Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)

1972-01-24 / nr. 9037

SClNTEIA — luni 24 ianuarie 1972 „Cupa Caraimanul" la schi-fond POIANA BRA­ŞOV (prin tele­fon, de la B. Radu). Este un lucru bine cu­noscut că, spre deosebire de în­trecerile schio­rilor alpini, con­cursul fondiştilor se desfăşoară in­tr-un anumit anonimat. Totuşi, cea de-a treia ediţie a „Cupei Caraima­­nului“, desfăşurată în acest an, da­torită lipsei de zăpadă, în Poiana Bra­şov, a oferit prin întreaga sa desfă­şurare un adevărat spectacol, arătînd o dată mai mult că la fond victoria se obţine printr-o luptă poate chiar mai mare, mai indîrjită decit în schiul alpin. Participarea prestigioasă de care s-a bucurat concursul — la start au fost prezenţi tineri fondişti din Ceho­slovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi România — a dat naştere, chiar din prima zi, unor dispute pasio­nate, soldate adesea cu surprize. Cu deosebit interes a fost urmărită în­trecerea fetelor pe distanţa de 5 kilo­metri, care a adus pe prim plan pe reprezentantele Cehoslovaciei şi ale României. Tinara noastră schioare, Elena Băşa — aspirantă, după pă­rerea multor specialişti, la primul loc — a trebuit să cedeze pe ulti­mele sute de metri sportivei ceho­slovace Blanca Saforova, care, cu un finiş mai puternic, a reuşit să-şi adjudece victoria. Duminică, probele de ştafetă au oferit, la rîndul lor, prilejul unor dispute nu mai puţin interesante. Re­prezentanţii Cehoslovaciei şi-au de­monstrat încă o dată buna lor pregă­tire, învingind , la o diferenţă mică, ce-i drept — prima noastră e­­chipă. Ea ştafetă masculin, echipa română s-a impus cu autoritate în faţa echipelor Poloniei şi Cehoslova­ciei, clasate pe următoarele locuri. „Valoarea concursului — ne de­clara tov. Ştefan Stăiculescu, antreno­rul lotului republican de junioare — a fost destul de ridicată, mai ales da­torită faptului că printre invitaţi s-au aflat sportivi recunoscuţi pe plan european, cum au fost schiorii cehoslovaci şi polonezi, situaţi pe locuri fruntaşe la ultima ediţie a campionatelor europene de juniori. Apreciez că echipele noastre, şi în special fetele, s-au comportat în ge­neral bine, aflîndu-se într-un vizibil progres în comparaţie cu anul trecut. Pînă la campionatele republicane şi balcanice, pentru care ne pregătim în prezent, sunt încă multe lucruri de pus la punct...“. Boberii - pe pirtia de la Piatra Arsă PIATRA AR­SA (prin tele­fon de la Nicolae Sbârcea).­­ La sfîrşitul sâptă­­mînii trecute, pe pîrtia-şcoală din vecinătatea ca­banei Piatra Ar­să s-a disputat primul concurs al anului com­­petiţional de bob. întrecerile — dotate cu „Cupa Prahova“ — s-au bucurat de un frumos succes, la start fiind prezente 22 de echipaje aparţinind unor cluburi şi asociaţii sportive din Bucureşti, Sinaia şi Bra­şov. La sfîrşitul celor patru manşe, clasamentul general are în frunte, în ordine, echipajele : Eugen Bog­dan—Şt. Panaitescu (Clubul schi-bob Sinaia), N. Stavarache—I. Popa (Ar­mata Braşov), I. Benghiu—Marian Niculescu (Bucegi Sinaia). Cea mai rapidă coborîre pe pirtia de la Pia­tra Arsă (lungime­­ de 400 m, 6 vi­raje) a efectuat-o echipajul V. Sto­­ian—V. Juncu (Clubul schi-bob Si­naia) — 21”85/100. Pe aceeaşi pîrtie, astăzi şi mîine va avea loc o nouă competiţie — „Cupa Sinaia“. (Urmare din pag. I) aplicării hotărârii. Iată un şir îndea­juns de lung de exemple: în cadrul Institutului politehnic din Timişoara, la facultăţile de construcţii, de me­canică, de chimie şi de mecanică agricolă educaţia fizică în anul al II-lea de studii este menţinută în situaţia de disciplină facultativă ! Aceasta în timp ce la electrotehnică, una dintre cele mai dificile facultăţi ale aceluiaşi institut, educaţia fizică este prevăzută, normal, conform ho­tărârii, drept obligatorie. Aceleaşi diferenţe stridente de optică în­tre consiliile profesorale se întâlnesc şi în sinul altor instituţii de învăţă­­mânt superior. La Facultatea de calcul economic şi cibernetic din ca­drul A.S.E. Bucureşti, educaţia fizică a fost total exclusă din planul de în­văţământ al anului II, iar la faculta­tea de comerţ exterior ea nu mai figurează printre disciplinele obli­gatorii începind cu semestrul al II-lea. La Institutul de construcţii Bucureşti, de la 1 noiembrie 1971, educaţia fizică nu se mai predă obli­gatoriu la facultăţile de construcţii civile, de construcţii feroviare, dru­muri şi poduri, de construcţii hidro­tehnice, de maşini şi utilaje pentru construcţii, dar se menţine normal în planurile de învăţămînt, pentru ambele semestre, în cadrul facultăţii de instalaţii. Lista ar mai putea fi completată cu exemple şi din alte centre universitare. In general, motivările situaţiei a­­rătate sunt aproape identice : progra­mul studenţilor e încărcat, nu mai suportă a fi supraîncărcat cu încă o disciplină obligatorie, adică educaţia fizică. Probabil, o contraargumentare nici nu mai e necesară pentru ma­joritatea cititorilor. Totuşi, nu pu­tem să nu observăm că „disciplina“ despre care vorbim este singura ce nu cere studiu teoretic, nici teme pentru „acasă“, nici lucrări supli­mentare de laborator. Iar, fiindcă orele de sport au loc după orele de efort intelectual sau intre acestea, mai degrabă se poate zice că ele „descarcă“ programul decit îl „încar­că“, datorită faptului că în condiţiile de mai sus efortul fizic relaxează, în­tr-un anumit sens, odihneşte pe student. Acestea sunt, fireşte, lucruri simple şi bine ştiute ; între altele, au stat şi ele la baza hotărîrii de a se extinde obligativitatea educaţiei fi­zice şi sportive în anul al II-lea de studiu. Surprinde, de aceea, pe de-o parte, modul în care unele consilii profesorale consideră că pentru ele e facultativă traducerea în practică a unei hotărîri superioare obliga­torii, iar pe de alta, modul în care direcţiile generale de specialitate ale ministerului trec cu vederea şi a­probă planuri de învățămînt ce nu sunt conforme cu hotărirea colegiului propriului lor minister. Și, apoi, este o cale foarte comodă de eludare a chestiunii : cine răspunde de în­cărcarea excesivă a anumitor pro­grame de studiu ? Sau poate se con­sideră că­ prin eliminarea educaţiei fizice, respectiv prin micşorarea re­zistenţei fizice a studentului, se re­alizează „despovărarea“ ?. In­directă legătură cu discuţia despre îmbunătăţirea educaţiei fizice şcolare se ridică problema specială a elevilor din învăţămîntul profesio­nal. La amintita şedinţă a colegiului ministerului, în contrasens cu opinia generală al cărei curs viza perfec­ţionarea sistemului de educaţie fizică în toate formele de învăţămînt, s-a făcut auzită o propunere de redu­cere a numărului de ore ale acestei discipline în şcolile profesionale. Atunci, mai mulţi vorbitori, printre care şi reprezentanţii sindicatelor şi ai U.T.C., îşi exprimaseră dezapro­barea faţă de o asemenea propu­nere. Totuşi, în planul de măsuri, care în ansamblu, repetăm, a re­flectat grijă pentru dezvoltarea fizică a tineretului studios, s-a pre­văzut reducerea de la două la o oră săptămînal în şcolile profesionale. Se pornea atunci de la părerea pre­concepută că potenţialul biomotric (altfel spus, capacitatea fizică de efort) al elevilor din învăţămîntul profesional ar fi mai bun decit al colegilor lor de vîrstă din licee ; în plus, se considera că, întrucât in pro­gramul acestui tip de şcoli ponde­rea activităţii practice este de 80 la sută, aceasta ar permite reducerea numărului de ore de educaţie fizică, în teorie, o asemenea argumentare era pasibil de combătut, se puteau chiar furniza unele date foarte con­cludente, se putea aduce şi do­vada unui studiu al dispensaru­lui pentru sportivi din Bucu­reşti prin care se arăta că, la un lot de 3 115 elevi (din şcoli cu profil diferit), devii din şcolile pro­fesionale prezintă un procent mai ridicat de deficienţi fizici (în spe­cial, deviaţii de xiloană) decit alte categorii de şcolari. Totuşi, lipsea un studiu mai larg şi concludent în această direcţie şi, astfel, în peste 400 de şcoli cu aproape 200 000 de elevi între 15 şi 18 ani, programul de educaţie fizică s-a înjumătăţit ca ore de practicare. Un foarte recent studiu complex oferă date care ne permit să­­afir­măm astăzi cu toată convingerea că măsura în discuţie constituie o gre­şeală ce se cere înlăturată în viito­rul an şcolar. Lucrarea despre care vorbim — efectuată de Centrul de cercetări ştiinţifice al C.N.E.F.S., cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului , are drept temă studierea potenţialului biomotric al populaţiei şcolare din învăţămîntul profesional şi a fost întreprinsă a­­supra unui lot de 4 938 elevi, ceea ce reprezintă 2,5 la sută din numărul total al elevilor din această formă de învăţămînt (în limbaj statistic­­matematic, un astfel de procent con­feră lotului caracteristica de eşantion semnificativ). Concluzia studiului este fermă : ....elevii şi elevele şco­lilor profesionale prezintă indici de creştere somatică şi dezvoltare mo­­trică mai slabi decit colegii lor de liceu“. Cei mai slabi indici, chiar comparativ cu­­ alte specialităţi din şcolile profesionale, îi are larga ca­tegorie a viitorilor strungari, fre­zori şi raboteri, aceasta datorită fap­tului că aria de mişcare este mai redusă Dacă ţinem seama că ac­tivitatea statică cuprinde 80 la sută din program, iar restul, 20 la sută, sunt lecţiile teoretice, adică de asemenea, sedentarism,­­ vedem care este situaţia viitorilor muncitori ca­lificaţi, aflaţi acum tocmai într-o perioadă de definitivare a creşterii şi dezvoltării lor somato-funcţio­­nale. în fond, în acest context se­dentar, singura activitate cu caracter compensator rămîne exclusiv ora de educaţie fizică, din păcate una sin­gură pe săptămînă. De aceea, nu putem decit să sub­scriem la concluzia studiului men­ţionat care spune : „Necesitatea ac­tivităţilor cu caracter de compensare şi chiar de supracompensare, intr-o perioadă de viaţă în care organis­mul acestor vlăstare este supus la adaptări şi supraadaptări (datorită provenienţei rurale a majorităţii elevilor), mai mult decit la colegii lor de vîrstă din licee, nu numai că nu justifică măsura de reducere a orelor de educaţie fizică, dar impune chiar înmulţirea acestora“. „Sportul este obligatoriu ...dar in mod facultativ“ Flacăra olimpică in drum spre Sapporo Flacăra olimpică — ce va consuma la Sapporo, în timpul Jocurilor, aproape 40 de tone de petrol li­chefiat — a ajuns joi dimineața, la orele 8.55, în insula Hokkai­do, unde va avea loc „Olimpiada albă“. Va­sul „Taisetsu Maru“, care a transportat-o prin strâmtoarea Tsu­­garu, pe sub care se află în construcţie cel mai mare tunel sub­marin de cale ferată din lume, intre insu­lele Hokkaido şi Hon­shu, a fost escortat de cinci distrugătoare ale marinei militare japo­neze pînă în portul Hakodate, unde a fost preluată de o echipă de tineri sportivi în pre­zenţa guvernatorului Hokkaido, Naohiro Do­­gakinai. Sirenele tu­turor vaselor din port au răsunat, în timp ce trei torţe au fost a­­prinse de la flacăra adusă de vas, urmînd ca ele să ajungă la Sapporo, pe trei rute diferite, la 2­9 ia­nuarie, în satul olimpic, unde există deja acea at­mosferă caracteristică marilor întreceri spor­tive, printre primii sportivi sosiţi se află şi boberii români. îm­preună cu echipele de bob ale Canadei şi Suediei, ei au început antrenamentele pe pir­ita de bob de pe mun­tele Teine, încă de a­­cum o săptămînă. Zia­rul „The Japan Times“, care anunţă aceste antrenamente, arată că boberii celor trei ţări „sunt primii care au folosit pirtia, fiecare echipă cobo­rând cu multă precau­ţie, folosind de multe ori frânele“. După pri­mele încercări, ei au apreciat că pirtia este bună, amintind in multe privinţe de cea din Grenoble. Echipa de bob a Italiei, sosită la Sapporo fără să se anunţe în prealabil, i-a impresionat cel mai mult pe experţii japonezi, care apre­ciază că „italienii co­boară ca in cursele de automobile“. Deocam­dată, aprecierile se fac „după ochi“, pîr­­tiile nefiind deschise oficial şi deci cobori­­rile nu sunt cronome­trate. Echipajele vor începe să cunoască exact ce pot începind de vineri, cînd va fi instalată celula foto­­electrică. Pe patinoarul de viteză de la Mako­­manai, unde va avea loc ceremonia oficială de deschidere, primii şi-au făcut apariţia patinatorii australieni. Curind insă ei au fost nevoiţi să-şi întrerupă antrenamentele, deoa­rece vîntul puternic şi ninsoarea au aşternut pe pistă un strat gros de zăpadă, făcînd-o pentru o perioadă im­practicabilă. în ulti­mele zile, oficialităţile Jocurilor Olimpice de iarnă au manifestat nelinişte faţă de o oarecare încălzire a vremii, dar nu pentru că aceasta ar duce la topirea zăpezii, ci pentru că s-ar putea să apară acel feno­men „Doka­yuki“ — aşternerea, in citeva ore, a unui strat de zăpadă de un metru — creindu-se astfel o dificultate în plus e­­chipelor însărcinate cu întreţinerea piste­lor şi pirtiilor de con­curs. A început şi aci „jo­cul pronosticurilor“. După cum scriu zia­rele, pe lista marilor favoriţi se află şi japo­nezii Yukio Kasaya (la sărituri cu schiurile), Yuko Ohtaka (la să­niuţe femei). După cum scrie „Mainichi Daily News“, la biat­lon, echipa japoneză are o sarcină dificilă, pentru a se clasa în­tre primele, avînd de luptat cu rivali foarte bine pregătiţi, cum sunt echipele Polo­niei, României, R. D. Germane, Norvegiei, U.R.S.S. La hochei pe gheaţă se anunţă o luptă strânsă intre echipele Norvegiei, Japoniei, U.R.S.S., Cehoslovaciei, S.U.A. şi Elveţiei. Comitetul de orga­nizare al Olimpiadei aşteaptă cu maxi­mă atenţie, desigur, hotărârea definitivă a C.I.O. cu privire la situaţia schiorilor con­sideraţi non-amatori în accepţia preşedin­telui Comitetului O­­limpic Internaţional, Avery Brundage. Zia­rele japoneze cuprind ample relatări pe a­­ceastă temă, sugerînd ca, pentru a nu se pune în pericol jocu­rile ca atare, întrece­rile de schi să conteze in cadrul unui cam­pionat mondial, în ciuda acestei con­troverse, la Sapporo „febra olimpică“ creş­te de la o zi la alta, în timp ce tot mai mulţi sportivi şi ofi­cialităţi sosesc în a­­ceastă insulă din nor­dul îndepărtat al arhi­pelagului japonez. FI. TUIU La Tuşnad sunt în plină desfăşurare campionatele de patinaj viteză. Vre­mea favorabilă, preocupările organizatorilor şi forma bună a concurenţi­lor contribuie deopotrivă la frumuseţea întrecerilor, spre satisfacţia nume­roşilor spectatori, majoritatea oameni ai muncii veniţi la odihnă, şi a spe­cialiştilor. In fotografie , pe pista de gheaţă a lacului Ciucaş, un grup de patinatori se „încălzesc" înaintea startului De ieri, Clujul găzduieşte CAMPIONATELE INTERNAŢIONALE DE TENIS DE MASĂ ALE ROMÂNIEI CLUJ (prin telefon, de la Paul Radvani).­­ Duminică dimineaţa, în sala sporturilor din localitate au în­ceput campionatele internaţionale de tenis de masă ale României, la care sunt prezenţi jucători şi jucătoare de pe trei continente, reprezentînd 10 ţări : Anglia, Bulgaria, Cehoslovacia, R. P. Chineză, Cuba, R. D. Ger­mană, Iugoslavia, Polonia, Ungaria şi România. Prezenţa la Cluj a va­loroşilor jucători chinezi (campioni mondiali la echipe masculine), a sportivei Li Li (semifinalistă la cam­pionatele mondiale de la Nagoya), a campionilor R. D. Germane (Bernd Raue şi Doris Hovestadt), a campi­oanei Poloniei (Woznicza Witold), alături de cele mai bune „palete“ ale ţării noastre, în frunte cu Maria Alexandru şi Şerban Doboşi, asigură competiţiei o ridicată valoare teh­nică. Proba inaugurală a întrecerii (cea pe echipe) la care iau parte 15 for­maţii masculine şi 14 feminine, a prilejuit partide interesante, viu disputate. N-a lipsit mult să con­semnăm chiar o surpriză de propor­ţii : eliminarea mimei reprezentative masculine a R. P. Chineze de către formaţia R. D. Germane. Tot o in­­tîlnire echilibrată au furnizat selec­ţionatele Poloniei şi României . In final — contînd pe­ constanţa de for­mă a lui Şerban Doboşi — echipa noastră s-a impus, obţinînd califica­rea în semifinale. La fete, lupta pentru primele locuri se va da între jucătoarele chi­neze şi române, prezente în semifi­nale cu cite două formaţii. Şi acum rezultatele tehnice din în­trecerile pe echipe disputate dimi­neaţa : Băieţi : turul I : R. D. Ger­mană — România IV 3—0, R. P. Chi­neză I — Iugoslavia II 3—1, România I — Bulgaria 3—0, Polonia — Anglia 3—0, Ungaria — România III 3—0, R. P. Chineză II — Cuba 3—1, R. S. Cehoslovacă — România II 3—2 . Sferturi de finală : R. P. Chineză I — R. D. Germană 3—2, România I — Polonia 3—2, R. P. Chineză II — Ungaria 3—1, Iugosla­via I — Cehoslovacia 3—0. Fete : turul I : Polonia — România III 3—0, R. D. Germană — Iugosla­via 3—0, România II — Anglia 2—0, Ungaria — Cuba 3—1, R. P. Chineză II — Bulgaria 3—0, Cehoslovacia — România IV 3—0 ; Sferturi de fi­nală : R. P. Chineză I — Polonia 3—0, România II — R. D. Germană 3—0, R. P. Chineză II — Ungaria 3—1, România I — Cehoslovacia 3—1. Probele individuale se dispută as­tăzi și mîine. ★ N. N. — Pînă la închiderea primei ediţii a ziarului nu ne-au parvenit rezultatele fi­nale ale competiţiei pe echipe. • •• Săniuţa zboară, zboară TÎRGU JIU (corespondentul ,.Scân­teii“, M. Dumitrescu) . Acoperită cu un strat de zăpadă suficient de gros pentru a face săniuţele să „zboare“, Dealul Tirgului , cum este denumită panta în faţa căreia se deschide în­treaga panoramă a municipiului Tîrgu Jiu, a găzduit ieri tradiţiona­lul concurs anual rezervat copiilor, denumit „Săniuţa de aur“. Timp de câteva ore, organizatorii (Inspectora­tul şcolar judeţean şi Consiliul jude­ţean pentru educaţie fizică şi sport Gorj) s-au văzut în faţa unor „mari probleme “ puse de sutele de concu­renţi, prezenţi la startul curajului şi al îndemînării. Palpitantele curse au ocazionat, nu o dată „tumbe de mare atracţie“ (şi distracţie, bine­înţeles) pentru spectatori, pentru concurenţi. ★ PLOIEŞTI (corespondentul „Scîn­­teii“, C. Căpraru).­­ Ieri, în masivul Bucegi au avut loc nmeroase între­­ceri sportive de masă. În apropierea cabanei „Cuibul Dorului“ a avut loc­ faza judeţeană a întrecerii „Săniuţa de argint“, organizată de Comitetul judeţean al U.T.C. Dîmboviţa, la care au participat 120 de tineri. Pe pîr­­tiile Furnica şi Vîrful cu Dor s-au desfăşurat, de asemenea, întreceri de schi pentru turiştii străini care se află ,în vacanţă La Sinaia. Pentru schiorii începători, la Poiana Stînii, sub atenta îndrumare a antrenorilor locali, au avut loc concursuri cu pre­mii. AUTOMOBILISM­­A ÎNCEPUT „RALIUL MONTE CARLO“ După primele 24 ore de cursă, în cel de-al 41-lea raliu automobilistic Monte Carlo, 250 de echipaje aleargă pe diferitele trasee. De la start s-au înregistrat pînă acum numai 3 aban­donuri. în general, starea șoselelor este bună și chiar pe itinerariul re­putat ca fiind cel mai dificil (Atena— Belgrad), cele 30 de echipaje au mers bine de la plecare pînă la punctul terminus, la Belgrad, unde temperatura este cu 5 grade deasu­pra lui zero. Cele mai proaste con­diţii atmosferice le-au întimpinat concurenţii plecaţi din Monte Carlo, care în regiunea Lozere au fost sur­prinşi de o furtur­ă de zăpadă şi au avut de înfruntat dificultăţile po­leiului. în tot cursul nopţii, maşini speciale de curăţat zăpada au lu­crat pentru a permite echipajelor să treacă mai departe. Pe traseul Frankfurt pe Main a fost înregis­trat abandonul italienilor Perazio- Falletti (Lancia). DIN LUMEA LARGĂ LONDRA. — Proba de simplu băr­baţi din cadrul turneului internaţio­nal de tenis de la Londra a fost câştigată de americanul Cliff Richey, care l-a învins in finală cu 7—5, 6—7, 7—5, 6—0 pe compatriotul său Clark Graebner. în partida pentru locul trei, Uie Năstase l-a învins cu 6—1, 6— 2 pe australianul Lewis Heod. In finala probei feminine, G. Williams (Anglia) a întrecut-o cu 5—7, 6—2, 7— 5 pe W. Shaw (Anglia). SAN FRANCISCO. — Citeva per­formanțe de valoare au fost înregis­trate cu ocazia concursului de atle­tism desfășurat pe teren acoperit la San Francisco. Cunoscutul atlet ame­rican Al. Feurbach l-a învins din nou pe Rand Matson (S.U.A.) in proba de aruncare a greutăţii. El a realizat 20,78 m, cu 27 cm mai mult decit Matson. Suedezul Isaksson a demon­strat o superioritate evidentă în proba de săritură cu prăjina, obţi­nînd primul loc cu 5,22 m. Campionul olimpic și recordmanul mondial la săritura în lungime, Bob Beamon (S.U.A.) și-a făcut o reintrare mo­destă. El a participat mai intîi la proba de triplu salt, unde s-a clasat pe locul 5 cu 15,05 m. In proba de săritură în lungime, Beamon a sărit, doar 6,60 m, ratind dreptul de a par­ticipa la finală. Proba a fost cîştigată de Annie Robinson, cu 7,80 m. WENGEN. — în cursul unui inter­viu televizat, cunoscutul schior aus­triac Karl Schranz a declarat că se va retrage din activitatea competiţio­­nală la sfîrşitul acestui sezon. Schranz, care este în vîrstă de 33 de ani, şi-a mai anunţat retragerea cu ani în urmă, revenind asupra aces­tei decizii. El a anunţat de data aceasta, cu toată seriozitatea, că re­nunţă la competiţii. MONTEVIDEO. — Selecţionata de fotbal a Uruguayului va întreprinde un turneu în Europa. Fotbaliştii uru­­guayeni vor juca între 27 și 31 mai două meciuri în compania echipei R. F. a Germaniei. în continuarea turneului, echipa uruguayană va în­­tîlni echipa Spaniei la Madrid sau Barcelona (7—10 iunie) și echipa Ita­liei la Milano sau Roma (14—18 iunie). MÜNCHEN. — In cadrul concursu­lui internaţional de schi de la Reit­­im­winkl (Bavaria), proba de şta­fetă 3x10 km a revenit echipei U.R.S.S. (Kurenkov, Vroţev, Aken­­tiev), care a realizat timpul de 1 h 54’48”5/10. Pe locul doi s-a clasat formaţia R. F. a Germaniei — 1 h 55’59”9/10. PRAGA. — A început concursul internaţional de schi de la Stary Smokovec (Tatra). Proba feminină de slalom uriaş a revenit Patriciei Storpaes (Italia), cronometrată în 1’26” 23/100. Au urmat în clasament Daniela Viberli (Italia) — 1*27” 12/100 si Ana Popova (Cehoslovacia) — 1’27” 14/100. Concursul se desfăşoară in cadrul „Cupei Europei“. VARŞOVIA. —­in runda a 5-a a turneului internaţional de şah pentru juniori de la Varşovia, Grünberg (R. D. Germană) l-a învins pe Bu­­galski (Polonia). Horia Astman (România) a pierdut, cu piesele ne­gre, în faţa polonezului Szimczak, în clasament conduc Szimczak şi Grünberg, cu câte 4 puncte. HAGA. — După consumarea a 10 runde, in turneul internaţional de şah de la Wijk Aan ,Zee, conduce marele maestru maghiar Lajos Por­­tisch cu 8 puncte, urmat de Browne (Australia) Hort (Cehoslovacia), Po­­mar (Spania) cu cite 5,5 puncte fie­care. în runda a 10-a s-au înregis­trat următoarele rezultate : Ado­rian—Porlisch 0—1 ; Donner—Smîslov 0— 1 ; Hort—Pomar 1—0 ; Browne— Smejkal 0—1 ; Liuboievici—Hartoch 1— 0 ; Savon—Ree remiză ; Benkő— Langeweg remiză. PAGINA 3 Plecarea tovarăşului Ştefan Peterfi la funeraliile regelui Frederik al IX-lea al Danemarcei Duminică a plecat spre Copenhaga vicepreşedintele Consiliului de Stat, Ştefan Peterfi, reprezentant perso­nal al preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, la funera­liile regelui Frederik al IX-lea al Danemarcei. La plecare, de la aeroportul Oto­­peni, vicepreşedintele Consiliului de Stat a fost salutat de Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Vasile Gliga, adjunct al minis­trului afacerilor externe, funcţionari superiori din M.A.E. A fost prezent, de asemenea, am­basadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Danemarcei în România, Torben Busch-Nielsen. (Agerpre­s) A apărut revista „LUPTA DE CLASĂ" numărul 1 (ianuarie) 1972 Numărul pe luna ianuarie publică articolele : „Societatea socialistă multilateral dezvolta­tă, etapă nouă a revoluţiei eco­­nomico-sociale“ de MANEA MANESCU, „Preţurile în an­samblul mecanismului de con­ducere a economiei“ de GHEOR­­GHE GASTON MARIN, „Con­tradicţiile şi rolul lor în dina­mica dezvoltării societăţii so­cialiste“ de ION ŞERBANESCU, „Raporturile dintre stat şi ce­tăţeni în contextul perfecţionă­rii democraţiei socialiste“ de ANITA M. NASCHITZ, „Acti­vitatea ideologică şi politică­­educativă, componentă a vieţii universitare“ de CORNEL PA­COSTE şi „Consideraţii cu pri­vire la folosirea fondului fun­ciar în agricultura noastră“ de NICOLAE POPESCU. Revista mai publică spre dez­batere : Programele orientative ale cursurilor de „Socialism ştiinţific“ şi „Doctrine politice contemporane“, iar la rubri­ca „CONSULTAŢII“ articolul „Imperativul negocierilor în condiţiile epocii contemporane“ de CONSTANTIN VASILIU şi IONEL CLOŞCA. Sunt inserate şi comunicările prezentate de OCTAVIAN OR­BAN, ION GANEA, ION AN­­GHELOIU, DUMITRU I. DU­MITRU, VIRGIL DOBRIN, GH. STANCIULESCU, DINU BUZNEA, GEORGE BONDEI, CORNELIU SOARE, VASILE SECAREŞ, VASILE IONEL, CONSTANTIN ŞANDRU, TRA­­IAN GROZEA în cadrul sesiu­nii ştiinţifice cu tema „Revo­luţia ştiinţifică şi tehnică şi im­plicaţiile ei în domeniul mili­tar“ organizată de ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI PO­LITICE, CENTRUL DE STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIE ŞI TEORIE MILITARĂ, ACA­DEMIA MILITARĂ şi EDITU­RA MILITARĂ. La rubrica „DOCUMENTAR" sunt publicate articolele „Evo­luţia in perspectivă a popu­laţiei României“ de ROMAN CRESIN şi „Lupta popoarelor africane pentru lichidarea ul­timelor citadele ale colonialis­mului“ de AUGUSTIN BUM­BAC, iar la rubrica „DIN VIA­ŢA PARTIDELOR COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI“ este inse­rată „Rezoluţia celui de-al XXXII-lea Congres Naţional al P.C. din Marea Britanie pri­vind unitatea, partidul comu­nist şi lupta pentru socialism“. Revista mai cuprinde rubrica „CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE“ în cadrul căreia DAN BABAN semnează articolul „Investigări valoroase în istoria partidului“ rubrica „REVISTA REVISTE­LOR" care înglobează notele : „VIITORUL SOCIAL . O nouă tribună social-ştiinţifică“ (IOA­NA AMNEANU, A­MIRIT CRIŞAN), „REVISTA DE STA­TISTICA : Măsură pentru... mă­sură" (TEODOR BRATEŞ), „ÎNVĂŢĂMÎNTUL PROFESIO­NAL ŞI TEHNIC : O publicaţie care nu şi-a găsit încă profilul adecvat" (M. DRAGOMAN), „ENTREPRISE" , „Era sfidării europene" (A. O.). Rubrica „Faptul economic şi semnifica­ţia sa" încheie ca de obicei nu­mărul. Cascadele de forţă şi lumina ale Oltului (Urmare din pag. I) terea instalată în hidrocentrala elec­trică de la Bicaz — din care circa 630 MW pe cascada Dăeşti — Dună­re. Aceasta din urmă reprezintă o putere instalată echivalentă cu cea a hidrocentralei t-bicaz, cascada aval de Bicaz, pilus hidrocentrala Argeş. O caracteristică demnă de subliniat a acestor amenajări este faptul că, în pofida unor condiţii naturale din­tre cele mai diferite, precum şi a problemelor variate legate de siste­matizarea locală, s-a reuşit încadra­rea lor în numai trei tipuri princi­pale de cădere ; aceasta permite o tipizare avansată a echipamentelor şi construcţiilor. Din lacurile de acumulare ale cas­cadei, în special de pe sectorul aval de Slatina, se vor preleva prin că­derea liberă sau prin pompaj im­portante debite pentru irigarea unor vaste suprafeţe de teren agricol. Po­tenţialul tehnic irigabil al bazinului Olt împreună cu cel al riului Ve­dea, de care este legat din punctul de vedere al gospodăririi apelor, în­sumează 820 000 ha, ceea ce echiva­lează cu suprafaţa incintei îndiguite a Insulei Mari a Brăilei înmulţită de peste 11 ori ; numai 100 000 din a­­cestea dispun de apă în regim neamenajat. Pentru a asigura debi­tele necesare irigării unor suprafeţe suplimentare, se vor folosi în pri­mul rind volumele acumulate în lacurile cascadei de pe sectorul Dă­ești—Dunăre care totalizează 370 milioane metri cubi, în vederea dez­voltării mai departe a irigaţiilor este prevăzută crearea unor lacuri de a­­cumulare de mare capacitate, ale că­ror amplasamente se găsesc în a­­monte de Făgăraş, în zona defileu­lui, cit şi pe sectorul aval de Slati­na. în perioadele cînd sunt debite disponibile pe Dunăre, acestea vor putea fi folosite pentru acoperirea necesarului irigaţiilor sau acumulate in lacuri, p­e zona cea mai din aval, deoarece treptele corespunzătoare ale cascadei vor fi echipate cu gru­puri reversibile turbină-pompă. Cu toate că zona aferentă riului Olt este dens populată, dezvoltată e­­conomic şi intens utilizată agricol, prin concepţia de realizare a lacu­rilor de acumulare s-au evitat la ma­ximum dezafectările de terenuri pre­ţioase, construcţii şi obiective eco­nomice, folosindu-se in general su­prafeţe inutilizabile agricol, slab productive, sau de importanţă re­dusă. Pe lingă obiectivele energetice şi hidroameliorative menţionate, sche­ma de amenajare satisface şi cerin­ţele tuturor celorlalte ramuri ale e­­conomiei naţionale şi populaţiei. Astfel, se asigură posibilitatea pre­levării debitelor necesare alimentă­rii cu apă potabilă şi industrială a tuturor consumatorilor, la valori care nu pot fi asigurate în condiţii naturale Această apa va putea fi prelevată din lacurile de acumulare ale cascadei, fără a fi nevoie de construirea unor baraje de priză , datorită acestui element, calitatea a­­pei va fi mai bună prin decantarea în lacuri a aluviunilor. Lacurile de acumulare şi canalele cascadei vor putea fi utilizate pen­tru navigaţia comercială şi de agre­ment prin realizarea de ecluze la nodurile hidrotehnice şi lucrări de a­­dincire a şenalului. Astfel, există po­sibilitatea creării unei căi naviga­bile de mare importanţă pentru zo­nele aferente. Totodată, oglinzile de­ apă ce se vor realiza vor fi utilizate pentru piscicultura intensivă, esti­­mîndu-se că în condiţiile unei ape de bună calitate producţia de peşte va putea atinge 7300 tone anual. Pe parcursul elaborării studiului­­cadru, print­r-o colaborare strînsă cu forurile centrale şi organele locale care coordonează problemele siste­matizării teritoriului şi localităţilor, s-a ajuns la soluţii ale lucrărilor hi­drotehnice care rezolvă în mod fa­vorabil dezvoltarea urbanistică. Prin crearea a numeroase luciuri de apă avantajos amplasate, se deschid perspective de dezvoltare a unor zone de agrement şi odihnă. Dispu­nerea nodurilor hidrotehnice, corela­tă cu necesităţile dezvoltării reţelei rutiere, favorizează realizarea unui mare număr de treceri de şosele peste rîu şi rezolvarea favorabilă a unor noduri de căi de comunicaţie. Realizarea lucrărilor cascadei se va răsfrînge în mod deosebit de fa­vorabil asupra combaterii efectelor distructive ale apelor, prin regula­rizarea scurgerii, reţinerea unei părţi din volumul viiturilor in lacurile de acumulare, apărarea de inundaţii a unor importante suprafeţe prin di­gurile de pe conturul lacurilor şi cele ale canalelor ; în total, vor fi scoase de sub inundaţii periodice circa 65 000 ha. Execuţia primelor amenajări din cascada riului Olt a fost „atacată“, cu începere din anul 1970, în zonă oraşului Rm. Vâlcea. Cele trei hidro­centrale : Rm. Vilcea, Govora şi Dă­eşti sunt situate într-o zonă de con­centrare maximă a potenţialului hi­droenergetic, lucrările fiind legate şi de necesităţile asigurării cu apă a industriei, în rapidă dezvoltare, din zona Rm. Vîlcea—Govora, de trece­rile rutiere în curs de realizare, de prevederile schiţei de sistematizare a oraşului Rm. Vîlcea. Aceste ame­najări vor beneficia de debitele re­gularizate de hidrocentrala de pe Lo­tru­, principalul afluent al Oltului. Intrarea în funcţiune a acestor trei hidrocentrale, totalizînd o pute­re instalată de 128 MW şi o produc­ţie medie de 376 milioane kWh/an, este eşalonată pînă în 1975. In anii ce urmează va continua realizarea cascadei prevăzute în studiul-cadru prin începerea unor noi obiective , se va completa, în primul rind, a­­menajarea sectorului Dăeşti—Govo­ra prin construirea uzinei Ostroveni- Rîureni (48 MW) şi se va continua cu hidrocentralele din aval de pe sectoarele Govora—Drăgăşani (4 u­­zine, totalizînd 153 MW) şi Drăgă­şani—Slatina (3 uzine, totalizînd 106 MW). Ulterior, corelat cu programul de dezvoltare a lucrărilor hidroame­liorative, se va trece la execuţia a­­menajărilor între Slatina şi Dunăre şi a acumulărilor importante, pre­cum şi a hidrocentralelor din amon­te de Dăeşti şi, în special, din zona de defileu a Oltului — zonă de in-­ teres preponderent energetic. Analizarea şi aprobarea de către Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a studiului-cadru al riului Olt des­chid un front larg lucrărilor de va­lorificare integrală şi complexă, în condiţii tehnice şi economice optime, a unei importante resurse naturale a ţării

Next