Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)

1972-01-14 / nr. 9027

PROLIT­ARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9027 Vineri 14 ianuarie 1972 6 PAGINI-30 BANI A­GRICUL­TURA COOPERA­TISTĂ In pun efort de valorificare A MARILOR SALE POSIBILITĂŢI PÎNĂ LA CONGRES toate lucrările de sezon să fie realizate în mod exemplar! La 21 februarie 1972 AL II-LEA CONGRES AL UNIUNII NAŢIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE După cum s-a anunţat, la 21 fe­bruarie a.c. vor începe lucrările celui de-al II-lea Congres al Uniu­nii Naţionale a Cooperativelor A­­gricole de Producţie, moment de o deosebită însemnătate în viaţa ţă­rănimii, în viaţa social-economică şi politică a întregii ţări. Succesele obţinute de agricultu­ra noastră, care a asigurat an de an aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi a in­dustriei cu materii prime, se da­­toresc sprijinului multilateral a­­cordat de stat, măsurilor luate pentru întărirea continuă a ba­zei teguikv­ii­cilito­riale, muncii har­nice a ţărănimii, a mecanizatorilor şi specialiştilor din agricultură. Crearea relaţii­lor socialiste în a­­gricultură a ridi­cat pe o treaptă mai înaltă alian­ţa muncitorească­­ţărănească şi uni­tatea moral-poli­­tică a întregului popor, a creat condiţii optime pentru creşterea continuă a producţiei agricole, pen­tru avîntul tot mai puternic al în­tregii noastre economii şi ridicarea neîncetată a bunăstării poporului. Trecînd în revistă rezultatele obţi­nute pînă acum, congresul va sta­bili ce trebuie făcut în vederea îndeplinirii sarcinilor mari ce revin agriculturii cooperatiste în actua­lul cincinal şi în perspectiva celor­lalţi ani, astfel ca rezervele mari de care dispune acest sector al economiei să fie valorificate din plin şi, pe această bază, să crească substanţial producţia, să sporească cantităţile de produse agroalimen­­tare destinate fondului central al statului, bunei aprovizionări a populaţiei, retribuirii cooperato­rilor. In perioada premergătoare con­gresului vor avea loc adunările ge­nerale ale cooperativelor agricole şi conferinţele uniunilor judeţene co­operatiste. Aceste adunări vor con­stitui un bun prilej pentru a pune în evidenţă succesele, experienţa cîştigată şi pentru a se analiza temeinic unele neajunsuri care au existat în conducerea unor coo­perative, în organizarea producţiei atit la nivelul unităţilor cit şi la organele agricole judeţene , pe baza (Continuare în pag. a V-a) acestor analize făcute realist, în spirit constructiv se vor stabili mă­surile practice menite să asigure creşterea continuă a producţiei, îm­bunătăţirea activităţii în toate sec­toarele. Este deosebit de important ca or­ganizaţiile de partid şi consiliile de conducere ale cooperativelor agri­cole să asigure cadrul necesar ca în aceste dezbateri să se exprime con­cret, analitic, principial, toate pro­blemele care privesc activitatea or­ganizatorică, economică și finan­ciară a cooperativelor, modul cum acestea au fost conduse. Adună­rile generale ale ““ cooperatorilor — veritabil forum al democraţiei cooperatiste — trebuie să asi­gure adoptarea unor planuri de producţie pe anul în curs, in de­plină concordanţă cu prevederile planului de stat, planuri care să pună în valoare întregul potenţial economic şi pro­ductiv al coope­rativelor, să pună stavilă oricărei tendinţe de risipă. Experienţa anu­lui trecut a evidenţiat rolul şi im­portanţa acordului global ca formă stimulativă de retribuire a muncii cooperatorilor. Adunările gene­rale trebuie să contribuie efecti­v, pretutindeni unde este posibil, la perfecţionarea şi generalizarea a­­cestei forme de retribuire în toate sectoarele de activitate. Expresie a largului democratism al vieţii noastre sociale, adunările generale constituie un bun prilej pentru ţăranii cooperatori de a-şi spune părerea — pe baza expe­rienţei acumulate — în legătură cu îmbunătăţirile aduse statutelor coo­perativei agricole de producţie, Ca­sei de pensii şi al uniunilor coope­ratiste. Pe baza propunerilor şi observaţiilor făcute de cooperatori, proiectele de statute vor fi defini­tivate şi supuse spre dezbatere şi adoptare celui de-al II-lea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperati­velor Agricole de Producţie. Adunările generale ale coopera­tivelor agricole de producţie tre- IN FIECARE COOPERATIVĂ PLANUL DE PRODUCŢIE PE ANUL 1972 -mai bine chibzuit decit în alti ani! Convorbire cu tovarăşul Angelo MICULESCU, ministru secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, şeful Departamentului agriculturii cooperatiste Adunările generale care au loc în aceste zile în cooperativele agricole dezbat şi aprobă planurile de producţie şi financiare pe 1972, stabilesc­ măsuri în vederea îndeplinirii obiectivelor respective, Inntr-o convorbire, tovarăşul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor, a răspuns la citeva întrebări referi­toare la modul in care organele agricole, centrala şi locale sprijină coope­rativele agricole in vederea elaborării unor planuri care să corespundă speci­ficului fiecărei unităţi, să asigure valorificarea superioară a tuturor rezerve­lor agriculturii. — In ultimul timp, conduce­rea partidului a luat o serie de măsuri in vederea îmbunătăţirii­­ planificării in agricultură. Cu­n se reflectă aceste măsuri in ac­tivitatea de elaborare a planu­rilor de producţie in cooperati­vele agricole ? — După cum se ştie, in anii ante­riori au existat o serie de neajunsuri în ce priveşte planificarea producţiei în cooperativele agricole. Cooperati­vele erau îndrumate de către organe­le agricole judeţene să prevadă in planurile lor de producţie un număr mare de culturi pe suprafeţe mici, ceea ce nu permite o amplasare ra­ţională a producţiei agricole, nu dă posibilitatea realizării unei asistenţe tehnice de calitate. De asemenea, la planificarea producţiei nu se aveau în vedere condiţiile concrete şi po­sibilităţile de care dispun coopera­tivele agricole. Pe baza indicaţiilor cuprinse in expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lu­cru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 cu privire la îmbunătăţirea or­ganizării planificării şi conducerii agriculturii şi a celor de la recenta Consfătuire pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare au fost aduse perfecţionări în ce pri­veşte planificarea în agricultură. întocmirea planurilor de producţie în cooperativele agricole este o acti­vitate complexă la care concură ca­drele de conducere şi specialiştii din unităţile respective, cooperatorii, consiliile intercooperatiste şi direc­ţiile generale agricole judeţene. Ela­borarea acestor planuri este uşurată de faptul că indicatorii orientativi transmişi unităţilor au la bază rezul­tatele lucrărilor de profilare a uni­tăţilor întocmite în anii 1970—1971, prevederile planurilor de dezvoltare a cooperativelor agricole în acest cincinal, precum şi cunoaşterea sar­cinilor care revin din Programele naţionale privind dezvoltarea zooteh­niei şi îmbunătăţirile funciare. Pe baza indicatorilor de plan, consiliile de conducere ale cooperativelor agri­cole, împreună cu specialiştii din unităţi stabilesc structura culturilor, producţiile care urmează a fi obţi­nute, efectivele de animale, livrările la fondul de stat şi retribuirea coo­peratorilor. Stabilirea nivelului pro-­­ducţiei care­ urmează să fie obţinută in acest an, precum şi cantităţile de produse-marfă care vor fi contractate cu statul trebuie să fie rezultatul u­­nei ample analize tehnice şi economi­ce care să aibă in vedere toate rezer­vele existente, randamentele care se pot obţine pe fiecare parcelă de pă­­mint sau lot de animale. Rezervele de sporire a producţiei sunt cel mai bine cunoscute de către cooperatori, de către conducerea fiecărei coope­rative. De aceea, in repetate r­ rnduri conducerea partidului a subliniat ro­lul pe care il au adunările generale ale cooperatorilor — veritabil f­orum al democraţiei cooperatiste — care au datoria să analizeze temeinic mo­dul cum s-a realizat producţia in toate sectoarele si, pe baza analizei, să aprobe planul de producţie şi să stabilească ce trebuie să întreprindă, in continuare, pentru a obţine rezul­tate economice superioare. (Continuare în pag. a IlI-a) Comoara din cîntec s-a impresionat dintotdeauna frumuseţea simplă a cintecului popular rostit intuitiv, după inimă. Pă­­mintul însuşi, cred, se exprimă in astfel de împreju­rări, modificindu-şi pentru o clipă substanţa materială într-un conţinut nevăzut, de cuvinte şi sunet, deve­nind, pe rind, ,,dor“, „mindru“ sau „lună“, aşa cum glăsuieşte mesagerul său unic, cintăreţul şi omul. As­­cultind cintecul rostit de rapsodul popular îmi explic, de pildă, mai uşor de ce pe parcursul mai multor se­cole au putut fi întreţinute nealterat atitudinea şi spiritul poporului in nemu­ritoarea baladă a Mioriţei. Rindurile de faţă mi-au fost sugerate de o ştire la­conică peste care ochiul poate să treacă in diagonală fără s-o reţină . Lavinia Crăciunescu, elevă — abia in clasa a Vl-a ! — a Şcolii generale din Celei, a devenit un nume reprezen­tativ al cintecului popular, fiind deţinătoarea a două mari succese internaţionale : a cintat la Stara Zagora, in Bulgaria, şi la Leeds, in Anglia. In Anglia, unde, dacă mi-aduc bine aminte, la începutul celui de-al trei­lea deceniu, un cintăreţ din fluier de prin părţile Su­cevei (din Vatra Moldoviţei), n-a putut să-şi încaseze premiul decit după ce a fost supus unui riguros exa­men medical, menit să asigure juriul că nu posedă nici un fel de „aparat“ extrauman în organism, că mi­nunile mlădiate cu degetele pe fluierul de prun in­­verigat erau adevărate, create de ele şi nu de altceva. Nu am la îndemină şi nu cunosc ce a scris presa insulară despre eleva din clasa a VI-a. Nici dacă şi-a amintit cineva de pe acolo de „minunea“ fluieraşului de altădată. Şi totuşi, sunt sigur că n-a putut să scrie decât la modul superlativ . Tinera interpretă a fost la înălţimea pură a celor patrusprezece ani, cit numără, probabil. Am,­in schimb — şi acest lucru e un argu­ment de calitate şi pentru acest caz — amintirea unei alte interprete: Maria Apostol, elevă şi ea, din comuna Runcu. Ascultind-o cintînd la Televiziune, la concursul „Steaua fără nume“ pentru muzică populară, m-am con­vins incă o dată că există o influenţă certă a spaţiului de obirşie. Că trebuie să existe o comunicare, in­timă, secretă , cu natura. Că zona Gorjului, de unde provine, prin lumina ei, prin apele ei, prin re­zonanţa aerului plimbat de văi, prin oamenii ei, influenţează, in subteran, sufletul cintecului intr-un anume fel, sigilând pentru totdeauna acest necercetat „glas al pă­­mintului natal“, personalitatea folclorică şi creatoare a celor ce îl reprezintă. Şi gindurile sunt desigur va­labile pentru oricare alte părţi ale ţării, înălţat la scara întregii ţări, cintecul popular, prin virtuţile lui, de­vine o confesiune eternă despre noi înşine. De aceea se cere păstrat ca o comoară nepreţuită .­ Şi iată, deschid paginile unei cărţi unde citesc : „Acolo unde sufletul se intîlneşte cu natura se naşte arta“. Cit de simplu, cit de limpede ! Darie NOVACEANU PICĂTURA DE CERNEALA In curind vor avea loc in întreprin­deri adunările generale ale oamenilor muncii. Expresie a adincirii democra­tismului societăţii noastre, adunările generale din întreprinderi constituie forul prin care clasa muncitoare, ma­sele de oameni ai muncii participă in mod organizat la conducerea activită­ţii economice, la dezbaterea şi solu­ţionarea problemelor legate de înde­plinirea programelor de producţie, exercită controlul asupra organelor de conducere. In cadrul acestor adunări, partici­panţii la dez- ______________ bateri aduc un valoros „capital“ de propuneri şi iniţiative ; expe­rienţa demon­strează că de mo­dul în care sunt receptate şi fruc­tificate propune­rile formulate in adunările gene­rale depinde va­lorificarea unor importante rezer­ve interne pen­tru îndeplinirea şi depăşirea pla­nului, pentru creşterea eficien­ţei economice. Totodată, a­­ceasta constituie o condiţie a sti­mulării mai de­parte a iniţiativei şi capacităţii cre­atoare a oameni­lor muncii din întreprinderi, nu­mai acolo unde salariaţii văd că propunerile lor sunt luate în sea­mă şi aplicate, obţinindu-se rezul­tatele scontate, se poate crea un te­ren fertil pentru afirmarea a noi şi noi iniţiative, in interesul perfecţio­nării continue a activităţii unităţilor economice. „La noi, fiecare idee bine gîndită are acoperire în aur" Secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de produse din ceramică fină pentru construcţii din Bucureşti, tovarăşul Ion Stancu, fă­cea următoarea apreciere : „La noi, fiecare idee bine gindită are a­­coperire în aur“. Nu este oare exa­gerată această afirmaţie ? Să deru­lăm firul faptelor, întreprinderea este relativ tinără. N-are un de­ceniu de existenţă. Cu 3—4 ani în urmă, despre I.P.C.F.C. din Bucu­reşti încă se vorbea ca despre un caz aparte. In principal, neajunsurile proveneau din nerealizarea produc­ţiei la nivelurile scontate prin pro­iecte, mai ales la secţia de obiecte sanitare dar şi la celelalte. De ase­menea, cheltuielile de producţie de­păşeau simţitor pe cele prevăzute. Care sunt la ora actuală nivelul pro­ducţiei şi situaţia financiară a între­prinderii ? — Maistre, te rog, întrebă Dumi­tru Babeş, modeller, la cit ajunsese, in 1968, volumul producţiei ? Şi care erau atunci şi care sint acum pier­derile tehnologice in secţie ? Şeful secţiei, maistrul principal Traian Cucureanu, pune mina pe creion şi hirtie.­­ Din 1968 şi pînă în 1971, pro­ducţia de obiecte sanitare a crescut cu 20 la sută, in condiţiile cind numă­rul de salariaţi nu a sporit, uti­lajele au rămas aceleaşi, iar preţul de cost al produselor s-a micşorat. Ne preocupă foarte mult exportul ! Aproape jumătate din producţia sec­ţiei este acum solicitată la export. La a doua întrebare pusă de tov. Babeş s-ar putea arăta că, în răs­timpul ultimilor trei ani, pierderile tehnologice s-au micşorat de la circa 10 milioane de lei pe an, la mai pu­ţin de 1,5 milioane de lei in anul tre­cut. Dar nici acest nivel nu ne mul­ţumeşte. Suntem in măsură să strin­gem­ şi mai bine „robinetul“ pierde­rilor, dacă de la Aghireş, judeţul Cluj, ni s-ar livra materii prime de bună calitate. Ce-ar însemna aceasta? Atunci, in acest an, în fabrica noas­tră s-ar realiza în plus, cu aceleaşi capacităţi de producţie, obiecte sa­nitare în valoare de circa 1,5 milioa­ne de lei. Ciştigul ar fi net in fa­voarea economiei naţionale. Reglorul Anton Braşoveanu, din secţia plăci faianţă, ne spunea : — Mie mi se pare că, la ora ac­tuală, esenţial este faptul că nici o propunere sau idee „nou-născută“, chiar dacă nu ea abia se întrezăreşte, la început, elementul valoros, nu este abandonată. Ori de cite ori m-am gindit că ar fi util pentru producţie un lucru sau altul, mi s-a răspuns : „Ce mai aştepţi ? Ai cumva nevoie de ajutor ?“ Pe acest om, inginerul-şef adjunct Florin Dinescu, îl caracteriza ca pe un veritabil ferment de idei noi, ar­­gumentindu­-şi părerea printr-un exemplu de dată recentă. Pe benzile tehnologice apăreau, în mod frec­vent, defecţiuni in stratul de glazură al plăcilor de faianţă, generate de funcţionarea defectuoasă a unor uti­laje. Au încercat mai mulţi să în­lăture acest neajuns, care lunar pre­judicia întreprinderea cu zeci de mii de lei. In cele din urmă, s-a ocupat de această problemă şi reglorul An­ton Braşoveanu. Sectorul energo­­mecanic l-a sprijinit fără rezerve. Directorul şi inginerul şef, care erau la curent cu intenţiile lui Braşo­veanu, l-au îndrumat îndeaproape. De cîtva timp, banii statului nu se mai duc pe apa sîmbeta... Exemplele de pînă acum arată clar că atunci cind te sprijini pe capaci­tatea novatoare a muncitorilor, a maiștrilor, nu mai au cum să existe probleme care să nu fie rezolvate. Fermi­tatea în cultiva­rea și sprijinirea — pînă la finali­zare — a unor idei noi, valoroa­se pentru activi­tatea economică, constituie tocmai garanţia morală de care au cel mai mult nevoie oamenii care fac astfel de propu­neri, le dezvoltă sentimentul atit de fertil al parti­cipării la decizie, la soluţionarea problemelor de care depinde bu­nul mers al tre­burilor întreprin­derii. In acest context, tovară­şul Marin Cris­­tea, directorul întreprinderii, ne ■■■■■■«■iTM«» spunea cu con­vingere : — Numai muncind in acest stil, dacă-l putem defini aşa, unitatea a putut să-şi realizeze, în anul trecut, parametrii proiectaţi. Iar acum ii depăşim. Anul trecut benefi­ciile suplimentare s-au ridicat la aproape patru milioane de lei. Iar anul 1971 a fost primul an in care în­treprinderea nu a depăşit cheltuielile planificate la 1 000 de lei producţie­­marfă. Dimpotrivă, acestea s-au mic­şorat. „Izvorul“ succeselor , forţele proprii, ideile proprii, munca entu­ziastă a colectivului in mijlocul că­ruia am cinstea să muncesc...“. — Un exemplu ? — Nu unul, ci zeci şi sute ! Toată lumea ştie, de pildă, că producţia Sever UTAN Radu GHEORGHIU (Continuare in pag. a Hl-a) 0 ÎNTREBARE IN­ PREAlIMA ADUNĂRIIDE CHIMIE ALE OAMENILOR MUNCII DIM ÎNTREPRINDERI Cum sunt ascultate, preţuite şi, mai ales, materializate iniţiativele şi propunerile­­ muncitorilor? Hunedorenii vor spori contribuţia judeţului lor la înflorirea patriei Telegrama adresată C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de sesiunea Consiliului popular al judeţului Hunedoara Stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Sesiunea a XIV-a a Consiliului popular al judeţului Hunedoara-Deva — prima noastră sesiune din cel de al doilea an al cincinalului edificării multilaterale a României — a dezbă­tut sarcinile majore ale dezvoltării e­­conomice şi sociale locale, adoptând măsuri şi hotărîri care să conducă la creşterea contribuţiei judeţului la înflorirea puternică a patriei socia­liste. Prin problematica abordată, prin climatul laborios de lucru care a ca­­racterizat-o, sesiunea se înscrie în amplele şi responsabilele preocupări şi eforturi ale organelor şi organiza­ţiilor de partid, consiliilor populare, deputaţilor, muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor de a transpune neabătut în viaţă hotărîrile Con­gresului al X-lea al partidului, programul pentru îmbunătăţirea ac­tivităţii ideologice, pentru a răspun­de chemărilor ce înflăcărează ini­mile şi conştiinţele milioanelor de locuitori ai satelor patriei, adresată de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale. În numele locuitorilor municipii­lor, oraşelor şi comunelor judeţului, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, exprimăm şi cu acest prilej deplina adeziune faţă de în­treaga politică internă şi externă a partidului şi statului şi recunoştinţa fierbinte faţă de neobosita şi remar­cabila dumneavoastră activitate pen­tru prosperitatea naţiunii noastre socialiste. Anul 1971, care pentru noi, la fel ca şi pentru întregul popor, a fost bogat in­trăiri şi împliniri, s-a în­cheiat cu un bilanţ de importante realizări în economie şi viaţa socială. Planul producţiei globale a indus­triei locale a fost îndeplinit in pro­porţie de 105,7 la sută, cel de pro­ducţie şi prestaţii in gospodăria co­munală — de 113 la sută, populaţia judeţului, mobilizată de organizaţiile de partid, deputaţi, comitetele de ce­tăţeni, a contribuit prin muncă pa­triotică la realizarea unui volum de lucrări gospodăreşti şi de înfrumu­seţare cu peste 148 milioane lei mai mare, decit angajamentul iniţial. Aceste rezultate întregesc succe­sele de prestigiu obţinute în indus­tria de interes republican a judeţu­lui, în agricultură şi la sectorul de investiţii. Faptul că producţia globală pe industria republicană din judeţ a fost depăşită cu 374 milioane lei, in agricultură s-au obţinut recoltele cele mai mari din întreaga perioadă de după încheierea cooperativizării, iar volumul lucrărilor de investiţii a fost depăşit cu 100 milioane lei, consti­tuie expresia elocventă a hotâririi şi dăruirii ce caracterizează oamenii muncii hunedoreni, atit in producţie, cit şi în activităţile obşteşti. Pornind de la ceea ce am înfăp­tuit anul trecut, de la rezervele existente, experienţa dobindită, sesiu­nea a iniţiat o întrecere care sa mobilizeze şi mai deplin consiliile populare la valorificarea cit mai completă a potenţialului material şi uman al judeţului nostru, adresind în acest sens o chemare către toate consiliile populare din Republica So­cialistă România. Ne-am propus, printre altele, să depăşim sarcinile de plan la industria locală cu cel pu­ţin 10,5 milioane lei la producţia globală şi cu 9 milioane lei la pro­ducţia marfă vândută şi încasată, li­vrările la export cu 200 mii lei va­lută, volumul prestărilor cu 10 mili­oane lei, să realizăm lucrări edilitar­­gospodăreşti prin muncă patriotică în valoare de 240 milioane lei, să creăm ateliere şcolare in toate liceele şi şcolile generale şi, îndeosebi, să in­tensificăm prin toate mijloacele munca de educare socialistă a oame­nilor, de creştere a responsabilităţi­lor civice faţă de marea avuţie obştească creată în anii socialismu­lui. Chemarea pe care o adresăm, an­gajamentele asumate ne obligă mai mult la o activitate calitativă, supe­rioară, o preocupare stăruitoare pen­tru valorificarea deplină a tuturor rezervelor, pentru creșterea compe­tenței organelor puterii locale de stat în conducerea economiei şi a vieţii social-culturale din municipii, oraşe şi comune. Suntem­ convinşi că sub conducerea organizaţiilor de partid, consiliile populare, toţi deputaţii, oamenii muncii din judeţ vor răspunde şi în continuare cu abnegaţie şi neţărmu­rită încredere chemărilor partidului, punîndu-şi elanul, talentul şi ener­gia creatoare în slujba îndeplinirii exemplare a planului pe 1972, a fău­ririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Vă asigurăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de înfăptuirea ireprosa­bila a cuvîntului dat. IN intimpinarea SEMICENTENARULUI U.T.C. Amplu program de manifestări educative şi acţiuni patriotice ale tineretului Convorbire cu tovarăşul Aurel STOICA, secretar al C.C. al U.T.C. — După cum se ştie, la 19 martie 1972 se împlinesc 50 de ani de la crearea de către partid a Uniunii Ti­neretului Comunist, organizaţia revo­luţionară, marxist-leninistă, a tinere­tului din România. Cum întîmpină mi­lioanele de tineri din ţară noastră acest eveniment ? — Istoria de o jumătate de veac a U.T.C. constituie o perioadă de luptă şi muncă eroică a tinerilor comunişti, a întregului tineret progresist din ţara noastră, desfăşurată sub nemij­locita conducere a Partidului Comu­nist Român, pentru libertate socială şi naţională, pentru progresul eco­nomic, social şi politic al patriei. Is­toria U.T.C. se integrează in istoria Partidului Comunist Român, in isto­ria glorioasă a clasei noastre munci­toare. Crearea, acum cinci decenii, a U.T.C., ca­­urmare a activităţii poli­tice şi organizatorice desfăşurate de partidul comunist, a marcat un mo­ment hotăritor in viaţa tineretului din România, in destinul său, prin an­grenarea sa puternică in lupta pentru transformarea revoluţionară a socie­tăţii noastre. Devotată partidului pînă în adîncul fiinţei sale, urmîndu-l neabătut, Uniunea Tineretului Comu­nist a răspuns mereu „prezent“ în toate marile bătălii de clasă care ja­lonează istoria modernă a ţării, şi-a înscris contribuţia de energie şi en­tuziasm in vasta operă de făurire a socialismului pe pămintul românesc. Aniversarea Uniunii Tineretului Comunist constituie, de aceea, atit prilejul unui bilanţ al izbinzilor do­­bindite sub conducerea partidului, cit şi al unei ample mobilizări a tinere­tului pentru materializarea progra­mului luminos de construire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. Este pentru fiecare organiza­ţie U.T.C, un minunat imbold să-şi înfăptuiască, un cit mai bune con­diţii, sarcina de răspundere de a deveni un colectiv puternic de mun­că şi învăţătură, de a-şi perfecţiona necontenit activitatea consacrată lăr­girii orizontului politic şi ideolo­gic al tinerilor, de a lupta ca toţi uteciştii să se manifeste ca patrioţi (Continuare în pag. a II-a)

Next