Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)
1972-01-14 / nr. 9027
SCINTEIA—vineri 14 ianuarie 1972 A Încheierea vizitei delegaţiei Partidului Socialist Popular din Danemarca Delegaţia Partidului Socialist Popular din Danemarca, condusă de Sigurd Omann, preşedintele partidului, deputat în Parlamentul danez, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în ţara noastră, a părăsit joi dimineaţa Capitala. Din delegaţie au făcut parte Gert Petersen, Jens Margaard, Henning Philipsen, membri ai Comitetului Executiv al P.S.D. din Danemarca, deputaţi în Parlamentul danez, şi Anders Uhrskov, membru al Comitetului Executiv al partidului. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Roman Moldovan, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Vela, membru supleant al C.C. al P.C.R., şi Gheorghe Şoima, vicepreşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România, de activişti de partid. (Agerpres) COMUNICAT COMUN Delegaţia Partidului Socialist Popular din Danemarca, condusă de Sigurd Omann, preşedintele partidului, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, în perioada 6—13 ianuarie 1972, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Delegaţia a fost formată din : Gert Petersen, Jens Margaard, Anders Uhrskov şi Henning Philipsen, membri ai Comitetului Executiv al P.S.P. din Danemarca. Cu acest prilej au fost vizitate întreprinderi industriale, obiective social-culturale şi turistice din Capitală şi din judeţele Argeş şi Braşov, oaspeţii fiind întîmpinaţi pretutindeni într-o atmosferă de cordialitate şi prietenie. Delegaţia P.S.P. din Danemarca a fost primită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R. In cadrul convorbirilor au fost abordate probleme de interes comun şi s-a efectuat un schimb de vederi privind viaţa politică internaţională, precum şi unele probleme ale mişcării muncitoreşti. In cursul vizitei, delegaţia s-a întilnit cu delegaţia C.C. al P.C.R., formată din tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Roman Moldovan, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Vela, membru supleant al C.C. al P.C.R., şi Gheorghe Şoima, vicepreşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România. Intr-un spirit de cordialitate, delegaţiile au făcut un schimb de informaţii privind activitatea şi preocupările actuale ale P.C.R. şi ale P.S.P. din Danemarca, precum şi alte probleme care interesează ambele partide. In acest cadru, ele au subliniat relaţiile prieteneşti statornicite între P.C.R. şi P.S.P. din Danemarca, exprimînd deopotrivă dorinţa de a le dezvolta şi diversifica pe mai departe şi apreciind că ele servesc adîncirii raporturilor de colaborare, pe planuri multiple, între România şi Danemarca, corespunzător intereselor reciproce, cauzei păcii şi colaborării internaţionale. In cursul convorbirilor, reprezentanţii celor două partide au relevat marea însemnătate pe care o are pentru asigurarea păcii în Europa, în lumea contemporană, înfăptuirea unui eficient sistem de securitate, care să ducă la destindere, la îmbunătăţirea raporturilor de colaborare dintre state, la lichidarea forţei şi ameninţării cu forţa, ca mijloc de soluţionare a problemelor litigioase. Ambele partide s-au pronunţat pentru trecerea la pregătirea multilaterală a Conferinţei generale europene pentru securitate, cu participarea tuturor statelor interesate, menită să contribuie la crearea unui sistem de angajamente ce trebuie să asigure integritatea teritorială, suveranitatea, neamestecul în treburile interne, egalitatea în drepturi şi independenţa tuturor statelor şi să permită depăşirea treptată a actualei divizări a continentului în grupări politico-militare. In condiţiile actuale, un rol important îl au promovarea şi extinderea raporturilor multilaterale dintre ţări, activizarea schimburilor economice şi tehnico-ştiinţifice şi, în acest cadru, înlăturarea barierelor care împiedică o colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică fructuoasă între toate statele din Europa, intensificarea contactelor şi schimburilor de vederi între factori de răspundere. Părţile au evidenţiat însemnătatea mobilizării celor mai largi forţe sociale şi politice, a opiniei publice europene, interesate in instaurarea unui climat de pace, înţelegere, securitate şi cooperare pe continent. Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Popular din Danemarca subliniază însemnătatea pe care ar avea-o pentru cauza păcii şi colaborării in Europa ratificarea tratatelor dintre U.R.S.S. şi R. F. a Germaniei, dintre aceasta şi R.P. Polonă. Ele au apreciat pozitiv acordul asupra Berlinului occidental, parafarea şi semnarea recentelor convenţii dintre cele două state germane, dintre R.D.G. şi Senatul Berlinului occidental, s-au pronunţat pentru recunoaşterea R.D.G., conform normelor dreptului internaţional, pentru primirea concomitentă a celor două state germane — R.D.G. şi R.F.G. — în cadrul O.N.U. Ambele partide consideră absolut necesară adoptarea de măsuri practice, efective, pentru stăvilirea şi lichidarea cursei înarmărilor, pentru înfăptuirea dezarmării şi, în primul rând, a celei nucleare, şi au subliniat necesitatea antrenării celor mai largi pături sociale, a maselor muncitoreşti şi populare la lupta pentru realizarea acestui obiectiv. Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Popular din Danemarca militează împotriva politicii imperialiste de dominaţie, agresiune sau ameninţare cu forţa, presiuni economice şi militare, de ingerinţe în treburile interne ale popoarelor. Ele se pronunţă pentru respectarea dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi alege liber calea dezvoltării şi regimul social, pentru participarea activă a tuturor ţărilor — mari sau mici — la soluţionarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, pentru lichidarea conflictelor şi focarelor de încordare, in conformitate cu interesele legitime ale popoarelor. Cele două partide şi-au reafirmat sprijinul şi solidaritatea deplină cu lupta poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii S.U.A. şi s-au pronunţat pentru retragerea trupelor americane din Indochina, pentru respectarea dreptului legitim al popoarelor vietnamez, laoţian şi cambodgian de a-şi decide singure soarta, fără ingerinţe din exterior. Cele două partide sunt pentru rezolvarea pe cale politică a conflictului din Orientul Apropiat, pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. Cele două partide au reliefat importanţa deosebită pe care o are unitatea de acţiune a tuturor partidelor clasei muncitoare, în ciuda deosebirilor de păreri în diferite probleme, a tuturor forţelor progresiste, patriotice, antiimperialiste, în lupta împotriva imperialismului, pentru victoria idealurilor libertăţii şi independenţei naţionale, a progresului social, păcii şi înţelegerii între popoare. Vizita delegaţiei Partidului Socialist Popular din Danemarca în Republica Socialistă România, convorbirile şi întîlnirile care au avut loc cu acest prilej au contribuit la o mai bună cunoaştere reciprocă, la extinderea relaţiilor prieteneşti dintre P.C.R. şi P.S.P. din Danemarca, in interesul întăririi prieteniei dintre cele două partide şi popoare, al unităţii tuturor forţelor antiimperialiste. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Campionatul de hochei pe gheaţă Dinamo a cîştigat derbiul de aseară : 4-2 cu Steaua Campionatul naţional de hochei — ce părea a nu-i interesa pe bucureşteni, dacă avem in vedere numărul, doar de ordinul zecilor, al celor aflaţi in tribunele patinoarului „23 August“ la cuplajele de luni şi marţi — a relansat pasiunea pentru acest frumos joc sportiv de iarnă , aseară, cu ocazia celor două derbiuri (unul al outsaiderilor : Agronomia Cluj — Avintul Miercurea Ciuc, iar altul al candidatelor la titlu : Steaua — Dinamo), afluenţa spectatorilor a atins „cote înalte" — peste 3 000 de persoane. Pe arena de gheaţă s-au întrecut mai întii echipele din Cluj şi Miercurea Ciuc. Victoria a revenit mai puţin aşteptat, celei de-a doua echipe cu scorul de 5—3 (3—0, 2—3, 0—0). Derbiul serii — de fapt derbiul de tradiţie al campionatelor ultimilor ani — a subliniat un fapt îmbucurător : Steaua şi Dinamo şi-au onorat fiecare prestigiul, au jucat cu mult mai bine decît în meciurile precedente şi — spre cinstea lor — au oferit momente de satisfacţie spectatorilor. Ceea ce a apărut, totuşi, surprinzător in derbiul de aseară este ritmul viu de joc al dinamoviştilor ; un resort ascuns a declanşat parcu energii nebănuite la fiecare dintre hocheiştii de la Dinamo. Există impresia că ori de cite ori au de jucat un meci cu Steaua — meci de mare miză — hocheiştii dinamovişti ştiu să se mobilizeze în mod exemplar. Desigur, ei sunt primii câştigaţi de pe urma unei asemenea „schimbări la faţă”. In primul tur al campionatului, Steaua a învins la mare luptă şi doar la limită (2—1) ; acum, Dinamo are satisfacţia unei frumoase victorii, la un scor mai bun : 4—2 (1—1, 2—0, 1-1). — Pe cine aţi remarcat în partidele de aseară ? V. Militaru, secretarul general al federaţiei de specialitate, ne-a răspuns : „în ordinea meciurilor — Gali, Texe/ portarul Roth (Agronomia Cluj), Başa, Szabó Iuliu (Avintul Miercurea Ciuc), Varga, Kalamar, Gheorghiu (Steaua), Huţami, Pană, Florescu (Dinamo). Am remarcat, totodată, nota de deplină sportivitate şi calitatea în progres a jocurilor. Cu toţii dorim ca astfel de constatări să nu rămână „izolate“. Victoria de ieri a dinamoviştilor lasă deschisă lupta pentru titlu, făcind mult mai interesante meciurile din turul III al campionatului, meciuri ce vor fi reluate miine pe același patinoar. I. D. CAMPIONATE EUROPENE O Bob In staţiunea elveţiană de sporturi de iarnă Saint Moritz au început ieri campionatele europene de bob. După disputarea primelor două manşe, in proba echipajelor de două persoane conduce R. F. a Germaniei I (Floth— Bader) — 2’24”35/100. Pe locurile următoare se află echipajele R. F. a Germaniei II (Zimmerer—Utzschneider) — 2’34”82/100 și Elveţiei I — 2’36”04/100. Echipajul prim al României, format din Stavarache—Juncu, se află pe locul 18, iar echipajul secund al României (Stoian—Panaitescu) ocupă locul 26. Astăzi au loc Ultimele două manşe. • Patinaj artistic Campionatele europene de patinaj artistic au continuat joi la Göteborg cu desfăşurarea primelor trei figuri impuse la feminin. In clasament, pe primul loc se află în prezent marea favorită, austriaca Beatrix Schuba, cu 536 puncte, urmată de C. Waller (Elveţia) — 489,6 puncte şi R. Trapanese (Italia) — 433,9 puncte. întoarcerea delegaţiei P.C.R. din Chile Joi seara s-a înapoiat în Capitală, venind din Chile, delegaţia Partidului Comunist Român, formată din tovarăşii Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Teodor Coman, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Tulcea al P.C.R., care a participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea semicentenarului creării Partidului Comunist din Chile. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ion Circei, membru al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) O delegaţie condusă de tovarăşul Iosif Banc a plecat la Budapesta Joi dimineaţa a plecat la Budapesta o delegaţie condusă de Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, pentru a participa la întîlnirea de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare economică. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost condusă de Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, precum şi de reprezentanţi ai unor ministere economice. Au fost prezenţi Ferenc Martin, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Budapesta. Pe aeroportul Ferihegyi au fost de faţă Valyi Peter, vicepreşedinte al guvernului ungar, preşedintele părţii ungare din Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare economică, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Ioan Cotoţ, ambasadorul României la Budapesta, şi membri ai ambasadei. Joi după-amiază, in clădirea Parlamentului din Budapesta, au început convorbirile oficiale în cadrul întîlnirii de lucru a preşedinţilor celor două părţi in Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare economică. (Agerpres) Plenara Uniunii Arhitecţilor Joi a avut loc in Capitală plenara Uniunii Arhitecţilor, la care au luat parte membrii Comitetului de conducere al uniunii, reprezentanţi ai Ministerului Construcţiilor Industriale şi Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii, cadre didactice, cercetători şi proiectanţi din institutele şi unităţile de arhitectură. Cu acest prilej au fost prezentate şi dezbătute studiile „Proiectarea construcţiilor industriale conform cerinţelor funcţionale reale ale producţiei“ şi „Căile reducerii costului şi ale economiei in proiectare în arhitectura industrială“. Au fost prezentate unele soluţii specifice arhitecturii contemporane româneşti, de rezolvare a problemelor complexe pe care le ridică proiectarea marilor obiective ale cincinalului : tehnologia proiectării, organizarea unor zone şi microzone industriale în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării, industrializarea construcţiilor etc. Participanţii la plenara Uniunii Arhitecţilor din Republica Socialistă România au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care se exprimă hotărîrea arhitecţilor de a-şi intensifica eforturile pentru a contribui la realizarea cadrului corespunzător necesar dezvoltării industriei noastre socialiste, de a pune întreaga lor capacitate şi pricepere profesională spre îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului cincinal, pentru realizarea obiectivelor majore ale programului de perspectivă elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. In numele arhitecţilor din ţara noastră, ne exprimăm şi cu acest prilej ataşamentul faţă de politica promovată de Partidul Comunist Român — se menţionează in telegramă — angajîndu-ne să contribuim cu toate resursele la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. (Agerpres) Lucrările simpozionului studenţesc „U.T.C., ŞCOALĂ DE EDUCAŢIE COMUNISTĂ A TINERETULUI“ La Bucureşti au început joi lucrările simpozionului studenţesc „U.T.C. — şcoală de educaţie comunistă a tineretului“, organizat de Consilhill Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Universitatea Bucureşti potrivit hotărîrii adoptate de recenta plenară a C.C. al U.T.C. şi Consiliul U.A.S.R. cu privire la aniversarea semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist. Participă studenţi de la universităţile din ţară, cadre didactice, tineri din unităţile economice ale Capitalei, elevi. La şedinţa de deschidere a reuniunii au luat parte tovarăşii Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ilie Rădulescu, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., Traian Ştefănescu, preşedintele Consiliului U.A.S.R., Alexe Popescu, adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de studentul Nicu Ceauşescu, de la Facultatea de fizică a Universităţii din Bucureşti, preşedintele Comitetului de organizare a reuniunii, care a prezentat şi primul referat al simpozionului. Participanţii la simpozion au fost salutaţi apoi de prof. univ. dr. docent Jean Livescu, rectorul Universităţii din Bucureşti, conf. univ. dr. Gheorghe Cazan, secretar al comitetului de partid al Universităţii, şi de Dorin Vasilievici, student la Universitatea din Iaşi. In continuare au fost prezentate referatele „Crearea U.T.C. şi principalele momente ale activităţii sale revoluţionare pină la 23 August 1944“ şi „Conducerea de către partid, cerinţă fundamentală a activităţii U.T.C.“ (Universitatea din Bucureşti), „Spiritul revoluţionar, trăsătură caracteristică a studenţimii din zilele noastre“ (Universitatea din Cluj). Pe marginea referatelor au avut loc ample dezbateri, la care au participat un mare număr de studenţi. Lucrările reuniunii continuă. (Agerpres) Expoziţie de fotografii din R. P. Albania Sub auspiciile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, joi la amiază a avut loc, la Galeria de artă fotografică din Capitală, vernisajul unei expoziţii de fotografii artistice din Republică Populară Albania, reflectind realizările poporului albanez în domeniile agriculturii şi electrificării ţării. La festivitate au participat Ion Jinga, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Silviu Comanescu, secretar general al Asociaţiei artiştilor fotografi din România, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, oameni de cultură şi artă. Au fost prezenţi, de asemenea, Nikolla Profi, ambasadorul R. P. Albania la Bucureşti, alţi membri ai ambasadei, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Ion Ilişiu, directorul Direcţiei cultural-educative de masă din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. (Agerpres) Lucrările de sezon să fie realizate in mod exemplar (Urmare din Pag. I) buie să constituie un impuls pentru antrenarea tuturor cooperatorilor la realizarea si depășirea sarcinilor cuprinse in planurile care vor fi aprobate cu acest prilej. Începutul trebuie făcut imediat, fără nici o întirziere, cu lucrările care se execută în acest sezon. In aceste zile, de exemplu, sute de mii de ţărani cooperatori, de locuitori ai comunelor participă la vaste acţiuni pentru ameliorarea pămintului , desecări, amenajări pentru irigaţii, combaterea eroziunii solului şi alte lucrări de mare importanţă pentru sporirea producţiei în acest an. Acţiunile de acest fel trebuie continuate cu şi mai multă hotărire, în fiecare judeţ şi comună, în aşa fel incit fiecare palmă de pămint să fie cit mai bine folosită. De asemenea, în această perioadă se desfăşoară o serie de lucrări specifice sezonului — fertilizarea terenului, pregătirea răsadniţelor, îngrijirea plantaţiilor de pomi, pregătirea seminţelor pentru culturile de primăvară, repararea maşinilor şi utilajelor agricole — lucrări cărora trebuie să li se acorde cea mai mare atenţie. Complexitatea lucrărilor, amploarea lor cer o bună organizare a forţelor de muncă. De aceea este necesar ca în fiecare cooperativă agricolă să se stabilească sarcini pe ferme, pe brigăzi şi formaţiuni de lucru, astfel ca toate lucrările să se execute în mod exemplar şi în perioada optimă pentru ca pretutindeni să se creeze condiţii pentru a depăşi producţia de anul trecut. Îmbunătăţirea şi perfecţionarea stilului de muncă al consiliilor de conducere din cooperative şi al uniunilor judeţene cooperatiste, îndeplinirea atribuţiilor ce le revin pentru antrenarea la lucru a tuturor cooperatorilor, întărirea disciplinei de producţie şi formarea — prin toate mijloacele muncii politice de masă — unei înalte conştiinţe socialiste, dezvoltarea răspunderii pentru buna gospodărire şi apărarea avutului obştesc sunt sarcini de mare actualitate, care trebuie să aibă un larg ecou în dezbaterile adunărilor generale. în acest sens, comitetele comunale de partid, organizaţiile de partid din cooperative trebuie să desfăşoare o susţinută muncă politico-educativă in rîndul ţărănimii cooperatiste pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste, pentru antrenarea tuturor cooperatorilor la lucru, prin forţa exemplului personal al comuniştilor. viaţa internaţională Luigi Longo despre căile de soluţionare a actualei situaţii politice din Italia ROMA 13. — Corespondentul Agerpres, N. Purcea, transmite : Ziarul ,l’Unità“, din 13 ianuarie, publică uninterviu acordat de Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian, în care acesta analizează situaţia politică din ţară, creată ca urmare a cererii unora dintre forţele care compun coaliţia de centru-stînga de a se proceda la „o clarificare“ şi „o verificare politică“. Este deosebit de evident astăzi că o verificare reală trebuie să fie făcută — a subliniat Longo. Alegerile prezidenţiale au accentuat neînţelegerile existente intre partidele ce alcătuiesc gruparea de centru-stinga, punind tot mai mult în lumină divergenţele profunde de orientări şi de scopuri. Autorul interviului a arătat, în continuare, că întreaga dezbatere între unele partide se desfășoară însă asupra procedurii, asupra timpului, a modului și a formelor de înfruntare a crizei existente. Lipsește, până acum, o analiză serioasă, din partea unor partide, a cauzelor profunde ale crizei, ce nu poate fi trecută în nici un fel sub tăcere. Referindu-se la poziţia P.C.I. faţă de actuala situaţie dificilă din Italia, Longo a spus : „Noi ne bazăm întreaga noastră bătălie politică pe propuneri concrete de soluţionare a problemelor în orice domeniu. Noi suntem forţa politică italiană care, in orice moment al istoriei ţării noastre, a ştiut să-şi demonstreze capacitatea de a lega interesele marilor mase oprimate şi exploatate de necesităţile generale ale naţiunii şi, în primul rind, de cerinţele de libertate, democraţie, autonomie deplină a ţării noastre“. Secretarul general al P.C.I. a subliniat apoi că, fiind in opoziţie, chiar dacă au fost persecutaţi şi s-au făcut asupra lor discriminări de toate felurile, comuniştii au devenit o mare forţă şi acţionează pentru a dobîndi o pondere şi mai mare. „Dar — a continuat el — orice s-ar spune, noi suntem forţă de guvernămînt prin politica noastră, care nu se limitează la criticarea erorilor altora, ci avansează continuu propuneri şi reuşeşte, citeodată, să impună soluţii, pozitive. Noi reprezentăm interesele unei mari părţi a muncitorilor. Tocmai pentru toate acestea, problema dreptului nostru de a participa la conducerea ţării nu poate fi negată“. In încheierea interviului său, secretarul general al P.C.I. a arătat că „faţă de actuala situaţie a ţării şi faţă de perspectivele sale nu există ieşire progresistă şi democratică fără un raport serios cu ceea ce reprezintă partidul comunist, fără examinarea — respectîndu-se originalitatea şi autonomia fiecărei forţe politice — a unor posibile întîlniri asupra unor probleme concrete, de convergenţe posibile, fără examinarea unui program comun ce poate reprezenta o cale nouă pentru ca Italia să iasă din marasm“. „Existenţa lui Frente Amplio constituie un fapt istoric şi ireversibil“ Un interviu al primului secretar al C.C. al P.C. din Uruguay MONTEVIDEO 13 (Agerpres). — Rodney Arismendi, prim-secretar al C.C. al P.C. din Uruguay, a arătat într-un interviu acordat ziarului polonez ..Trybuna Ludu“ că, la recentele alegeri prezidenţiale, Frente Amplio a pus capăt sistemului tradiţional de forţe politice, care consta din grupările burghezo-moşieneşti „Colorado“ şi „Blanco“, a mobilizat masele sub deviza luptei împotriva imperialismului şi oligarhiei, pentru reforme şi solidaritate cu ţările care luptă pentru independenţă. Existenţa lui Frente Amplio constituie un fapt istoric şi ireversibil. Deşi acesta a fost înfiinţat doar de cîteva luni şi în ciuda unei intense propagande anticomuniste, el a cucerit aproximativ 300 000 de voturi (la o populaţie de 2,9 milioane locuitori). Pentru programul său au votat o treime din alegătorii din capitala ţării, Montevideo — unde el a reprezentat a doua forţă politică — şi fiecare al cincilea alegător din regiunile de provincie. In continuare, Rodney Arismendi a relevat, că forţa conducătoare ln Frente Amplio o constituie P.C. din Uruguay, căruia, din voturile acordate acestei coaliţii a forţelor de stingă, i-au revenit 32 la sută în capitală şi 31 la sută în provincie — unde a obţinut de două ori mai multe voturi decit in alegerile precedente. Referindu-se la creşterea numărului membrilor P.C. din Uruguay, Rodney Arismendi a arătat că, în ultimul deceniu, rindurile partidului au sporit de patru ori, iar 73 la sută din membrii săi sunt muncitori. Organizaţia din capitală a partidului numără 33 030 de membri. O caracteristică a P.C. din Uruguay o constituie tinereţea membrilor săi, dintre care jumătate au între 18 şi 33 ani. In încheierea interviului, Rodney Arismendi a arătat că Frente Amplio reprezintă o verigă de seamă în procesele revoluţionare care au loc în America Latină. O declaraţie a Comitetului Executiv Naţional al P.C. din Irlanda LONDRA 13 — Corespondentul nostru, N. Plopeanu, transmite : Ziarul „Morning Star“ a publicat o declaraţie a Comitetului Executiv Naţional al Partidului Comunist din Irlanda, adoptată cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a săptămînalului „Unity“. Concepută ca un apel la luptă hotărită împotriva şomajului şi a aderării la Piaţa comună, declaraţia avertizează asupra perspectivelor creşterii numărului şomerilor, estimat în prezent la 130 000. Sunt subliniate, în acelaşi timp, opoziţia sindicatelor din Republica Irlanda şi Irlanda de Nord faţă de ideea aderării şi preocuparea lor în legătură cu creşterea şomajului. Subliniind pierderile pe care le-ar înregistra pescarii, fermierii, muncitorii şi micii comercianţi în perspectiva aderării la C.E.E., precum şi prejudicierea intereselor acestora de către monopolurile capitaliste, Partidul Comunist din Irlanda declară : „Poporul muncitor din Nord şi din Sud trebuie să facă faţă aceluiaşi duşman. Această situaţie cere o luptă comună“. Unitatea şi lupta comună ar putea să ducă la „ o nouă situaţie, în care violenţa şi ciocnirile sectariste să ia sfirşit, în care democraţia să existe pentru toţi şi in care şomajul, care face ravagii, să ia sfirşit“ — se arată în declaraţie. Plenara C. C. al P. C. Mexican CIUDAD DE MEXICO 13 (Agerpres). — La Ciudad de Mexico a avut loc Plenara C.C. al P.C. Mexican, consacrată examinării situaţiei interne din ţară. Plenara a adresat un apel tuturor forţelor antiimperialiste şi democratice din Mexic de a se uni in vederea unei lupte comune pentru transformări democratice şi socialiste. Ea a recomandat comuniştilor să desfăşoare o activitate sistematică pentru educarea politică a maselor. Participanţii la plenară au elaborat programul de acţiune al partidului, care prevede intensificarea luptei pentru eliberarea deţinuţilor politici, mişcări de masă de protest împotriva represiunilor, pentru libertatea de acţiune a sindicatelor, pentru democratizarea sistemului electoral. VARŞOVIA Consfătuire în probleme economice VARŞOVIA 13 (Agerpres). — Agenţia P.A.P. informează că, la Varşovia, a avut loc o consfătuire a secretarilor pentru problemele economice ai comitetelor voievodale ale P.M.U.P. Obiectul dezbaterilor l-au constituit principalele sarcini economice ale acestui an şi problemele aprovizionării pieţei in primul trimestru. Mieczyslaw Jagelski, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. Polone, a relevat că baza realizării creşterii salariului mediu o constituie sporirea volumului producţiei industriei socialiste cu 8 la sută, a producţiei agricole cu 2,3 la sută, ca şi sporirea comerţului exterior cu 10,7 la sută. In conformitate cu planul, venitul naţional urmează să crească cu 6,1 la sută, dar, dacă se ţine seama de sarcinile suplimentare, acest indice va fi mai mare. Fondul de consum urmează să crească un ansamblu cu 7,2 la sută, adică mai mult decît se prevede în hotărârile Congresului al VI-lea. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării, a spus el, este excepţional de important să se depună toate eforturile pentru a spori suplimentar producţia de mărfuri destinate pieţei interne, exportului şi îmbunătăţirii cooperării. Trăgind concluziile consfătuirii, Jan Szydlak, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P., a reliefat că s-a planificat o producţie suplimentară, în afara prevederilor planului pe anul curent, în valoare de aproximativ 20 miliarde zloţi cu scopul de a se îmbunătăţi aprovizionarea pieţei, şi acest lucru trebuie să fie apreciat de toate întreprinderile ca un element important al strategiei dezvoltării economice a Poloniei. PAGINA 5 ———^——■11» iáin’ «ymmwrîi e din ţările socialiste „ Treptele de pe Vasul urcă încet pe firul rîului, lăsînd în urmă sate şi păduri, culturi şi întinderi sterpe. In jurul nostru, apele Tisei curg molcom în albia săpată de veacuri. Mi-a fost dat să le văd şi in primăvara aceea, în timpul marilor inundaţii. Cit cuprindeai cu privirea, rîul devenise un uriaș tăvălug de puhoaie ce se prăvăleau distrugînd totul în cale. In schimb, în verile toride, Tisa își poartă trena de ape printre pămînturi pîrjolite de secetă. — Dintotdeauna, oamenii acestor locuri s-au preocupat să stăvilească și să folosească apele rîului în interesul lor — îmi spune, parcă ghicindu-mi gîndurile, inginerul Victor Jurcek, alături de care mă aflam în prova, vasului. Jurcek este Inginerul-şef al marelui şantier de la Kisköre, spre care tocmai ne îndreptam şi unde se construieşte cel mai important baraj de pe Tisa şi, o dată cu acesta, un vast sistem de irigaţii. De mai bine de cinci ani, în vecinătatea acestei minuscule aşezări din nordul marii cîmpii ungare, a început realizarea uneia dintre cele mai importante investiţii din întreaga economie ungară. Pentru a avea o imagine a dimensiunilor acestui complex de construcţii, e suficient să arătăm că volumul investiţiilor pentru înfăptuirea lui va ajunge la 25 miliarde de forinţi. Prima cupă de pămînt pe acest şantier a fost excavată în primăvara anului 1966. Istoria construcţiei începe însă cu mai mulţi ani în urmă. Cele dintii studii ale barajului de la Kisköre şi ale sistemului său de irigaţii au început încă în 1960. Cîţiva ani mai tirziu s-au întocmit proiectul tehnic şi planul de investiţii, iar în 1966 Adunarea de Stat a R.P. Ungare a adoptat o lege specială privind începerea realizării construcţiilor. Planul de ansamblu privind lucrările hidrotehnice de pe Tisa prevede în perspectivă ridicarea a cinci mari baraje, cinci „trepte de apă“, care să permită valorificarea potenţialului riului. Prima din acestea s-a şi realizat la Tiszalök, la 120 km de locul actualelor lucrări ; ea cuprinde un baraj şi două canale de apă însumînd peste 140 km. ...La încheierea călătoriei noastre pe Tisa, ne oprim pentru început în oraşul muncitoresc. O localitate asemănătoare nu cred să mai fie în Ungaria. Imaginaţi-vă un minioraş modern răsărit aici, la marginea unui vechi sat din pusta ungară. Zona noului oraş începe la capătul singurei străzi a vechiului sat, dincolo de rasele modeste din lut, acoperite cu stuf, ale acestuia, unde privirile vizitatorului întrlnesc clădiri noi, frumoase, cu etaje şi balcoane, deasupra cărora se înalţă antenele aparatelor de radio şi televiziune. Iar actul de naştere al acestei localităţi datează de... cinci ani. In clădirea direcţiunii şantierului, Victor Jurcek împreună cu Lakka László, secretarul organizaţiei tineretului comunist, ne prezintă macheta şi planurile complexului de lucrări. Datele ce CORESPONDENŢA DIN BUDAPESTA le aflăm sunt elocvente in ce priveşte proporţiile acestui obiectiv. Aici, la Kisköre, vor fi dislocaţi 26 milioane metri cubi de pămint, se vor folosi 350 000 metri cubi de beton şi 670 000 metri cubi de piatră. Marele baraj, care va reţine o parte a apelor, Tisei, va crea un lac de acumulare cu o suprafaţă de 127,4 kmp, echivalînd cu o cincime din suprafaţa faimosului Balaton, şi un volum de 400 milioane metri cubi de apă. Datorită acestei lucrări, o importantă porţiune a pustei ungare se va transforma în cea mai fertilă regiune a ţârii. Sistemul de irigaţii care va lua naştere aci, şi va fi cel mai amplu din întreaga ţară, va dispune de o largă reţea de canale ; numai canalele principale vor avea o lungime de 220 km şi vor asigura dirijarea apei pentru irigarea a peste 320 000 hectare de pămint. Potrivit unor calcule estimative, pe păminturile care vor fi irigate cu ajutorul celor două sisteme — de la Tiszalök şi de aci — se va realiza, incepînd din 1974—1975, o producţie anuală suplimentară de peste un milion tone de porumb, adică un sfert din actuala producţie a Ungariei. In acelaşi timp, hidrocentrala ce se va construi la Kisköre va produce anual o mare cantitate de energie electrică, iar creşterea nivelului Tisei, determinat de construirea barajului, va îmbunătăţi navigaţia pe aproximativ 120 kilometri, făcînd posibilă trecerea şlepurilor cu o încărcătură de pină la 1 000 de tone. La încheierea lucrărilor, în zonele ce vor fi împădurite în preajma lacului, vor fi create condiţii pentru construirea unui mare număr de case de odihnă, baze sportive şi turistice. Lucrările de la Kisköre sunt patronate de organizaţia Tineretului Comunist Ungar, la chemarea căreia au venit să lucreze pe şantier tineri din toate colţurile ţării. ...împreună cu inginerul Cseh Lajos, şeful grupului de lucrări de la baraj, am urcat la cea mai înaltă cotă a construcţiei. De sus puteam cuprinde cu privirea o bună parte a şantierului — contururile viitorului lac de acumulare, ca şi ale viitorului drum al apelor de-a lungul marilor canale. „La noi — a ţinut să menţioneze Lakiita László, secretarul organizaţiei de tineret de pe şantier — este nevoie de cea mai mare precizie in ce priveşte respectarea graficului de lucrări. Dacă la construcţia unei uzine sau a unui bloc de locuinţe se intîrzie cu o săptămînâ sau chiar cu o lună, fireşte nu-i bine, dar neajunsul e totuşi suportabil. Aici însă, dacă lucrările ar întirzia cu o lună, aceasta ar echivala cu un an, întrucit, după cum e lesne de înţeles, deschiderea digurilor şi schimbarea cursului Tisei nu se pot face oricind, ci numai intr-o anumită perioadă a anului, în cursul toamnei, atunci cînd nivelul apei este mai scăzut. Dacă se „pierde“ această perioadă, trebuie aşteptată toamna următoare. Or, aceasta ar însemna o foarte mare pagubă pentru economia ţării“. De aceea, munca pe şantier constituie o permanentă luptă cu timpul, cunoaşte un ritm deosebit de viu, iar rezultatele ei de pină acum sunt pe măsura eforturilor făcute. In toamna anului 1972, supunindu-se voinţei omului, Tisa va căpăta aici, la Kisköre, o nouă albie. Iar in primăvara următoare ea nu-şi va mai năpusti apele pentru a pricinui distrugeri şi inundaţii, ci le va oferi îmblînzite pentru îndestularea unor întinse suprafeţe însetate, pentru a genera lumină și progres în vaste zone odinioară vitregite. Al. PINTEA