Scînteia, ianuarie 1973 (Anul 42, nr. 9378-9406)
1973-01-31 / nr. 9406
PAGINA 2 CONFERINŢE flle ORGANIZAŢIILOR JUDEŢENE PE PARTID Din angajamentele cuprinse în telegramele adresate COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU GALATI • În 1973 se va realiza, suplimentar, o producţie globala în valoare de 250 milioane lei, concretizată în : 50 000 tone fontă, 50 000 tone oţel ş.a.; • Se vor obţine economii la preţul de cost în valoare de 16 milioane lei şi 25 milioane lei beneficii peste plan; • Vor fi executate lucrări de combatere a eroziunii solului pe 12 000 hectare, iar 5 900 hectare vor fi scoase de sub influenţa inundaţiilor şi a excesului de umiditate. Conferinţa organizaţiei judeţene de partid Galaţi, la care au participat peste 700 delegaţi şi invitaţi, a constituit un prilej de amplă şi exigentă analiză a activităţii comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din oraşele şi satele judeţului, pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, a relevat hotărîrea lor de a acţiona neabătut pentru îndeplinirea la nivel maximal a planului pe 1973, an hotărîtorin realizarea înainte de termen a prevederilor cincinalului. La lucrările conferinţei a luat parte tovarăşul Miron Constantinescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., preşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, privind retrospectiv activitatea desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, de oamenii muncii din judeţ, a reliefat importantele succese obţinute in industrie şi agricultură, în domeniul vieţii social-culturale. Astfel, în ultimii 4 ani volumul investiţiilor realizate a fost de 15,5 miliarde lei, fiind date în funcţiune 132 obiective economice şi sociale. Se obţine în prezent, la Galaţi, peste o treime din producţia naţională de oţel, 50 la sută din producţia de nave. Acţionind în spiritul Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, comuniştii, oamenii muncii din industria şi agricultura judeţului şi-au orientat activitatea în direcţia valorificării rezervelor de sporire a producţiei, de reducere a cheltuielilor şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Reliefînd experienţa bună dobîndită de organele şi organizaţiile de partid, în conducerea diferitelor sectoare de activitate, darea de seamă a făcut o analiză, în spirit critic şi autocritic, a neajunsurilor existente în munca de partid, în conducerea economică, supunînd dezbaterii participanţilor la conferinţă căile şi metodele d; inlăturare a acestora, de afirmare în şi mai mare măsură a rolului conducător al organizaţiilor de partid. In cuvinte vibrînd de emoţie, de adincă dragoste şi ataşament faţă de partid, participanţii la dezbateri, de la tribuna conferinţei, au adresat călduroase urări de ani mulţi şi sănătate, putere de muncă în conducerea partidului şi statului tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu prilejul împlinirii a 55 de ani de viaţă şi 40 de ani de luptă in rindurile mişcării comuniste. In centrul atenţiei dezbaterilor pe marginea dării de seamă, desfăşurate intr-un climat de exigenţă, combativitate şi de inaltă responsabilitate partinică, au stat problemele muncii de partid axate pe principalele sarcini economice — curenteşi de perspectivă — de mobilizare a tuturor eforturilor în vederea îndeplinirii ritmice a planului de producţie, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. — Colectivele de muncă din întreprinderile gălăţene — a spus tovarăşul Ion Bejan, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Galaţi — au obţinut în acest an succese remarcabile pe linia creşterii eficienţei economice, acţionînd în spiritul indicaţiilor desprinse din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972. Dar rezultatele obţinute nu reflectă pe deplin posibilităţile de care dispun întreprinderile, în fiecare unitate industrială mai sunt încă multiple rezerve care pot şi trebuie valorificate. Din analizele şi studiile întreprinse de comitetul municipal de partid la şantierul naval, de exemplu, rezultă că parametrii principali economici — productivitatea muncii, preţul de cost, calitatea produselor — pot fi îmbunătăţiţi in şi mai mare măsură, iar angajamentele asumate, de a realiza in acest an, peste plan, o producţie globală de 84 milioane lei şi o producţie-marfă de 115 milioane lei, vor fi infăptuite integral, prin creşterea aportului organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, la mobilizarea întregului colectiv în vederea introducerii pe scară largă a tehnicii noi, a folosirii mai eficiente a capacităţilor de producţie, a materiilor prima şi materialelor, a timpului de lucru. Ideea creşterii eficienţei economice a activităţii întreprinderilor, prin folosirea unei game largi de forme şi metode de conducere şi organizare a producţiei, a fost reluată de mai mulţi vorbitori în cadrul conferinţei. Arătînd cauzele care au dus la pierderi de producţie şi nerealizarea unor indicatori ai planului pe anul trecut, tovarăşii Ion Potoceanu, director general al Combinatului siderurgic Galaţi, Valeriu Teodora, maistru la laminorul de benzi la cald, şi tovarăşul Ştefan Drugescu, director general al S.N.G., au subliniat necesitatea ca în fiecare sector de muncă să existe preocuparea in şi mai mare măsură pentru pregătirea în condiţii optime a fabricaţiei, creşterea indicilor de folosire a utilajelor şi instalaţiilor, ridicarea calificării muncitorilor. In acelaşi timp, tovarăşii Gelu Rabu, directorul Institutului de Cercetări şi Proiectări Navale, Gheorghe Niţă, maistru la Uzina de maşini agricole şi industrializarea agriculturii, au formulat sugestii importante privind modernizarea proceselor tehnologice, legarea cercetării ştiinţifice de practica producţiei. Numeroşi participanţi la dezbateri, printre care Mircea Strumara, secretar al consiliului judeţean al sindicatelor, Ştefan Răzvan, director al T.C.M.M.G., şi Iulian Simionescu, director al C.N.F. Navrom Galaţi, au insistat asupra sarcinilor ce revin organelor şi organizaţiilor de partid în direcţia dinamizării întrecerii, socialiste, orientării ei către obiectivele majore ale producţiei şi înlăturării unor practici formale, ineficiente. O atenţie deosebită au acordat participanţii la conferinţă problemelor privind dezvoltarea agriculturii judeţului. Subliniind faptul că multe I.A.S. şi C.A.P. au obţinut în 1972 rezultate remarcabile pe linia creşterii producţiei vegetale şi animale, tovarăşii Emil Petrache, directorul general al direcţiei judeţene a agriculturii, Petrache Botezatu, preşedintele C.A.P. Schela, Dumitru Birsan, secretara comitetului comunal de partid Cudalbi, au arătat că mai sunt incă multe unităţi agricole care, deşi dispun de multiple posibilităţi de sporire a producţiilor şi pe această cale, de întărire a puterii lor economice, s-au dezvoltat într-un ritm destul de lent. Tocmai de aceea, organizaţiile de partid, consiliile de conducere ale C.A.P. trebuie să se preocupe şi mai mult de antrenarea tuturor cooperatorilor la efectuarea în timpul optim a lucrărilor agricole, la punerea în valoare a terenurilor neproductive prin aplicarea unor măsuri de combatere a eroziunii solului şi a excesului de umiditate. Perfecţionarea muncii de partid, sarcinile creşterii rolului conducător al organizaţiilor de partid in toate sectoarele de activitate au fost, de asemenea, amplu dezbătute. Tovarăşul Vasile Dumitru, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tecuci, Ştefan Bubenec, vicepreşedinte al consiliului popular judeţean, Ştefan Tenea, directorul direcţiei comerciale judeţene, s-au referit la modalităţi concrete de legare a muncii de partid de producţie. Repartizarea comuniştilor în punctele-cheie ale producţiei, creşterea rolului exemplului acestora pentru ceilalţi muncitori constituie garanţii ale mobilizării în şi mai mare măsură a tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor de plan. Tovarăşii Mircea Răuţu, secretar al comitetului de partid de la Institutul politehnic, Marin Stoian, prim-secretar al comitetului judeţean al U.T.C., Ruxandra Simionică, preşedinta comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Eleonora Mărculescu, preşedinta comitetului judeţean al femeilor, Catinca Simion, directoarea liceului nr. 3, au formulat numeroase sugestii privind perfecţionarea procesului de învăţămînt în spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa judeţeană de partid Iaşi, accentuînd necesitatea legării mai strînse a studiului teoretic de practică, folosirii tuturor mijloacelor de educaţie în scopul dezvoltării la tineri a respectului faţă de muncă, ca organizaţiile de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti să desfăşoare acţiuni ferme, dinamice, menite să exercite o puternică , influenţă în formarea omului nou. Participanţii la conferinţă, printre care Constantin Popescu, directorul spitalului nr. 1, Traian Cruceanu, directorul întreprinderii de industrializare a cărnii, au arătat că, alături de întregul popor, oamenii muncii din judeţul Galaţi îşi exprimă totala adeziune faţă de politica externă a partidului şi statului nostru, politică înţeleaptă, clarvăzătoare pusă în slujba intereselor naţiunii noastre, a cauzei generale a păcii şi socialismului. . In încheierea lucrărilor conferinţei, a luat cuvîntul tovarăşul MIRON CONSTANTINESCU. Vorbitorul a transmis participanţilor la conferinţă, comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din judeţul Galaţi, un călduros salut din partea Comitetului Central, a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimind aprecieri pozitive pentru rezultatele obţinute în domeniile industriei, agriculturii, în creşterea nivelului de trai material şi, spiritual, şi urări de noi succese în îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul 1973 la nivel maximal. Apreciind că atit darea de seamă cit şi dezbaterile s-au caracterizat printr-un pronunţat spirit critic şi autocritic, de analiză matură, in spiritul expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa organizaţiei de partid Iaşi, vorbitorul a insistat asupra aspectelor majore care definesc anul 1973, drept anul decisiv pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Vorbitorul a subliniat necesitatea concentrării tuturor forţelor creatoare din economia judeţului — ale muncitorimii, ţărănimii, intelectualităţii — condiţie esenţială pentru realizarea planului din acest an la nivelurile maximale şi asigurarea ţinut demaraj şi mai puternic în următorii ani ai cincinalului. Cu acest prilej au fost precizate măsurile practice, concrete, ce trebuie întreprinse pentru înlăturarea grabnică a neajunsurilor ce s-au manifestat anul, trecut în activitatea unor unităţi industriale, punîndu-se un accent deosebit pe reducerea cheltuielilor materiale de producţie, creşterea eficienţei fondurilor fixe în industrie, realizarea sarcinilor de export, utilizarea integrală a fondului de timp, sporirea productivităţii muncii, asigurarea unei înalte calităţi a producţiei, respectarea prevederilor contractelor economice, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor etc. Un spaţiu larg a consacrat vorbitorul şi problemelor agriculturii, subliniind necesitatea dezvoltării puternice a zootehniei, valorificării marilor rezerve potenţiale de creştere a producţiei animaliere. In acest context a fost subliniată necesitatea ca organele şi organizaţiile de partid, afirmindu-şi mai puternic rolul de conducător politic la fiecare loc de muncă, să-şi intensifice eforturile în direcţia mobilizării întregului potenţial material şi uman existent pentru punerea in valoare a multiplelor resurse de sporire a producţiei, de creştere a eficienţei activităţii economice. O direcţie principală spre care trebuie să-şi îndrepte şimai mult atenţia organizaţiile de partid, a arătat în continuare vorbitorul, este perfecţionarea continuă a activităţii ideologice şi îmbogăţirea vieţii spirituale a oamenilor muncii, ridicarea conştiinţei socialiste a maselor. In încheiere, vorbitorul s-a oprit pe larg asupra politicii externe a partidului şi statului nostru, in centrul căreia se situează, în mod statornic, întărirea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu ţările socialiste ; a relevat, de asemenea, că ţara noastră, acţionind in spiritul coexistenţei paşnice, dezvoltă raporturi de colaborare cu toate statele lumii. Delegaţii au adoptat hotărîrea conferinţei judeţene de partid şi au ales noul comitet judeţean şi comisia de revizie. In funcţia de prim-secretar a fost reales tovarăşul Constantin Dăscălescu. Participanţii au adresat apoi o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care sunt formulate angajamentele pe anul 1973. Vasile MIHAI Tudorel OANCEA Desfăşurîndu-şi lucrările într-un spirit de înaltă exigenţă, conferinţa organizaţiei judeţene de partid Olt a analizat cu responsabilitate activitatea organelor şi organizaţiilor de partid pentru realizarea sarcinilor ce le revin în conducerea întregii vieţi economice şi sociale în vederea înfăptuirii hotăririlor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, ale Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, şi a stabilit programul de lucru în vederea îndeplinirii înainte de termen a obiectivelor actualului cincinal. La lucrările conferinţei a participat tovarăşul Ion Dincă, secretar al C.C. al P.C.R. Infăţişînd profundele transformări care au avut loc in ultimii ani în viaţa economică şi socială a judeţului, darea de seamă, prezentată de tovarăşul Constantin Sandu, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, a relevat că, în condiţiile unei puternice dezvoltări industriale — ca urmare a politicii consecvente a partidului de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării — producţia industrială a judeţului a crescut în anii 1968—1972 într-un ritm de 27 la sută. Au fost puse în funcţiune importante obiective şi capacităţi, intre care Uzina de prelucrare a aluminiului Slatina, Fabrica de osii şi boghiuri Balş, Fabrica de zahăr Corabia , unităţile agriculturii, înzestrate cu o solidă bază tehnico-materială, s-au dezvoltat şi întărit continuu, şi-au dublat producţiile, iar în urma rezultatelor obţinute, 19 dintre ele au fost distinse cu Ordinul Muncii clasa I. Totodată, darea de seamă, subliniind deficienţele existente încă în unele sectoare de activitate, s-a oprit, îndeosebi, asupra măsurilor ce trebuie luate în vederea îndeplinirii sarcinilor majore prevăzute în planul cincinal. In cadrul conferinţei, participanţii la dezbateri, în cuvinte calde, izvorîte din inimă, şi-au exprimat sentimentele lor de înaltă preţuire şi stimă, faţă ,de, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresîndu-i "secretarului general al partidului, cu prilejul împlinirii a 55 de ani de viaţă şi 40 de ani de activitate revoluţionară, felicitări şi urări de viaţă lungă, multă sănătate, spre binele patriei şi al poporului. In cadrul dezbaterilor pe marginea dării de seamă, numeroşi delegaţi au abordat pe larg sarcinile multiple ce revin unităţilor şi colectivelor lor de muncă, făcînd propuneri preţioase pentru realizarea la parametrii maximali a planului pe 1973. — Platforma industrială a Slatinei — a spus ing. Ioan Buda, directorul Centralei industriale de aluminiu, a cunoscut o amplă dezvoltare, numai in anul trecut intrînd in funcţiune , noi obiective şi capacităţi. Colectivului nostru, avînd în vedere că şi in acest an sint programate numeroase puneri în funcţiune — noi obiective şi capacităţi la o valoare de aproape 2 miliarde lei — îi revine sarcina de a munci în aşa fel incit să asigure o eficienţă maximă investiţiilor făcute de stat, să dea pentru economia naţională cut mai multe produse de calitate, competitive, cu cheltuieli cît mai reduse. Avem elaborat în acest sens un program concret de acţiune, dar, în acelaşi timp, solicităm un sprijin eficient, prin fapte şi nu prin vorbe, din partea institutelor de proiectare, a ministerului de resort, a celorlalte ministere care concură la realizarea obiectivelor de pe platforma Slatinei. Spun aceasta pentru că, după cum ştiţi, avem de recuperat urgent unele râmîneri în urmă, iar, pe de altă parte, există posibilităţi reale ca multe obiective să producă mai devreme faţă de termenul planificat. Continuînd ideea, ing. Marin Mitu, directorul Grupului de şantiere Slatina al T.C.I. Craiova, după ce a vorbit despre rezultatele activităţii constructorilor unităţilor industriale, s-a angajat să realizeze ritmic şi la timp investiţiile prevăzute, să devanseze punerea în funcţiune a halei nr. 6 de electroliză de la uzina de aluminiu, precum şi a altor capacităţi. In cuvîntul lor, mai mulţi delegaţi, printre care Matei Fira, secretarul comitetului de partid de la Uzina de prelucrare a aluminiului, Ilie Marin, maistru la Fabrica de zahăr Corabia, infăţişînd experienţa dobîndită de către organele şi organizaţiile de partid din unităţile respective, au supus unei analize exigente activitatea pe care au desfăşurat-o acestea şi au subliniat necesitatea creşterii continue a rolului lor conducător, ca o condiţie esenţială a îndeplinirii sarcinilor ce le revin din actualul cincinal. Avînd în vedere complexitatea sarcinilor privind ridicarea eficienţei economice, atingerea parametrilor proiectaţi de către noile unităţi industriale, precum şi realizarea integrală a planului la export, în intervenţiile lor Nicolae Ionescu, directorul Fabricii de osii şi boghiuri Balş, Gheorghe Tîrpea, directorul Fabricii de produse cărbunoase Slatina, Dinei Stemate, directorul Fabricii devagoane Caracal, Tiberiu Radu, directorul „Alurom“ din cadrul Centralei de aluminiu, au criticat modul defectuos în care Grupul de uzine de construcţii de vagoane Arad, Ministerul Construcţiilor de Maşini Grele, Ministerul Industriei Metalurgice şi Ministerul Aprovizionării Tehnico- Materiale au sprijinit rezolvarea unor probleme-cheie ale producţiei acestor unităţi, cum sunt stabilirea unor tehnologii avansate de fabricaţie, aprovizionarea cu utilaje, piese de schimb şi materii prime corespunzătoare. Un loc important în cadrul dezbaterilor l-au ocupat măsurile elaborate privind dezvoltarea agriculturii judeţului. Arătind că anul trecut cooperativele agricole din judeţ au livrat suplimentar la fondul de stat 15 000 tone grîu, 10 000 tone porumb şi peste 18 000 tone sfeclă de zahăr. Dumitru Tudose, preşedintele C.A.P. Stoicăneşti. Angela Sincu, preşedinta C.A.P. ,,Unirea“-Coraba, Marin Degeratu, preşedintele C.A.P. Seaca, au relevat că producţiile mari obţinute în multe unităţi din judeţ sunt in bună măsură consecinţele generalizării acordului global şi au insistat pentru aplicarea acestui sistem de organizare şi retribuire a muncii în toate sectoarele, ca o cale sigură de sporire a recoltelor. O însemnătate deosebită pentru valorificarea mai bună a posibilităţilor de care dispune agricultura judeţului — a subliniat Constantin Onili, instructor al comitetului judeţean de partid — au realizarea integrală a programului de gospodărire raţională a pămîntului, a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, de îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului. Prin asemenea acţiuni, care solicită nu atit eforturi mari de investiţii materiale, cît, mai ales, pricepere şi spirit gospodăresc din partea cadrelor de conducere din unităţile agricole, a tuturor lucrătorilor din acest sector, încă din acest an se vor putea obţine importante cantităţi de produse agricole suplimentare. In aceeaşi ordine de idei, Constantin Bălan, directorul Staţiunii experimentale Caracal, şi Gelu Dragomir, directorul I.A.S. Corabia, au făcut propuneri privind folosirea intensivă a terenurilor agricole prin extinderea culturilor duble, a unor soiuri autohtone de mare productivitate, utilizarea judicioasă a terenurilor irigate, a întregului fond funciar. In acest context, a remarcat Ion Florea, directorul S.M.A. Visina, un accent din ce in ce mai mare se va pune pe creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor agricole, corespunzător cu sporirea zestrei tehnice a fiecărei unităţi de producţie. Relevind că organizaţiile de partid şi conducerile întreprinderilor agricole de stat şi staţiunilor de mecanizare a agriculturii trebuie să se ocupe îndeaproape de exploatarea corespunzătoare a tractoarelor, maşinilor şi instalaţiilor din dotare, el a subliniat că încă de pe acum este necesar să se elaboreze un program detaliat de pregătire a cadrelor necesare realizării în bune condiţii a sarcinilor ce revin acestor unităţi in actualul cincinal. Subliniind importanţa pe care o acordă partidul problemelor sociale, creşterii nivelului de trai al populaţiei, Nicolae Crăciun, preşedintele Consiliului judeţean al sindica- I telor, şi Gheorghe Staicu, directorul Direcţiei sanitare, au arătat că organele locale de partid şi de stat trebuie să manifeste o preocupare continuă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, aprovizionării populaţiei, diversificării şi ridicării calităţii serviciilor. In intervenţiile lor, Ion Boştinaru, primsecretar al comitetului judeţean U.T.C., Constanţa Zamfira, director-adjunct al liceului „Ion Minulescu“ Slatina, Culai Dulea şi Gheorghe Isac, şeful Inspectoratului judeţean al Ministerului de Interne, referindu-se la acţiunile întreprinse pentru înfăptuirea programului de educaţie comunistă a maselor, au subliniat că in centrul preocupărilor organizaţiilor de partid şi al organelor locale de stat trebuie să stea şi in viitor respectarea legalităţii socialiste, promovarea principiilor eticii şi echităţii socialiste. Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor conferinţei, tovarăşul ION DINCA a transmis delegaţilor, comuniştilor, tuturor oamenilor muncii de pe meleagurile Oltului, un cald salut şi urări de noi succese din partea Comitetului Central al P.C.R., a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. După ce a prezentat un amplu tablou al realizărilor obţinute de poporul nostru în înfăptuirea programului trasat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, vorbitorul, relevînd transformările profunde survenite în ultimii ani în judeţul Olt, a făcut o aprofundată analiză asupra activităţii politice şi organizatorice desfăşurate de organele şi organizaţiile locale de partid, pentru îndeplinirea sarcinilor ce au revenit industriei şi agriculturii, insistînd în mod deosebit asupra direcţiilor prioritare de care depinde ridicarea eficienţei economice în toate unităţile : creşterea productivităţii muncii, a competitivităţii produselor pe piaţa externă, gospodărirea judicioasă a rezervelor de materii prime şi materiale, asigurarea funcţionării la parametrii proiectaţi a noilor capacităţi, valorificarea mai bună a resurselor de care dispune agricultura. Subliniind necesitatea creşterii rolului conducător al tuturor organizaţiilor partidului, vorbitorul a recomandat comitetului judeţean de partid să imprime mai multă exigenţă şi combativitate muncii organizaţiilor de partid, să intensifice activitatea de educaţie comunistă a membrilor de partid, a tuturor cetăţenilor, în spiritul eticii şi echităţii socialiste, respectării legalităţii şi apărării avutului obştesc, să adopte un asemenea stil de muncă, încît toţi comuniştii, toţi oamenii muncii să participe la elaborarea, înfăptuirea şi controlul deciziilor adoptate. In continuare, vorbitorul s-a oprit pe larg la problemele politicii externe a partidului nostru, înfăţişînd bogata activitate desfăşurată de partid şi guvern pentru întărirea prieteniei cu ţările socialiste, dezvoltarea colaborării cu toate statele, pentru triumful cauzei socialismului şi păcii. In încheiere, vorbitorul şi-a exprimat convingerea că în judeţul Olt sunt întrunite toate condiţiile pentru ca sarcinile mari şi complexe, stabilite de Conferinţa Naţională şi Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 să fie îndeplinite in mod exemplar. Delegaţii au adoptat hotărîrea conferinţei şi au ales apoi noul comitet judeţean de partid şi comisia de revizie, in funcţia de prim-secretar a fost reales tovarăşul Constantin Sandu. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, delegaţii la conferinţă au adresat o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cuprinzind angajamentele asumate pe anul 1973. Dumitru TÎRCOB Emilian ROUĂ OLT • In 1973 se vor obţine peste plan 900 tone aluminiu şi laminate din aluminiu, 200 km cabluri de forţă din aluminiu, 500 tone maşini şi utilaje agricole, 2 000 osii montate cu roţi monobloc . • Se vor economisi 700 tone metal, 10 milioane kWh energie electrică, 1 000 tone combustibil convenţional . • Va fi dată în funcţiune, cu 30 de zile mai devreme, hala nr. 6 de electroliză de la uzina de aluminiu Slatina. SCÂNTEIA — miercuri 31 ianuarie 1973 40 DE ANI DE LA DESFĂŞURAREA EROICELOR LUPTE MUNCITOREŞTI DIN FEBRUARIE 1933 PRELUDIUL întregul nostru popor aniversează in acest an împlinirea a patru decenii de la desfăşurarea luptelor revoluţionare ale ceferiştilor, petroliştilor şi altor detaşamente muncitoreşti din ianuarie-februarie 1933 — moment eroic în istoria clasei muncitoare în care şi-au găsit o strălucită afirmare înalta ei conştiinţă, combativitatea, abnegaţia, devotamentul faţă de interesele vitale ale poporului român. In contextul epocii, aceste lupte nu au constituit momente izolate, ci s-au înscris ca punctul culminant al unui întreg lanţ de bătălii sociale care au zguduit România în perioada 1929— 1933. Acum 40 de ani, în marea frămintare revoluţionară care a cuprins masele largi ale celor ce muncesc, din rindurile poporului s-au ridicat militanţi combativi, căliţi in aspra încercare a luptelor de clasă. Nu întîmplător aniversarea a 40 de ani de la aceste lupte coincide cu aniversarea a patru decenii de la începuturile activităţii in mişcarea muncitorească a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — anul 1933 fiind şi anul primei sale arestări, la vîrsta de 15 ani, de către autorităţile regimului burghezo-moşieresc pentru „incitarea la grevă“ şi „răspîndirea de afişe împotriva ordinii de stat“. Evocind evenimentele din acel timp, ni se pare necesar să începem prin a înfăţişa cadrul general in care au avut loc, cauzele care le-au generat. Un asemeneapreludiu va detaşa mai clar caracteristicile luptelor care îndreptăţesc aprecierea lor ca cele mai viguroase acţiuni proletare organizate şi conduse de Partidul Comunist Român pină la cel de-al (j°’'ea război mondial, o manifestare elocventă a capacităţii clasei muncitoare de a uni in jurul ei pături dincele mai largi ale populaţiei. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „în bătăliile de clasă purtate în anii 1929—1933, clasa muncitoare, in frunte cu partidul comunist, s-a afirmat cu putere pe arena istoriei ca cea mai înaintată forţă a societăţii româneşti, avangarda luptei întregului popor împotriva pericolului fascist, pentru drepturi economice şi politice, pentru democraţie, independenţă şi suveranitate naţională". O CRIZĂ ECONOMICĂ FĂRĂ PRECEDENT Aşa cum se ştie, după o perioadă de relativă stabilitate şi dezvoltare, întreaga lume capitalistă a fost lovită în 1929 de una din cele mai violente şi îndelungate crize economice din istoria de pină atunci a capitalismului. Poziţiile puternice deţinute de monopolurile străine în economia României, predominarea în economie a unei agriculturi înapoiate, cu însemnate rămăşiţe semifeudale, au făcut ca urmările crizei să se resimtă deosebit de ascuţit in tara noastră. Producţia industrială a scăzut , catastrofal, ajungind în 1932, anul de apogeu al crizei, la 57 la sută faţă de 1929. Un mare număr de întreprinderi au dat faliment, ceea ce a dus la creşterea fără precedent a şomajului. Buletinul consiliului general al sindicatelor unite nr. 1 din decembrie 1932 aprecia că aproape 50 la sută din numărul total al muncitorilor erau şomeri, iar că, din rest, 20 la sută lucrau doar 2—3 zile pe săptămână. Una din cele mai ascuţite forme de manifestare a crizei au constituit-o prăbuşirea preţurilor la produsele agricole, reducerea, la mai puţin de jumătate, a producţiei agricole. Clasele dominante au urmărit ieşirea din criză pe seama maselor muncitoare şi a unei şi mai puternice infeudări a economiei ţării , faţă de monopolurile străine. Ele au contractat mari împrumuturi externe şi au acceptat aşa-numitul plan de la Geneva, care pentru garantarea creditelor acordate de băncile străine prevedea o „asanare“ a economiei şi finanţelor statului, sub supravegherea emisarilor acestor bănci, ceea ce însemna în fapt punerea întregii economii româneşti sub controlul finanţei internaţionale, ştirbirea gravă a independenţei şi suveranităţii naţionale. Ofensiva claselor exploatatoare împotriva nivelului de trai al maselor populare s-a concretizat în faimoasele „curbe de sacrificiu“, concedierile masive, scăderea salariilor celor ocupaţi în producţie, mărirea impozitelor, aplicarea pe scară largă a sistemului amenzilor, scumpirea articolelor de primă necesitate etc. TRIUNGHIUL NEGRU: SĂRĂCIA, FOAMETEA, ŞOMAJUL Semnificativ pentru salariile muncitorilor de la Ateliere e faptul că ei, după reţinerea tuturor impozitelor şi amenzilor, rămâneau de multe ori cu plicurile goale. „Dacă mai adăugăm la scăderile de salariu — scria „Scînteia“ din 15 august 1931 — şi concedierile in masă, mutările cu miile ale muncitorilor şi funcţionarilor, amenzile care au întrecut orişice margini, care de cele mai multe ori se urcă la valoarea insăşi a salariilor... apoi sistemul spionajului care este foarte răspindit la C.F.R., atunci avem tabloul situaţiei lucrătorilor şi funcţionarilor de la C.F.R.“. Greu lovite de urmările crizei au fost şi celelalte categorii ale populaţiei. Funcţionarii, învăţătorii, pensionarii nu-şi primeau cu lunile drepturile băneşti. Peste 15 000 dintre absolvenţii şcolilor normale din anii 1929—1933 nu şi-au putut găsi locuri de muncă, răminind pe drumuri, muritori de foame. Scăderea vertiginoasă a preţurilor la produsele agricole, creşterea impozitelor au dus la o accentuată înrăutăţire a situaţiei ţărănimii. „Plugărimea — se consemna in documente ale vremii — geme sub greutatea insuportabilă a impozitelor fiscale de tot felul“. Guvernele burghezo-moşiereşti care s-au perindat la conducerea ţârii întoţi aceşti ani ai crizei au instituit, concomitent cu măsurile restrictive de austeritate economică, un regim tot mai brutal de limitare a drepturilor şi libertăţilor democratice, de înăsprire a legislaţiei antimuncitoreşti. A fost începută acţiunea de dizolvare a sindicatelor unitare, numeroase ziare revoluţionare şi democratice au fost interzise, cele 5 mandate de deputaţi obţinute de Blocul Muncitoresc Ţărănesc in alegerile din iunie 1931, invalidate. Crearea încă din martie 1930 a organizaţiei fasciste „Garda de fier“ a constituit fenomenul cel mai caracteristic al tendinţelor ultrareacţionare promovate de cercurile oligarhiei române. Toate acestea au ascuţit şi mai mult contradicţiile de clasă proprii regimului burghezo-moşieresc, au făcut să crească frămîntările sociale, întreaga această perioadă a cunoscut un torent de acţiuni de luptă care, îmbinind tot mai mult revendicările economice cu cele politice, au crescut mereu în intensitate şi combativitate cuprinzind noi şi noi categorii de oameni ai muncii. Chiar statistici oficiale burgheze recunosc creşterea numerică a acţiunilor de luptă muncitoreşti ; astfel, în timp ce în 1929 numărul conflictelor de muncă era de 199, în 1930 a ajuns la 317, iar numărul participanţilor a ajuns in acelaşi interval de timp de la 61 300 la 101 500. Minerii din Valea Jiului au înscris în 1929 prima mare bătălie de clasă din anii crizei economisice — marea grevă de la Lupeni, înecată in singe de autorităţile burgheze — au căzut atunci ucişi mişeleşte 30 de muncitori, iar peste o sută au fost răniţi — greva minerilor de la Lupeni din august 1929 a arătat hotărîrea de luptă a muncitorimii române, voinţa fermă de a se opune politicii antipopulare a claselor exploatatoare. Tot în acea vreme, pe Valea Mureşului, douăsprezece mii de muncitori forestieri impuneau patronilor obligaţia de a le plăti un spor de salariu de 10 la sută şi de a respecta ziua de muncă de opt ore ŞUVOIUL LARG AL MIŞCĂRILOR POPULARE Incepînd cu a doua jumătate a anului 1930 se remarcă o intensificare a acţiunilor muncitoreşti în numeroase centre industriale, evidenţiindu-se tot mai pregnant creşterea combativităţii muncitorilor, tendinţa lor de a ieşi în stradă, de a-şi susţine revendicările in cadrul unor mari mitinguri şi demonstraţii. La 9 septembrie 1930 peste 4 000 de muncitori ceferişti demonstrează în faţa Ministerului Comunicaţiilor; la Cluj, la începutul lui octombrie acelaşi an, timp de două ore muncitori ceferişti au demonstrat în faţa clădirii direcţiei, determinind conducerea atelierelor să promită satisfacerea revendicărilor muncitoreşti. La 29 ianuarie 1931, peste 10 000 de muncitori ceferişti din Bucureşti s-au îndreptat spre sediul sindicatelor purtind pancarte pe care erau înscrise cele mai arzătoare dintre revendicările lor : „Vrem piine“, „Jos curba de sacrificiu“, „Jos cine fură munca“ etc. Cercurile guvernante au trimis împotriva demonstranţilor jandarmi şi poliţişti înarmaţi care au tras în muncitori. Au fost asasinaţi doi dintre aceştia, iar mulţi alţii au fost răniţi. In întreaga ţară au avut loc mari adunări de protest, în care muncitorii, condamnind represiunea sîngeroasă de la Bucureşti, au cerut să înceteze concedierile, să fie mărite salariile. Mari acţiuni revendicative au desfăşurat, de asemenea, metalurgiştii din Bucureşti, Arad, Reşiţa, Braşov, muncitorii portuari din Constanţa, Brăila, Turnu-Severin, textiliştii din Buhuşi, Cluj, muncitorii din industria alimentară. In numeroase oraşe , la Bucureşti, Timişoara, Arad etc. s-au desfăşurat mişcări ale şomerilor cu care s-au solidarizat adesea şi muncitorii. Concomitent au devenit tot mai frecvente acţiunile ţărăneşti îndreptate împotriva impozitelor grele, a dobînzilor cămătăreşti, a sechestrării bunurilor şi a executărilor silite. In comune ca Mişcă, din judeţul Arad, Soncuius, din judeţul Bihor, ţăranii au alungat cu topoare şi coase pa agenţii fiscali şi pe jandarmi ; la Cornereva, din judeţul Severin, ei au devastat arhiva primăriei, alungînd pe primari şi pe notari, la Carastelec, din judeţul Sălaj, au atacat postul de jandarmi etc. La luptă s-au ridicat in aceşti ani şi alte categorii sociale. In Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi în alte centre au avut loc demonstraţii ale învăţătorilor, studenţilor, pensionarilor şi invalizilor. Neliniştea şi freamătul de revoltă bîntuiau pretutindeni in ţară. Practic, viitoarea mişcărilor de protest social cuprinsese cele mai largi pituri ale poporului. In aceste condiţii, în faţa partidului comunist se punea sarcina intensificării activităţii politice si organizatorice în vederea organizării luptei maselor, a contopirii tuturor mişcărilor protestatare intr-un puternic şuvoi revoluţionar. Punind capăt luptelor fracţioniste din 1929—1930, care au dezorganizat grav pentru un timp activitatea sa, partidul a luat curs hotărît spre întărirea rindurilor sale, spre legarea strinsă a întregii lui activităţi de clasa muncitoare, de masele largi ale celor ce muncesc, afirmîndu-se ca stegarul intereselor lor vitale, organizatorul şi conducătorul lor încercat in lupta pentru libertate, independenţi naţională şi o viaţă mai bună. O importanţă deosebită a avut în această privinţă Congresul al V-lea al P.C.R. Clarificind perspectivele luptei revoluţionare în România pentru o întreagă etapă istorică, congresul a precizat, totodată, sarcinile perioadei imediate, subliniind necesitatea intensificării activităţii partidului in marile întreprinderi şi centre industriale, a acţiunii perseverente pentru făurirea frontului unic muncitoresc, recomandind forme de activitate in mase — comitetele de acţiune, comitetele de fabrică, comitetele de grevă etc. — în măsură să asigure unitatea de luptă a tuturor muncitorilor, indiferent de apartenenţa lor politică. Pe baza acestor orientări, In anii care au urmat, luptele muncitorimii, ale maselor populare au cunoscut, sub conducerea partidului, o tot mai mare amploare. In cadrul acestor lupte, muncitorii petrolişti şi ceferişti s-au afirmat ca detaşamente deosebit de combative ale proletariatului român, au înscris în istorie pagini de nepieritor eroism şi abnegaţie revoluţionară. Dr. Ion SPABATILU