti, educaţia fizică a fost total exclusă din planul de învăţământ al anului II, iar la facultatea de comerţ exterior ea nu mai figurează printre disciplinele obligatorii începind cu semestrul al II-lea. La Institutul de construcţii Bucureşti, de la 1 noiembrie 1971, educaţia fizică nu se mai predă obligatoriu la facultăţile de construcţii civile, de construcţii feroviare, drumuri şi poduri, de construcţii hidrotehnice, de maşini şi utilaje pentru construcţii, dar se menţine normal în planurile de învăţămînt, pentru ambele semestre, în cadrul facultăţii de instalaţii. Lista ar mai putea fi completată cu exemple şi din alte centre universitare. In general, motivările situaţiei arătate sunt aproape identice : programul studenţilor e încărcat, nu mai suportă a fi supraîncărcat cu încă o disciplină obligatorie, adică educaţia fizică. Probabil, o contraargumentare nici nu mai e necesară pentru majoritatea cititorilor. Totuşi, nu putem să nu observăm că „disciplina“ despre care vorbim este singura ce nu cere studiu teoretic, nici teme pentru „acasă“, nici lucrări suplimentare de laborator. Iar, fiindcă orele de sport au loc după orele de efort intelectual sau intre acestea, mai degrabă se poate zice că ele „descarcă“ programul decit îl „încarcă“, datorită faptului că în condiţiile de mai sus efortul fizic relaxează, într-un anumit sens, odihneşte pe student. Acestea sunt, fireşte, lucruri simple şi bine ştiute ; între altele, au stat şi ele la baza hotărîrii de a se extinde obligativitatea educaţiei fizice şi sportive în anul al II-lea de studiu. Surprinde, de aceea, pe de-o parte, modul în care unele consilii profesorale consideră că pentru ele e facultativă traducerea în practică a unei hotărîri superioare obligatorii, iar pe de alta, modul în care direcţiile generale de specialitate ale ministerului trec cu vederea şi aprobă planuri de învățămînt ce nu sunt conforme cu hotărirea colegiului propriului lor minister. Și, apoi, este o cale foarte comodă de eludare a chestiunii : cine răspunde de încărcarea excesivă a anumitor programe de studiu ? Sau poate se consideră că prin eliminarea educaţiei fizice, respectiv prin micşorarea rezistenţei fizice a studentului, se realizează „despovărarea“ ?. Indirectă legătură cu discuţia despre îmbunătăţirea educaţiei fizice şcolare se ridică problema specială a elevilor din învăţămîntul profesional. La amintita şedinţă a colegiului ministerului, în contrasens cu opinia generală al cărei curs viza perfecţionarea sistemului de educaţie fizică în toate formele de învăţămînt, s-a făcut auzită o propunere de reducere a numărului de ore ale acestei discipline în şcolile profesionale. Atunci, mai mulţi vorbitori, printre care şi reprezentanţii sindicatelor şi ai U.T.C., îşi exprimaseră dezaprobarea faţă de o asemenea propunere. Totuşi, în planul de măsuri, care în ansamblu, repetăm, a reflectat grijă pentru dezvoltarea fizică a tineretului studios, s-a prevăzut reducerea de la două la o oră săptămînal în şcolile profesionale. Se pornea atunci de la părerea preconcepută că potenţialul biomotric (altfel spus, capacitatea fizică de efort) al elevilor din învăţămîntul profesional ar fi mai bun decit al colegilor lor de vîrstă din licee ; în plus, se considera că, întrucât in programul acestui tip de şcoli ponderea activităţii practice este de 80 la sută, aceasta ar permite reducerea numărului de ore de educaţie fizică, în teorie, o asemenea argumentare era pasibil de combătut, se puteau chiar furniza unele date foarte concludente, se putea aduce şi dovada unui studiu al dispensarului pentru sportivi din Bucureşti prin care se arăta că, la un lot de 3 115 elevi (din şcoli cu profil diferit), devii din şcolile profesionale prezintă un procent mai ridicat de deficienţi fizici (în special, deviaţii de xiloană) decit alte categorii de şcolari. Totuşi, lipsea un studiu mai larg şi concludent în această direcţie şi, astfel, în peste 400 de şcoli cu aproape 200 000 de elevi între 15 şi 18 ani, programul de educaţie fizică s-a înjumătăţit ca ore de practicare. Un foarte recent studiu complex oferă date care ne permit săafirmăm astăzi cu toată convingerea că măsura în discuţie constituie o greşeală ce se cere înlăturată în viitorul an şcolar. Lucrarea despre care vorbim — efectuată de Centrul de cercetări ştiinţifice al C.N.E.F.S., cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului , are drept temă studierea potenţialului biomotric al populaţiei şcolare din învăţămîntul profesional şi a fost întreprinsă asupra unui lot de 4 938 elevi, ceea ce reprezintă 2,5 la sută din numărul total al elevilor din această formă de învăţămînt (în limbaj statisticmatematic, un astfel de procent conferă lotului caracteristica de eşantion semnificativ). Concluzia studiului este fermă : ....elevii şi elevele şcolilor profesionale prezintă indici de creştere somatică şi dezvoltare motrică mai slabi decit colegii lor de liceu“. Cei mai slabi indici, chiar comparativ cu alte specialităţi din şcolile profesionale, îi are larga categorie a viitorilor strungari, frezori şi raboteri, aceasta datorită faptului că aria de mişcare este mai redusă Dacă ţinem seama că activitatea statică cuprinde 80 la sută din program, iar restul, 20 la sută, sunt lecţiile teoretice, adică de asemenea, sedentarism, vedem care este situaţia viitorilor muncitori calificaţi, aflaţi acum tocmai într-o perioadă de definitivare a creşterii şi dezvoltării lor somato-funcţionale. în fond, în acest context sedentar, singura activitate cu caracter compensator rămîne exclusiv ora de educaţie fizică, din păcate una singură pe săptămînă. De aceea, nu putem decit să subscriem la concluzia studiului menţionat care spune : „Necesitatea activităţilor cu caracter de compensare şi chiar de supracompensare, intr-o perioadă de viaţă în care organismul acestor vlăstare este supus la adaptări şi supraadaptări (datorită provenienţei rurale a majorităţii elevilor), mai mult decit la colegii lor de vîrstă din licee, nu numai că nu justifică măsura de reducere a orelor de educaţie fizică, dar impune chiar înmulţirea acestora“. „Sportul este obligatoriu ...dar in mod facultativ“ Flacăra olimpică in drum spre Sapporo Flacăra olimpică — ce va consuma la Sapporo, în timpul Jocurilor, aproape 40 de tone de petrol lichefiat — a ajuns joi dimineața, la orele 8.55, în insula Hokkaido, unde va avea loc „Olimpiada albă“. Vasul „Taisetsu Maru“, care a transportat-o prin strâmtoarea Tsugaru, pe sub care se află în construcţie cel mai mare tunel submarin de cale ferată din lume, intre insulele Hokkaido şi Honshu, a fost escortat de cinci distrugătoare ale marinei militare japoneze pînă în portul Hakodate, unde a fost preluată de o echipă de tineri sportivi în prezenţa guvernatorului Hokkaido, Naohiro Dogakinai. Sirenele tuturor vaselor din port au răsunat, în timp ce trei torţe au fost aprinse de la flacăra adusă de vas, urmînd ca ele să ajungă la Sapporo, pe trei rute diferite, la 29 ianuarie, în satul olimpic, unde există deja acea atmosferă caracteristică marilor întreceri sportive, printre primii sportivi sosiţi se află şi boberii români. împreună cu echipele de bob ale Canadei şi Suediei, ei au început antrenamentele pe pirita de bob de pe muntele Teine, încă de acum o săptămînă. Ziarul „The Japan Times“, care anunţă aceste antrenamente, arată că boberii celor trei ţări „sunt primii care au folosit pirtia, fiecare echipă coborând cu multă precauţie, folosind de multe ori frânele“. După primele încercări, ei au apreciat că pirtia este bună, amintind in multe privinţe de cea din Grenoble. Echipa de bob a Italiei, sosită la Sapporo fără să se anunţe în prealabil, i-a impresionat cel mai mult pe experţii japonezi, care apreciază că „italienii coboară ca in cursele de automobile“. Deocamdată, aprecierile se fac „după ochi“, pîrtiile nefiind deschise oficial şi deci coboririle nu sunt cronometrate. Echipajele vor începe să cunoască exact ce pot începind de vineri, cînd va fi instalată celula fotoelectrică. Pe patinoarul de viteză de la Makomanai, unde va avea loc ceremonia oficială de deschidere, primii şi-au făcut apariţia patinatorii australieni. Curind insă ei au fost nevoiţi să-şi întrerupă antrenamentele, deoarece vîntul puternic şi ninsoarea au aşternut pe pistă un strat gros de zăpadă, făcînd-o pentru o perioadă impracticabilă. în ultimele zile, oficialităţile Jocurilor Olimpice de iarnă au manifestat nelinişte faţă de o oarecare încălzire a vremii, dar nu pentru că aceasta ar duce la topirea zăpezii, ci pentru că s-ar putea să apară acel fenomen „Dokayuki“ — aşternerea, in citeva ore, a unui strat de zăpadă de un metru — creindu-se astfel o dificultate în plus echipelor însărcinate cu întreţinerea pistelor şi pirtiilor de concurs. A început şi aci „jocul pronosticurilor“. După cum scriu ziarele, pe lista marilor favoriţi se află şi japonezii Yukio Kasaya (la sărituri cu schiurile), Yuko Ohtaka (la săniuţe femei). După cum scrie „Mainichi Daily News“, la biatlon, echipa japoneză are o sarcină dificilă, pentru a se clasa între primele, avînd de luptat cu rivali foarte bine pregătiţi, cum sunt echipele Poloniei, României, R. D. Germane, Norvegiei, U.R.S.S. La hochei pe gheaţă se anunţă o luptă strânsă intre echipele Norvegiei, Japoniei, U.R.S.S., Cehoslovaciei, S.U.A. şi Elveţiei. Comitetul de organizare al Olimpiadei aşteaptă cu maximă atenţie, desigur, hotărârea definitivă a C.I.O. cu privire la situaţia schiorilor consideraţi non-amatori în accepţia preşedintelui Comitetului Olimpic Internaţional, Avery Brundage. Ziarele japoneze cuprind ample relatări pe această temă, sugerînd ca, pentru a nu se pune în pericol jocurile ca atare, întrecerile de schi să conteze in cadrul unui campionat mondial, în ciuda acestei controverse, la Sapporo „febra olimpică“ creşte de la o zi la alta, în timp ce tot mai mulţi sportivi şi oficialităţi sosesc în această insulă din nordul îndepărtat al arhipelagului japonez. FI. TUIU La Tuşnad sunt în plină desfăşurare campionatele de patinaj viteză. Vremea favorabilă, preocupările organizatorilor şi forma bună a concurenţilor contribuie deopotrivă la frumuseţea întrecerilor, spre satisfacţia numeroşilor spectatori, majoritatea oameni ai muncii veniţi la odihnă, şi a specialiştilor. In fotografie , pe pista de gheaţă a lacului Ciucaş, un grup de patinatori se „încălzesc" înaintea startului De ieri, Clujul găzduieşte CAMPIONATELE INTERNAŢIONALE DE TENIS DE MASĂ ALE ROMÂNIEI CLUJ (prin telefon, de la Paul Radvani). Duminică dimineaţa, în sala sporturilor din localitate au început campionatele internaţionale de tenis de masă ale României, la care sunt prezenţi jucători şi jucătoare de pe trei continente, reprezentînd 10 ţări : Anglia, Bulgaria, Cehoslovacia, R. P. Chineză, Cuba, R. D. Germană, Iugoslavia, Polonia, Ungaria şi România. Prezenţa la Cluj a valoroşilor jucători chinezi (campioni mondiali la echipe masculine), a sportivei Li Li (semifinalistă la campionatele mondiale de la Nagoya), a campionilor R. D. Germane (Bernd Raue şi Doris Hovestadt), a campioanei Poloniei (Woznicza Witold), alături de cele mai bune „palete“ ale ţării noastre, în frunte cu Maria Alexandru şi Şerban Doboşi, asigură competiţiei o ridicată valoare tehnică. Proba inaugurală a întrecerii (cea pe echipe) la care iau parte 15 formaţii masculine şi 14 feminine, a prilejuit partide interesante, viu disputate. N-a lipsit mult să consemnăm chiar o surpriză de proporţii : eliminarea mimei reprezentative masculine a R. P. Chineze de către formaţia R. D. Germane. Tot o intîlnire echilibrată au furnizat selecţionatele Poloniei şi României . In final — contînd pe constanţa de formă a lui Şerban Doboşi — echipa noastră s-a impus, obţinînd calificarea în semifinale. La fete, lupta pentru primele locuri se va da între jucătoarele chineze şi române, prezente în semifinale cu cite două formaţii. Şi acum rezultatele tehnice din întrecerile pe echipe disputate dimineaţa : Băieţi : turul I : R. D. Germană — România IV 3—0, R. P. Chineză I — Iugoslavia II 3—1, România I — Bulgaria 3—0, Polonia — Anglia 3—0, Ungaria — România III 3—0, R. P. Chineză II — Cuba 3—1, R. S. Cehoslovacă — România II 3—2 . Sferturi de finală : R. P. Chineză I — R. D. Germană 3—2, România I — Polonia 3—2, R. P. Chineză II — Ungaria 3—1, Iugoslavia I — Cehoslovacia 3—0. Fete : turul I : Polonia — România III 3—0, R. D. Germană — Iugoslavia 3—0, România II — Anglia 2—0, Ungaria — Cuba 3—1, R. P. Chineză II — Bulgaria 3—0, Cehoslovacia — România IV 3—0 ; Sferturi de finală : R. P. Chineză I — Polonia 3—0, România II — R. D. Germană 3—0, R. P. Chineză II — Ungaria 3—1, România I — Cehoslovacia 3—1. Probele individuale se dispută astăzi și mîine. ★ N. N. — Pînă la închiderea primei ediţii a ziarului nu ne-au parvenit rezultatele finale ale competiţiei pe echipe. • •• Săniuţa zboară, zboară TÎRGU JIU (corespondentul ,.Scânteii“, M. Dumitrescu) . Acoperită cu un strat de zăpadă suficient de gros pentru a face săniuţele să „zboare“, Dealul Tirgului , cum este denumită panta în faţa căreia se deschide întreaga panoramă a municipiului Tîrgu Jiu, a găzduit ieri tradiţionalul concurs anual rezervat copiilor, denumit „Săniuţa de aur“. Timp de câteva ore, organizatorii (Inspectoratul şcolar judeţean şi Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport Gorj) s-au văzut în faţa unor „mari probleme “ puse de sutele de concurenţi, prezenţi la startul curajului şi al îndemînării. Palpitantele curse au ocazionat, nu o dată „tumbe de mare atracţie“ (şi distracţie, bineînţeles) pentru spectatori, pentru concurenţi. ★ PLOIEŞTI (corespondentul „Scînteii“, C. Căpraru). Ieri, în masivul Bucegi au avut loc nmeroase întreceri sportive de masă. În apropierea cabanei „Cuibul Dorului“ a avut loc faza judeţeană a întrecerii „Săniuţa de argint“, organizată de Comitetul judeţean al U.T.C. Dîmboviţa, la care au participat 120 de tineri. Pe pîrtiile Furnica şi Vîrful cu Dor s-au desfăşurat, de asemenea, întreceri de schi pentru turiştii străini care se află ,în vacanţă La Sinaia. Pentru schiorii începători, la Poiana Stînii, sub atenta îndrumare a antrenorilor locali, au avut loc concursuri cu premii. AUTOMOBILISMA ÎNCEPUT „RALIUL MONTE CARLO“ După primele 24 ore de cursă, în cel de-al 41-lea raliu automobilistic Monte Carlo, 250 de echipaje aleargă pe diferitele trasee. De la start s-au înregistrat pînă acum numai 3 abandonuri. în general, starea șoselelor este bună și chiar pe itinerariul reputat ca fiind cel mai dificil (Atena— Belgrad), cele 30 de echipaje au mers bine de la plecare pînă la punctul terminus, la Belgrad, unde temperatura este cu 5 grade deasupra lui zero. Cele mai proaste condiţii atmosferice le-au întimpinat concurenţii plecaţi din Monte Carlo, care în regiunea Lozere au fost surprinşi de o furtură de zăpadă şi au avut de înfruntat dificultăţile poleiului. în tot cursul nopţii, maşini speciale de curăţat zăpada au lucrat pentru a permite echipajelor să treacă mai departe. Pe traseul Frankfurt pe Main a fost înregistrat abandonul italienilor Perazio- Falletti (Lancia). DIN LUMEA LARGĂ LONDRA. — Proba de simplu bărbaţi din cadrul turneului internaţional de tenis de la Londra a fost câştigată de americanul Cliff Richey, care l-a învins in finală cu 7—5, 6—7, 7—5, 6—0 pe compatriotul său Clark Graebner. în partida pentru locul trei, Uie Năstase l-a învins cu 6—1, 6— 2 pe australianul Lewis Heod. In finala probei feminine, G. Williams (Anglia) a întrecut-o cu 5—7, 6—2, 7— 5 pe W. Shaw (Anglia). SAN FRANCISCO. — Citeva performanțe de valoare au fost înregistrate cu ocazia concursului de atletism desfășurat pe teren acoperit la San Francisco. Cunoscutul atlet american Al. Feurbach l-a învins din nou pe Rand Matson (S.U.A.) in proba de aruncare a greutăţii. El a realizat 20,78 m, cu 27 cm mai mult decit Matson. Suedezul Isaksson a demonstrat o superioritate evidentă în proba de săritură cu prăjina, obţinînd primul loc cu 5,22 m. Campionul olimpic și recordmanul mondial la săritura în lungime, Bob Beamon (S.U.A.) și-a făcut o reintrare modestă. El a participat mai intîi la proba de triplu salt, unde s-a clasat pe locul 5 cu 15,05 m. In proba de săritură în lungime, Beamon a sărit, doar 6,60 m, ratind dreptul de a participa la finală. Proba a fost cîştigată de Annie Robinson, cu 7,80 m. WENGEN. — în cursul unui interviu televizat, cunoscutul schior austriac Karl Schranz a declarat că se va retrage din activitatea competiţională la sfîrşitul acestui sezon. Schranz, care este în vîrstă de 33 de ani, şi-a mai anunţat retragerea cu ani în urmă, revenind asupra acestei decizii. El a anunţat de data aceasta, cu toată seriozitatea, că renunţă la competiţii. MONTEVIDEO. — Selecţionata de fotbal a Uruguayului va întreprinde un turneu în Europa. Fotbaliştii uruguayeni vor juca între 27 și 31 mai două meciuri în compania echipei R. F. a Germaniei. în continuarea turneului, echipa uruguayană va întîlni echipa Spaniei la Madrid sau Barcelona (7—10 iunie) și echipa Italiei la Milano sau Roma (14—18 iunie). MÜNCHEN. — In cadrul concursului internaţional de schi de la Reitimwinkl (Bavaria), proba de ştafetă 3x10 km a revenit echipei U.R.S.S. (Kurenkov, Vroţev, Akentiev), care a realizat timpul de 1 h 54’48”5/10. Pe locul doi s-a clasat formaţia R. F. a Germaniei — 1 h 55’59”9/10. PRAGA. — A început concursul internaţional de schi de la Stary Smokovec (Tatra). Proba feminină de slalom uriaş a revenit Patriciei Storpaes (Italia), cronometrată în 1’26” 23/100. Au urmat în clasament Daniela Viberli (Italia) — 1*27” 12/100 si Ana Popova (Cehoslovacia) — 1’27” 14/100. Concursul se desfăşoară in cadrul „Cupei Europei“. VARŞOVIA. —in runda a 5-a a turneului internaţional de şah pentru juniori de la Varşovia, Grünberg (R. D. Germană) l-a învins pe Bugalski (Polonia). Horia Astman (România) a pierdut, cu piesele negre, în faţa polonezului Szimczak, în clasament conduc Szimczak şi Grünberg, cu câte 4 puncte. HAGA. — După consumarea a 10 runde, in turneul internaţional de şah de la Wijk Aan ,Zee, conduce marele maestru maghiar Lajos Portisch cu 8 puncte, urmat de Browne (Australia) Hort (Cehoslovacia), Pomar (Spania) cu cite 5,5 puncte fiecare. în runda a 10-a s-au înregistrat următoarele rezultate : Adorian—Porlisch 0—1 ; Donner—Smîslov 0— 1 ; Hort—Pomar 1—0 ; Browne— Smejkal 0—1 ; Liuboievici—Hartoch 1— 0 ; Savon—Ree remiză ; Benkő— Langeweg remiză. PAGINA 3 Plecarea tovarăşului Ştefan Peterfi la funeraliile regelui Frederik al IX-lea al Danemarcei Duminică a plecat spre Copenhaga vicepreşedintele Consiliului de Stat, Ştefan Peterfi, reprezentant personal al preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, la funeraliile regelui Frederik al IX-lea al Danemarcei. La plecare, de la aeroportul Otopeni, vicepreşedintele Consiliului de Stat a fost salutat de Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, funcţionari superiori din M.A.E. A fost prezent, de asemenea, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Danemarcei în România, Torben Busch-Nielsen. (Agerpres) A apărut revista „LUPTA DE CLASĂ" numărul 1 (ianuarie) 1972 Numărul pe luna ianuarie publică articolele : „Societatea socialistă multilateral dezvoltată, etapă nouă a revoluţiei economico-sociale“ de MANEA MANESCU, „Preţurile în ansamblul mecanismului de conducere a economiei“ de GHEORGHE GASTON MARIN, „Contradicţiile şi rolul lor în dinamica dezvoltării societăţii socialiste“ de ION ŞERBANESCU, „Raporturile dintre stat şi cetăţeni în contextul perfecţionării democraţiei socialiste“ de ANITA M. NASCHITZ, „Activitatea ideologică şi politicăeducativă, componentă a vieţii universitare“ de CORNEL PACOSTE şi „Consideraţii cu privire la folosirea fondului funciar în agricultura noastră“ de NICOLAE POPESCU. Revista mai publică spre dezbatere : Programele orientative ale cursurilor de „Socialism ştiinţific“ şi „Doctrine politice contemporane“, iar la rubrica „CONSULTAŢII“ articolul „Imperativul negocierilor în condiţiile epocii contemporane“ de CONSTANTIN VASILIU şi IONEL CLOŞCA. Sunt inserate şi comunicările prezentate de OCTAVIAN ORBAN, ION GANEA, ION ANGHELOIU, DUMITRU I. DUMITRU, VIRGIL DOBRIN, GH. STANCIULESCU, DINU BUZNEA, GEORGE BONDEI, CORNELIU SOARE, VASILE SECAREŞ, VASILE IONEL, CONSTANTIN ŞANDRU, TRAIAN GROZEA în cadrul sesiunii ştiinţifice cu tema „Revoluţia ştiinţifică şi tehnică şi implicaţiile ei în domeniul militar“ organizată de ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE, CENTRUL DE STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIE ŞI TEORIE MILITARĂ, ACADEMIA MILITARĂ şi EDITURA MILITARĂ. La rubrica „DOCUMENTAR" sunt publicate articolele „Evoluţia in perspectivă a populaţiei României“ de ROMAN CRESIN şi „Lupta popoarelor africane pentru lichidarea ultimelor citadele ale colonialismului“ de AUGUSTIN BUMBAC, iar la rubrica „DIN VIAŢA PARTIDELOR COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI“ este inserată „Rezoluţia celui de-al XXXII-lea Congres Naţional al P.C. din Marea Britanie privind unitatea, partidul comunist şi lupta pentru socialism“. Revista mai cuprinde rubrica „CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE“ în cadrul căreia DAN BABAN semnează articolul „Investigări valoroase în istoria partidului“ rubrica „REVISTA REVISTELOR" care înglobează notele : „VIITORUL SOCIAL . O nouă tribună social-ştiinţifică“ (IOANA AMNEANU, AMIRIT CRIŞAN), „REVISTA DE STATISTICA : Măsură pentru... măsură" (TEODOR BRATEŞ), „ÎNVĂŢĂMÎNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC : O publicaţie care nu şi-a găsit încă profilul adecvat" (M. DRAGOMAN), „ENTREPRISE" , „Era sfidării europene" (A. O.). Rubrica „Faptul economic şi semnificaţia sa" încheie ca de obicei numărul. Cascadele de forţă şi lumina ale Oltului (Urmare din pag. I) terea instalată în hidrocentrala electrică de la Bicaz — din care circa 630 MW pe cascada Dăeşti — Dunăre. Aceasta din urmă reprezintă o putere instalată echivalentă cu cea a hidrocentralei t-bicaz, cascada aval de Bicaz, pilus hidrocentrala Argeş. O caracteristică demnă de subliniat a acestor amenajări este faptul că, în pofida unor condiţii naturale dintre cele mai diferite, precum şi a problemelor variate legate de sistematizarea locală, s-a reuşit încadrarea lor în numai trei tipuri principale de cădere ; aceasta permite o tipizare avansată a echipamentelor şi construcţiilor. Din lacurile de acumulare ale cascadei, în special de pe sectorul aval de Slatina, se vor preleva prin căderea liberă sau prin pompaj importante debite pentru irigarea unor vaste suprafeţe de teren agricol. Potenţialul tehnic irigabil al bazinului Olt împreună cu cel al riului Vedea, de care este legat din punctul de vedere al gospodăririi apelor, însumează 820 000 ha, ceea ce echivalează cu suprafaţa incintei îndiguite a Insulei Mari a Brăilei înmulţită de peste 11 ori ; numai 100 000 din acestea dispun de apă în regim neamenajat. Pentru a asigura debitele necesare irigării unor suprafeţe suplimentare, se vor folosi în primul rind volumele acumulate în lacurile cascadei de pe sectorul Dăești—Dunăre care totalizează 370 milioane metri cubi, în vederea dezvoltării mai departe a irigaţiilor este prevăzută crearea unor lacuri de acumulare de mare capacitate, ale căror amplasamente se găsesc în amonte de Făgăraş, în zona defileului, cit şi pe sectorul aval de Slatina. în perioadele cînd sunt debite disponibile pe Dunăre, acestea vor putea fi folosite pentru acoperirea necesarului irigaţiilor sau acumulate in lacuri, pe zona cea mai din aval, deoarece treptele corespunzătoare ale cascadei vor fi echipate cu grupuri reversibile turbină-pompă. Cu toate că zona aferentă riului Olt este dens populată, dezvoltată economic şi intens utilizată agricol, prin concepţia de realizare a lacurilor de acumulare s-au evitat la maximum dezafectările de terenuri preţioase, construcţii şi obiective economice, folosindu-se in general suprafeţe inutilizabile agricol, slab productive, sau de importanţă redusă. Pe lingă obiectivele energetice şi hidroameliorative menţionate, schema de amenajare satisface şi cerinţele tuturor celorlalte ramuri ale economiei naţionale şi populaţiei. Astfel, se asigură posibilitatea prelevării debitelor necesare alimentării cu apă potabilă şi industrială a tuturor consumatorilor, la valori care nu pot fi asigurate în condiţii naturale Această apa va putea fi prelevată din lacurile de acumulare ale cascadei, fără a fi nevoie de construirea unor baraje de priză , datorită acestui element, calitatea apei va fi mai bună prin decantarea în lacuri a aluviunilor. Lacurile de acumulare şi canalele cascadei vor putea fi utilizate pentru navigaţia comercială şi de agrement prin realizarea de ecluze la nodurile hidrotehnice şi lucrări de adincire a şenalului. Astfel, există posibilitatea creării unei căi navigabile de mare importanţă pentru zonele aferente. Totodată, oglinzile de apă ce se vor realiza vor fi utilizate pentru piscicultura intensivă, estimîndu-se că în condiţiile unei ape de bună calitate producţia de peşte va putea atinge 7300 tone anual. Pe parcursul elaborării studiuluicadru, printr-o colaborare strînsă cu forurile centrale şi organele locale care coordonează problemele sistematizării teritoriului şi localităţilor, s-a ajuns la soluţii ale lucrărilor hidrotehnice care rezolvă în mod favorabil dezvoltarea urbanistică. Prin crearea a numeroase luciuri de apă avantajos amplasate, se deschid perspective de dezvoltare a unor zone de agrement şi odihnă. Dispunerea nodurilor hidrotehnice, corelată cu necesităţile dezvoltării reţelei rutiere, favorizează realizarea unui mare număr de treceri de şosele peste rîu şi rezolvarea favorabilă a unor noduri de căi de comunicaţie. Realizarea lucrărilor cascadei se va răsfrînge în mod deosebit de favorabil asupra combaterii efectelor distructive ale apelor, prin regularizarea scurgerii, reţinerea unei părţi din volumul viiturilor in lacurile de acumulare, apărarea de inundaţii a unor importante suprafeţe prin digurile de pe conturul lacurilor şi cele ale canalelor ; în total, vor fi scoase de sub inundaţii periodice circa 65 000 ha. Execuţia primelor amenajări din cascada riului Olt a fost „atacată“, cu începere din anul 1970, în zonă oraşului Rm. Vâlcea. Cele trei hidrocentrale : Rm. Vilcea, Govora şi Dăeşti sunt situate într-o zonă de concentrare maximă a potenţialului hidroenergetic, lucrările fiind legate şi de necesităţile asigurării cu apă a industriei, în rapidă dezvoltare, din zona Rm. Vîlcea—Govora, de trecerile rutiere în curs de realizare, de prevederile schiţei de sistematizare a oraşului Rm. Vîlcea. Aceste amenajări vor beneficia de debitele regularizate de hidrocentrala de pe Lotru, principalul afluent al Oltului. Intrarea în funcţiune a acestor trei hidrocentrale, totalizînd o putere instalată de 128 MW şi o producţie medie de 376 milioane kWh/an, este eşalonată pînă în 1975. In anii ce urmează va continua realizarea cascadei prevăzute în studiul-cadru prin începerea unor noi obiective , se va completa, în primul rind, amenajarea sectorului Dăeşti—Govora prin construirea uzinei Ostroveni- Rîureni (48 MW) şi se va continua cu hidrocentralele din aval de pe sectoarele Govora—Drăgăşani (4 uzine, totalizînd 153 MW) şi Drăgăşani—Slatina (3 uzine, totalizînd 106 MW). Ulterior, corelat cu programul de dezvoltare a lucrărilor hidroameliorative, se va trece la execuţia amenajărilor între Slatina şi Dunăre şi a acumulărilor importante, precum şi a hidrocentralelor din amonte de Dăeşti şi, în special, din zona de defileu a Oltului — zonă de in- teres preponderent energetic. Analizarea şi aprobarea de către Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a studiului-cadru al riului Olt deschid un front larg lucrărilor de valorificare integrală şi complexă, în condiţii tehnice şi economice optime, a unei importante resurse naturale a ţării