Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)

1972-01-14 / nr. 9027

SCINTEIA—vineri 14 ianuarie 1972 A Încheierea vizitei delegaţiei Partidului Socialist Popular din Danemarca Delegaţia Partidului Socialist Popu­lar din Danemarca, condusă de Si­gurd Omann, preşedintele partidu­lui, deputat în Parlamentul danez, care, la invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în ţara noastră, a părăsit joi dimineaţa Capitala. Din delegaţie au făcut parte Gert Petersen, Jens Margaard, Henning Philipsen, membri ai Comitetului Executiv al P.S.D. din Danemarca, deputaţi în Parlamentul danez, şi Anders Uhrskov, membru al Comite­tului Executiv al partidului. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Roman Moldovan, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Vela, membru supleant al C.C. al P.C.R., şi Gheorghe Şoima, vicepre­şedinte al Uniunii Asociaţiilor Stu­denţeşti din România, de activişti de partid. (Agerpres) COMUNICAT COMUN Delegaţia Partidului Socialist Popular din Danemarca, condusă de Sigurd Omann, preşedintele partidu­lui, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, în perioada 6—13 ianuarie 1972, la invi­taţia Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român. Delegaţia a fost formată din : Gert Petersen, Jens Margaard, Anders Uhrskov şi Hen­ning Philipsen, membri ai Comitetu­lui Executiv al P.S.P. din Dane­marca. Cu acest prilej au fost vizitate în­treprinderi industriale, obiective so­­cial-culturale şi turistice din Capi­tală şi din judeţele Argeş şi Braşov, oaspeţii fiind întîmpinaţi pretutin­deni într-o atmosferă de cordialitate şi prietenie. Delegaţia P.S.P. din Danemarca a fost primită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R. In cadrul convorbirilor au fost abor­date probleme de interes comun şi s-a efectuat un schimb de vederi privind viaţa politică internaţională, precum şi unele probleme ale mişcă­rii muncitoreşti. In cursul vizitei, delegaţia s-a în­­tilnit cu delegaţia C.C. al P.C.R., formată din tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Roman Moldovan, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Vela, membru supleant al C.C. al P.C.R., şi Gheorghe Şoima, vice­preşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România. Intr-un spirit de cordialitate, delegaţiile au făcut un schimb de informaţii pri­vind activitatea şi preocupările ac­tuale ale P.C.R. şi ale P.S.P. din Danemarca, precum şi alte probleme care interesează ambele partide. In acest cadru, ele au subliniat rela­ţiile prieteneşti statornicite între P.C.R. şi P.S.P. din Danemarca, ex­­primînd deopotrivă dorinţa de a le dez­volta şi diversifica pe mai departe şi apreciind că ele servesc adîncirii raporturilor de colaborare, pe pla­nuri multiple, între România şi Da­nemarca, corespunzător intereselor reciproce, cauzei păcii şi colaborării internaţionale. In cursul convorbirilor, reprezen­tanţii celor două­ partide au­ relevat marea însemnătate pe care o are pentru asigurarea păcii în Europa, în­­ lumea contemporană, înfăptuirea u­­nui eficient sistem de securitate, care să ducă la destindere, la îmbunătăţi­rea raporturilor de colaborare dintre state, la lichidarea forţei şi amenin­ţării cu forţa, ca mijloc de soluţio­nare a problemelor litigioase. Ambele partide s-au pronunţat pentru trecerea la pregătirea multi­laterală a Conferinţei generale euro­pene pentru securitate, cu partici­parea tuturor statelor interesate, me­nită să contribuie la crearea unui sistem de angajamente ce trebuie să asigure integritatea teritorială, suve­ranitatea, neamestecul în treburile interne, egalitatea în drepturi şi in­dependenţa tuturor statelor şi să per­mită depăşirea treptată a actualei di­vizări a continentului în grupări po­­litico-militare. In condiţiile actuale, un rol important îl au promovarea şi extinderea raporturilor multilate­rale dintre ţări, activizarea schim­burilor economice şi tehnico-ştiinţi­­fice şi, în acest cadru, înlăturarea ba­rierelor care împiedică o colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică fruc­tuoasă între toate statele din Europa, intensificarea contactelor şi schim­burilor de vederi între factori de răspundere. Părţile au evidenţiat însemnătatea mobilizării celor mai largi forţe so­ciale şi politice, a opiniei publice eu­ropene, interesate in instaurarea unui climat de pace, înţelegere, securitate şi cooperare pe continent. Partidul Comunist Român şi Par­tidul Socialist Popular din Danemar­ca subliniază însemnătatea pe care ar avea-o pentru cauza păcii şi cola­borării in Europa ratificarea trata­telor dintre U.R.S.S. şi R. F. a Ger­maniei, dintre aceasta şi R.P. Polonă. Ele au apreciat pozitiv acordul asu­pra Berlinului occidental, parafarea şi semnarea recentelor convenţii din­tre cele două state germane, dintre R.D.G. şi Senatul Berlinului occiden­tal, s-au pronunţat pentru recunoaş­terea R.D.G., conform normelor drep­tului internaţional, pentru primirea concomitentă a celor două state ger­mane — R.D.G. şi R.F.G. — în ca­drul O.N.U. Ambele partide consideră absolut necesară adoptarea de măsuri prac­tice, efective, pentru stăvilirea şi li­chidarea cursei înarmărilor, pentru înfăptuirea dezarmării şi, în primul rând, a celei nucleare, şi au subliniat necesitatea antrenării celor mai largi pături sociale, a maselor muncito­reşti şi populare la lupta pentru re­alizarea acestui obiectiv. Partidul Comunist Român şi Par­tidul Socialist Popular din Danemar­ca militează împotriva politicii im­perialiste de dominaţie, agresiune sau ameninţare cu forţa, presiuni e­­conomice şi militare, de ingerinţe în treburile interne ale popoarelor. Ele se pronunţă pentru respectarea drep­tului inalienabil al fiecărui popor de a-şi alege liber calea dezvoltării şi regimul social, pentru participarea activă a tuturor ţărilor — mari sau mici — la soluţionarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, pen­tru lichidarea conflictelor şi focare­lor de încordare, in conformitate cu interesele legitime ale popoarelor. Cele două partide şi-au reafirmat sprijinul şi solidaritatea deplină cu lupta poporului vietnamez, a celor­lalte popoare din Indochina împotri­va agresiunii S.U.A. şi s-au pronun­ţat pentru retragerea­ trupelor ame­ricane din Indochina, pentru respec­tarea dreptului legitim al popoarelor vietnamez, laoţian şi cambodgian de a-şi decide singure soarta, fără in­gerinţe din exterior. Cele două partide sunt pentru re­zolvarea pe cale politică a conflictu­lui din Orientul Apropiat, pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. Cele două partide au reliefat im­portanţa deosebită pe care o are uni­tatea de acţiune a tuturor partidelor clasei muncitoare, în ciuda deosebi­rilor de păreri în diferite probleme, a tuturor forţelor progresiste, patrio­tice, antiimperialiste, în lupta împo­triva imperialismului, pentru victo­ria idealurilor libertăţii şi indepen­denţei naţionale, a progresului social, păcii şi înţelegerii între popoare. Vizita delegaţiei Partidului Socia­list Popular din Danemarca în Repu­blica Socialistă România, convorbi­rile şi întîlnirile care au avut loc cu acest prilej au contribuit la o mai bună cunoaştere reciprocă, la extin­derea relaţiilor prieteneşti dintre P.C.R. şi P.S.P. din Danemarca, in interesul întăririi prieteniei dintre cele două partide şi popoare, al uni­tăţii tuturor forţelor antiimperia­liste. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Campionatul de hochei pe gheaţă Dinamo a cîştigat derbiul de aseară : 4-2 cu Steaua Campionatul naţional de hochei — ce părea a nu-i interesa pe bucu­­reşteni, dacă avem in vedere numă­rul, doar de ordinul zecilor, al celor aflaţi in tribunele patinoarului „23 August“ la cuplajele de luni şi marţi — a relansat pasiunea pentru acest frumos joc sportiv de iarnă , aseară, cu ocazia celor două derbiuri (unul al outsaiderilor : Agronomia Cluj — Avintul Miercurea Ciuc, iar altul al candidatelor la titlu : Steaua — Dinamo), afluenţa spectatorilor a atins „cote înalte" — peste 3 000 de persoane. Pe arena de gheaţă s-au întrecut mai întii echipele din Cluj şi Miercurea Ciuc. Victoria a revenit mai puţin aşteptat, celei de-a doua echipe cu scorul de 5—3 (3—0, 2—3, 0—0). Derbiul serii — de fapt derbiul de tradiţie al campionatelor ultimilor ani — a subliniat un fapt îmbucură­tor : Steaua şi Dinamo şi-au onorat fiecare prestigiul, au jucat cu mult mai bine decît în meciurile prece­dente şi — spre cinstea lor — au oferit momente de satisfacţie specta­torilor. Ceea ce a apărut, totuşi, sur­prinzător in derbiul de aseară este ritmul viu de joc al dinamoviştilor ; un resort ascuns a declanşat parcu energii nebănuite la fiecare dintre hocheiştii de la Dinamo. Există im­­­­presia că ori de cite ori au de jucat un meci cu Steaua — meci de mare miză — hocheiştii dinamovişti ştiu să se mobilizeze în mod exemplar. Desigur, ei sunt primii câştigaţi de pe urma unei asemenea „schimbări la faţă”. In primul tur al campiona­tului, Steaua a învins la mare luptă şi doar la limită (2—1) ; acum, Dinamo are satisfacţia unei frumoase victorii, la un scor mai bun : 4—2 (1—1, 2—0, 1-1). — Pe cine aţi remarcat în parti­dele de aseară ? V. Militaru, secretarul general al federaţiei de specialitate, ne-a răs­puns : „în ordinea meciurilor — Gali, Texe/ portarul Roth (Agrono­mia Cluj), Başa, Szabó Iuliu (Avin­tul Miercurea Ciuc), Varga, Kala­­mar, Gheorghiu (Steaua), Huţami, Pană, Florescu (Dinamo). Am re­marcat, totodată, nota de deplină sportivitate şi calitatea în progres a jocurilor. Cu toţii dorim ca astfel de constatări să nu rămână „izolate“. Victoria de ieri a dinamoviştilor lasă deschisă lupta pentru titlu, fă­­cind mult mai interesante meciurile din turul III al campionatului, me­ciuri ce vor fi reluate miine pe același patinoar. I. D. CAMPIONATE EUROPENE O Bob In staţiunea elveţiană de sporturi de iarnă Saint Moritz au început ieri campionatele europene de bob. După disputarea primelor două manşe, in proba echipajelor de două persoane conduce R. F. a Germaniei I (Floth— Bader) — 2’24”35/100. Pe locurile ur­mătoare se află echipajele R. F. a Germaniei II (Zimmerer—Utzschnei­­der) — 2’34”82/100 și Elveţiei I — 2’36”04/100. Echipajul prim al Româ­niei, format din Stavarache—Juncu, se află pe locul 18, iar echipajul se­cund al României (Stoian—Panaites­­cu) ocupă locul 26. Astăzi au loc Ul­timele două manşe. • Patinaj artistic Campionatele europene de patinaj artistic au continuat joi la Göteborg cu desfăşurarea primelor trei figuri impuse la feminin. In clasament, pe primul loc se află în prezent marea favorită, austriaca Beatrix Schuba, cu 536 puncte, urmată de C. Waller (Elveţia) — 489,6 puncte şi R. Tra­­panese (Italia) — 433,9 puncte. întoarcerea delegaţiei P.C.R. din Chile Joi seara s-a înapoiat în Capitală, venind din Chile, delegaţia Partidu­lui Comunist Român, formată din tovarăşii Petre Lupu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Teodor Coman, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Tulcea al P.C.R., care a participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea semicentenarului creării Partidului Comunist din Chile. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Florian Dănălache, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ion Circei, membru al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) O delegaţie condusă de tovarăşul Iosif Banc a plecat la Budapesta Joi dimineaţa a plecat la Buda­pesta o delegaţie condusă de Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, pentru a participa la întîl­­nirea de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guver­namentală româno-ungară de colabo­rare economică. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost condusă de Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, precum şi de reprezentanţi ai unor ministere economice. Au fost prezenţi Ferenc Martin, ambasadorul R. P. Ungare la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Budapesta. Pe aeroportul Ferihegyi au fost de faţă Valyi Peter, vicepre­şedinte al guvernului ungar, pre­şedintele părţii ungare din Comisia mixtă guvernamentală româno-un­­gară de colaborare economică, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Ioan Cotoţ, amba­sadorul României la Budapesta, şi membri ai ambasadei. Joi după-amiază, in clădirea Par­lamentului din Budapesta, au început convorbirile oficiale în cadrul întîl­­nirii de lucru a preşedinţilor celor două părţi in Comisia mixtă guver­namentală româno-ungară de cola­borare economică. (Agerpres) Plenara Uniunii Arhitecţilor Joi a avut loc in Capitală plenara Uniunii Arhitecţilor, la care au luat parte membrii Comitetului de con­ducere al uniunii, reprezentanţi ai Ministerului Construcţiilor Indus­triale şi Ministerului Industriei Ma­terialelor de Construcţii, cadre di­dactice, cercetători şi proiectanţi din institutele şi unităţile de arhitectură. Cu acest prilej au fost prezentate şi dezbătute studiile „Proiectarea construcţiilor industriale conform ce­rinţelor funcţionale reale ale pro­ducţiei“ şi „Căile reducerii costului şi ale economiei in proiectare în ar­hitectura industrială“. Au fost pre­zentate unele soluţii specifice arhi­tecturii contemporane româneşti, de rezolvare a problemelor complexe pe care le ridică proiectarea marilor obiective ale cincinalului : tehnologia proiectării, organizarea unor zone şi microzone industriale în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării, industrializarea construcţiilor etc. Participanţii la plenara Uniunii Arhitecţilor din Republica Socialistă România au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care se exprimă hotă­­rîrea arhitecţilor de a-şi intensifica eforturile pentru a contribui la rea­lizarea cadrului corespunzător nece­sar dezvoltării industriei noastre so­cialiste, de a pune întreaga lor capa­citate şi pricepere profesională spre îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului cincinal, pentru realizarea obiectivelor majore ale programului de perspectivă elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. In numele arhitecţilor din ţara noastră, ne exprimăm şi cu acest prilej ataşamentul faţă de politica promovată de Partidul Comunist Ro­mân — se menţionează in telegramă — angajîndu-ne să contribuim cu toate resursele la edificarea socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. (Agerpres) Lucrările simpozionului studenţesc „U.T.C., ŞCOALĂ DE EDUCAŢIE COMUNISTĂ A TINERETULUI“ La Bucureşti au început joi lucră­rile simpozionului studenţesc „U.T.C. — şcoală de educaţie comunistă a ti­neretului“, organizat de Consilhill Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Universitatea Bucureşti potrivit ho­tărîrii adoptate de recenta plenară a C.C. al U.T.C. şi Consiliul U.A.S.R. cu privire la aniversarea semicente­narului Uniunii Tineretului Comunist. Participă studenţi de la universită­ţile din ţară, cadre didactice, tineri din unităţile economice ale Capitalei, elevi. La şedinţa de deschidere a reuniu­nii au luat parte tovarăşii Dan Mar­ţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretu­lui, Ilie Rădulescu, secretar al Comi­tetului municipal Bucureşti al P.C.R., Traian Ştefănescu, preşedintele Con­siliului U.A.S.R., Alexe Popescu, ad­junct al ministrului educaţiei şi învă­­ţămîntului. Cuvîntul de deschidere a fost ros­tit de studentul Nicu Ceauşescu, de la Facultatea de fizică a Universităţii din Bucureşti, preşedintele Comitetu­lui de organizare a reuniunii, care a prezentat şi primul referat al simpo­zionului. Participanţii la simpozion au fost salutaţi apoi de prof. univ. dr. do­cent Jean Livescu, rectorul Univer­sităţii din Bucureşti, conf. univ. dr. Gheorghe Cazan, secretar al comite­tului de partid al Universităţii, şi de Dorin Vasilievici, student la Univer­sitatea din Iaşi. In continuare au fost prezentate referatele „Crearea U.T.C. şi princi­palele momente ale activităţii sale revoluţionare pină la 23 August 1944“ şi „Conducerea de către partid, ce­rinţă fundamentală a activităţii U.T.C.“ (Universitatea din Bucureşti), „Spiritul revoluţionar, trăsătură ca­racteristică a studenţimii din zilele noastre“ (Universitatea din Cluj). Pe marginea referatelor au avut loc ample dezbateri, la care au parti­cipat un mare număr de studenţi. Lucrările reuniunii continuă. (Agerpres) Expoziţie de fotografii din R. P. Albania Sub auspiciile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, joi la amia­ză a avut loc, la Galeria de artă fo­tografică din Capitală, vernisajul unei expoziţii de fotografii artistice din Republică Populară Albania, reflec­­tind realizările poporului albanez în domeniile agriculturii şi electrificării ţării. La festivitate au participat Ion Jin­­ga, vicepreşedinte al Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste. Silviu Comanescu, secretar general al Aso­ciaţiei artiştilor fotografi din Româ­nia, reprezentanţi ai Ministerului Afa­cerilor Externe, ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinăta­tea, oameni de cultură şi artă. Au fost prezenţi, de asemenea, Ni­­kolla Profi, ambasadorul R. P. Alba­nia la Bucureşti, alţi membri ai am­basadei, şefi ai unor misiuni diplo­matice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a fost ros­tit de Ion Ilişiu, directorul Direcţiei cultural-educative de masă din Con­siliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. (Agerpres) Lucrările de sezon să fie realizate in mod exemplar (Urmare din Pag. I) buie să constituie un impuls pen­tru antrenarea tuturor cooperato­rilor la realizarea si depășirea sar­cinilor cuprinse in planurile care vor fi aprobate cu acest prilej. În­ceputul trebuie făcut imediat, fără nici o întirziere, cu lucrările care se execută în acest sezon. In aceste zile, de exemplu, sute de mii de ţărani cooperatori, de locuitori ai comunelor participă la vaste acţiuni pentru ameliorarea pămintului , desecări, amenajări pentru irigaţii, combaterea eroziunii solului şi alte lucrări de mare importanţă pentru sporirea producţiei în acest an. Ac­ţiunile de acest fel trebuie con­tinuate cu şi mai multă hotărire, în fiecare judeţ şi comună, în aşa fel incit fiecare palmă de pămint să fie cit mai bine folosită. De asemenea, în această perioadă se desfăşoară o serie de lucrări specifice sezonului — fertilizarea terenului, pregătirea răsadniţelor, îngrijirea plantaţiilor de pomi, pre­gătirea seminţelor pentru culturile de primăvară, repararea maşinilor şi utilajelor agricole — lucrări că­rora trebuie să li se acorde cea mai mare atenţie. Complexitatea lucrărilor, am­ploarea lor cer o bună organizare a forţelor de muncă. De aceea este necesar ca în fiecare coopera­tivă agricolă să se stabilească sar­cini pe ferme, pe brigăzi şi forma­ţiuni de lucru, astfel ca toate lu­crările să se execute în mod exem­plar şi în perioada optimă pentru ca pretutindeni să se creeze con­diţii pentru a depăşi producţia de anul trecut. Îmbunătăţirea şi perfecţionarea stilului de muncă al consiliilor de conducere din cooperative şi al u­­niunilor judeţene cooperatiste, în­deplinirea atribuţiilor ce le revin pentru antrenarea la lucru a tuturor cooperatorilor, întărirea disciplinei de producţie şi formarea — prin toate mijloacele muncii politice de masă — unei înalte conştiinţe so­cialiste, dezvoltarea răspunderii pentru buna gospodărire şi apăra­rea avutului obştesc sunt sarcini de mare actualitate, care trebuie să aibă un larg ecou în dezbaterile a­­dunărilor generale. în acest sens, comitetele comunale de partid, organizaţiile de partid din coopera­tive trebuie să desfăşoare o susţi­nută muncă politico-educativă in rîndul ţărănimii cooperatiste pen­tru formarea şi dezvoltarea conştiin­ţei socialiste, pentru antrenarea tu­turor cooperatorilor la lucru, prin forţa exemplului personal al comu­niştilor. viaţa internaţională Luigi Longo despre căile de soluţionare a actualei situaţii politice din Italia ROMA 13. — Corespondentul Ager­pres, N. Purcea, transmite : Ziarul ,l’Unità“, din 13 ianuarie, publică un­­interviu acordat de Luigi Longo, se­cretar general al Partidului Comunist Italian, în care acesta analizează si­tuaţia politică din ţară, creată ca ur­mare a cererii unora dintre forţele care compun coaliţia de centru-stîn­­ga de a se proceda la „o clarificare“ şi „o verificare politică“. Este deosebit de evident astăzi că o verificare reală trebuie să fie fă­cută — a subliniat Longo. Alegerile prezidenţiale au accentuat neînţele­gerile existente intre partidele ce al­cătuiesc gruparea de centru-stinga, punind tot mai mult în lumină diver­genţele profunde de orientări şi de scopuri. Autorul interviului a arătat, în continuare, că întreaga dezbatere între unele partide se desfășoară însă asupra procedurii, asupra timpu­lui, a modului și a formelor de în­fruntare a crizei existente. Lipsește, până acum, o analiză serioasă, din partea unor partide, a cauzelor pro­funde ale crizei, ce nu poate fi tre­cută în nici un fel sub tăcere. Referindu-se la poziţia P.C.I. faţă de actuala situaţie dificilă din Italia, Longo a spus : „Noi ne bazăm întrea­ga noastră bătălie politică pe pro­puneri concrete de soluţionare a pro­blemelor în orice domeniu. Noi sun­tem forţa politică italiană care, in orice moment al istoriei ţării noas­tre, a ştiut să-şi demonstreze capaci­tatea de a lega interesele marilor mase oprimate şi exploatate de nece­sităţile generale ale naţiunii şi, în primul rind, de cerinţele de libertate, democraţie, autonomie deplină a ţă­rii noastre“. Secretarul general al P.C.I. a subliniat apoi că, fiind in opoziţie, chiar dacă au fost persecu­taţi şi s-au făcut asupra lor discri­minări de toate felurile, comuniştii au devenit o mare forţă şi acţionează pentru a dobîndi o pondere şi mai mare. „Dar — a continuat el — orice s-ar spune, noi suntem­ forţă de gu­­vernămînt prin politica noastră, care nu se limitează la criticarea erori­lor altora, ci avansează continuu pro­puneri şi reuşeşte, citeodată, să impună soluţii, pozitive. Noi repre­­zentăm interesele unei mari părţi a muncitorilor. Tocmai pentru toate a­­cestea, problema dreptului nostru de a participa la conducerea ţării nu poate fi negată“. In încheierea interviului său, se­cretarul general al P.C.I. a arătat că „faţă de actuala situaţie a ţării şi faţă de perspectivele sale nu există ieşire progresistă şi democratică fără un raport serios cu ceea ce repre­zintă partidul comunist, fără exami­narea — respectîndu-se originalita­tea şi autonomia fiecărei forţe poli­tice — a unor posibile întîlniri asu­pra unor probleme concrete, de con­vergenţe posibile, fără examinarea unui program comun ce poate repre­zenta o cale nouă pentru ca Italia să iasă din marasm“. „Existenţa lui Frente Amplio constituie un fapt istoric şi ireversibil“ Un interviu al primului secretar al C.C. al P.C. din Uruguay MONTEVIDEO 13 (Agerpres). — Rodney Arismendi, prim-secretar al C.C. al P.C. din Uruguay, a arătat într-un interviu acordat ziarului po­lonez ..Trybuna Ludu“ că, la recen­tele alegeri prezidenţiale, Frente Amplio a pus capăt sistemului tra­diţional de forţe politice, care consta din grupările burghezo-moşieneşti „Colorado“ şi „Blanco“, a mobilizat masele sub deviza luptei împotriva imperialismului şi oligarhiei, pentru reforme şi solidaritate cu ţările care luptă pentru independenţă. Existen­ţa lui Frente Amplio constituie un fapt istoric şi ireversibil. Deşi acesta a fost înfiinţat doar de cîteva luni şi în ciuda unei intense propagande anticomuniste, el a cucerit aproxi­mativ 300 000 de voturi (la o popu­laţie de 2,9 milioane locuitori). Pen­tru programul său au votat o treime din alegătorii din capitala ţării, Montevideo — unde el a reprezentat a doua forţă politică — şi fiecare al cincilea alegător din­­ regiunile de provincie. In continuare, Rodney Arismendi a relevat, că forţa conducătoare ln Frente Amplio o constituie P.C. din Uruguay, căruia, din voturile acor­date acestei coaliţii a forţelor de stingă, i-au revenit­ 32 la sută în ca­pitală şi 31 la sută în provincie — unde a obţinut de două ori mai mul­te voturi decit in alegerile prece­dente. Referindu-se la creşterea număru­lui membrilor P.C. din Uruguay, Rodney Arismendi a arătat că, în ultimul deceniu, rindurile partidului au sporit de patru ori, iar 73 la sută din membrii săi sunt muncitori. Or­ganizaţia din capitală a partidului numără 33 030 de membri. O carac­teristică a P.C. din Uruguay o con­stituie tinereţea membrilor săi, din­tre care jumătate au între 18­­ şi 33 ani. In încheierea interviului, Rodney Arismendi a arătat că Frente Amplio reprezintă o verigă de seamă în pro­cesele revoluţionare care au loc în America Latină. O declaraţie a Comitetului Executiv Naţional al P.C. din Irlanda LONDRA 13 — Corespondentul nostru, N. Plopeanu, transmite : Zia­rul „Morning Star“ a publicat o de­claraţie a Comitetului Executiv Naţional al Partidului Comunist din Irlanda, adoptată cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a săptămînalu­­lui „Unity“. Concepută ca un apel la luptă ho­tări­tă împotriva şomajului şi a aderării la Piaţa comună, declara­ţia avertizează asupra perspectivelor creşterii numărului şomerilor, esti­mat în prezent la 130 000. Sunt sub­liniate, în acelaşi timp, opoziţia sin­dicatelor din­ Republica Irlanda şi Irlanda de Nord faţă de ideea ade­rării şi preocuparea lor în legătură cu creşterea şomajului. Subliniind pierderile pe care le-ar înregistra pescarii, fermierii, munci­torii şi micii comercianţi în perspec­tiva aderării la C.E.E., precum şi prejudicierea intereselor acestora de către monopolurile capitaliste, Par­tidul Comunist din Irlanda declară : „Poporul muncitor din Nord şi din Sud trebuie să facă faţă aceluiaşi duşman. Această situaţie cere o lup­tă comună“. Unitatea şi lupta comu­nă ar putea să ducă la „ o nouă si­tuaţie, în care violenţa şi ciocnirile sectariste să ia sfirşit, în care de­mocraţia să exi­ste pentru toţi şi in care şomajul, care face ravagii, să ia sfirşit“ — se arată în declaraţie. Plenara C. C. al P. C. Mexican CIUDAD DE MEXICO 13 (Ager­pres). — La Ciudad de Mexico a avut loc Plenara C.C. al P.C. Mexi­can, consacrată examinării situaţiei interne din ţară. Plenara a adresat un apel tuturor forţelor antiimperia­liste şi democratice din Mexic de a se uni in vederea unei lupte comune pentru transformări democratice şi socialiste. Ea a recomandat comuniş­tilor să desfăşoare o activitate sis­tematică pentru educarea politică a maselor. Participanţii la plenară au elaborat programul de acţiune al partidului, care prevede intensifica­rea luptei pentru eliberarea deţinuţi­lor politici, mişcări de masă de pro­test împotriva represiunilor, pentru libertatea de acţiune a sindicatelor, pentru democratizarea sistemului electoral. VARŞOVIA Consfătuire în probleme economice VARŞOVIA 13 (Agerpres). — Agen­ţia P.A.P. informează că, la Varşo­via, a­ avut loc o consfătuire a secre­tarilor pentru problemele economice ai comitetelor voievodale ale P.M.U.P. Obiectul dezbaterilor l-au constituit principalele sarcini economice ale acestui an şi problemele aprovizionă­rii pieţei in primul trimestru. Mieczyslaw Jagelski, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. Polone, a relevat că baza realizării creşterii salariului mediu o consti­tuie sporirea volumului producţiei in­dustriei socialiste cu 8 la sută, a pro­ducţiei agricole cu 2,3 la sută, ca şi sporirea comerţului exterior cu 10,7 la sută. In conformitate cu planul, venitul naţional urmează să crească cu 6,1 la sută, dar, dacă se ţine sea­ma de sarcinile suplimentare, acest indice va fi mai mare. Fondul de consum urmează să crească un ansam­blu cu 7,2 la sută, adică mai mult decît se prevede în hotărârile Con­gresului al VI-lea. Pentru îmbună­tăţirea aprovizionării, a spus el, este excepţional de important să se depu­nă toate eforturile pentru a spori su­plimentar producţia de mărfuri des­tinate pieţei interne, exportului şi îmbunătăţirii cooperării. Trăgind concluziile consfătuirii, Jan Szydlak, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P., a relie­fat că s-a planificat o producţie su­plimentară, în afara prevederilor planului pe anul curent, în valoare de aproximativ 20 miliarde zloţi cu scopul de a se îmbunătăţi aprovizio­narea pieţei, şi acest lucru trebuie să fie apreciat de toate întreprinderile ca un element important al strate­giei dezvoltării economice a Poloniei. PAGINA 5 ———^——■11» iáin’ «ymmwrîi e din ţările sociali­ste „ Treptele de pe Vasul urcă încet pe firul rîului, lăsînd în urmă sate şi păduri, culturi şi întinderi sterpe. In jurul nostru, apele Tisei curg mol­com în albia săpată de veacuri. Mi-a fost dat să le văd şi in pri­măvara aceea, în timpul marilor inun­daţii. Cit cuprindeai cu privirea, rîul deve­nise un uriaș tăvălug de puhoaie ce se pră­văleau distrugînd to­tul în cale. In schimb, în verile tori­de, Tisa își poartă trena de ape printre pămînturi pîr­­jolite de secetă. — Dintotdeauna, oa­menii acestor locuri s-au preocupat să stă­vilească și să foloseas­că apele rîului în in­teresul lor — îmi spu­ne, parcă ghicindu-mi gîndurile, inginerul Victor Jurcek, alături de care mă aflam în prova, vasului. Jurcek este Inginerul-şef al marelui şantier de la Kisköre, spre care toc­mai ne îndreptam şi unde se construieşte cel mai important baraj de pe Tisa şi, o dată cu a­­cesta, un vast sistem de irigaţii. De mai bine de cinci ani, în vecinătatea acestei minuscule aşezări din nordul marii­­ cîmpii ungare, a început rea­lizarea uneia dintre cele mai importante investiţii din întreaga economie ungară. Pen­tru a avea o imagine a dimensiunilor acestui complex de construc­ţii, e suficient să ară­tăm că volumul inves­tiţiilor pentru înfăp­tuirea lui va ajunge la 25 miliarde de fo­­rinţi. Prima cupă de pă­­mînt pe acest şantier a fost excavată în pri­măvara anului 1966. Is­toria construcţiei în­cepe însă cu mai mulţi ani în urmă. Cele din­tii studii ale baraju­lui de la Kisköre şi ale sistemului său de irigaţii au început încă în 1960. Cîţiva ani mai tirziu s-au în­tocmit proiectul tehnic şi planul de investiţii, iar în 1966 Adunarea de Stat a R.P. Ungare a adoptat o lege spe­cială privind începe­rea realizării construc­ţiilor. Planul de an­samblu privind lucră­rile hidrotehnice de pe Tisa prevede în per­spectivă ridicarea a cinci mari baraje, cinci „trepte de apă“, care să permită valo­rificarea potenţialului riului. Prima din aces­tea s-a şi realizat la Tiszalök, la 120 km de locul actualelor lu­crări ; ea cuprinde un baraj şi două canale de apă însumînd peste 140 km. ...La încheierea călă­toriei noastre pe Tisa, ne oprim pentru în­ceput în oraşul mun­citoresc. O localitate asemănătoare nu cred să mai fie în Ungaria. Imaginaţi-vă un mini­­oraş modern răsărit aici, la marginea unui vechi sat din pusta­ un­gară. Zona noului oraş începe la capătul sin­gurei străzi a vechiu­lui sat, dincolo de ra­sele modeste din lut, acoperite cu stuf, ale acestuia, unde priviri­le vizitatorului întrl­­nesc clădiri noi, fru­moase, cu etaje şi bal­coane, deasupra cărora se înalţă antenele apa­ratelor de radio şi te­leviziune. Iar actul de naştere al acestei lo­calităţi datează de... cinci ani. In clădirea direcţiu­nii şantierului, Victor Jurcek împreună cu Lakk­a László, secre­tarul organizaţiei tine­retului comunist, ne prezintă macheta şi planurile complexului de lucrări. Datele ce CORESPONDENŢA DIN BUDAPESTA le aflăm sunt elocven­te in ce priveşte pro­porţiile acestui obiec­tiv. Aici, la Kisköre, vor fi dislocaţi 26 mi­lioane metri cubi de pămint, se vor folosi 350 000 metri cubi de beton şi 670 000 metri cubi de piatră. Marele baraj, care va reţine o parte a apelor, Tisei, va crea un lac de acu­mulare cu o suprafaţă de 127,4 kmp, echiva­­lînd cu o cincime din suprafaţa faimosului Balaton, şi un volum de 400 milioane metri cubi de apă. Datorită acestei lu­crări, o importantă porţiune a pustei un­gare se va transforma în cea mai fertilă re­giune a ţârii. Sis­temul de irigaţii care va lua naştere aci, şi­ va fi cel mai amplu din întreaga ţară, va dispune de o largă re­ţea de canale ; numai canalele principale vor avea o lungime de 220 km şi vor asigura dirijarea apei pentru irigarea a peste 320 000 hectare de pămint. Po­trivit unor calcule es­timative, pe pămintu­­rile care vor fi iriga­te cu ajutorul celor două sisteme — de la Tiszalök şi de aci — se va realiza, incepînd din 1974—1975, o pro­ducţie anuală supli­mentară de peste un milion tone de po­rumb, adică un sfert din actuala producţie a Ungariei. In acelaşi timp, hidrocentrala ce se va construi la Kis­köre va produce anual o mare cantitate de energie electrică, iar creşterea nivelului Ti­sei, determinat de construirea barajului, va îmbunătăţi naviga­ţia pe aproximativ 120 kilometri, făcînd posi­bilă trecerea şlepurilor cu o încărcătură de pină la 1 000 de tone. La încheierea lucră­rilor, în zonele ce vor fi împădurite în preaj­ma lacului, vor fi create condiţii pentru construirea unui mare număr de case de o­­dihnă, baze sportive şi turistice. Lucrările de la Kis­köre sunt patronate de organizaţia Tineretului Comunist Ungar, la chemarea căreia­­ au venit să lucreze pe şantier tineri din toa­te colţurile ţării. ...împreună cu ingi­nerul Cseh Lajos, şe­ful grupului de lucrări de la baraj, am urcat la cea mai înaltă cotă a construcţiei. De sus puteam cuprinde cu privirea o bună parte a şantierului — contu­rurile viitorului lac de acumulare, ca şi ale viitorului drum al a­­pelor de-a lungul ma­rilor canale. „La noi — a ţinut să menţioneze Lakiita László, secre­tarul organizaţiei de tineret de pe şantier — este nevoie de cea mai mare precizie in ce priveşte respectarea graficului de lucrări. Dacă la construcţia unei uzine sau a unui bloc de locuinţe se in­­tîrzie cu o săptămînâ sau chiar cu o lună, fireşte nu-i bine, dar neajunsul e totuşi su­portabil. Aici însă, dacă lucrările ar întir­­zia cu o lună, aceasta ar echivala cu un an, întrucit, după cum e lesne de înţeles, des­chiderea digurilor şi schimbarea cursului Tisei nu se pot face oricind, ci numai in­tr-o anumită perioadă a anului, în cursul toamnei, atunci cînd nivelul apei este mai scăzut. Dacă se „pier­de“ această perioadă, trebuie aşteptată toam­na următoare. Or, a­­ceasta ar însemna o foarte mare pagubă pentru economia ţării“. De aceea, munca pe şantier constituie o permanentă luptă cu timpul, cunoaşte un ritm deosebit de viu, iar rezultatele ei de pină acum sunt pe mă­sura eforturilor făcute. In toamna anului 1972, supunin­du-se vo­inţei omului, Tisa va căpăta aici, la Kis­köre, o nouă albie. Iar in primăvara ur­mătoare ea nu-şi va mai năpusti apele pentru a pricinui dis­trugeri şi inundaţii, ci le va oferi îmblînzite pentru îndestularea unor întinse suprafeţe însetate, pentru a ge­nera lumină și progres în vaste zone odinioa­ră vitregite. Al. PINTEA

Next

/
Thumbnails
Contents