Scînteia, august 1972 (Anul 41, nr. 9226-9255)
1972-08-01 / nr. 9226
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Accident de iaraa* accident! S-a intîmplat in satul Traian (Neamț). în timp ce se afla la volanul autoturismului 1 TM- 1514, conducătorul auto Mihai Gliga a încercat să închidă portiera din spate pe care o uitase deschisă la plecare. întors insă spre ușă, M. S. a pierdut controlul volanului şi a intrat intr-un stîlp de telegraf, care, rupt de la sol, a căzut peste autoturism. La scurt timp, pe aceeaşi şosea, şi-a făcut apariţia autoizoterma 31- BC-565 (proprietatea întreprinderii de industrializare a laptelui din Bacău), condusă de şoferul Ion Donu. Observînd accidentul, acesta, „sigur“ pe volan, urmărea din mers, cu toată atenţia, autoturismul tamponat. Rezultatul : autoizoterma a agăţat cablul telefonic (rămas suspendat ca o veritabilă barieră peste şosea), iar acesta a tras după el stîlpul căzut şi a lovit un pieton aflat pe marginea șoselei, fracturîndu-i ambele picioare. Fără acoperire Incheindu-şi programul de lucru, Viorel Costinceanu, şeful depozitului de textile-tricotaje aparţinind O.C.L. Produse industriale din Vaslui, se îndrepta spre casă cu un pachet la subsuoară. Dar nici n-a apucat să iasă din incinta depozitului şi organele de miliţie l-au invitat să desfacă „bagajul“ cu pricina. In pachet se afla o cuvertură pluşată pe care o sustrăsese din depozit fără să o plătească. Intimplare singulară? Citut şi de puţin. In aceeaşi zi îşi procurase din acelaşi depozit o cuvertură asemănătoare şi Lenuţa Folescu, barmană la un restaurant din localitate. Avizate asupra unor asemenea practici, forurile comerciale dau din umeri a neputinţă, ba, mai mult, încearcă chiar să le muşamalizeze. Credem că aceste încercări nu ii vor „acoperi" pe cei in cauză pentru a nu-şî primi sancţiunile ce li se cuvin. NOI descoperiri la Fiscul Crăsani Cetatea getică de la Piscul Crăsani (Ialomiţa) a format, recent, obiectul unor săpături arheologice efectuate de cercetători de la Muzeul judeţean de istorie din Călăraşi, în colaborare cu Institutul de arheologie. Materialul scos la iveală — mai multe locuinţe getice (unele situate în afara perimetrului cetăţii), precum şi numeroase obiecte (vase dacice, fusaiole, greutăţi de la războaiele de ţesut, unelte, podoabe, ceramică elenistică provenită din schimburile de mărfuri dintre geţii de pe Valea Ialomiţei şi negustori greci) — aduce o nouă contribuţie la cunoaşterea trecutului acestui puternic centru economic şi politic al geţilor, furnizind noi date cercetării ştiinţifice. Mutaţi-vă... blocul! De mai multă vreme, cei 20 de locatari din blocul nr. 44 din cartierul Someş al municipiului Satu-Mare stau zi şi noapte cu ferestrele ermetic închise. Motivul ? La numai trei metri de bloc se află o curte in care un vecin a întemeiat un adevărat... complex zootehnic : 5 oi, 2 vaci, 2 porci, numeroase galinacee, palmipede, canine şi cîteva generaţii de pisici. Pină acum, sesizările adresate de locatari consiliului popular municipal au rămas fără ecou. Motivul tăcerii ? Strada Bolintineanu, pe care se află „ferma“ şi blocul, nu figurează, conform deciziei nr. 14 a consiliului popular din 1970, intre străzile în raza cărora este interzisă creșterea animalelor ! De unde se vede că locatarilor din blocul 44 nu le mai rămine altceva decit să-și mute blocul pe o altă stradă. S-a destrămat „urzeala“ Gestionară şi, respectiv, maistră la secţia de covoare a cooperativei „Muncă şi producţie“ din Slobozia, Elena Eşeanu şi Claudia Ion „au ţesut“ împreună o combinaţie menită să le aducă venituri ilicite. în urma unui control recent, s-a stabilit că ele au raportat executarea, printre altele, a 76 metri pătraţi de covor Tismana. In realitate insă aceste covoare, precum şi alte produse, fuseseră ţesute numai... în scripte ! în urma falsurilor respective, ele îşi însuşiseră aproape 26 000 de lei nemunciţi. „Urzeala“ a ieşit însă la iveală şi acum ambele salariate urmează să suporte consecinţele legale. , Rubrice redactate de Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID şi corespondenţii „Scînteii" Perioada aceasta de vîrf a bătăliei pentru recoltă, cînd la sate „programul de lucru“ se confundă cu ziua-lumină, nu este şi nu poate fi o perioadă de vacanţă pentru munca politico-educativă. Dimpotrivă, folosind cu pricepere forme şi modalităţi adecvate condiţiilor de „campanie“, intensitatea muncii politico-educative nu trebuie să rămină cu nici un grad în urma termometrului. Documentele Conferinţei Naţionale oferă o imagine limpede a ceea ce cere partidul fiecărui lucrător din agricultură, a ceea ce are fiecare de făcut pentru a contribui la infăptuirea sarcinilor ce revin agriculturii noastre socialiste. Datoria fiecărei organizaţii de partid este să studieze temeinic aceste documente şi să-şi întocmească propriul plan de acţiune şi de măsuri practice. Cit de operativ au răspuns la această cerinţă organizaţiile de partid . Iată întrebarea căreia ne-am propus să-i dăm răspuns în raidul-anchetă întreprins în cîteva sate din judeţul Mureş. Prima consta- mrTu trificare. Comitetul judeţean de partid a alcătuit, in zilele imediat următoare Conferinţei Naţionale, un amplu program de acţiuni politice — expuneri şi conferinţe, mese rotunde şi simpozioane, întîlniri ale activiştilor de partid şi de stat, ale delegaţilor la Conferinţa Naţională cu oameni ai muncii, seri de întrebări şi răspunsuri — prin care să explice conţinutul documentelor conferinţei şi, în primul rind, al raportului prezentat de secretarul general al partidului. Se va facilita astfel Înţelegerea sensului şi importanţei hotărîrilor şi măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională în ceea ce priveşte dezvoltarea economico-socială mai accelerată a ţării, creşterea bunăstării materiale şi spirituale a poporului, perfecţionarea conducerii planificate a economiei, cunoaşterea măsurilor privind in mod direct agricultura, intensificarea participării maselor la conducerea societăţii, dezvoltarea conştiinţei socialiste a tuturor oamenilor muncii, înflorirea naţiunii noastre socialiste. Acesta este de fapt şi sensul în care a fost reînnoită şi o mai veche iniţiativă a comitetului judeţean de partid : „caravanele muncii politice la sate". Alcătuite din activişti de partid şi de stat, din specialişti din diverse domenii, ele efectuează periodic deplasări în localităţile rurale, ajutind organizaţiile de partid în desfăşurarea activităţii politico-educative, organizînd acţiuni model. In tematica manifestărilor iniţiate de aceste colective, pe primul loc se situează cele privind popularizarea documentelor conferinţei. Deosebit de important este insă faptul că, departe de a se limita numai la simple informări, aceste acţiuni sunt şi un prilej de a dialoga asupra modalităţilor concrete de a se traduce in viaţă principalele obiective stabilite, de a materializa cu cit mai multă operativitate prevederile cuprinse în raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in celelalte documente ale conferinţei. în egală măsură, complexul de acţiuni organizate de comitetul judeţean de partid, la care se adaugă o largă suită de manifestări culturalartistice, urmărește mobilizarea tuturor cooperatorilor la întrecerea socialistă pentru îndeplinirea prevederilor cincinalului înainte de termen. Caravanele muncii politice de masă folosesc calcule economice sugestive, ilustrind posibilitatea şi avantajele creşterii mai grabnice a producţiei agrozootehnice, popularizează iniţiative şi experienţe valoroase ale unor unităţi agricole fruntaşe. Acestui obiectiv fundamental îi este, de altfel, subordonată întreaga muncă politică de masă a marii majorităţi a organizaţiilor de partid de la sate. „Folosim toate formele şi mijloacele muncii politico-educative pe cine le avem la indemînă — ne spunea tovarăşul Aron Pleşa, secretarul comitetului de partid din comuna Band — spre a lămuri temeinic tuturor cooperatorilor că propriile lor interese, cele ale cooperativei, ca şi cele ale Întregii noastre societăţi cer deopotrivă mărirea producţiei la hectar şi sporirea cantităţilor de produse contractate cu statul. Ce nesecat izvor de belşug reprezintă valorificarea deplină a rezervelor producţiei agricole arată şi faptul că, în cooperativa noastră, efectivele de animale s-au dublat faţă de 1967, iar fondul de bază a crescut in aceeaşi perioadă de la 3 185 000 lei la aproape 8 milioane lei. Dar aceste rezultate nu ne pot mulţumi, resursele de care dispunem sunt mult mai mari. Iată de ce, în aceste zile, discuţiile de la om la om, fundamentate pe riguroase calcule economice, pe evaluarea atentă a tuturor posibilităţilor noastre, ne-au arătat că putem obţine rezultate superioare. în consecinţă, în adunările generale ale comuniştilor s-a hotărit să se facă tot ceea ce este necesar pentru ca producţia de sfeclă la hectar să fie depăşită cu 500 kg, iar cea de porumb cu 50 kg, să se predea statului cel puţin 70 de lapte pe cap de vacă in plus faţă de contract“. în comunele vizitate am constatat că cele mai multe comitete de partid întocmiseră pentru perioada de vară planuri de acţiuni de muncă politică, pe care le-au întregit cu manifestări culturale şi artistice. La data anchetei noastre planurile erau în curs de înfăptuire : se realizaseră reuniuni corale, se deschiseseră expoziţii de pictură, era intr-un stadiu avansat pregătirea unor serbări etc. Toată lauda ! în schimb, numai de lăudat nu era faptul că dintre acţiunile politice de masă — şi ne-am referi numai la întîlnirile activului de partid cu oameni ai muncii, în care să se răspundă la întrebările acestora, nici una nu prinsese viaţă. Fireşte, s-au găsit îndată explicaţii : se aşteptau încă tematici orientative de la judeţ. Or, această aşteptare ar fi putut fi lesne evitată dacă tovarăşii din comitetele de partid ar fi antrenat in munca politică de masă oamenii cei mai competenţi din rîndurile numeroaselor cadre didactice şi ale specialiştilor care lucrează in unităţile agricole. De asemenea, nu peste tot s-a înţeles că eficienţa practică a muncii politice de masă este nemijlocit legată de caracterul ei sistematic, permanent, încă de la inceputul acestui an, unul din principalele obiective ale comitetului de partid din comuna Ghindari şi a conducerii cooperativelor de aici a fost redresarea situaţiei in sectorul zootehnic, mai ales la producţia la lapte, în chip firesc, în centrul dezbaterilor din adunările generale ale organizaţiilor de bază, in cercurile agrozootehnice, în adunările generale ale cooperatorilor, ca şi pe primul plan al muncii politicoeducative s-a aflat căutarea modalităţilor de soluţionare a acestei probleme. Dar, deşi această acţiune convergentă a stimulat efectuarea unor importante lucrări de fertilizare a pășunilor si finetelor, răminerea în urmă a sectorului zootehnic nu a putut fi înlăturată dintr-o dată, eforturile întreprinse trebuiau continuate cu aceeași intensitate. Cu toate acestea, atit din prevederile planului de lucru al comitetului comunal de partid, cit şi din discuţiile purtate la comitetul de partid din Ghindari a reieşit că acest obiectiv esenţial, de care depinde în măsură hotăritoare Întărirea economică a cooperativelor din comună, continuă să rămină pe planul doi în agenda organizaţiei de partid. Am insistat asupra acestor stări de lucruri mai vechi pentru că ele nu mai trebuie, cu nici un chip, îngăduite astăzi. Dimpotrivă, pornind de la modul în care sarcinile fundamentale trasate de Conferinţa Naţională se materializează în condiţiile specifice ale fiecărei comune, organizaţiile de partid sunt chemate să imprime muncii politico-educative de masă acea profunzime, amploare, perseverenţă şi înaltă combativitate partinică menite să-i asigure o cit mai mare eficienţă. Silvia ACHIM DeakI LOR AND ACTUALITATEA IN ACTIVITATEA CULTURAI-POLITICA DE MASĂ A FACE CUNOSCUTE HOJAHIRILE CONFERINŢEI NAŢIONALE, A MOBILIZA OAMENII MUNCII LA INFAM ACESTORA viaţa de partid In preajma Conferinţei Naţionale a partidului, cetăţenii comunei noastre au avut bucuria de a vedea realizat unul dintre cele mai importante obiective de interes obştesc prevăzute pentru anul acesta : darea in folosinţă a noului local de şcoală, care este şi prima clădire cu etaj din localitate. Acest edificiu are 8 săli de clasă, laborator, dependinţele necesare. Participarea locuitorilor, in frunte cu deputaţii, la construcţia şcolii nu nu comunei mai că a contribuit la grăbirea lucrărilor, dar a dus la realizarea unor economii în valoare de peste 300 000 lei. Din aceste economii construim acum un atelier pentru noua şcoală. Ţin să menţionez, de asemenea, că în comună se construieşte şi o grădiniţă pentru 75 de copii, care este în curs de finisare. Datorită hărniciei cetăţenilor şi folosirii chibzuite a mijloacelor existente s-au obţinut realizări însemnate şi la amenajarea drumurilor, transportindu-se şi împrăştiindu-se 750 tone de piatră şi 300 mc balast. în acţiunile desfăşurate s-au evidenţiat, printre alţi cetăţeni, tov. Fărcane Dumitru, Popa Vasile, Goina Andronica, Galea Paladia, Viliga Florian, Zot Dumitru, Szekeres Iosif, Szenesi Francisc, Bod Ştefan, Cirba Irina. Cozma SABIN primarul comunei Avram Iancu — judeţul Bihor SCRISORI CĂTRE REDACŢIE Prin hărnicia cetăţenilor Gospodarii din cartierul Nicolina Timp de 8 ani, circumscripţia electorală municipală nr. 131 — cartierul Nicolina — a deţinut steagul de circumscripţie fruntaşă în întrecerea pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare. Cetăţenii au avut o contribuţie importantă la realizarea multor lucrări de interes obştesc — cămin cultural şi casă de cultură, şcoala, grădiniţa şi creşa, un parc cu o suprafaţă de 17 000 mp etc. Anul acesta, în întrecerea in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, cetăţenii din acest cartier au executat lucrări gospodăreşti in valoare de 120 000 lei, depăşindu-şi angajamentul anual cu 35 000 lei. Sufletul tuturor acţiunilor de interes obştesc ce se desfăşoară în cartier este deputatul municipal Dumitru Chirilă. Iniţiativa şi stăruinţa de care da dovadă în rezolvarea problemelor, legătura permanentă cu alegătorii l-au făcut cunoscut şi apreciat de către toţi cetăţenii din cartier. Aşa se explică de ce fostul muncitor forjor de la atelierele C.F.R. Nicolina, astăzi pensionar, se bucură de o mare încredere în rindul alegătorilor, care mereu l-au propus şi l-au, reales deputat in ultimii 22 de ani. Gheorghe ZAIT funcţionar ı Iaşi (Urmare din pag. I) In magazine şi depozite trebuie să existe ordine şi curăţenie, să se asigure respectarea regulilor igienico-sanitare. Măsurile luate trebuie SA DUCA NEAPARAT (sublinierea noastră) la realizarea şi depăşirea planului de desfacere pe luna iunie şi semestrul II etc., etc. Oare nu sunt toate aceste „precizări“ nişte obligaţii elementare, permanente, pentru lucrătorii din comerţ, pentru şefii de unităţi comerciale ? Cui foloseşte această dădăceală măruntă ? La ce serveşte ea ? Cel mult, la imitarea acestui stil de lucru. Pentru că, imediat ce a primit această circulară, vicepreşedintele comitetului executiv judeţean a trimis scrisoarea direcţiei comerciale cu indicaţia expresă : „să fie multiplicată şi trimisă organizaţiilor comerciale şi comitetelor executive ale consiliilor populare din oraşele Baia Mare, Sighetul Marmaţiei, Vişeul de Sus şi Borşa". Aşadar, „circulara-mamă“, trimisă de la centru, a dat naştere unor „circulare-fiice“. Şi numărul hîrtiilor s-a înmulţit cu nemiluita. . Am constatat, cu surprindere, că „mişcarea hîrtiilor“ îşi sporeşte ritmul atunci cînd, prin telexuri sau note telefonice, se solicită situaţii cu menţiunea „f. f. urgent“. — Diferite direcţii din Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului — ne spunea prof. Nicolae Ionescu, inspector şcolar şef la inspectoratul şcolar al judeţului — solicită, mai ales prin note telefonice, într-un timp foarte scurt, tot felul de situaţii, care mai de care mai complicate. — Ca de exemplu... — Situaţia privind activitâţile tehnico-productive in învăţămintul de cultură generală, care trebuie transmisă lunar, cuprinde nu mai puţin de 57 de rubrici. Nu spun că toate datele solicitate sunt inutile. Dimpotrivă. Unele sunt absolut necesare fundamentării investiţiilor, programelor de invăţămint. Dar de ce trebuie să transmitem lunar, in cinci rubrici, evoluţia practicii agricole, cînd se ştie că aceasta se desfăşoară, de fapt, după încheierea cursurilor şcolare ? Sau : de ce trebuie să raportăm in patru rubrici unităţile şcolare in care nu se realizează activităţi tehnico-productive, cînd, de fapt, ele sint cuprinse in planul de invăţămint ? In dreptul acestor rubrici a trebuit, fireşte, să facem menţiunea : „nu este cazul“. Sunt inutile, după părerea noastră, şi informările în care raportăm situaţia inspectorilor şcolari şi a directorilor coordonatori. De ce sunt necesare asemenea date ? „Modelul“ pe care îl oferă unele departamente centrale este, aşa cum subliniam, copiat şi pe plan local, şi astfel „mişcarea hîrtiilor“ se amplifică. Numai la direcţia comercială au sosit in acest prim semestru peste 2 900 acte, din care aproape 60 la sută provin de la instituţii şi organizaţii comerciale subordonate. O ARHIVĂ MINISTERIALĂ Similar se prezintă lucrurile şi la direcţia pentru agricultură, la administraţia financiară, direcţia sănătăţii şi altele. — Intr-adevăr, ne-am sesizat şi noi de această situaţie — ne spune tovarăşul Valentin Bota, secretarul comitetului executiv al consiliului popular judeţean. — Şi ce măsuri aţi luat ? — Pentru raţionalizarea sistemului de evidenţă, la indicaţia biroului comitetului judeţean de partid au fost întreprinse analize la unele întreprinderi aparţinind consiliilor populare (Trustul judeţean de construcţii, întreprinderea de morărit şi panificaţie, întreprinderea de gospodărie orăşenească din Baia Mare şi altele, unde se întocmeau o serie de situaţii, de evidenţe care nu foloseau nimănui) şi au fost stabilite măsuri privind raţionalizarea sistemului de evidentă in aprovizionare şi desfacere, depozitarea materiilor prime, materialelor şi produselor finite, încasarea chiriilor etc. Ca urmare au fost reduse peste 110 situaţii statistice. Avem, de asemenea, in atenţie simplificarea circuitului actelor in cadrul consiliului popular judeţean, mai ales pentru activităţile financiar-contabile şi de aprovizionare, care acum implică un volum mare de muncă, de documente, situaţii şi planuri etc. Măsurile luate de către Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Maramureş sunt, fireşte, bune şi ele puteau fi întreprinse mai de mult. Acum esenţial este ca, in cadrul eforturilor de perfecţionare a sistemului informaţional, a circuitului actelor şi hîrtiilor, să fie depistate şi eliminate toate practicile birocratice anacronice ce se mai menţin atît în relaţiile unor departamente cu consiliile populare judeţene, cit şi intre acestea şi instituţiile subordonate. Adoptarea unor măsuri ferme, în spiritul indicaţiilor date de conducerea de partid şi de stat, se impune cu hotărîre pentru perfecţionarea conducerii, pentru a stimula şi mai mult iniţiativa şi autonomia organelor locale ale puterii de stat în realizarea exemplară a sarcinilor lor economice, edilitar-gospodărești și social-culturale. Misterioasa dispariţie a bateriilor pentru radio Cu aproximativ un an şi jumătate în urmă, am scris redacţiei despre lipsa din comerţ a bateriilor mici, rotunde (la preţul de 2 lei) pentru aparatele de radio portative, produse de uzinele „Electronica“. La citva timp după sesizarea mea, magazinele din Cluj au primit cantităţi satisfăcătoare de astfel de baterii. Dar din luna martie a.c., bateriile au devenit iarăşi... invizibile. Or, fără ele, aparatele de radio portative, care se numără cu miile, nu mai pot fi folosite. De aceea, organele comerciale trebuie să ia măsuri ca magazinele clujene (poate şi din alte oraşe) să fie aprovizionate permanent cu cantităţi suficiente de baterii. Felicia CORNEA Str. Bălţa 5 — Cluj De ce nici un inginer în schimburile II şi III? Principala secţie de producţie a C.N.F. „Navrom“-Galaţi este portul, care realizează 50 la sută din activitatea portuară a întregii întreprinderi. Desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de aici presupune, in mod firesc, asistenţă tehnică de specialitate pe tot parcursul producţiei. Cum se prezintă lucrurile in această privinţă in unitatea noastră ? Pentru docherii şi mecanizatorii din schimbul I, asistenţa tehnică de specialitate este asigurată de doi ingineri, în schimburile II şi III, în care lucrează un număr apreciabil de muncitori, asistenţa tehnică este asigurată numai de şase tehnicieni care lucrează în ture, pentru că ceilalţi — doisprezece tehnicieni şi cinci maiştri — lucrează numai in schimbul de zi. Consider că este cu totul anormal ca nici unul dintre inginerii existenţi în schema întreprinderii, mulţi specializaţi în activitatea portuară, să nu lucreze în schimburile II şi III pentru a supraveghea şi controla cum se desfăşoară activitatea. Lipsa unor astfel de cadre in aceste schimburi se reflectă negativ in randamentul obţinut in producţie. Cîteva elemente sunt de natură să reţină atenţia conducerii unităţii asupra necesităţii de a organiza o mai bună asistenţă tehnică de specialitate în toate schimburile. Pe de o parte, volumul producţiei obţinute in schimburile II şi III este destul de mare, el depăşind jumătate din cel obţinut în schimbul I. Şi sunt toate condiţiile ca producţia să crească. Se intîmplă însă, pe de altă parte, ca producţia să stagneze pînă a doua zi din cauza unor defecţiuni tehnice mai dificile care nu au putut fi remediate de maiştri şi tehnicieni. Toate acestea impun de urgenţă măsuri pentru folosirea raţională şi în funcţie de necesităţile producţiei a personalului tehnic de specialitate din cadrul D.N.F. „Navrom“-Galaţi. Ion VINTILA economist principal, D.N.F. port Golati SClNTEIA — mărfi 1 august 1972 Satul de vacanță „Zodiac", stațiunea Jupiter De cînd n-aţi mai fost prin magazine, tovarăşe vicepreşedinte? Nu s-ar putea spune că magazinele cu produse industriale din Bacău nu sunt bine aprovizionate. E suficient să-ţi arunci privirea în rafturi şi ai să vezi că ele sunt pline cu mărfuri. încearcă insă să te îmbraci după cerinţele sezonului şi vei reuşi — dacă vei reuşi! — cu mare greutate. Suntem la magazinul „Modern", una din unităţile specializate in lenjerie. — O cămaşă albă de poplin, vă rog. Vinzătoarea Elena Tataru se uită la noi compătimitor. — De bună seamă că nu sunteţi băcăuan, altminteri aţi şti că astfel de cămăşi n-am mai primit de vreun an. Vă dau una din „Tercot-Vucova“, avem toate culorile, în afară de alb. — Atunci o cămaşă-bluză. — N-am primit deloc în acest an. Ne-am gîndit că e o intimplare şi am pornit spre alte unităţi. Peste tot, şi la magazinul „Central“, şi la „Universal", ni s-au oferit aceleaşi cămăşi din tercot, colorate, cu flori portocalii, violet sau albastre. Aceeaşi calitate, acelaşi preţ, aşa incit să-ţi fie indiferent pe care s-o cumperi. Dacă nu se găsesc cămăşi, ce-ar fi — ne-am zis — să „cumpărăm“ un costum de vară ? Pornim spre primul magazin aflat in calea „Confecţii“ nr. 5, din Piaţa Florescu. Cea mai mare parte din costumele ce se găsesc aici sint bune* doar pentru sezonul... friguros. într-un colţ sint expuse totuşi cîteva costume de vară (puteau fi numărate pe degete). Vrem să probăm unul. — îl Încercaţi de pomană, că nu-i talia dv. — ne spune vinzătoarea. Am mai Încercat şi in alte magazine. Rezultatul a fost acelaşi : costume de vară din fire fine sau din tergal nu am găsit. Acolo unde erau, lipsea fie numărul, fie talia solicitată ; unde găseam talia şi numărul, nu exista modelul. In fine, dacă n-am găsit costum, hai să cumpărăm pantofi. La magazinul „Romarta“ a fost simplu : n-am găsit nici un pantof de vară. De altminteri, sandale şi pantofi perforaţi nu se găsesc nici la celelalte unităţi specializate. „Este adevărat că la ora actuală , ne spune Ion Zaharia, directorul O.C.L. Produse industriale — ne lipsesc de pe reţea multe sortimente de mărfuri de sezon. în pofida strădaniilor noastre, a cererilor şi comenzilor pe care le-am făcut, prin I.C.R.T.I. Bacău, nu reuşim să satisfacem nevoile cumpărătorilor. Directorul O.C.L. ne prezintă • Întreagă listă de mărfuri care lipsesc din magazine. Pe lingă cele sesizate de noi, pe piaţa Bacăului sunt în cantităţi insuficiente — unele nu există chiar deloc — o serie de articole, cum ar fi pălării de vară, rochiţe pentru fetiţe, pantaloni de băieţi, lenjerie din mătase artificială şi relon pentru femei, Încălţăminte pentru copii, costume de baie etc. — Pentru a nu aproviziona cu multe din aceste mărfuri trebuie să batem drumurile in alte oraşe din ţară. De ce ? Pentru că I.C.R.T.I.-Bacău nu se îngrijeşte să le aducă în depozitele sale — ne spune pe un ton de supărare tovarăşul Zaharia. Afirmaţia este cit se poate de categorică : cei de la I.C.R.T.I. nu-şi fac datoria. Mai înainte de orice apreciere personală, să vedem ce spune cealaltă „parte" . — Unităţile de desfacere se pling ! — se miră tov. Mihai Brădan, şeful serviciului comercial. Cum să le lipsească asemenea mărfuri, dacă depozitele noastre sint arhipline ? Temîndu-ne să nu rămlnem cu ele in stoc, am cerut in scris reprezentanţilor O.C.L. să vină după marfă. Dar se vede treaba că preferă să se ducă la Bucureşti sau aiurea decit să vină la noi. — Nu vin să viziteze nici măcar camerele de mostre — intervine în discuţie Elena Georgescu, responsabila acestui sector. Mai mult, vin vinzătorii din oraşele Piatra Neamţ, Roman, Moineşti, dar cei de la Bacău mai rar. Intr-adevăr, în camerele de mostre, dar şi in depozitul I.C.R.T.I., există o cantitate apreciabilă de articole de sezon. Iată o listă a stocurilor care existau în depozit la data raidului nostru : circa 4 000 de costume din tergal, din care 2 000 in culori deschise ; peste 13 000 de cămăşi bărbăteşti cu minecă scurtă, 200 de cămăşi-bluze bărbăteşti, 8 700 sandale din piele şi inlocuitori din piele pentru femei, 11 000 perechi sandale bărbăteşti şi 38 000 perechi de sandale pentru copii. Am vrut să-i comunicăm directorului O.C.L. Produse industriale rezultatele vizitei la depozitele I.C.R.T.I. Nu l-am mai găsit , după ce „organizase“ aprovizionarea... plecase în concediu să se odihnească. Am stat, în schimb, de vorbă cu tov. Constantin Ciubotaru, directorul comercial : „Noi credem că avem in magazine tot ceea ce se află şi în depozite. Dar nu este mai puţin adevărat că şi în depozite se află un sortiment redus de mărfuri“ (cit de redus este, pot deduce cititorii singuri din lista publicată mai sus — n.a.), în timp ce cumpărătorii caută mărfuri de sezon și nu găsesc, ele stau in depozite cu lunile. Este inadmisibil ca din pricina atitudinii birocratice a unor comercianţi, care nu se deplasează nici măcar pînă la depozitele I.C.R.T.I., aflate la doi paşi, să apară „goluri“ supărătoare de aprovizionare. Deci, aci asta este situaţia. Se pune insă întrebarea : în ce măsură şi in ce mod vicepreşedintele de resort al comitetului executiv al consiliului popular municipal controlează activitatea comerţului 7 Domnia sa nu merge prin magazine, nu observă asemenea neajunsuri 7 Dacă le observă — întrebăm din nou — cum acţionează pentru înlăturarea lor 7 Aşteptăm un răspuns clar — fireşte, urmat de măsuri — la aceste întrebări. Gh. BALTA corespondentul „Scînteii* In timp ce în unităţile de specialitate ale oraşului Bacău articolele de sezon lipsesc, în depozite prisosesc