Scînteia, iulie 1972 (Anul 41, nr. 9195-9225)
1972-07-04 / nr. 9198
PAGINA DomnTimSm^ 1! HÁJiÚM&iÁ P t & Secvenţe dintr-o BIOGRAFIE DE COMUNIST rs?wmmfsmmm Delegaţi la Conferinţa Naţională a partidului, oameni de seamă ai societăţii noastre... Sunt muncitori din uzine, specialişti, conducători de mari întreprinderi şi instituţii, fruntaşi ai recoltelor bogate, activişti de partid şi de stat, oameni care s-au distins, prin munca lor, prin patosul şi dăruirea de zi cu zi in înfăptuirea politicii partidului. Oameni ai marilor fabrici şi uzine, ai cooperativelor agricole care, împreună cu colectivele din care fac parte, depun in aceste zile intense eforturi pentru a răspunde insufleţitoarei chemări a partidului de a îndeplini actualul cincinal in patru ani şi jumătate. Sunt însă printre ei şi oameni care lucrează departe de clocotul uzinelor, de obştea satelor, in locuri izolate, in munţi, departe de mari colectivităţi. Dar oriunde ar fi, ei se disting prin aceeaşi abnegaţie a comunistului, de a fi mereu la înălţimea misiunii sale sociale. Vă prezentăm astăzi secvenţe din viaţa cotidiană a unuia dintre oamenii aceştia. Unul din cei peste 2 000 de delegaţi la Conferinţa Naţională a partidului. Cine n-a auzit aici, pe meleagurile Sucevei, de Eroul Muncii Socialiste Lazar Găină, forestierii din munţii Stinişoarei ? De ani şi u un fruntaş in producţie, cu un palmares de rezultate prestigioase, el se numără printre cei mai destoinici muncitori forestieri din judeţul Suceava. Drumul profesiei lui a fost mereu ascendent— de la ţapinar la şeful celei mai bune brigăzi. Omul care doboară arbori (şi fotografia nr. 1 l-a surprins intr-un asemenea moment) este in acelaşi timp un bun organizator, autor al multor iniţiative valoroase. Promotor al aplicării metodelor înaintate în producţie, a înfiinţat prima brigadă complexă cu plata in acord global datorită căreia atit energia oamenilor, cit şi masa lemnoasă au început a fi tot mai bine valorificate. Tot el a propus organizarea lucrului in două schimburi la funicular, ceea ce a contribuit la evitarea deprecierii şi sufocării lemnului de foioase. Un om al iniţiativei, un om care ştie că angajamentul este cuvint de onoare. Iar etalonul suprem sunt faptele. Momentul înregistrat în fotografia nr. 2 e un exemplu. Am fost prezenţi cinci de la brigada lui Lazăr Găină pleca ultimul transport de buşteni reprezentând îndeplinirea, cu şase zile mai devreme, a planuului de producţie pe primul semestru al planului. In agenda întrecerii în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, forestierii de aici au înscris, astfel, peste prevederile planului, 430 mc buşteni de răşinoase, 230 mc buşteni de fag, precum şi plantarea, prin muncă patriotică, a 10 000 puieţi de brad. In competiţia celor 11 brigăzi din sectorul Mălini, cea condusă de el se află în frunte. Iar pe pieptul lui Lazăr Găină strălucesc şapte steluţe de fruntaş in producţie. Mandatul de delegat la Conferinţa Naţională a partidului, pentru Lazăr Găină, îl validează, aşadar, faptele. Dar activitatea lui cu adevărat exemplară nu se reduce la cele opt ore de lucru in pădure. Om cu un înalt spirit civic, pătruns de dragoste faţă de interesele colectivităţii, el desfăşoară o bogată muncă obştească. Multe din Înfăptuirile din comună se datorează simţului gospodăresc al deputatului comunal şi judeţean Lazăr Găină. In aceste zile, sistematizarea comunei, repararea unor drumuri, grăbirea lucrărilor auxiliare la noua şcoală umplu rodnic cel de-al doilea „8” al comunistului din inima munţilor. Si nu toate cintăreşte greu ştiinţa de a te sfătui cu cetăţenii. O ştiinţă pe care el o stăpîneşte din plin. Un neobosit căutător al noului in producţie, Lazăr Găină e consecvent preocupat de multilaterala sa perfecţionare. Il vei găsi astfel, deseori, In biblioteca din comună (fotografia 3), Imbogăţindu-şi cunoştinţele prin intermediul literaturii tehnice de specialitate sau al beletristicii. Omul acesta cu multiple preocupări, fruntaş în producţie ca şi In activitatea obştească, are o exemplară viaţă de familie. Acesta e Lazăr Găină, un om stimat in tot judeţul Suceava. Ca semn al preţuirii hărniciei sale, conferinţa extraordinară a Comitetului judeţean de partid Suceava l-a ales delegat la Conferinţa Naţională a partidului. Ioan VLANGA Gheorghe PARASCAN Foto : I. Mîndrescu înfăptuirea sarcinilor complexe pe care le ridică procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate solicită din partea cadrelor de partid o tot mai înaltă pregătire politico-ideologică şi competentă, continua perfecţionare a stilului lor de muncă in strinsă corelaţie cu cunoaşterea şi aplicarea consecventă a ştiinţei conducerii societăţii socialiste. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in expunerea la deschiderea colocviului privind problemele ştiinţei conducerii societăţii, „pentru a realiza in bune condiţii marile sarcini ce stau în faţa partidului nostru se cere din partea fiecărui activist o temeinică pregătire politică şi profesională, ştiinţifică, precum şi o înaltă capacitate organizatorică şi de conducere, acestea trebuie să le considerăm, de asemenea, criterii fundamentale ale calităţii de activist de partid şi de stat“. La realizarea acestor cerinţe o contribuţie importantă este chemat să aducă Învăţământul ideologic al cadrelor de partid. Desfăşurat în acest an sub semnul dinamizator al hotărârilor Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, învăţămintul ideologic al cadrelor de partid a fost marcat de o serie de perfecţionări substanţiale. Este de remarcat, în primul rind, faptul că el s-a desfăşurat sistematic, îndeobşte lunar, in cadrul unei grupe de studiu (în cazul birourilor organelor de partid) sau a 2—3 grupe (în cazul aparatului). Programele de studiu, alcătuite pe întregul an, au abordat probleme teoretice de actualitate, cum ar fi conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată, principiile echităţii socialiste şi reflectarea lor în politica partidului, problemele formării omului nou etc. Un loc de seamă a revenit, în aceste programe, problemelor teoretice şi practice ale ştiinţei conducerii societăţii. Astfel, activiştii Comitetului judeţean de partid Arad au dezbătut, între altele, tema „Procesul conducerii. Metode moderne de conducere şi utilizarea lor în munca politică de orientare, îndrumare şi control a proceselor sociale“, insistînd în mod deosebit asupra modalităţilor concrete de fundamentare ştiinţifică a deciziei politice, asupra sarcinilor ce revin activistului în acest sens. La Comitetul judeţean de partid Vîlcea există intenţia de a face din problemele ştiinţei conducerii un ax al întregului studiu ideologic al cadrelor de partid. Unele comitete judeţene au procedat la diferenţierea tematicilor, in funcţie de specificul preocupărilor activiştilor, de pildă, în cadrul aparatului Comitetului Judeţean de partid Sibiu, in timp ce activiştii secţiei organizatorice au dezbătut teme ca „Studierea şi cunoaşterea realităţii — condiţie esenţială pentru realizarea unei conduceri eficiente , organizarea şi controlul Îndeplinirii hotărîrilor“ sau „Conducerea de către organele de partid a consiliilor populare şi a celorlalte organe de stat locale“, activul economic a dezbătut cu precădere teme legate de actualul cincinal, de creşterea eficienței economice, valorificarea superioară a resurselor etc. • Desigur, judicioasa alegere a temelor este numai o primă premisă pentru bunul mers al studiului. Important este mai ales ca temele alese să fie dezbătute in mod aprofundat, imbinind clarificarea teoretică cu analiza exigentă, multilaterală a activității practice a organelor de partid, sugerînd modalităţi optime de soluţionare a problemelor pe plan local. Cele mai multe dezbateri, fie la nivelul birourilor sau comitetelor judeţene şi municipale, fie la nivelul activului, au răspuns acestor criterii. Am aminti în acest sens dezbaterea care a avut loc în cadrul biroului Comitetului judeţean de partid Vîlcea despre „Prevederile actualului plan cincinal“. In cabinetul de ştiinţe sociale, avînd in faţă harta economică a judeţului, participanţii au analizat obiectivele economicosociale de bază ale cincinalului, principalele lui linii directoare, in strinsă legătură cu profundele mutaţii economice, politice, culturale pe care îndeplinirea lui le va aduce în viaţa judeţului. Meritul dezbaterii constă însă mai ales in faptul că a depăşit caracterul informativ, prilejuind o analiză a modalităţilor de realizare a sarcinilor cincinalului în judeţ, punerea in evidenţă a marilor rezerve şi disponibilităţi ce există în economia judeţului in ceea ce priveşte valorificarea resurselor materiale şi umane, creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale etc. S-au cristalizat, astfel, sugestii valoroase pentru activitatea de perspectivă a comitetului judeţean, pentru fundamentarea ştiinţifică, realistă a deciziilor ce vor fi luate. In mod similar, dezbaterea desfăşurată in cadrul aparatului Comitetului judeţean de partid Sibiu despre „Conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată“, o dată cu clarificarea unei game largi de probleme politico-teoretice, a condus la interesante concluzii cu privire la căile de a adunei democraţia, de a da conţinut real formelor democratice instituite, a spori forţa de cuprindere şi de Înrâurire a muncii educative. Trebuie observat însă că nu totdeauna in cadrul acestor dezbateri se realizează îmbinarea organică necesară Intre teoretic şi practic. Uneori se cedează unor tentaţii speculative, se alunecă într-un exces teoretizant (cum a fost, de pildă, Încercarea, intr-o dezbatere a activului Comitetului judeţean de partid Sibiu, de a stabili importanţa principială a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în societatea socialistă multilateral dezvoltată). Mult mai frecvent însă se întîmplă contrariul, şi anume, alunecarea într-un practicism îngust, lipsit de perspectivă ; de pildă, la Rm. Vilcea, dezbaterea în cadrul biroului comitetului judeţean de partid a problemelor ridicării conştiinţei socialiste a maselor s-a transformat intr-o şedinţă obişnuită de analiză a muncii politice în unităţile economice. Departe de noi intenţia de a-i contesta utilitatea. In cazul de faţă, utilitatea analizei a fost evidentă, întrucit s-au conturat unele măsuri şi sugestii pentru îmbunătăţirea activităţii. Dar o asemenea şedinţă curentă de lucru nu poate fi denumită dezbatere ideologică şi cu atit mai mult nu o poate înlocui. De ce se produc asemenea distorsiuni ? Unele comitete judeţene planifică dezbaterile ideologice in aceeaşi zi şi in continuarea şedinţelor de lucru ale biroului sau chiar a adunărilor de partid, iar de aici pină la confundarea sau suprapunerea lor nu mai e decit un pas. Este, credem, o înţelegere greşită a operativităţii. Un element important in organizarea studiului cadrelor îl reprezintă alcătuirea bibliografiei. In genere se poate aprecia că cele mai multe din bibliografiile recomandate au fost întocmite cu grijă şi discernământ ; ele cuprind, alături de scrieri ale clasicilor marxism-leninismului, de documente ale partidului nostru, articole şi consultaţii din presa de specialitate, lucrări originale sau traduceri despre ştiinţa conducerii, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, studii de economie, filozofie, sociologie, Politologie etc. Este regretabil insă că această bibliografie nu ajunge întotdeauna la fiecare participant la dezbateri , fie că unele titluri nu se găsesc deloc, fie că sunt prea puţine exemplare. Cabinetele judeţene de partid ar trebui, credem, să acorde mai multă atenţie asigurării prompte a tuturor materialelor solicitate de studiul ideologic al cadrelor. Desigur, oricât de bună ar fi organizarea, orbcit de interesantă ar fi bibliografia, studiul nu va putea să dea rezultatele dorite decit în condiţiile unui susţinut efort individual din partea fiecărui activist. Or, se pare că acest lucru nu este pretutindeni bineînteles. Sunt activişti care se lasă covirşiţi da activitatea practică de zi cu zi, îşi închipuie că pot trăi numai din experienţa dobindită sau numai din ceea ca au acumulat cîndva în şcoală sau la cursurile de partid, nu citesc, nu se ţin la curent cu ceea ce apare nou in viaţa politico-ideologică. O asemenea mentalitate nu poate să aibă decit efecte negative asupra muncii de partid, asupra muncii propagandistice, in care multi activişti au răspunderi nemijlocite, iar lichidarea ei este cel puţin tot atit de necesară ca şi înlăturarea neajunsurilor da ordin organizatoric, care frînează încă buna desfăşurare a studiului. Aşa cum s-a subliniat de repetate ori în documentele de partid, pentru a putea da răspunsuri cit mai juste problemelor multiple şi complexe pe care le ridică viaţa socială în actuala etapă, se cer o cunoaştere adincă a legilor obiective ale dezvoltării economico-sociale, o stăpînire temeinică a metodei materialist-dialectice de analiză a fenomenelor sociale, o înţelegere aprofundată a realităţilor istorice noi, a caracteristicilor economice, politice şi sociale ale epocii in care trăim. Sunt cerinţe care trebuie să călăuzească deopotrivă eforturile organizatorilor studiului ideologic, cit şi ale fiecărui activist Mihail PIRLOG STUDIUL IDEOLOGIC AL CADRELOR DE PARTID Progrese marcante dar şi cerinţe de perfecţionare Confecţii moderne, elegante ORADEA (Corespondentul „Scînteii“, Aurel Pop). Fabrica de confecţii din Oradea se află în plin proces de extindere şi modernizare. Aici a fost construită o nouă secţie, în care lucrează aproape jumătate din numărul muncitorilor din fabrică Maşinile şi utilajele de înaltă tehnicitate cu care este înzestrată noua secţie au dus la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii confecţiilor. Pentru calitatea şi modelele lor atrăgătoare, confecţiile fabricate la Oradea sunt tot mai solicitate de beneficiari din ţară şi de firme din Anglia. U.R.S.S.. R.F. a Germaniei etc — De la începutul anului şi până acum — ne spune inginerul Ovidiu Şerbescu — colectivul fabricii noastre a realizat o producţie suplimentară în valoare de 19 milioane lei. Un succes deosebit il constituie faptul că în această perioadă am exportat mai multe confecţii decit In tot anul 1971 Dorim ca şi In continuare să punem la dispoziţia beneficiarilor noştri numai confecţii de calitate, elegante, durabile. De curind, In fabrică a luat fiinţă o nouă secţie, denumită „miniserie“, adică producătoare de confecţii In număr mic dintr-un model sau altul. Ideea Înfiinţării acestei secţii ne-a fost sugerată de cumpărători. în magazinul nostru de prezentare şi desfacere, vinzătorii — adeseori croitori şi creatori de modele — au sondat gusturile cumpărătorilor. Acum, in noua secţie de serie mică, vom putea confecţiona o gamă mai largă de modele şi măsuri pentru toate preferinţele. Aşa cum prinde viaţă desenul (Urmare din pag. I) Ion Armaneu, lăcătuşmontator, de asemenea venit de la Braşov, In urmă cu 9 ani, are un gînd cu care tine să completeze spusele tovarăşului său : — Cunoştinţa noastră de-aici, de la locul de muncă, nu-i suficientă. Exemplul unui fruntaş in munca din uzină cistigă enorm dacă cucereşte si celelalte domenii de viaţă, timpul liber să zicem. De aceea, excelent a procedat comitetul sindicatului organizînd — ar mai trebui repetată treaba — o reuniune tovărăşească in cinstea fruntaşilor in producţie. Te poti Întreba : ce legătură să existe între dans, veselie si... depăşirea, in condiţii exemplare, a planului de producţie ? Există ! Exemplul fruntaşului în Productis nu se limitează, nu-i normal să se limiteze doar la partea de muncă, ci se cuvine să constituie un exemplu în toate. In comportare, în punctualitate. în bune maniere. în orice. Aşadar, excursiile in colectiv, reuniunile, discuţiile de la om la om, toate se varsă, ca nişte pîrîiaşe intr-un rîu, alcătuind admiraţia tînărului pentru meşterul său fruntaş. Numai aşa modelul prinde viaţă în ochii. în mintea si — de ce nu — In sufletul celuilalt. Noi, de regulă, lucrăm după desene : liniile, la început ..reci“, obişnuite, dobîndesc pe parcursul execuţiei o ..căldură“ a lor. parcă saltă de pe cale şi devin ce devin : piese, scule, rodul efortului. La fel se Intim- Plă, fără să judecăm lucrurile mecanic, şi cu omul. Tînărul trebuie ajutat să citească desenul personalităţii fruntaşului în producţie, toate detaliile desenului, astfel Incit acesta să capete relieful necesar şi să cucerească, pe de-a Întregul, interesul şi respectul celor care, în ordinea virajelor, reprezintă „ştafeta“. La F.M.U.A.B., popularizarea fruntaşilor din uzină constituie şi pentru organizaţia de tineret o preocupare permanentă, căci majoritatea membrilor săi se află încă la vîrsta la care omul, de obicei, işi caută modelele în viaţă. Există o atracţie firească, la anii tineri, către personalităţile spectaculoase, vedete ale scenei ale sportului, insă echitabil este să folosim toate mijloacele „clasice“ şi mai noi de popularizare a tuturor celor care merită să constituie un model. Folosind panourile fruntaşilor, despre care aminteam la Început, emisiunile zilnice ale staţiei de radio-amplificare, un buletin Intitulat „Minutul felicită — minutul acuză“, spectacolele brigăzii artisticecare nu se pregăteşte exclusiv pentru concursuri, ci intervine de-a dreptul, pe loc, in secţii, cu texte adecvate, scrise anume in vederea influenţării spectatorilor „locali“), rezultatele dobindite pe plan material se dublează si cu planul moral. După opinia întemeiată a secretarului Comitetului U.T.C. Ion Dragu ca să faci însă o eficientă popularizare a fruntaşilor in muncă ai nevoie de toate „culorile“, ca In pictură, si de alb, dar si de negru, ca să iasă albul si mai mult In evidentă . — Asa că folosim mai întotdeauna exemplele duble, prin contrast, tocmai fiindcă asa cel care alege modelul are simtămintul deplin al alegerii sale, este implicat in această alegere si astfel alegerea devine mai temeinică, mai trainică. Exemplul fruntaşului în producţie constituie, Indiscutabil, cea mai sigură şi pozitivă matriţă a personalităţii tinerilor. SONTEIA — marti 4 iulie 1972 Feriţi recolta de scînteile neglijenţei! Aşa cum s-a mai relatat In presă, in cursul lunii iunie a. c., cind in multe judeţe ale ţării a început stringerea recoltei de cereale, s-au semnalat unele Incendii în lanuri. La ferma nr. 12 a I.A.S. Ostrov, judeţul Constanţa, de pildă, a fost distrus de incendiu griul de pe 7 000 mp ; la complexul intercooperatist Maglavit-Dolja ara un hectar de orz ; la cooperativa agricolă Nedeia, din acelaşi judeţ , unul de griu ; la cooperativa agricolă „Unirea“ din comuna Ciolăneşti-Teleorman, focul a distrus griul de pe aproape 0.50 ha. Cauzele care provoacă focul, deşi diferite (o ţigară aruncată in lan sau pe mirişte, o acnntete provenită de la ţevile de eşapament, lipsa de pază a lanurilor s.a.m.d.), sunt generate de neflijenţă, de ignorarea celor mai elementare reguli de prevenire a incendiilor. Pentru apărarea recoltei de incendii, încă din 1310 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor a elaborat instrucţiuni precise, detaliate privind măsurile ce trebuie luate de conducerile unităţilor agricole. Neajunsul mare este că aceste norme nu sunt pretutindeni respectate. Aceasta rezultă și din constatările făcute cu prilejul unui raid-anchetă întreprins zilele trecute în judetele Ilfov si Ialomița. ...In lanul de griu, de 880 hectare, al cooperativei agricole Movilița-Ufov se lucra de zor la recoltare. „Recolta este foarte bună“ — ne spune preşedintele Mihai Horaghinian. „Cum staţi cu măsurile de protecţie împotriva incendiilor?“ — l-am întrebat. „Totul e in regulă“ — ne asigură el. Ce se constată insă ? O primă Încălcare a normelor amintite : recoltarea începuse fără a se ara o fişie de 20 metri lăţime, aşa cum prevăd clar instrucţiunile, pentru a se izola lanul de şosea. Alta : tractoristul Nicolae Mihalache — şi nu numai el — care transporta de pe mirişte baloturi de paie, nu fusese instruit asupra normelor de prevenire a incaliiilor in campanie, nu poseda document prin care să se ateste că tractorul fusese verificat şi corespunde din punct de vedere al prevenirii incendiilor, nu avea, pe tractor, nici măcar stingător, pentru a putea interveni în caz de nevoie. Pe miriştea proaspătă, in apropierea paielor rezultate in urma recoltării şi a lanului de griu, se executau, contrar instrucţiunilor, reparaţii de durată la o combină ce se defectase : postul de incendiu era incomplet dotat, lipsindu-i stingătoarele ; stingătoarele cu praf şi COI de pe unele combine erau aproape goale. Răspunzători de nerespectarea instrucţiunilor ministerului se fac preşedintele cooperativei şi şeful secţiei a V-a a S.M.A. Condeeşti, Gheorghe Unguruş, care, deşi le cunoşteau, n-au luat măsuri pentru aplicarea întocmai a acestora. ...Ferma nr. 1 a cooperativei agricole Căzăneşti, judelul Ialomiţa. Şi aici, deşi recoltatul griului începuse de citeva zile, fişia de izolare a lanului faţă de şosea nu fusese executată. O ţigară aruncată in mirişte sau un lan de un trecător ar fi fost de ajuns pentru izbucnirea unui incendiu. Trei combine — utilaje care aparţin secţiei 1 Căzăneşti a S.M.A. Ciochina — aveau stingătoarele incomplet încărcate. La ferma nr. 2 (condusă de ing. Gh. Iordan), tractoristul Gheorghe Damian, care transporta cereale cu două remorci, n-avea stingător, iar tractorul pierdea carburanţi şi lubrifianţi ce se împrăştiau pe arie, prezentind in orice clipă pericol de foc. Cam în aceeaşi situaţie se afla şi tractoristul Ene Mitran. La postul de incendiu de la locul de recoltare, cele două stingătoare cu spumă chimică erau... goale. „Nu le-am controlat. Suntem vinovaţi“ — se scuză inginerul şef al cooperativei, Florea Neagoe. Ieftină autocritică ! Atitudinea de nesocotire, de către unii factori de răspundere, a normelor privind protecţia bunurilor Împotriva incendiilor îmbracă uneori forme de neglijenţă şi mai mari. Asemenea situaţie am intilnit, bunăoară, la cooperativa agricolă Dragalina, judeţul Ialomiţa, al cărei preşedinte este Constantin Cosma. Autovehiculele destinate campaniei de recoltare nu erau pregătite din punct de vedere al regulilor de pază contra incendiilor (nu fuseseră verificate, iar stingătoarele abia acum se aflau la încărcat). Depozitul de carburanţi şi lubrifianţi, de la care se făcea alimentarea autovehiculelor pentru campania de recoltare, prezenta un real pericol de incendiu. Pe jos, atit in interior, cit şi în exterior, era împrăştiat lichid inflamabil, butoaiele nu aveau capace, postul de incendiu nu era dotat cu nici un stingător ş.a.m.d. — Noi am luat toate măsurile in vederea aplicării instrucţiunilor ministerului in unităţile agricole şi secţiile de mecanizare a agriculturii, care concură la stringerea recoltei — ne asigură directorul general adjunct al direcţiei generale a agriculturii — Ialomiţa, Ion Avram. Am organizat instruirea tuturor directorilor de I.A.S., S.M.A., precum şi a preşedinţilor şi inginerilor şefi din cooperativele agricole din judeţ. In unităţi s-a făcut instruirea tuturor lucrătorilor care participă la recoltare. Faptele arată că factorii care răspund de buna desfăşurare a actualei campanii de recoltare, transportare şi depozitare a cerealelor — îndeosebi conducerile unităţilor agricole şi direcţiile generale agricole judeţene — trebuie să ia măsuri grabnice pentru lichidarea Unsurilor existente, pentru aplicarea întocmai a instrucţiunilor şi dispoziţiilor în vigoare privind prevenirea incendiilor. Lt. colonel Alexandru RUS, din Comandamentul pompierilor Alexandru STROE RAID-ANCHETĂ PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR Hotel „Dacia” din Oradea Foto : S. Cristian FAPTUL DIVERS Expediţia cutezătorilor Prima expediţie „Cutezătorii“ din Maramureş a pornit la drum de la şcoala generală nr. 1 din Vişeu de Sus. Cei zece pionieri „cutezători”, conduşi de profesorii Cornelia Iuga, Paul Lahner şi Vaier Fatti, vor străbate timp de zece zile un lung itinerar prin nordul Moldovei, pentru a vizita monumentele de la Pojoriţa, Putna, Cimpulung, Suceava, Munţii Rarău. Membrii expediţiei vor efectua, cu acest prilej, cercetări etnografice, geologice, geografice, de botanică şi zoologie, propunîndu-şi să se întoarcă acasă cu un bogat material didactic pentru laboratoarele şi atelierele şcolii şi pentru colecţiile lor personale. Plata finală Acum citeva luni s-a efectuat un control „la bani mărunţi la casa de ajutor reciproc de pe lingă comitetul sindicatului din cadrul întreprinderii ,,Electroaparataj"-București. Cu acest prilej s-a constatat ca Ion Dobre, din str. Ion Andreescu nr. 31, casier al casei de ajutor reciproc, isi însușise, pe baza unor cereri de împrumut false, suma de 416 401 lei, din care, in timpul anchetei, a restituit 153 000 lei. De curind, in urma procesului judecat în faţa membrilor casei de ajutor reciproc, secţia a lll-a penală a Tribunalului municipiului Bucureşti, după audierea unui număr de aproape 200 de martori, i-a făcut celui în cauză plata corespunzătoare. Ion Dobre a fost condamnat la 22 de ani închisoare şi obligat să-şi achite toate „împrumuturile“ pină la ultimul ban. Prăjituri amare De la o vreme, prăjiturile servite la cofetăriile din Tg. Mureş dobindiseră... un minus, ■ nu tocmai greu de sesizat, la calitate. Pornind de la această constatare, organele controlului financiar intern din cadrul Consiliului popular judeţean Mureş au efectuat un control la cele două laboratoare ale I.A.P.L. „Cofetarul“ din localitate. Pe scurt, in gestiunea acestora s-au descoperit plusuri in valoare de peste 113 000 lei. De unde au apărut ele . la laboratorul nr. 11 din recepţionarea necorespunzătoare a materiilor prime. La laboratorul nr. 2 — din nerespectarea reţetelor de preparare a prăjiturilor. Cofetarii de aici, spre exemplu, au înlocuit untul (cu toate că in magazia unităţii aveau un stoc de peste 8 000 kg !) cu margarină şi untură. Acum, cei ce au procedat astfel ,vor gusta din plin... consecințele propriilor lor fapte. în focul din butoi Intr-una din zilele trecute, pe şantierul din comuna Valea Cinepii (Brăila) din cadrul Intrepriderii de instalaţii şi montaj Bucureşti, un butoi cu bitum a luat foc în timpul Încălzirii. In apropiere se ara un lan de griu care putea fi Incendiat, Voind să stingă focul, Gudorul Toma Bălan, in lipsa unor mijloace de intervenţie adecvate, a luat o placă P.F.L. din apropiere si a asezat-o pe butoi. Si pentru ca placa să acopere cit mai etanş gura butoiului, T. B. s-a urcat pe ea ! Urmarea : placa respectivă a cedat si T. B. a căzut In mijlocul flăcărilor. In urma arsurilor suferite, cu toate îngrijirile acordate ulterior, el nu a mai putut fi salvat. Pe altă intrare După ce și-a băut aproape • Jumătate din salariul abia Încasat, minerul loan Man s-a prezentat la exploatarea minieră „Sălajul“ din Sărmășag , întrucit dobîndise o nemaipomenită poftă de lucru, voia să intre imediat In subteran ! Văzîndu-1 in ce stare se află, în mod firesc inginerul Aurel Sarea l-a poftit să se ducă acasă. Supărat că n-a fost lăsat să intre în mină, I. M. s-a întors însă la bufet şi, după ce a mai înghiţit... citeva sute de lei, s-a decis să se răzbune. In plină noapte, a pornit spre casa in care locuia inginerul şi... l-a făcut geamurile praf ! Luat la ochi imediat pentru această faptă, acum I M. aşteaptă în anticamera instanţei de judecată. Şi întrucit urmează să fie condus pe altă intrare decit aceea de la locul său de muncă, poate fi sigur că, de astă dată, va obţine „aprobarea“ necesară. Rubrica redactată de Dumitru TÎRCOB Gheorghe DAVID şi corespondenţii „Scînteii" |______________________