Scînteia, decembrie 1972 (Anul 41, nr. 9347-9377)
1972-12-01 / nr. 9347
mm la momi manimism PLANUL PE 1973 trebuie bine pregătit acum în fiecare unitate pentru a fi realizat la parametrii maximai Cu toţii am luat cunoştinţă, din documentele recentei plenare a C.C. al P.C.R., că planul pe anul 1913 a fost elaborat intr-o concepţie nouă, fundamentată pe hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului privind concretizarea, corelarea şi integrarea in obiectivele noastre economice , sub forma unor planuri suplimentare, a angajamentelor asumate de colectivele de oameni ai muncii in marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Aplicarea unei asemenea concepţii profund ştiinţifice, izvorîtă din realitatea noastră economică şi socială, concepţie care reflectă, cerinţa majoră de a se înfăptui cu fermitate măsurile stabilite de Congresul al X- lea şi Conferinţa Naţională referitoare la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale este de natură să contribuie, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la valorificarea cu maximum de randament a potenţialului material şi uman al societăţii, pentru accelerarea dezvoltării economico-sociale a tării, pentru a lichida in termene cit mai scurte decalajele care ne mai despart de alte state si a ridica România in rindul ţărilor cu o economie modernă, avansată. Angajamentele asumate de comitetele judeţene de partid şi a municipiului Bucureşti, de organizaţiile de partid şi de colectivele de Întreprinderi pentru îndeplinirea înainte de termen a cincinalului, relevă atit existenţa unor mari rezerve interne în fabrici şi uzine, pe şantiere, cit şi hotărirea fermă a oamenilor muncii, a comuniştilor de a le fructifica cit mai intens şi pe deplin, în vederea dezvoltării mai rapide, şi modernizării economiei naţionale. îndeplinirea acestor angajamente nu putea să fie lăsată in voia mersului de la sine, ci trebuia ca depăşirea sarcinilor iniţiale ale cincinalului să aibă asigurată baza de materii prime şi desfacerea produselor pe piaţa internă şi la export, să se realizeze în condiţii de eficienţă economică şi de echilibru pe ansamblul economiei naţionale Cu alte cuvinte, se impunea ca pentru anul 1973 — an hotărîtor în realizarea cincinalului înainte de termen — să se elaboreze un plan suplimentar, ca parte integrantă a planului naţional unic pe anul viitor, care să permită justa corelare a sarcinilor asumate peste prevederile iniţiale ale cincinalului. Să asigure condiţiile pentru punerea în valoare arezervelor identificate, pentru înfăptuirea angajamentelor in concordanţă cu cerinţele economiei naţionale, ale creşterii bunăstării oamenilor muncii. Din această concepţie se desprinde cu toată claritatea preocuparea stăruitoare a partidului nostru de a confrunta permanent planul cu realităţile, de a fundamenta cit mai judi- __________ cios sarcinile, In vederea includerii in plan a resurselor suplimentare apărute în procesul dezvoltării — ceea ce constituie atribute esenţiale ale unei conduceri planificate, moderne şi eficiente, atît la scara unităţilor productive, cit şi a economiei naţionale. Ca atare, cuprinderea în planul pe anul 1973 şi pe ceilalţi ani ai cincinalului a anga- jamentelor luate în marea întrecere socialistă reprezintă o cerinţă legitimă a etapei actuale de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi este menită să stimuleze puternic participarea, cu întreaga capacitate şi iniţiativă, a fiecărui om al muncii, a fiecărui colectiv la dezvoltarea accelerată a economiei, la creşterea avuţiei naţionale şi a venitului naţional, pe măsura marilor resurse ce există in sfera producţiei materiale — acesta fiind suportul solid şi sigur al ridicării continue a nivelului de trai al poporului. (Continuare in pag. a V-a) „Sarcinile pe anul viitor sunt mari, dar este pe deplin posibil să fie îndeplinite. Prevederile planului se bazează pe angajamentele asumate de organizaţiile judeţene, orăşeneşti de partid, de colectivele oamenilor muncii din întreprinderi — şi, de aceea, avem convingerea că ele vor fi îndeplinite în cele mai bune condiţii". (Din expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie) Șantierul naval din Drobeta-Turnu Severin (Foto : M. Andreescu) Formarea spiritului gospodăresc se înscrie ca o componentă esenţială în însuşi obiectivul suprem al şcolii — acela de a forma pe viitorii cetăţeni ai ţării, capabili să utilizeze cu maximă eficienţă valorile materiale pe care Ie vor avea la dispoziţie. Cum işi îndeplineşte şcoala această atât de importantă îndatorire ? Cum sunt valorificate valenţele educative specifice ale procesului instructiv-educativ şi marele exemplu de gospodărire şi spirit de economie pe care-l oferă colectivele de muncă din fabrici şi uzine, de pe şantiere de construcţii şi din unităţi agricole ? Din primele clase ale şcolii generale, un „moment" al activităţii educative il constituie educarea elevilor in spirit gospodăresc, cultivarea grijii pentru bunurile obşteşti, stimularea iniţiativei in participarea la, acţiuni de interes colectiv. — O experienţă pedagogică mai îndelungată demonstrează că, de multe ori, o mie de vorbe nu sunt atit de convingătoare cu un exemplu viu, un fapt de Viaţă — ne relatează învăţătoarea Maria Ciurdăreanu, de la Liceul nr. 3 din Satu-Mare. De aceea, ori de câte ori avem prilejul, îi ducem pe elevi în întreprinderi să vadă cu cit consum de muncă şi de bani se realizează băncile, cărţile pe care ei le folosesc, să înţeleagă că trebuie să le îngrijească, să respecte munca celor care le-au produs. Procedeul înfăţişat de interlocutoarea noastră se dovedeşte intr-adevăr util, eficient , numai că lecţia „teoretică“ fiind mai comodă. În multe şcoli generale educatorii se mulţumesc să-şi noteze conştiincios în planul de muncă „discuţia despre grija pentru avutul obştesc“ sau „discuţii despre spirit gospodăresc“ şi consideră că s-au achitat de această importantă îndatorire dacă au spus în clasă, cu un prilej oarecare, citeva fraze generale, ineficiente sub raportul înţelegerii şi influenţării elevilor de această vîrstâ. Socotind, probabil, problema „rezolvată“, în anii mai mari,in clasele liceale, cultivarea spiritului gospodăresc, de economie şi cumpătare apare sporadic în preocupările educative ale cadrelor didactice, în programul orelor de dirigenţie, în discuţiile din organizaţiile de tineret. Elevilor nu li se explică valoarea timpului şi nu sunt învăţaţi cum să şi-l utilizeze cu folos; combaterea risipei, sub orice formă, nu reprezintă o activitate permanentă, cu mijloace diverse, pentru a intra cu adevărat in conduita cetăţenească, socială şi individuală, a fiecăruia. — După Părerea mea -ne spune prof. Petre Platon, inspector-şef la Inspectoratul şcolar judeţean Iaşi , deprinderile educative din primele clase de şcoală nu trebuie considerate definitive, ci se cer continuate şi dezvoltate de către fiecare profesor, în toată perioada de şcolarizare. Ceea ce numim, în limbaj pedagogic, educaţia prin muncă şi pentru muncă implică, în mod deosebit, formarea unor astfel de deprinderi de cetăţeni şi gospodari ai ţării. Desigur, măsurile luate pentru apropierea şcolii de viaţă, introducerea activităţii tehnico-productive a elevilor in programul şcolii de cultură generală, participarea tineretului la munca patriotică oferă educatorilor un teren vast pentru a-i deprinde pe tineri cu economia, cu spiritul gospodăresc, pentru a-i obişnui de mici să muncească, să nu aştepte totul de-a gata, să deteste risipa, mare sau mică, oriunde şi oricum s-ar manifesta. — Atelierul-şcoală poate (Continuare în pag ana) CUM SE INVAJA IN ŞCOALA LECŢIA SPIRITULUI GOSPODĂRESC PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9347 Vineri 1 decembrie 1972 6 PAGINI - 30 BANI întrecerea cinstea celei de-a XXV-a aniversari a Republicii Colectivul uzinei ,,Independenţa"-Sibiu — una din marile unităţi ale construcţiei noastre de maşini — întâmpină cea de-a XXV-a aniversare a proclamării republicii cu importante succese in muncă. Astfel, pe primele 11 luni a fost obţinută o producţie-marfă suplimentară in valoare de 34 milioane Iei — faţă de 30 milioane lei, cit este angajamentul — concretizată, printre altele, in 67 tone unelte pneumatice, utilaje pentru industria materialelor de construcţii in valoare de 3,2 milioane lei, maşini şi utilaje pentru industria alimentară ş.a. în fotografie , un aspect din secţia de cazangerie a uzinei 1 DECEMBRIE 1918-UNIREA Rezultatul voinţei poporului român, dornic de libertate şi independenţă Sărbătoarea este’ prea mare, evenimentul prea însemnat, pentru a nu fi rememorat la fiecare zi aniversară. Ziua de 1 Decembrie înseamnă împlinirea unei năzuinţe fierbinţi, nutrite de veacuri de cei mai buni şi mai conştienţi, mai temerari şi mai încrezători în viitor dintre fiii poporului nostru : făurirea statului naţional unitar român. Pentru realizarea acestei năzuinţi s-au purtat multe lupte şi s-au dat grele jertfe în curgerea vremii. Mai intîi a fost ideea, temeinicită pe baze trainice : unitatea de origine şi de limbă, comunitatea psihică, interesele comune material-economice, aspiraţiile şi idealurile comune. Toate acestea au stat la temelia celei dinţii uniri politice a celor trei ţări româneşti, realizată de geniul militar şi politic care a fost Mihai Viteazul. Acestea şi exemplul de la pragul de trecere de la al XVI-lea la al XVII-lea veac au străbătut istoria poporului român ca nişte făclii luminoase în secolele următoare, ilustrind şi explicind alte încercări, initiate intr-o parte sau alta a Carpaţilor, alte tendinţe şi alte năzuinţe asemenea celei din 1600. Tot mai numeroase şi mai complexe, deoarece cărturarii veacului al XVII-lea şi ai celui următor nu scapă nici un prilej ca în scrierile lor să afirme şi să demonstreze unitatea de neam a poporului român. Se pregăteşte astfel, pas cu pas, saltul calitativ,, dialectic de la evul mediu la evul modern, de la conştiinţa de neam la conştiinţa naţională, de la lupta cu caracter precumpănitor social, la lupta cu caracter naţional in aceeaşi măsură, intr-un cuvint de la neam la naţiune. Şi o dată cu asemenea prefaceri se transformă şi ideea in tendinţă ; ideea unităţii etnice şi de neam devine tendinţa spre unitate politică, susţinută în toate împrejurările cu argumentele ce stăteau la îndemîna oamenilor vremii, a celor mai înaintaţi şi mai temerari dintre ei. începutul — marele merit al Începutului — lacunmează activitatea neobositului şi neînfricatului Inochentie Micu. Continuarea se datorează iluştrilor învăţaţi, istorici şi filozofi, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, Paul Iorgovici etc., luptători cu condeiul, dar deopotrivă şi cu fapta pentru acelaşi ideal : emancipare socială şi naţională, închegarea intr-un singur organism statal a membrilor aceleiaşi naţiuni. Stăruie, ca o prezenţă activă, tendinţele de unire şi unitate în mintea şi fapta temerarilor revoluţionari Horea şi Tudor Vladimirescu. De aici nu era decit un pas pînă ce tendinţele se transformă în luptă conştientă pentru unire şi unitate politică şi de stat. Mutaţiile sint pe deplin explicabile, deoarece se întemeiau pe o legitate obiectivă, prezentă şi activă totodată in cazul poporului nostru, ca şi în cazul altor popoare aflate în condiţii asemănătoare de evoluţie. Revoluţia din 1848 o demonstrează în chip convingător. In declaraţiile făcute p.e. .Cinv pa Libertăţii din marginea Blajului, in programul revoluţionarilor moldoveni refugiaţi la Braşov, in alte programe muntene, moldovene şi ardelene în presa vremii, in vorbirile şi scrierile oamenilor clarvăzători, lupta pentru asigurarea existenţei şi viitorului „unei naţiuni puternice şi de sine stătătoare“ era liantul unificator al eforturilor luptătorilor revoluţionari. Amploarea luptei înregistrează trepte superioare din punctul de vedere al intensităţii şi complexităţii. Participă poporul în marea sa majoritate, conştient acum de însemnătatea şi necesitatea vitală a unirii pentru dezvoltarea sa. De aceea, Unirea din 1859 n-a fost numai întruparea, într-un singur stat — România, a celor două Principate, ci, în egală măsură, centrul polari-Prof. Ștefan PASCU (Continuare in pag- a IV-a) CORESPONDENŢII „SCÎNTEII" TRANSMIT Un nou cargou de 4 500 tdW a fost lansat de constructorii de nave gâlăţeni, în cinstea aniversării Republicii, cu 20 de zile mai devreme. Este a 11-a navă maritimă din acest an. In acest fel, harnicii constructori de aici şi-au respectat angajamentul de a lansa câte o navă în fiecare lună. Cu 36 zile mai devreme şi-a îndeplinit planul anual, la principalii indicatori, fabrica de tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamţ şi întreprinderea de prefabricate din Roman. Ca urmare a acestui succes au fost create condiţiile tehnico-materiale pentru ca pînă la sfîrşitul anului 1972 să se producă, peste plan, 70 000 bucăţi tricotate, intr-o gamă variată, şi 6 600 mc de prefabricate din beton, cu panouri mari, tuburi preme şi altele. Prin autoutilaje, mai mult de 600 maşini, utilaje şi instalaţii au realizat întreprinderile industriale din judeţul Dolj. Valoarea acestora se ridică la 33,6 milioane lei, sumă ce întrece cu aproape 50 la sută nivelul realizărilor din perioada corespunzătoare a anului trecut. Grupul de uzine pentru aparataj şi maşini electrice, unitate căreia ii revine aproape jumătate din valoarea totală a lucrărilor realizate in judeţ, a executat, prin autodotare, 60 de maşini şi utilaje complexe necesare fluxurilor tehnologice ale Fabricii de transformatoare de distribuţie, intrată anul acesta în funcţiune la Filiaşi. La rindul lor, specialiştii din cadrul Combinatului chimic Craiova au realizat pentru nevoile proprii şi pentru alte unităţi chimice din ţară un însemnat număr de instalaţii, iar cei de la Uzina mecanică de material rulant Craiova au conceput şi realizat standuri de probe şi alte utilaje necesare întreprinderii. Eficienţa acestor acţiuni s-a materializat în reducerea cu 7,7 milioane lei a fondurilor valutare destinate importului unor asemenea maşini şi utilaje, in diminuarea cheltuielilor planificate de producţie cu mai bine de 7 milioane lei. Beneficii peste prevederile planului în valoare de 25,4 milioane lei, cu 14 milioane lei mai mult faţă de angajamentul anual majorat asumat in întrecerea socialistă, a obţinut pină in prezent industria judeţului Botoşani. Depăşiri substanţiale la planul de beneficii au înregistrat colectivele de la Fabrica de zahăr Bucecea, întreprinderea de industrie locală ,,Flacăra roşie“, Fabrica de confecţii Dorohoi şi altele. Cu o lună în urmă, harnicul colectiv al Fabricii de confecţii din Bîrlad raportase îndeplinirea planului anual la producţia-marfa. Acum, acest colectiv a anunţat îndeplinirea planului anual şi la producţia globală. Hotărît să traducă în viaţă angajamentele luate în întrecerea socialistă pentru realizarea actualului cincinal cu 10 luni mai devreme, colectivul acestei întreprinderi industriale îşi propune ca, pînă la sfîrşitul anului, să obţină o producţie globală suplimentară in valoare de 15 milioane lei şi o producţie-marfă in valoare de 42 milioane lei. O vastă acţiune de diversificare a producţiei, de asimilare a unor noi tehnologii cunoaşte în acest an uzina „Laminorul“ din Brăila. Intre altele, pină în prezent s-au asimilat tehnologiile de laminare a oţelurilor late, groase de la 40 X 25 mm la 90 X 40 mm, a oţelurilor late pentru arcuri, necesare autocamionului tip „Roman“ , este în curs de perfecţionare tehnologia de laminare a oţelului de rulmenţi. Succese de seamă se înregistrează şi în direcţia asimilării unor noi mărci de oţeluri ; în acest an s-au asimilat 16 mărci de oţeluri, ajungindu-se ca numărul total al acestora să se ridice in prezent la 149 Condiţiile pedoclimatice din acest an impun MĂSURI SPECIALE PENTRU ÎNGRIJIREA SEMĂNATURILOR DE TOAMNA îndeplinirea sarcinilor mari care revin agriculturii in anul 1973 şi in următorii ani, subliniate pe larg la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., impun, printre altele, un efort maxim pentru respectarea cu stricteţe a teh-jnologiilor de lucru, întotdeauna agricultura s-a practicat in condiţiile oferite de natură, favorabile sau mai puţin favorabile. Cunoaştem condiţiile grele în care s-a muncit in această toamnă la semănatul griului, dificultăţile intimpinate la executarea arăturilor destinate culturilor de primăvară. Dar greutăţile au fost învinse în cea mai mare parte , s-a insăminţat aproape întreaga suprafaţă prevăzută. Reliefind acest rezultat, trebuie să subliniem că el se datoreşte utilizării intense a puternicei baze tehnico-materile cu care este înzestrată agricultura, ceea ce a făcut cu putinţă ca lucrările să fie executate in timp scurt, muncii harnice a zecilor de mii de mecanizatori, a cooperatorilor şi lucrătorilor din I.A.S., capacităţii organizatorice de care au dat dovadă organele de partid şi de stat. Din datele furnizate de staţiunile experimentale şi din constatările făcute pe teren rezultă că in majoritatea zonelor ţării griul se prezintă destul de bine. El se găseşte în diferite faze de vegetaţie după timpul in care a fost însăminţat , a răsărit şi înfrăţit cel care a fost semănat mai devreme, iar acolo unde săminţa a fost pusă în pămînt ,în ultima perioadă are loc procesul de germinare. Faptul că nu peste tot griul are un stadiu corespunzător de dezvoltare impune să se intervină cu măsuri speciale, pe tot parcursul toamnei şi iernii. Experienţa a demonstrat că obţinerea unor recolte mari de griu depinde în mare măsură şi de felul cum ne ocupăm de îngrijirea semănăturilor. Trebuie să avem în vedere atît înlăturarea unor cauze care ar putea împiedica creşterea sau ar duce chiar la pierderea plantelor, cit şi aplicarea unor măsuri speciale, bine cunoscute, de altfel, care să permită evoluţia normală a plantelor. Din prima grupă am în vedere, în mod special, măsurile menite să preîntâmpine stagnarea apei pe semănături. Sondajele efectuate de către staţiunile experimentale au arătat că, in cea mai mare parte a ţării, solul este saturat şi apa rezultată din ploi sau zăpezi, dacă nu există pantă de scurgere, ar putea bălti la suprafaţa terenului, pe semănături. lată de ce se impune ca, indiferent dacă acum este sau nu apă pe cimp, să se facă şanţuri de scurgere care să prevină băltirile, fenomen care se intilneşte de obicei la desprimăvărare. Specialiştii şi cadrele de conducere din unităţi cunosc unde există pericol ca apa să stagneze pe semănături. Se cere ca acum, cind timpul se menţine frumos, să ia măsuri pentru săparea de canale şi şanţuri. Cel mai mult trebuie acţionat in direcţia compensării unor neajunsuri determinate de condiţiile grele în care au fost executate însăminţările de toamnă. In multe locuri nu s-a semănat pe terenurile care au fost rezervate iniţial culturii griului, ci acolo unde s-a putut.. Iată de ce se cere ca acum toţi specialiştii din agricultură, o dată cu analizarea stadiului de dezvoltare a culturilor — operaţiune care, la indicaţia Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, se face în aceste zile — să identifice pe fiecare solă în parte de îngrăşăminte au fost date la planta premergătoare. Pe această bază trebuie să se stabilească şi planul de fertilizare suplimentară a semănăturilor. Cunoscind dozele utilizate la planta premergătoare sau înainte de semănat, ţinind seama de dezvoltarea plantelor şi de evoluţia vremii, se va putea face o fertilizare diferenţiată şi efi- _________ cientă. In această privinţă se impun citeva precizări de care specialiştii din agricultură este bine să ţină seama. In mod obişnuit, o dată cu arătura de bază sau cu lucrările de pregătire a terenului pentru semănatul griului de toamnă, se introduce un set întreaga cantitate de îngrăşăminte fosfatice şi pină la jumătate din doza de îngrăşăminte cu azot. Restul îngrăşămintelor cu azot se aplică ulterior, în „ferestrele“ iernii sau primăvara foarte timpuriu. Este o măsură avantajoasă, determinată pe de o parte din motive de organizare şi de aprovizionare, iar pe de alta pentru că asigură o eficienţă sporită, diferenţiind aplicarea îngrăşămintelor şi in funcţie de rezerva de Prof. Nicolae GIOSAN preşedintele Academiei de ştiinţe agricole şi silvice (Continuare în pag. a III-a) LA SOLICITAREA REDACŢIEI, PREŞEDINTELE ACADEMIEI DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE EXPLICĂ NECESITATEA ACESTOR MASURI PENTRU ASIGURAREA DEZVOLTĂRII NORMALE A PLANTELOR