Scînteia, mai 1972 (Anul 41, nr. 9135-9164)

1972-05-01 / nr. 9135

SCâNTEIA - luni 1 mai 1972 Cronica zilei Duminică s-a înapoiat în Capitală, venind de la Budapesta, delegaţia Consiliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste, condusă de Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al consiliu­lui, care a luat parte la lucrările ce­lui de-al V-lea Congres al Frontului Popular Patriotic din Ungaria. La sosire, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi Ion Turcu, vicepre­şedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, şi alţi membri ai consiliului. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei R. P. Ungare la Bucureşti. (Agerpres) „Am înregistrat cu bucurie evoluţia favorabilă a relaţiilor dintre ţările noastre“ Declaraţia deputatului Sinasl Osma, reprezentantul Comisiei de afaceri externe a Medjilisului din Turcia Vizita in România a delegaţiei Co­misiei de afaceri externe a Medjiti­sului din Turcia este o expresie a bu­nelor relaţii statornicite între ţările noastre şi, în numele delegaţiei par­lamentare turce, vreau să-mi exprim satisfacţia pentru primirea noastră de către preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, de că­tre preşedintele Marii Adunări Naţio­nale, Ştefan Voitec, pentru întreve­derile rodnice avute cu parlamentarii români, pentru ospitalitatea de care ne-am bucurat pretutindeni, a decla­rat dl. Sinasi Osma, deputat de Izmir din partea Partidului Justiţiei in Med­­jilisul Turciei, într-o convorbire cu redactorul Agerpres, Z. Florea. Ca deputaţi ai parlamentului turc şi ca membri ai Comisiei de politică ex­ternă, in cadrul căreia au fost exa­minate numeroase acorduri şi con­venţii încheiate de guvernele turc şi român, am înregistrat cu bucurie evo­luţia favorabilă a relaţiilor dintre ţă­rile noastre, a subliniat deputatul Sinasi Osma. Schimbul de vizite la cel mai înalt nivel între Turcia şi România, precum şi vizitele reciproce făcute de şefii de guverne şi miniştri au scos în evidenţă dorinţa reciprocă de consolidare a relaţiilor dintre ţă­rile noastre, în folosul păcii in Bal­cani, în Europa şi în întreaga lume. Actuala noastră vizită, a arătat oaspe­tele, ne-a prilejuit un contact direct cu realităţile României, unde am fost înconjuraţi de prietenie şi am consta­tat o puternică dezvoltare a României pe tărâm industrial, agricol şi turistic. Reprezentantul Comisiei de afaceri externe a Medjilisului din Turcia a relevat că in cursul convorbirilor pur­tate la Bucureşti a reieşit o identi­tate de vederi în direcţia dezvoltării relaţiilor bilaterale pe multiple pla­nuri, in direcţia promovării unor re­laţii cit mai bune în regiunea balca­nică în care se află situate cele două ţări, în problemele privind securitatea şi cooperarea pe continentul european şi instaurarea unui climat de pace în întreaga lume. Deputatul turc a scos în evidenţă, în încheiere, însemnătatea relaţiilor bilaterale turco-române şi perspecti­vele lor favorabile în viitor, în con­textul îmbunătăţirii permanente a at­mosferei în Balcani şi în Europa. „Re­laţiile dintre ţările noastre, a declarat oaspetele, exercită o influenţă pozi­tivă asupra ansamblului relaţiilor inter-europene, ţinînd seama de pon­derea regiunii Balcanilor pe continen­tul nostru“. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Meciul U s-a distins prin calitatea jocului şi deplina sportivitate Echipa noastră felicitată de preşedintele Federaţiei maghiare de fotbal, dr. Terph­ko András Meciul de sîmbătă de pe Népstadion dintre fotbaliştii români şi maghiari — prin calitatea fotbalului prestat de­­ambele echipe­ în micieroai*, .momen­­­te, prin sportiviKd||ij|äsjWf^Mtä în­­teren şi în tribune — a plăcut tutu­ror. Este un lucru pe care ni l-au îm­­■părtăşit şi ziariştii din Ungaria, ca şi cei din Franţa, Iugoslavia, Italia, so­siţi aici la Budapesta pentru a urmări partida. Ieri dimineaţă, la plecarea spre Bucureşti, delegaţia fotbaliştilor ro­mâni a fost în­soţită şi felicitată din nou de pre­şedintele Fede­raţiei maghiare de fotbal, dr. Terpitko András, de secretarul ge­neral al federa­ţiei, Petri Sándor, în holul aero­portului, am solicitat cîteva impresii despre joc, despre rezultat, despre meciul retur de la 14 mai. Antreno­rul Angelo Niculescu, satisfăcut în general de joc („poate cam nesigur în prima jumătate de oră“), ca și de rezultat, con­sideră că pentru retur echipa nu tre­buie schimbată, lotul insă urmind a fi lărgit pentru orice eventualitate. „De­sigur, ne gindim și la Dobrin, poate, In primul rind, la el. Sper insă ca el să se fi refăcut complet, pentru că s-a văzut foarte bine că un meci cu o astfel de miză și cu un astfel de an­gajament fizic presupune foarte mari eforturi și o participare efectivă la joc tot timpul partidei“. Antrenorul Niculescu a ținut să remarce că pe Népstadion i-au plăcut dintre jucă­torii maghiari Pancsics, Fazekas, iar dintre români — Răducanu, Nun­­weiller, Sătmăreanu, Domide, Lu­­pescu. Despre arbitrajul englezului W. Smith — a cărui manieră de a con­duce este considerată de unii prea severă — Cornel Dinu ne-a declarat: „Dl. Smith a arbitrat bine, corect. A­­ i înpărțit poate cam multe cartonașe " galbene (și pe mine­ m-a avertizat), dar sunt convins că toate acestea le-a făcut în intenţia de a nu pierde me­ciul din mină. De fapt — zic eu — sportivitatea a fost perfectă. Mi-a plăcut, de asemenea, obiectivitatea publicului maghiar“. Tov. Mircea Angelescu, preşedin­tele Federaţiei române de fotbal — pe lingă satisfac­ţia că echipa s-a comportat lăuda­bil şi a realizat un scor ce ii a­­cordă şanse se­rioase la califi­care, toate aces­tea în ciuda unor indisponibilităţi si nesiguranţe ma­nifestate in perioada de pregătire — este de părere că „meciul retur de la 14 mai rămîne, totuşi, dificil, în­­trucît pentru a intra în semifinale trebuie neapărat să înscriem la Bucu­reşti un gol mai mult decit adver­sarul. N-am vrea deloc să ajungem să ne susţinem şansele intr-un al treilea joc“... Membrii delegaţiei fotbaliştilor ro­mâni sunt chemaţi la avion. La ora cinoi citiţi aceste rînduri jucătorii tri­colori se află la cluburile lor, gata pentru o nouă etapă de campionat, cea de miercuri. Reintilnirea selec­­ționabililor la toi — ne spunea antre­norul A. Niculescu — este prevăzu­tă pentru finele săptăminii, cind, de fapt, vor începe pregătirile în vede­rea meciului retur România — Unga­ria de la 14 mai. ion DUMITRIU Alexandru PINTEA CORESPONDENTA DIN BUDAPESTA Părerile ziarelor maghiare şi ale antrenorului Illovszky MAGYAR HÍRLAP : „Apărarea un­gară a fost supusă (in repriza a doua) unei presiuni puternice, în primul rind datorită faptului că atacanţii nu au fost capabili să păstreze mingea, şi astfel echipa română şi-a condus atacurile cu multă însufleţire, nu mai multe adevărate valuri“. Ziarul arată în continuare : „Degeaba au fost tri­mise mingi inalte în faţa porţii româ­ne, deoarece aici Răducanu, impo­zant prin înălţime ca un plop, a lămu­rit uşor toate pericolele“. Cronicarul de specialitate al ziaru­lui NEPSZABADSAG scrie, printre altele, că rolurile s-au schimbat după pauză. „Pe teren străin, un singur gol în primele 45 de minute nu este un dezavantaj prea mare şi românii, în mod liniştit , în ciuda jocului des­făşurat, dar disperat al echipei noas­tre, din ce în ce mai nervoasă şi din vina unei grave greşeli a portarului Geczi — au egalat“. Acelaşi ziar re­marcă faptul că dacă în echipa ma­ghiară nu se vor produce mari schim­bări — atît în formaţie, cit şi în con­cepţia de joc — este puţin probabil că fotbalul maghiar ,va putea ieşi din această situaţie a şanselor aproape pierdute. Dintre declaraţiile de după meci publicate de presa ungară, reţine a­­tenţia aceea a antrenorului echipei ungare, Illovszky : „în prima repri­ză, echipa mea a jucat bine, respec­­tind strict cele stabilite. După pauză imediat, şi eu şi jucătorii am simţit că avantajul de un singur gol este cu totul insuficient, fapt care le-a dimi­nuat jucătorilor mult din curaj şi din posibilităţile ce le dovediseră la în­ceput. Românii ne-au simţit slăbiciu­nea şi sunt mult prea buni jucători pentru a nu fi ştiut să profite de a­­ceastă situaţie“. Agenţiile France Presse şi Reuter despre rezuitestul partidei Ungaria — România Comentind partida de fotbal dintre reprezentativele României şi Unga­riei, disputată în cadrul sferturilor de finală ale campionatului european, agenţia France Presse arată în co­mentariul său : „Pe Népstadion, în prezenta a circa 75 000 de spectatori, echipa Ungariei a fost ţinută un salt de selecţionata României, în faţa că­reia a trebuit să se mulţumească cu un rezultat de egalitate : 1—1. Cu ex­cepţia primelor 20 de minute de joc, fotbaliştii maghiari nu au putut sur­prinde prin acţiunile lor echipa ro­mână, care s-a dovedit superioară în apărare şi la mijlocul terenului. După pauză, presiunea echipei române a fost mai evidentă decit în cea de-a doua jumătate a primei reprize. In minutul 56, la o greşeală a portaru­lui Geczi, fundaşul Sătmăreanu a în­scris cu capul aducînd egalarea pen­tru formaţia sa. In final, fotbaliştii români, bine dirijaţi de Radu Nun­­weiller, cel mai bun jucător de pe teren, ar fi putut, cu puţină şansă, să obţină chiar victoria“. In comentariul său privind acest meci, corespondentul agenţiei Reuter scrie, printre altele : „Echipa Româ­niei are acum posibilitatea de a se califica in semifinalele campionatului european de fotbal inter-ţări. Tre­buie să ţinem seama de faptul că fotbaliştii români, după dramaticul meci egal de la Budapesta, îşi vor juca şansa calificării, la 14 mai, pe teren propriu“. Primul număr al revistei „TICMSilvania" SIBIU. — (Corespondentul „Scîn­­teii“, N. Brujan). Duminică, 30 apri­lie, a apărut primul număr al revistei „Transilvania“, publicaţie politică, social-culturală şi literară care reia pe planuri contemporane tradiţia re­vistei cu cea mai îndelungată apari­ţie din ţară — 77 de ani — fondată in 1068 de George Bariţiu. Apărută în climatul efervescent de înfăptuire a programului de educaţie elaborat de partid, revista „Transil­vania“ — deziderat mai vechi al in­telectualităţii sibiene — îşi propune prin articolul său program „Lingă inima ţării“ să se realizeze şi să se afirme între celelalte publicaţii simi­lare din ţară ca ferment de profun­zime al literaturii şi artei închinate idealurilor comuniste, ca o expresie a talentului şi largilor disponibilităţi ale oamenilor de ştiinţă, de artă şi cultură sibieni — români, germani, maghiari, în cele 68 de pagini, cu o înaltă ţinută grafică, sunt publicate: artico-lul „Puncte de reper în perspectiva optimistă a cincinalului. Creştere, modernizare, perfecţionare“, al to­varăşului Richard Winter, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., articole care dezbat pro­blemele apropiatei conferinţe naţio­nale a scriitorilor, o cronică politică semnată de conf. univ. dr. Ionel Achim, eseuri sub semnătura lui Romul Munteanu, Ion Vlad, Nicolae Balotă, un „album sentimental“ în care semnează Romulus Rusan, Ion Dodu Bălan, Maria Fanache, Ladmiss An­­dreescu ; versuri şi proză de Paul Constant, Wolf Aichelburg, Mira Pre­da, Titus Andronic şi alţii. Revista se deschide cu o pagină care reproduce telegrama oamenilor muncii din judeţul Sibiu adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Niculae Ceauşescu, în care sunt exprimate sentimentele de profundă recu­noştinţă pentru grija deosebită a­­cordată dezvoltării ştiinţei, culturii şi artei în patria noastră. Filme de scurt metraj (1­ 7 PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR „BUCUREŞTI“, „AL. SAHIA“ ŞI „ANIMAFILM" Patria, Mioriţa : La ea te-ai gin­ ,­dit ?; Scala : Hora talentelor; Lucea­fărul : A scrie... ; Victoria : Noaptea bărbaţilor ; Bucureşti : Duminica şe­rifului; Festival : O călătorie în jurul unei mese ; Feroviar : Cel mai tinăr oţel; Griviţa : Intîlnire cu cerul ; Bu­­zeşti : Cojoacele Dochiei ; Dacia : Fa­milia Cojan îşi doreşte un pelican ; Bucegi : Amintiri ; Unirea : Un artist acuză o lume ; Lira : Magdalena Po­pa ; Ferentari : Unde se joacă copilul dv.­­ ; Ciuleşti : Nai, tinerii ; Flo­­reasca : Şi iar răsună valea ; Volga: Orizont ştiinţific nr. 2/972 ; Viitorul : Miniaturi pentru maturi ; Aurora : Despre omenie ; Munca : Cine ştie să evite ? ; Tomis : Un pas pe Lună, doi paşi pe Pămint ; Arta : Cantata profană ; Vitan : Vinovaţii au cuvin­­tul ; Flamura : Garnitura Ruxandra ; Laromet : Orizont ştiinţific nr. 1/972; pe ecranele Capitalei mal) Timpuri noi : Orizont ştiinţific nr. 3/972; Doina : Prislea din comoara Uitată. PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR DIN ALTE ŢARI Timpuri noi : Intîlnire cu Gorki (U.R.S.S.). Un an în spaţiul cosmic artificial (U.R.S.S.); Doina : Cum şi-a schimbat ariciul înfăţişarea (U.R.S.S.), Mărul (R.D. Germană), Bătrînul cîine (R.S. Cehoslovacă) ; Central : Solda­tul Eikson dezvăluie (R.D. Germană); Lumina: Impresii din Etiopia (R.P. Polonă) ; Drumul Sării : Picioarele (R.P. Polonă); Pacea : Bătrînii Azer­baidjanului (U.R.S.S.) ; Crîngaşi: Ma­turitatea vine de două ori (U.R.S.S.); Moşilor : Ţinutul legendelor antice (U.R.S.S.); Popular : Salamandra şi tritonul (R.P. Polonă); Cosmos : Ga­garin al nostru (U.R.S.S.); Flacăra : Lenin în împrejurimile Moscovei (U.R.S.S.); Progresul : Poetul și na­tura (R.P. Bulgaria). IN ZILELE DE 1 SI 2 MAI Program sportiv in parcul Dinamo Azi si mîine in parcul Dinamo din Capitală, amatorii de sport au la dispoziţie un bogat program de ma­nifestaţii sportive din care spicuim . AZI : Pe­ velodrom (ora 9) o cursă ciclistă eliminatorie cu participarea echipelor Dinamo, Steaua, Olimpia şi Voinţa Pe terenul central (începînd de la 9.30) meciuri în cadrul primu­lui turneu internaţional feminin de fotbal la care iau parte selecţionate ale oraşelor Budapesta, Belgrad şi Bucureşti. Au loc, de asemenea, în­treceri de călărie — obstacole şi Şta­fetă — (ora 11.30) şi demonstraţii d­e gimnastică acrobatică (ora 10) susţi­nute de cei mai buni călăreţi de la Dinamo, Steaua şi centrul de călărie Bucureşti, respectiv de gimnaşti de la I.E.F S. MÎINE. Sportivi din cluburile bucureştene vor efectua demonstraţii de judo şi karate de la ora 9. La ora 10 au loc întreceri de motociclism a­­crobatic (slalom şi sărituri de pe trambuline), la care iau parte moto­­ciclişti fruntaşi de la Metalul, Poiana Cimpina şi Dinamo. Un mănunchi de atleţi valoroşi vor concura în, prolete de 1 000 m (f) şi 2 000 m (h) plat. De la ora 9.30 spectatorii vor pu­tea urmări, meciurile de­ fotbal fe­­­­­minin pentru locurile 3—4 și 1—2. Din toate sporturile TENIS DE MASA. ÎNCHEIEREA TURNEULUI ECHIPELOR R. P. CHI­NEZE IN S.U.A. Selecţionatele de te­nis de masă ale R. P. Chineze şi-au încheiat turneul în S.U.A. evoluind în sala de sport a Universităţii din Stanford (California) in prezenţa a 7 500 de spectatori. Demonstraţiile ju­cătorilor chinezi au fost îndelung a­­plaudate de public, in mare majori­tate studenţi. Din S.U.A., echipele de tenis de masă ale R. P. Chineze vor pleca in Mexic. ATLETISM UN NOU REZULTAT DE VA­LOARE INTERNATIONALA AL AR­GENTINEI MENIS LA ARUN­CAREA DISCULUI. La Braşov, in cadrul etapei a II-a a diviziei A de atletism, Argentina Menis (Dinamo) a cîştigat proba femi­nină de aruncarea discului cu o per­formanţă excelentă : 63,62 m ! Rezul­tatul Argentinei Menis reprezintă cea mai bună performanţă mondială a se­zonului şi un nou record naţional. ★ In cadrul aceleiaşi competiţii, pe stadionul Republicii din Capitală, Ni­colae Perţea (Steaua) a fost cronome­trat în cursa de 110 m garduri cu timpul de 14”2/10. Proba feminină de săritură în lungime a revenit Alinei Popescu (Steaua) cu 6,14 m. Valeria Bufanu (Rapid) s-a clasat pe primul loc în cursa de 100 m plat cu 12”2/10. Tradiţionala cursă internaţională de maraton de la Karl Marx Stadt a fost ciştigată in acest an de Echard Lesse (R. D. Germană) cronometrat pe cla­sica distanţă de 42,195 km cu timpul de 2h 13’19”. Pe locul doi s-a clasat finlandezul Seppo Nikkari — 2h 14’47’’, urmat de Jurgen Busch (R. D. Ger­mana) — 2h 15’14”2/10, Ronald Schwerdt (R. D. Germană) — 2h 18’44”4/10, Juri Volkov (U.R.S.S.) — 2h 16’48”2/10 etc. * In prima zi a concursului interna­ţional de atletism de la Walnut (Ca­lifornia), sportivul american Reynaldo Brown a cîştigat proba de săritură­ in înălţime cu rezultatul de 2,18 m. Atle­tul indian­ Mohinder GUI şi-a adjude­cat victoria in proba de triplusalt cu 16,39 m, iar Martha Watson (S.U.A.) a ocupat primul loc in proba de sări­tură in lungime cu 6,54 m. POLO. ECHIPA UNGARIEI CÎŞTI­­GATOARE A COMPETIŢIEI DE LA BELGRAD. Turneul internaţional de polo pe apă de la Belgrad s-a înche­iat cu victoria reprezentativei Unga­riei, care a terminat com­petiția neîn­vinsă, totalizind 5 puncte. Pe locu­rile următoare s-au clasat echipele Iugoslaviei — 3 puncte (17—13), U.R.S.S. — 3 puncte (16—17) și Italiei — 1 punct. în ultima zi a turneului s-au înre­gistrat două rezultate de egalitate : U.R.S.S. — Italia 9—9 (2—2, 2—3, 2—0, 3—4) ; Iugoslavia — Ungaria 6—6 (1—0, 2—2, 1—2, 2—2). FOTBAL. La Erevan, in cadrul campionatului european de fotbal re­zervat echipelor de tineret, s-au intil­­nit selecţionatele U.R.S.S. şi R. F. a Germaniei. Victoria a revenit tinerilor fotbalişti sovietici cu scorul de 3—1 (0—0) prin golurile înscrise de Gut­­zaev (min. 52), Iakubik (min. 58) şi Blchin (min. 65). Punctul oaspeţilor a fost marcat in minutul 72 de Wunder. TENIS. PROPUNERI PENTRU AC­CELERAREA JOCULUI. Federaţia suedeză de tenis va propune adunării generale a F.I.L.T., care-şi va desfă­şura lucrările în luna iulie la Hel­sinki, o serie de modificări privind regulamentul de joc. Astfel, federaţia suedeză propune ca a doua minge de servici să fie suprimată în toate tur­neele, iar schimbările careului de ser­vici să fie efectuate numai după trei jocuri (gameuri). Durata acestei schimbări nu va trebui să depășească 30 de secunde. Aceste propuneri vor fi făcute în scopul accelerării ritmului partidelor, pentru a oferi un spectacol mai dina­mic publicului care, după regulile ac­tuale, işi petrece aproximativ o cin­cime din timpul unei partide asistind la întreruperi şi pauze prelungite. Hr In sferturile de finală ale probei de simplu din cadrul turneului interna­ţional de tenis de la Denver (Colo­rado), jucătorul olandez Tom Okker l-a învins cu 7—5, 6—3 pe america­nul Arthur Ashe. Intr-o altă partidă, campionul australian Rod Laver l-a întrecut cu 6—4, 6—3 pe compatrio­tul său, John Alexander. * Ecouri după meciul de la Londra LONDRA (prin telefon). Nimă­­nuia din zecile de mii de spectatori insulari aproape că nu îi venea să creadă ochilor că echipa Angliei ce­dase pe teren propriu cu 1—3, ad­versarei pe care o învinsese in ce­lebra finală din 1966. In decurs de 24 de ore tonul pre­sei s-a schimbat radical. Simbătă dimineaţa ziarul „Times“, ca şi cele­lalte, nu vedea decit un singur cîştigător : Anglia. „Times“ scria : „Avem nevoie de cit mai multe goluri“. Acum, după încheierea me­ciului de pe Wembley, aproape ni­meni nu se mai îndoieşte asupra formaţiei care se va califica în tur­neul final , echipa R.F.G. „Pentru a-și salva onoarea Anglia, va fi ne­voie de un miracol“ — scrie „Sun­day Telegraph“... Antrenorul echipei , vest-germane, Helmuth Schoen, a declarat după meci: „Sunt încrezător că ne vom ca­lifica în faza finală“. Lui Sir Alf Ram­sey, managerul echipei engleze, nu i-a mai rămas să spună decit că în re­tur, la 13 mai, „...echipei Angliei îi va fi extraordinar de greu“. Şi a­­ceasta cu atît mai mult cu cit în mod unanim se recunoaşte că sîm­­bătă seara pe Wembley formaţia vest-germană a fost o echipă mai bună. „In comparaţie cu jucătorii germani — scrie „Sunday Mirror“ cu amărăciune — cei englezi arătau ca nişte începători“. In încheiere, aş vrea să citez — considerînd deosebit de adecvată — concluzia ziarului „Sunday Express“: „Se cuvine — scrie ziarul — să nu condamnăm echipa Angliei. Dar tre­buie să aducem elogii echipei vest­­germane. Ea ne-a dat o lecţie in arta jocului de fotbal, lecţie de care aveam atît de multă nevoie“. Nicolae PLOPEANU NUMĂRUL URMĂTOR AL ZIARULUI VA APĂREA MIERCURI 3 MAI 1972 DIN LUMEA SOCIALISMULUI BERLIN „Doctorul computer“ La vestita clinică „Buch" din a­­propierea Berlinului a fost înfiin­ţat recent un Institut pentru diag­noză de laborator, care, folosind a­­paraturi automate complexe, poate asigura analizele necesare pentru a­­proximativ 400 000 de consultaţii pe an. Acum, în preajma zilei de 1 Mai, se lucra la conectarea aparatu­rilor automate la o maşină electro­nică de calcul. „Doctorul computer" — cum i se mai spune aci — nu este insă spe­cialist doar in medicină. Vocaţiile sale multilaterale sunt puse tot mai larg in valoare in diferitele domenii ale vieţii economice şi sociale din Republica Democrată Germană. Pro­cesul intensificării producţiei, rea­lizarea unei eficienţe sporite cu a­­jutorul ştiinţei şi tehnicii avansate, al maşinilor electronice de calcul constituie, de altfel, o sarcină pri­mordială decurgind din programul de dezvoltare economică a ţării, tra­sat de Congresul al Vlll-lea al P.S.U.G., sarcină pentru înfăptuirea căreia oamenii muncii depun efor­turi susţinute. Cu realizări deosebite a in­timpi­­nat sărbătoarea celor ce muncesc combinatul „Robotron“ din Dresda, ai cărui muncitori şi ingineri şi-au cîştigat faimă prin maşinile de cal­cul ce le realizează. In anii din urmă, combinatul din Dresda a creat peste 300 de instalaţii de cal­cul electronic. De curind, la Tirgul Internaţional de la Leipzig au fost expuse pentru prima oară 3 noi in­stalaţii de acest gen şi anume : „„Robotron 21“, „Robotron 4 000“ şi „Robotron 4 200“, ultimele două fiind construite in mod special pen­tru dirijarea şi controlul unor pro­cese de producţie, îndeosebi cea din urmă dintre ele, o maşină care lu­crează cu o viteză medie de 74 000 operaţii pe secundă, dovedeşte măiestria colectivului de la „Robo­tron“. Elaborarea proiectului respec­tiv a durat numai 12 luni, iar după alte 10 luni prima maşină de a­­cest tip a ieşit pe porţile combina­tului. Datorită contribuţiei combina­tului din Dresda, concretizată în maşinile de calcul pe care le pro­duce, numeroase întreprinderi au raportat in preajma zilei de 1 Mai succese însemnate in ridicarea pro­ductivităţii muncii şi a eficienţei e­­co­nomice. Maşinile „Robotron“ sunt introduse acum pe scară tot mai largă in planificarea şi conducerea producţiei, in cercetarea tehnico­­ştiinţifică, în transporturi, aprovi­zionare şi în alte sectoare ale eco­nomiei socialiste a R.D. Germane. Şt. DEJU I FRANŢA C tali® atit de mice pestre meseist elit­­ie mere? ...Saint Brieuc, o mică localitate din Bretania. In urmă cu 10 ani a fost implantată aici o uzină aparţi­­nind unui trust multinaţional. Salu­tată ca un pas pe calea soluţionării gravei lipse de locuri de muncă in această regiune, „Joint Franţais“, de la Saint Brieuc a atras peste o mie de muncitori, în majoritate foşti ţă­rani. Profitind de condiţiile de rămî­­fiere în urmă specifice regiunii, pa­tronii fabricii au stabilit, pentru o muncă în condiţii grele, salarii mai scăzute decit în alte întreprinderi si­milare, tratîndu-i pe muncitori ca pe „o mină de lucru colonială“ — după cum declara recent un grevist. De aici nemulţumirea muncitorilor. ...Sfirşitul lui februarie. Muncitorii de la Saint Brieuc cer o sporire a sa­lariului orar cu 70 de centime şi for­mulează o serie de revendicări cu ca­racter social. In sprijinul revendică­rilor are loc zilnic o grevă-avertis­­ment. Patronatul refuză. ..,13 martie, începe greva totală. Uzina e ocupată de grevişti. Mega­foane difuzează cîntece revoluţionare. 4 delegaţi sindicali sunt daţi în jude­cată de direcţia fabricii. ...17 martie, ora 4 dimineaţa. Un escadron motorizat de jandarmi în­lătură pichetul de grevă şi ocupă uzina. Populaţia din Întreaga provin­cie intră in alertă. ...18 aprilie. In spatele gării din Saint Brieuc are loc o mare mani­festare de solidaritate cu greviştii. Sosesc delegaţii din întreaga Bretanie. Metalurgişti şi liceeni, învăţători, preoţi, negustori, ţărani şi primari îşi exprimă sprijinul faţă de revendică­rile greviştilor. 12 000 de manifestanţi atrag atenţia întregii Franţe asupra grevei de la Saint Brieuc. ...28 aprilie. Intrată în a şaptea săp­­tămînă, greva continuă cu aceeaşi fermitate. Greviştii simt umărul mun­citorilor din întreaga ţară. Pină la a­­ceastă dată, fondurile de sprijin ofe­rite greviştilor au însumat cifra de 425 000 de franci. Ţărani din regiune au trimis pină acum tone de alimente. După cum remarca revista „L’Ex­­press“, greva de la „Joint Franţais“ ilustrează că „nivelul de conştiinţă a clasei muncitoare este in continuă creştere“. In aceasta îşi găseşte desi­gur expresie activitatea Partidului Comunist Francez, care se situează in avangarda luptelor pentru intere­sele vitale ale celor ce muncesc, pen­tru unitatea forţelor de stingă, pen­tru demnitate, democraţie şi pace. Paul DIACONESCU SPANIA Juniorii grevişti au fost stăpini pe oraş" ...„Poliţiştii au fost obligaţi să se retragă in cazărmi timp de cite­va ore şi să se baricadeze in aştepta­rea unor noi întăriri. In acest răs­timp, muncitorii grevişti au fost stăpini pe oraş. Pentru prima oară de la înscăunarea regimului fran­­chist, forţele represive au bătut in retragere. Apoi, s-au aruncat cu brutalitate asupra muncitorilor, uci­­gind doi oameni şi rănind alţi 50“. Relatarea aceasta­­ aparţine unuia dintre martorii oculari ai singeroa­­sei represiuni antimuncitoreşti de la şantierele navale din El Ferrol din luna martie a acestui an — eveniment ce a zguduit întreaga Spanie şi a dat un nou impuls lup­tei oamenilor muncii din această ţară pentru drepturi şi libertăţi. Combativitatea remarcabilă a cla­sei muncitoare spaniole, in avangar­da căreia se află eroicul Partid Co­munist din Spania, a transformat uzinele în principalul focar al ac­ţiunilor revendicative. Alături de obiectivele economice, lupta oameni­lor muncii spanioli dobîndeşte un tot mai pronunţat caracter politic. A­­vind in frunte pe comunişti, comi­siile muncitoreşti — create in 1962, în timpul marilor acţiuni greviste din Asturia — se bucură de tot mai multă popularitate in rindul mase­lor largi. Alături de clasa muncitoare, vii­toarea mişcării sociale din Spania cuprinde pături tot mai largi din rindurile ţărănimii, studenţilor, in­telectualilor, comercianţilor, cleru­lui şi chiar din rindul armatei. Uni­versităţile constituie şi ele un post înaintat de luptă. Luni de zile au fost închise facultăţi întregi. De doi ani, poliţia nu părăseşte incinta Uni­versităţii din Madrid. In pofida intensificării represiuni­lor, a condamnărilor „exemplare“, a noilor legi antipopulare, opoziţia faţă de regimul dictatorial se amplifică. Factor catalizator in amplu­ proces de unificare a forţelor de opoziţie, democratice şi progresiste din ţară, P. C. din Spania, infruntind pri­goana şi persecuţiile, se afirmă cu tot mai multă vigoare ca organiza­tor şi conducător al luptei curajoase pe care o duc masele populare pen­tru libertate şi progres social. Eugen IONESCU S­­. A. „Primăvara fierbinte" a strănepoţilor Caldarimurile marii metropole, Chicago, răsună din nou sub paşii greviştilor şi demonstranţilor. Fluvii vii curg pe arterele de asfalt spre „Haymarket Square“ din toate car­tierele marelui Chicago, dinspre cheiuri, fabrici şi uzine, dinspre uni­versităţi şi instituţii publice. Mulţi dintre ei sunt, nepoţii şi strănepoţii celor 200 000 de muncitori grevişti, care cu 86 de ani în urmă se aduna­seră în această piaţă pentru a pro­testa împotriva exploatării şi a re­vendica dreptul la ziua de muncă de 8 ore , reprimată sîngeros, demon­straţia lor s-a înscris cu litere roşii în calendarele popoarelor. Începînd de la 1 Mai 1889, ca zi de luptă a muncitorilor de pretutindeni. Demonstranţii de astăzi — munci­tori, studenţi, intelectuali, veterani de război, membri ai cultelor reli­gioase — au ca principală revendi­care încetarea războiului din Indo­china. înaintind intr-o ordine exem­plară, ei ţin înălţate deasupra cape­telor lor pancarte şi lozinci pe care scrie : „Puneţi capăt bombardamen­telor !“, „încetaţi războiul !“, „Adu­­ceţi-ne fraţii, colegii şi prietenii a­­casă „Lăsaţi poporul vietnamez, toate popoarele Indochinei să-şi ho­tărască singure destinele La mitingul din „Haymarket“ se fac auzite cuvintele unui reprezen­tant al sindicatului docherilor : „Mun­citorul american s-a opus întotdeau­na luptei împotriva munci­torilor din alte ţări. Facem apel la toţi parti­zanii păcii din Statele Unite şi din întreaga lume să-şi ridice glasul in apărarea popoarelor Indochinei şi să condamne distrugerea căminelor lor de către bombele americane“. In rindurile mulţimii fac explozie canistre cu gaze lacrimogene. Poli­ţişti purtind măşti contra gazelor lo­vesc nemilos in dreapta şi-n stingă, aducînd aminte de reprimarea din 1886. Mulţimea a părăsit piaţa, şi-a refăcut rindurile şi a organizat un marş de protest pe bulevardele ora­şului incheiat cu un nou miting în piaţa „Loop Civic Center“. „Tinerii oraşului Chicago răspund pozitiv la apelul lansat de Asociaţia naţio­nală a studenţilor pentru o grevă de protest, pe seara Întregii ţări, împotriva continu­ării războiului din Vietnam“ , a declarat la miting reprezentantul Comitetului studen­ţilor din Chicago. Spre deosebire de anul 1886, „pri­măvara fierbinte“ a anului 1972 cu­prinde Întreg teritoriul S.U.A., antre­­nînd în ofensiva păcii milioane de oameni, hotăriţi să determine Înceta­rea agresiunii împotriva popoarelor Indochinei. C. ALEXANDROAIE ’WwMv­gqiWă " Să!­ist In frontul luptei pentru pace, dreptate socială, progres I BELGRAD Harta înnoită Darnic invesmintate de cromatica primăverii, oraşele şi satele Iugo­slaviei prietene cunosc astăzi freamă­tul sărbătoresc al zilei de 1 Mai. Ca in fiecare an, in această zi se desfă­şoară in parcuri manifestări artisti­ce, reuniuni şi competiţii sportive, excursii in locuri pitoreşti din diferi­te regiuni etc. Şi de această dată sărbătoarea ce­lor ce muncesc este marcată prin realizări deosebite pe frontul con­strucţiei socialiste. In industrie, bilanţul ultimelor înfăptuiri este con­cludent. In străvechiul oraş Smede­­revo, constructorii noii cetăţi meta­lurgice care se înalţă pe locul unei mici oţelării au repurtat remarcabile succese ; ei sunt hotăriţi să pună in funcţiune încă în acest an, înainte de termenul planificat, noul laminor modern al marii întreprinderi. Sme­­derevo consemnează un moment spectaculos in opera de industriali­zare a ţării, împreună cu combinatul „Zeniţa“ din Bosnia şi Herţegovina şi cu alte unităţi similare aflate in curs de modernizare, combinatul de aici va contribui apreciabil la spo­rirea producţiei iugoslave de otel. Şi la Titograd, oraş situat la cîteva sute de kilometri spre sud-vest de Smederevo, prind contur, văzind cu ochii, obiective ce vor îmbogăţi curind harta industrială mereu înnoi­tă a ţării. Constructorii marelui com­binat de aluminiu clădit aici au con­semnat, in săptăminile din preajma lui 1 Mai, rezultate deosebit de bune în finisarea lucrărilor. Cînd acest gi­gant industrial va intra definitiv in producţie, producţia iugoslavă de alu­miniu, la care işi vor aduce contri­buţia şi alte întreprinderi similare in curs de construcţie, va fi de 4—5 ori mai mare ca in prezent. Nu există centru industrial al ţării in care să nu fie consemnate fapte asemănătoare. La Rieka, constructorii de la şantierele navale „3 Mai" au dat recent in exploatare, de probă, noua hală in care se produc motoare Diesel de mare capacitate pentru nave transoceanice. La aceleaşi şan­tiere ziua de 1 Mai găseşte montat corpul de metal al unei imense ma­carale argintii care încă în acest an, cind va fi terminată complet, va putea deplasa piese de 300 de tone. Înaltă de aproape 50 de metri, cu braţul desfăşurat peste întreaga lă­ţime a şantierului, această macara, simbol al capacităţii şi priceperii co­lectivului uzinei din Maribor, care a făurit-o, adaugă un element grandios tabloului pitoresc al marelui port iu­goslav. G. IONESCU VARŞOVIA „Clubul miliardarilor“ „Douăzeci de miliarde de zloţi pro­ducţie suplimentară pe 1972!“... A­­ceasta este deviza sub semnul că­reia oamenii muncii din Polonia populară desfăşoară acum o însu­fleţită întrecere socialistă. Pornită la începutul anului, ca răspuns la chemarea lansată de Secretariatul C.C. al P.M.U.P. şi de Prezidiul gu­vernului R. P. Polone, această acţi­une a cuprins întreaga ţară. Ziarele din ultima vreme au pu­blicat numeroase relatări de acest gen : — Minerii şi siderurgiştii din vo­ievodatul Katowice s-au angajat să dea ţării cantităţi suplimentare de cărbune, oţel, fier brut şi produse laminate. — Combinatul metalurgic de la Nowa Huta a anunţat că va rea­liza pină la sfirşitul anului o pro­ducţie suplimentară de 208 milioa­ne de zloţi. — Colectivele din sectorul textil, al industriei de confecţii şi încăl­ţăminte s-au angajat să obţină pes­te prevederile de plan o producţie de 2 miliarde de zloţi.­­ Peste un miliard de zloţi re­prezintă valoarea angajamentelor asumate de constructorii de nave. Ş.a.m.d. Deşi s-a scurs puţin timp de la lansarea acţiunii, rezultatele ei rodnice au şi început să se vă­dească. Fiecare zi aduce noi mem­bri pe lista ,,clubului miliardari­lor“, soldindu-se cu valoroase ini­ţiative şi realizări in producţie. Astfel, de curind a fost încheiată — cu 45 de zile înainte de terme­nul prevăzut — o primă etapă a construcţiei uzinei metalurgice din Ostrów Swietokrzysk , specialiştii de aici au hotărit să reducă cu 3 pină la 6 luni termenul prevăzut pentru atingerea capacităţii de producţie planificate a acestui o­­biectiv. Constructorii arterei de comunicaţie varşoviene „Trasa Lazienkowska", lungă de 10 km şi care va traversa Vistula, au anun­ţat realizarea in primul trimestru a unui volum de lucrări cu 34 la sută superior prevederilor de plan. Întreprinderea de elemente de con­strucţie din oraşul Kielce a şi rea­lizat o parte din angajamentul luat de a da peste plan in 1972 o pro­ducţie suplimentară cu care se vor putea construi 400 de apartamente. Sunt fapte care ilustrează hotărî­­rea şi spiritul de abnegaţie de care sint animaţi oamenii muncii din Polonia, in înfăptuirea sarcinilor trasate de partid pentru inflorirea continuă a patriei lor. 1. DUMITRAŞCU PAGINA 3

Next