Scînteia, martie 1973 (Anul 42, nr. 9435-9465)
1973-03-22 / nr. 9456
CUVÎNT DE ORDINE ÎN AGRICULTURĂ: Apa să nu băltească pe ogoare şi semănături! Apa proveniţi din topirea zăpezilor afectează mari suprafeţe de teren, îndeosebi in cimpia din sudul ţării, unde precipitaţiile au fost mai abundente. Din datele comunicate de Institutul de meteorologie şi hidrologie rezultă că In cimpia Bărăganului, îndeosebi in bazinele Argeş, Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, şi In partea de nord a judeţului Ilfov, excesul de umiditate este de 1500—2 000 mc la hectar, iar pinza freatică variază de la 5 la 50 cm adincime. Tot în Bărăgan, precum şi in lunca Dunării, există terenuri cu băltiri generalizate, in care excesul de apă este de 1 000—1 500 mc la hectar, iar nivelul freatic este cuprins frecvent între 0,5 și 3 m. Ce daune provoacă băltirea... „.SEMĂNĂTURILOR DE TOAMNA. Excesul de apă provenit din topirea zăpezilor și ploi care, pe terenurile greu permeabile se adună în depresiuni, este deosebit de vătămător. Aerul din sol este eliminat, iar plantele se ofilesc și pier. De asemenea, excesul de umezeală favorizează dezvoltarea ciupercilor care provoacă boli ale plantelor. ...TERENURILOR CARE SE INSAMINTEAZA ÎN PRIMĂVARA. Excesul de apă produce indesarea solului. Au mai rămas de atat sute de mii de hectare, situate îndeosebi in zonele afectate de ultimele căderi de zăpadă. Pentru ca arătura să se poată face in condiţii tehnice şi economice optime este necesar ca apa să fie evacuată cit mai repede, astfel ca pămintul să se poată zvînta. Acţiuni la care trebuie sa participe toţi locuitorii satelor în multe din aceste zone au fost mobilizate importante forţe ale întreprinderilor de îmbunătăţiri funciare şi ale unităţilor agricole care folosesc utilaje de mare randament pentru executarea cit mai rapidă a lucrărilor de desecare. în acelaşi timp, mii si mii de oameni, cooperatori şi mecanizatori, participă la săparea de canale şi şanţuri de scurgere, muncind cu dirzenie, adesea in condiţii grele, cu ferma convingere că de ei depinde ca fiecare palmă de pămint să poată fi redată circuitului agricol. Prin întinderea şi amploarea lor, lucrările de desecare din această primăvară reprezintă una dintre cele mai importante acţiuni care trebuie să se desfăşoare şi mai intens sub imboldul direct al organelor şi organizaţiilor de partid, cu participarea largă a cooperatorilor, a tuturor locuitorilor satelor. Marea însemnătate şi urgentă a acestor lucrări impune organizarea judicioasă a muncii, dirijarea cu discernămint a mijloacelor mecanice şi a forţelor umane, acordindu-se prioritate evacuării apei de pe semănături, de pe toate terenurile care trebuie pregătite cu grijă și insămintate fără intîrziere, in această primăvară. Obstacolele din calea apei au fost înlăturate. Poate curge liniștită. Pentru aceasta, în comuna Girbovi, județul Ilfov, a fost nevoie de intervenția a sute de oameni IN PAGINA A IV-A RELATĂRILE CORESPONDENŢILOR NOŞTRI: Este o sarcină grea, dar cooperatorii ialomiţeni sunt decişi să o îndeplinească în cel mai scurt timp . Iniţiative ale cooperatorilor din Ilfov Dupâ zăpezi... Rămas după trecerea viscolului intr-o descumpănire ce-i sporeşte misterul, oraşul pare un şantier al unor fantaste, teribile arheologii, deschis spre noi cu lumi de miracole. A trecut, aşadar. Zăpada işi şi pierduse pentru noi acel farmec al poeziilor vechi, încetasem să ne imaginăm idila cu sănii despicind imensităţi galeşe, încercam o îngrijorare crescîndă. Mai aveam memoria ultimului diluviu şi imploram ivirea primăverii. Şi au apărut ei. Adică tu. Adică noi. Deci şi eu. Deveniţi adevăraţi soldaţi ai liniştii şi ai rigorii, oamenii au hatârit să năruie bizarele zidiri ale ninsorii deblocind drumuri dar şi inepţii, croindu-le drum paşilor, dar şi încrederii. Cu simplitate, fără patetism convenţional, ei au pus mina pe lopeţi ori s-au instalat la comanda maşinăriilor de mestecat zăpadă, maşini de grăbit venirea PICĂTURA DE CERNEALĂ primăverii şi s-au implicat — după lungi ceasuri de s tradă ori de veghere, ceasuri de nesomn — intr-un adevărat război pe care l-au purtat cu nobleţe şi devoţiune totală. Ei au redat unui soare palid chipul brusc încărunţit şi încercănat al oraşului. Au adus plinea şi legumele in galantarele zeului Mercur, lapte pentru copii, ziarul şi cartea. Le-au adus asudind din greu. Pe cimpuri, ei au ocrotit viaţa blajinelor dobi■ toace, zestre a marilor, unite gospodării, au aşezat geamuri proteguitoare peste răsadniţe, au oblojit trunchiul firav al pomilor cu seve pilpuitoare. Au avut grijă de tot. De lumină şi de căldură. Ne-au redat paşii circuitelor cotidiene. Privindu-i, mi-am adus aminte de un episod povestit cindva unui reporter al televiziunii de către bonomul preşedinte al cooperativei de producţie din Ţibucanii Moldovei. Spunea acest blajin Creangă cu vorbe dulci că in vremea războiului, intimplindu-se chiar in vatra satului lor o înfruntare a armelor, oamenii au hotărit să salveze de foc tot ceea ce socoteau că trebuie apărat : obiecte casnice, podoabe vestimentare, unelte. Unul dintre ei a gindit cu spaimă posibilitatea unei ireversibile pierderi : ceapa, vestita ceapă de Ţibucani s-ar fi putut să devină o amintire doar. ’ Nu credeau că părintul ars ar mai fi recompus, mai t tirziu, alcătuirea complicată, cu multe cămăşi a copiicintate şi de Anton Panny şi atunci au dus cu ei,n bejenie, ulcele cu seminţe de ceapă. Întorşi din pribegie, ei au încredinţat lutului seminţele rare şi au asigurat o podoabă eternă pentru grinzile de lemn ale caselor lor, in nopţi de iarnă. Ulcelele purtate sub suman erau pline parcă de seminţe de floare. La acest moment de insolit farmec m-am gindit in clipele lesne de prefăcut in clipe de panică de n-ar fi acţionat, cu inventivă energie, miinile Obştei care au I barat potopitoarele zăpezi. Azi am văzut in piaţa cea veche a oraşului, ofe- I rite trecătorului iubitor de grădinare, mari cepe. De Gheorghe TOMOZEI lalele.„ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9456 Joi 22 martie 1973 6 PAGINI - 30 BANI COMBATIVITATEA, SPIRITUL REVOLUŢIONAR - ATRIBUTE TIMPURII ALE MIŞCĂRII NOASTRE MUNCITOREŞTI ! Apropiata aniversare a Împlinirii a opt decenii de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România prilejuieşte o îndreptăţită evocare a vechimii şi continuităţii mişcării noastre muncitoreşti, a ataşamentului ei de nezdruncinat, in decursul a mai bine de un secol, faţă de marele ideal socialist După cum este cunoscut, deşi menţinerea îndelungată a relaţiilor feudale şi a dominaţiei străine a întirziat un timp dezvoltarea forţelor de producţie, inclusiv apariţia proletariatului în ţara noastră, o caracteristică a dezvoltării acestuia o constituie manifestarea hotărită a unor Înalte trăsături revoluţionare. Subliniind importanţa deosebită a afirmării pe scena Istoriei a clasei noastre muncitoare In secolul trecut, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că aceasta reprezenta, încă de atunci, „forţa cea mai înaintată a societăţii, purtătoarea consecventă a idealurilor de progres, de “ eliberare socială şi naţională a poporului român. Prin natura sa de clasă, prin locul său in producţia materială, proletariatul devine exponentul aspiraţiilor Întregului popor muncitor, interesele sale corespunzind pe deplin cu interesele tuturor oamenilor muncii, cu cerinţele obiective ale dezvoltării societăţii“. Pe bună dreptate s-a subliniat că proletariatul român, mişcarea muncitorească din ţara noastră s-au caracterizat de timpuriu prin combativitate, dirzenie şi tenacitate revoluţionară, responsabilitate pentru apărarea intereselor naţionale fundamentale. Sublinierea acestor trăsături cu prilejul jubileului pe care-l sărbătorim constituie, fireşte, un izvor de mîndrie — cu atit mai mult cu cit ele ÎŞI AU O CONCORDANTA STRICTA CU REALITATEA ISTORICA, PRECUM SI O MOTIVARE OBIECTIVA, ŞTIINŢIFICA, CE SE CUVINE A FI RELEVATA. In mod firesc, constituirea Partidului Social-Democrat al MuncitoriVezi şi articolul „80 DE ANI DE LA CREAREA P.S.D.M.R.“ şi pagina specială „ANII ÎNCEPUTURILOR apărute în „Scinteia" nr. 9451 din 17 martie. Ior din România acum 80 de ani trebuie privită în cadrul coordonatelor fundamentale ale procesului complex de dezvoltare economică şi social-politică a ţării, care a deschis calea realizării României moderne, al condiţiilor şi climatului in care s-a născut şi dezvoltat clasa noastră muncitoare. Evoluţia economică a ţării pe făgaşul capitalismului a dus la adinei transformări în vechea structură socială şi in dispoziţia forţelor de clasă, avind ca rezultat esenţial afirmarea celor două clase noi, cu interese diametral opuse — burghezia şi proletariatul. Asemenea acte majore in viaţa ţării, cum au fost Unirea Principatelor şi reformele ce i-au urmat, în primul rind reforma agrară, eliberarea de sub jugul secular otoman, dînd un puternic impuls dezvoltării forţelor de producţie, au determinat totodată creşterea rapidă a proletariatului de peste trei ori în cursul celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, incit la începutul secolului al XX-lea aproximativ 265 000 de persoane erau ocupate în industria prelucrătoare şi extractivă. Se cuvine subliniată in mod deosebit creşterea ponderii proletariatului Industrial de fabrică. La sfirşitul secolului al XIX-lea şi Începutul secolului al XX-lea, numărul muncitorilor de fabrică înregistra in România o creştere de aproape 15 ori faţă de perioada dinaintea războiului de independenţă, formind circa 30 la sută din totalul clasei muncitoare. Este de remarcat că menţinerea rămăşiţelor feudale şi, în consecinţă, Împletirea metodelor feudale şi capitaliste de exploatare, desfăşurarea producţiei în condiţiile unei Înzestrări tehnice înapoiate, inexistenţa măsurilor de protecţie a muncii au făcut ca exploatarea forţei de muncă să capete in ţara noastră forme dintre cele mai ascuţite şi apăsătoare. Absenţa oricărei legislaţii a muncii a permis ca, în a doua jumătate şi spre sfirşitul secolului XIX, durata zilei de muncă în Întreprinderile industriale să ajungă la 12 —14 ore şi nu de puţine ori pină la 16 şi chiar 18 ore. Nivelul salariilor era extrem de scăzut, iar sistemul amenzilor şi al reţinerilor îl coborau şi mai mult. Efectuarea lucrului în ateliere insalubre, fără lumină şi ventilaţie, subalimentaţia cronică, lipsa asistenţei medicale, ca şi a condiţiilor elementare de igienă au dus la proliferarea bolilor sociale, care secerau prematur mii de vieţi omeneşti. Pe bună dreptate. Intr-un manifest publicat in preajma zilei de 1 Mai 1900, România era denumită „ţara salariilor mici şi a muncii îndelungate şi neproteguite prin nici o lege“. Tabloul sumbru al situaţiei economice şi sociale a proletariatului român In a doua jumătate a secolului trecut ar fi Incomplet dacă nu am adăuga faptul că regimul politic burghezo-moşieresc, prin sistemul electoral cenzitar şi prin alte oprelişti, îngrădea considerabil In principiu — iar in practică excludea — participarea clasei muncitoare, ca şi a ţărănimii la viaţa politică a ţării. Deşi Constituţia adoptată In 1866 prevedea unele drepturi democratice, acestea erau continuu încălcate, abuzurile faţă de muncitori şi ţărani reprezentind un adevărat sistem. Dr. Mircea MUŞAT (Continuare in pag. a IV-a) PARTIDUL COMINIST In pagina a ii-a IN DEZBATERE PUBLICA : Proiectul Legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi proiectul Legii privind administrarea fondului locativ. STUDENŢIA-ŞCOALĂ A EDUCAŢIEI COMUNISTE Cea mai frecventă referinţă care s-a făcut in legătură cu tineretul universitar priveşte considerabila forţă de mobilizare şi activa sa participare la viaţa politică şi socială. In documentele partidului nostru, in cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu au fost estimate întotdeauna la justa lor valoare aceste calităţi. La noi, în institutele de invăţămint superior se acţionează cu tot mai multă energie pentru realizarea programului de educaţie comunistă, pentru creşterea continuă a rolului şcolii ca factor de înrădăcinare a convingerilor comuniste, de modelare politico-ideologică şi cetăţenească a tineretului.Orice vizită la sediile asociaţiilor studenţeşti te introduce in atmosfera de tensiune sufletească şi intelectuală, în atmosfera de responsabilitate ce guvernează desfăşurarea activităţilor politice, profesionale, culturale. In localul nou al Politehnicii, intr-o ambianţă de universitate ultramodernă, cu studenţi febrili şi arhitectură de epocă tehnotronica, am participat recent la o întrunire a conducerii asociaţiilor studenţeşti de la facultăţi., Preşedintele consiliului pe institut, tovarăşul MIHAI VIRTOSU, ne spune : „întreaga muncă a asociaţiilor studenţeşti este de natură politică. Am, pornit de la îndemnurile tovarăşului Ceauşescu, atunci cind sublinia că «specialistul de miine, nu oricare domeniu de activitate ar lucra, trebuie să posede şi cunoştinţe sociale şi politice necesare pentru a putea fi un participant activ la conducerea întregii vieţi social-economice*.. Inginerul nu este o fiinţă recluzionată in preocupările sale tehniciste, ci un om viu, realizator al planurilor economice ale partidului, şi de aceea el trebuie să aibă o conştiinţă politică şi convingeri solide. Acesta este sensul activităţii noastre. Am dezbătut in cadrul asociaţiei problema utilizării eficiente a mijloacelor de propagandă, in lumina lucrărilor Plenarei din 3—5 noiembrie 1971, hotărind folosirea mai intensă a tuturor formelor de agitaţie : gazete de perete, emisiunile staţiei de radioficare in căminele institutului etc. Toate acţiunile noastre au un conţinut politic. Mobilizarea studenţilor pentru a obţine note bune la examene face apel la responsabilităţile lor prezente şi viitoare faţă de societatea actuală şi faţă de partid“. In jurul mesei la care ne aşezaserăm se aflau preşedinţi ai asociaţiilor studenţeşti din facultăţi şi membrii consiliului pe institut. „Aceasta este semnificaţia întregii munci profesionale, intervine in discuţie PETRE VARADI de la Facultatea de automatică. A evidenţia realitatea profundă a angajamentului nostru faţă de societatea socialistă, a transforma actul învăţăturii intr-unul cu profunde implicaţii patriotice. Rolul cel mai important, in sensul arătat, l-au avut măsurile privind integrarea invătămintului in producţie. Nu Aurel Dragoş MUNTEANU (Continuare in pag. a V-a) La Academia de ştiinţe economice se însuşeşte tehnica de prelucrare automată a datelor Studenţii Politehnicii se pregătesc în condiţii,,de fabrică", muncind cu utilajul industrial cel mai modern Foto : M. Andreescu Preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Menammed Nemeni, va vizita Republica Socialiştii România La Invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, împreună cu soţia, va face o vizită oficială în ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. • Pe scurt, din ţară A fost străpuns cel de-al doilea tronson din zona captărilor secundare nord, de la Hidrocentrala de pe Lotru. Cei peste 5 600 ml de galerie, realizaţi în mai puţin de 3 ani de către ortacii conduşi de ing. Benone Sabău şi maistrul Gh. Marinaş, creează premisele necesare pentru darea in funcţiune a întregului sistem de captări secundare nord-gravitaţionale şi asigurarea debitului de apă acumulat în lacul de la Vidra, astfel incit hidroagregatul nr. 2 să poată fi dat in exploatare cu trei luni mai devreme faţă de termenul stabilit prin planul de stat. La Exploatarea minieră Suplac, din cadrul Combinatului cărbunelui din Oradea, planul de producţie pe trimestrul I a fost îndeplinit. Până la finele acestei luni, harnicii mineri de aici vor extrage peste sarcinile planificate 27 000 tone lignit. Un milion lei valută a economisit întreprinderea de geamuri din BUZĂU ca urmare a executării prin autoutilare a unui set de maşini şi instalaţii pentru şlefuirea sticlei securizate destinată lateralelor autoturismelor româneşti. Prin includerea in fluxul tehnologic a maşinilor de şlefuire astfel realizate, capacitatea de producţie pentru geamuri laterale securizate a sporit cu peste 37 la sută. O nouă cantină pentru mineri a fost data de curînd in folosinţă la secţia din Căliman a Exploatării miniere Vatra Dornei. Amplasată în apropierea celor cinci blocuri de locuit, inăltate aici la o altitudine de 1 600 metri, a celorlalte dependinţe tehnico-administrative, noua şi moderna cantină dispune de condiţii optime pentru servirea celor peste 500 de mineri, excavatorişti, conducători auto etc. Miercuri 21 martie, , lucrătorii de pe şantierul Trustului de construcţii „Carpaţi“ din Bucureşti au predat „la cheie“ beneficiarului, cu un avans de două luni faţă de termenul prevăzut în planul de stat, spitalul judeţean din Bistriţa. Capacitatea de spitalizare a oraşului va creşte astfel cu 700 paturi. Aparatura modernă în valoare de cîteva milioane lei şi numeroasele cadre medicale cu înaltă calificare ce vor lucra in modernul spital sunt condiţiile unei substanţiale îmbunătăţiri a asistenţei medicale acordate oamenilor muncii. Au fost aprobate noi schiţe de sistematizare. Recent, sesiunea Consiliului popular al judeţului Covasna a aprobat schiţa de sistematizare a altor 11 localităţi din judeţ , a oraşului Baraolt, a viitoarelor centre sociale-economice Breţcu şi Aita Mare şi au reşedinţe de comune. Astfel, pină acum, 70 la sută din comunele şi peste 90 la sută din oraşele judeţului posedă schiţe de sistematizare aprobate. Până în luna august 1973 urmează a fi elaborate şi aprobate schiţele de sistematizare a tuturor oraşelor şi reşedinţelor de comună din judeţ, după care se va trece la elaborarea detaliilor de sistematizare a fiecărei localităţi in parte. Veşti despre „perla" Moldovei. Pentru a asigura condiţii mai bune de odihnă şi tratament — atit pe timp de vară, cit şi de iarnă — edilii staţiunii Slănic Moldova au introdus Încălzire centrală in 33 din cele 36 de vile existente, au renovat şi modernizat pavilionul central pentru tratamente, au înălţat noi construcţii. A fost dat în folosinţă un complex balnear modern cu o capacitate de 500 de locuri, cu blocuri alimentare, săli pentru tratamente hidro şi electroterapeutice, bar de ape minerale, club. La acesta se adaugă motelul, turistic „Perla", cu 180 de locuri, restaurant şi bar de zi, precum şi noile pensiuni „Nemira“, „Cernica“ şi „Palace“. O nouă cooperativă meşteşugărească în judeţul Arad. Cu citeva zile in urmă, in oraşul Pincota a fost constituită cea de-a 14-a cooperativă meşteşugărească din judeţul Arad. Reunind secţiile ce funcţionau in oraş, dar aparţineau unor cooperative similare din alte localităţi, noua cooperativă işi va îndrepta eforturile spre valorificarea superioară a unor vechi meşteşuguri, precum şi a resurselor locale de materii prime.