Scînteia, martie 1973 (Anul 42, nr. 9435-9465)

1973-03-22 / nr. 9456

CUVÎNT DE ORDINE ÎN AGRICULTURĂ: Apa să nu băltească pe ogoare şi semănături! Apa proveniţi din topirea zăpezilor afectează mari suprafeţe de teren, îndeosebi in cimpia din sudul ţă­rii, unde precipitaţiile au fost mai abundente. Din da­tele comunicate de Institutul de meteorologie şi hi­drologie rezultă că In cimpia Bărăganului, îndeosebi in bazinele Argeş, Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, şi In partea de nord a judeţului Ilfov, excesul de umidi­tate este de 1500—2 000 mc la hectar, iar pinza frea­tică variază de la 5 la 50 cm adincime. Tot în Bă­răgan, precum şi in lunca Dunării, există terenuri cu băltiri generalizate, in care excesul de apă este de 1 000—1 500 mc la hectar, iar nivelul freatic este cu­prins frecvent între 0,5 și 3 m. Ce daune provoacă băltirea... „.SEMĂNĂTURILOR DE TOAMNA. Excesul de apă provenit din topirea zăpezilor și ploi care, pe tere­nurile greu permeabile se adună în depresiuni, este deosebit de vătămător. Aerul din sol este eliminat, iar plantele se ofilesc și pier. De asemenea, excesul de umezeală favorizează dezvoltarea ciupercilor care provoacă boli ale plantelor. ...TERENURILOR CARE SE INSAMINTEAZA ÎN PRIMĂVARA. Excesul de apă produce indesarea so­lului. Au mai rămas de atat sute de mii de hec­tare, situate îndeosebi in zonele afectate de ultimele căderi de zăpadă. Pentru ca arătura să se poată face in condiţii tehnice şi economice optime este necesar ca apa să fie evacuată cit mai repede, astfel ca pă­­mintul să se poată zvînta. Acţiuni la care trebuie sa participe toţi locuitorii satelor în multe din aceste zone au fost mobilizate im­portante forţe ale întreprinderilor de îmbunătăţiri fun­ciare şi ale unităţilor agricole care folosesc utilaje de mare randament pentru executarea cit mai rapidă a lucrărilor de desecare. în acelaşi timp, mii si mii de oameni, cooperatori şi mecanizatori, participă la să­parea de canale şi şanţuri de scurgere, muncind cu dirzenie, adesea in condiţii grele, cu ferma convin­gere că de ei depinde ca fiecare palmă de pămint să poată fi redată circuitului agricol. Prin întinderea şi amploarea lor, lucrările de de­secare din această primăvară reprezintă una dintre cele mai importante acţiuni care trebuie să se des­făşoare şi mai intens sub imboldul direct al organe­­­lor şi organizaţiilor de partid, cu participarea largă a cooperatorilor, a tuturor locuitorilor satelor. Marea însemnătate şi urgentă a acestor lucrări impune or­ganizarea judicioasă a muncii, dirijarea cu discernă­­mint a mijloacelor mecanice şi a forţelor umane, acor­­dindu-se prioritate evacuării apei de pe semănături, de pe toate terenurile care trebuie pregătite cu grijă și insămintate fără intîrziere, in această primăvară. Obstacolele din calea apei au fost înlăturate. Poate curge liniștită. Pentru aceasta, în co­muna Girbovi, județul Ilfov, a fost nevoie de intervenția a sute de oameni IN PAGINA A IV-A RELATĂRILE CORESPONDENŢILOR NOŞTRI:­­ Este o sarcină grea, dar cooperatorii ialomi­­ţeni sunt decişi să o îndeplinească în cel mai scurt timp . Iniţiative ale cooperatorilor din Ilfov Dupâ zăpezi... Rămas după trecerea viscolului intr-o descumpă­nire ce-i sporeşte misterul, oraşul pare un şantier al unor fantaste, teribile arheologii, deschis spre noi cu lumi de miracole. A trecut, aşadar. Zăpada işi şi pierduse pentru noi acel farmec al poeziilor vechi, încetasem să ne imaginăm idila cu sănii despicind imensităţi galeşe, încercam o îngri­jorare crescîndă. Mai aveam memoria ultimului dilu­­viu şi imploram ivirea primăverii. Şi au apărut ei. Adică tu. Adică noi. Deci şi eu. Deveniţi adevăraţi soldaţi ai liniştii şi ai rigorii, oamenii au hatârit să năruie bizarele zidiri ale nin­sorii deblocind drumuri dar şi inepţii, croindu-le drum paşilor, dar şi încrederii. Cu simplitate, fără patetism convenţional, ei au pus mina pe lopeţi ori s-au instalat la comanda maşină­riilor de mestecat zăpadă, maşini de grăbit venirea PICĂTURA DE CERNEALĂ­ ­ primăverii şi s-au implicat — după lungi ceasuri de s tradă ori de veghere, ceasuri de nesomn — intr-un adevărat război pe care l-au purtat cu nobleţe şi de­voţiune totală. Ei au redat unui soare palid chipul brusc încărunţit şi încercănat al oraşului. Au adus plinea şi legumele in galantarele zeului Mercur, lapte pentru copii, ziarul şi cartea. Le-au adus asudind din­­ greu. Pe cimpuri, ei au ocrotit viaţa blajinelor dobi­­■ toace, zestre a marilor, unite gospodării, au aşezat gea­muri proteguitoare peste răsadniţe, au oblojit trun­chiul firav al pomilor cu seve pilpuitoare. Au avut grijă de tot. De lumină şi de căldură. Ne-au redat paşii circuitelor cotidiene. Privindu-i, mi-am adus aminte de un episod poves­tit cindva unui reporter al televiziunii de către bono­mul preşedinte al cooperativei de producţie din Ţibu­­canii Moldovei. Spunea acest blajin Creangă cu vorbe­­ dulci că in vremea războiului, intimplindu-se chiar­­ in vatra satului lor o înfruntare a armelor, oamenii au hotărit să salveze de foc tot ceea ce socoteau că trebuie apărat : obiecte casnice, podoabe vestimentare,­­ unelte. Unul dintre ei a gindit cu spaimă posibilita­tea unei ireversibile pierderi : ceapa, vestita ceapă de Ţibucani s-ar fi putut să devină o amintire doar. ’ Nu credeau că părintul ars ar mai fi recompus, mai t tirziu, alcătuirea complicată, cu multe cămăşi a copii­­cintate şi de Anton Panny şi­ atunci au dus cu ei,­­­­n bejenie, ulcele cu seminţe de ceapă. Întorşi din pri­­­begie, ei au încredinţat lutului seminţele rare şi au asigurat o podoabă eternă pentru grinzile de lemn ale caselor lor, in nopţi de iarnă. Ulcelele purtate sub suman erau pline parcă de seminţe de floare. La acest moment de insolit farmec m-am gindit in clipele lesne de prefăcut in clipe de panică de n-ar fi­­ acţionat, cu inventivă energie, miinile Obştei care au I barat potopitoarele zăpezi. Azi am văzut in piaţa cea veche a oraşului, ofe- I rite trecătorului iubitor de grădinare, mari cepe. De­­ Gheorghe TOMOZEI lalele.„ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9456 Joi 22 martie 1973 6 PAGINI - 30 BANI COMBATIVITATEA, SPIRITUL REVOLUŢIONAR - ATRIBUTE TIMPURII ALE MIŞCĂRII NOASTRE MUNCITOREŞTI ! Apropiata aniversare a Împlinirii a opt decenii de la crearea Partidu­lui Social-Democrat al Muncitorilor din România prilejuieşte o îndreptă­ţită evocare a vechimii şi continui­tăţii mişcării noastre muncitoreşti, a ataşamentului ei de nezdruncinat, in decursul a mai bine de un secol, faţă de marele ideal socialist După cum este cunoscut, deşi menţinerea îndelungată a relaţiilor feudale şi a dominaţiei străine a în­­tirziat un timp dezvoltarea forţelor de producţie, inclusiv apariţia pro­letariatului în ţara noastră, o carac­teristică a dezvoltării acestuia o con­stituie manifestarea hotărită a unor Înalte trăsături revoluţionare. Sub­liniind importanţa deosebită a afirmării pe scena Istoriei a cla­sei noastre mun­citoare In se­colul trecut, to­varăşul Nicolae Ceauşescu arăta că aceasta re­prezenta, încă de atunci, „forţa cea mai înaintată a societăţii, purtă­toarea consec­ventă a idealuri­lor de progres, de “ eliberare socială şi naţională a poporului român. Prin natura sa de clasă, prin locul său in producţia materială, proletariatul devine exponentul aspiraţiilor Între­gului popor muncitor, interesele sale corespunzind pe deplin cu interesele tuturor oamenilor muncii, cu cerin­ţele obiective ale dezvoltării societă­ţii“. Pe bună dreptate s-a subliniat că proletariatul român, mişcarea mun­citorească din ţara noastră s-au ca­racterizat de timpuriu prin com­bativitate, dirzenie şi tenacitate re­voluţionară, responsabilitate pen­tru apărarea intereselor naţionale fundamentale. Sublinierea acestor trăsături cu prilejul jubileului pe care-l sărbătorim constituie, fireşte, un izvor de mîndrie — cu atit mai mult cu cit ele ÎŞI AU O CON­CORDANTA STRICTA CU REALI­TATEA ISTORICA, PRECUM SI O MOTIVARE OBIECTIVA, ŞTIINŢI­FICA, CE SE CUVINE A FI RE­LEVATA. In mod firesc, constituirea Parti­dului Social-Democrat al Muncitori­Vezi şi articolul „80 DE ANI DE LA CREAREA P.S.D.M.R.“ şi pagina specială „ANII ÎNCEPUTURILOR­ apărute în „Scinteia" nr. 9451 din 17 martie. Ior din România acum 80 de ani trebuie privită în cadrul coordona­telor fundamentale ale procesului complex de dezvoltare economică şi social-politică a ţării, care a des­chis calea realizării României mo­derne, al condiţiilor şi climatului in care s-a născut şi dezvoltat clasa noastră muncitoare. Evoluţia economică a ţării pe făgaşul capitalismului a dus la adinei transformări în vechea structură so­cială şi in dispoziţia forţelor de clasă, avind ca rezultat esenţial afir­marea celor două clase noi, cu interese diametral opuse — bur­ghezia şi proletariatul. Asemenea acte majore in viaţa ţării, cum au fost Unirea Principatelor şi refor­mele ce i-au urmat, în primul rind reforma agrară, eliberarea de sub jugul secular otoman, dînd un pu­ternic impuls dezvoltării forţelor de producţie, au determinat totodată creşterea rapidă a proletariatului­­ de peste trei ori în cursul celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, incit la începutul secolului al XX-lea aproximativ 265 000 de persoane erau ocupate în industria prelucrătoare şi extractivă. Se cu­vine subliniată in mod deosebit creş­terea ponderii proletariatului Indus­trial de fabrică. La sfirşitul seco­lului al XIX-lea şi Începutul seco­lului al XX-lea, numărul muncitori­lor de fabrică înregistra in România o creştere de aproape 15 ori faţă de perioada dinaintea războiului de independenţă, formind circa 30 la sută din totalul clasei muncitoare. Este de remarcat că menţinerea rămăşiţelor feudale şi, în consecin­ţă, Împletirea metodelor feudale şi capitaliste de exploatare, desfăşu­rarea producţiei în condiţiile unei Înzestrări tehnice înapoiate, inexis­tenţa măsurilor de protecţie a mun­cii au făcut ca exploatarea forţei de muncă să capete in ţara noastră forme dintre cele mai ascuţite şi apă­sătoare. Absenţa oricărei legisla­ţii a muncii a permis ca, în a doua jumătate şi spre sfirşitul secolului XIX, durata zilei de muncă în Între­prinderile industriale să ajungă la 12 —14 ore şi nu de puţine ori pină la 16 şi chiar 18 ore. Nivelul salariilor era ex­trem de scăzut, iar sistemul amenzilor şi al reţinerilor îl coborau şi mai mult. Efectuarea lucrului în ateliere insalubre, fără lumină şi ventilaţie, subalimentaţia cronică, lipsa asisten­ţei medicale, ca şi a condiţiilor ele­mentare de igi­­enă au dus la proliferarea boli­lor sociale, care secerau prematur mii de vieţi ome­neşti. Pe bună dreptate. Intr-un manifest publicat in preajma zilei de 1 Mai 1900, România era de­numită „ţara sa­lariilor mici şi a muncii îndelungate şi neproteguite prin nici o lege“. Tabloul sumbru al situaţiei econo­mice şi sociale a proletariatului român In a doua jumătate a secolului trecut ar fi Incomplet dacă nu am adăuga faptul că regimul politic burghezo-moşieresc, prin sistemul electoral cenzitar şi prin alte opre­lişti, îngrădea considerabil In prin­cipiu — iar in practică excludea — participarea clasei muncitoare, ca şi a ţărănimii la viaţa politică a ţării. Deşi Constituţia adoptată In 1866 preve­dea unele drepturi democratice, a­­cestea erau continuu încălcate, abuzurile faţă de muncitori şi ţărani reprezentind un adevărat sistem. Dr. Mircea MUŞAT (Continuare in pag. a IV-a) PARTIDUL COMINIST In pagina a ii-a IN DEZBATERE PUBLICA : Proiectul Legii privind dez­voltarea construcţiei de lo­cuinţe şi proiectul Legii privind administrarea fon­dului locativ. STUDENŢIA-ŞCOALĂ A EDUCAŢIEI COMUNISTE Cea mai frecventă referinţă care s-a făcut in legătură cu tineretul universitar priveşte considerabila forţă de mobilizare şi activa sa par­ticipare la viaţa politică şi socială. In documentele partidului nostru, in cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu au fost estimate întotdea­una la justa lor valoare aceste ca­lităţi. La noi, în institutele de invă­­ţămint superior se acţionează cu tot mai multă energie pentru realizarea programului de educaţie comunistă, pentru creşterea continuă a rolului şcolii ca factor de înrădăcinare a convingerilor comuniste, de mode­lare politico-ideologică şi cetăţeneas­că a tineretului.­­­­Orice vizită la sediile asociaţiilor studenţeşti te introduce in atmosfe­ra de tensiune sufletească şi intelec­tuală, în atmosfera de responsabili­tate ce guvernează desfăşurarea ac­tivităţilor politice, profesionale, cul­turale. In localul nou al Politeh­nicii, intr-o ambianţă de univer­sitate ultramodernă, cu studenţi fe­brili şi arhitectură de epocă tehnotro­­nica, am participat recent la o întru­nire a conducerii asociaţiilor studen­ţeşti de la facultăţi., Preşedintele con­siliului pe institut, tovarăşul MIHAI VIRTOSU, ne spune : „întreaga mun­că a asociaţiilor studenţeşti este de natură politică. Am, pornit de la în­demnurile tovarăşului Ceauşescu, atunci cind sublinia că «specialistul de miine, nu oricare domeniu de ac­tivitate ar lucra, trebuie să posede şi cunoştinţe sociale şi politice ne­cesare pentru a putea fi un partici­pant activ la conducerea întregii vieţi social-economice*.. Inginerul nu este o fiinţă recluzionată in preocu­pările sale tehniciste, ci un om viu, realizator al planurilor economice ale partidului, şi de aceea el trebuie să aibă o conştiinţă politică şi con­vingeri solide. Acesta este sensul activităţii noastre. Am dezbătut in cadrul asociaţiei problema utilizării eficiente a mijloacelor de propagan­dă, in lumina lucrărilor Plenarei din 3—5 noiembrie 1971, hotărind folo­sirea mai intensă a tuturor forme­lor de agitaţie : gazete de perete, emisiunile staţiei de radiofica­­re in căminele institutului etc. Toa­te acţiunile noastre au un conţinut politic. Mobilizarea studenţilor pen­tru a obţine note bune la examene face apel la responsabilităţile lor prezente şi viitoare faţă de socie­tatea actuală şi faţă de partid“. In jurul mesei la care ne aşeza­serăm se aflau preşedinţi ai asociaţii­lor studenţeşti din facultăţi şi mem­brii consiliului pe institut. „Aceasta este semnificaţia întregii munci pro­fesionale, intervine in discuţie PE­TRE VARADI de la Facultatea de automatică. A evidenţia realitatea profundă a angajamentului nostru faţă de societatea socialistă, a trans­forma actul învăţăturii intr-unul cu profunde implicaţii patriotice. Rolul cel mai important, in sensul arătat, l-au avut măsurile privind integra­rea invătămintului in producţie. Nu Aurel Dragoş MUNTEANU (Continuare in pag. a V-a) La Academia de ştiinţe economice se însuşeşte tehnica de prelucrare automată a datelor Studenţii Politehnicii se pregătesc în condiţii,,de fabrică", muncind cu utilajul industrial cel mai modern Foto : M. Andreescu Preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Men­ammed­­ Nemeni, va vizita Republica Socialiştii România La Invitaţia preşedintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Democra­tice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, împreună cu soţia, va face o­ vizită oficială în ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. • Pe scurt, din ţară A fost străpuns cel de-al doilea tronson din zona captărilor secun­­dare nord, de la Hidro­centrala de pe Lotru. Cei peste 5 600 ml de galerie, realizaţi în mai puţin de 3 ani de către ortacii conduşi de ing. Benone Sabău şi maistrul Gh. Marinaş, creează premisele nece­sare pentru darea in funcţiune a întregului sistem de captări secundare nord-gravitaţionale şi asigurarea debitului de apă a­­cumulat în lacul de la Vidra, astfel incit hidroagregatul nr. 2 să poată fi dat in exploatare cu trei luni mai devreme faţă de termenul stabilit prin planul de stat. La Exploatarea mi­nieră Suplac, din cadrul Combinatului cărbune­lui din Oradea, planul de producţie pe trimes­trul I a fost îndeplinit. Până la finele acestei luni, har­nicii mineri de aici vor extrage peste sarcinile planificate 27 000 tone lignit. Un milion lei valută a economisit întreprin­derea de geamuri din BUZĂU ca urmare a execu­tării prin autoutilare a unui set de maşini şi instalaţii pentru şlefuirea sticlei securizate des­tinată lateralelor autoturismelor româneşti. Prin includerea in fluxul tehnologic a maşinilor de şlefuire astfel realizate, capaci­tatea de producţie pentru gea­muri laterale securizate a sporit cu peste 37 la sută. O nouă cantină pen­tru mineri a fost data de curînd in folosinţă la secţia din Căliman a Exploatării miniere Vatra Dornei. Amplasată în apropierea celor cinci blocuri de locuit, inăltate aici la o altitu­dine de 1 600 metri, a celorlalte dependinţe tehnico-administrati­­ve, noua şi moderna cantină dispune de condiţii optime pen­tru servirea celor peste 500 de mineri, excavatorişti, conducă­tori auto etc. Miercuri 21 martie, , lucrătorii de pe şantierul Trus­tului de construcţii „Carpaţi“ din Bucureşti au predat „la cheie“ beneficiarului, cu un a­­vans de două luni faţă de ter­menul prevăzut în planul de stat, spitalul judeţean din Bis­triţa. Capacitatea de spitalizare a oraşului va creşte astfel cu 700 paturi. Aparatura modernă în valoare de cîteva milioane­ lei şi numeroasele cadre medicale cu înaltă calificare ce vor lu­cra in modernul spital sunt con­diţiile unei substanţiale îmbu­nătăţiri a asistenţei medicale a­­cordate oamenilor muncii. Au fost aprobate noi schiţe de sistematizare. Recent, sesiunea Consiliului popular al judeţului Covasna a aprobat schiţa de sistemati­zare a altor 11 localităţi din ju­deţ , a oraşului Baraolt, a viitoarelor centre sociale-econo­­mice Breţcu şi Aita Mare şi a­u reşedinţe de comune. Astfel, pină acum, 70 la sută din co­munele şi peste 90 la sută din oraşele judeţului posedă schiţe de sistematizare aprobate. Până în luna august 1973 urmează a fi elaborate şi aprobate schiţele de sistematizare a tuturor ora­şelor şi reşedinţelor de comună din judeţ, după care se va trece la elaborarea detaliilor de sis­tematizare a fiecărei localităţi in parte. Veşti despre „perla" Moldovei. Pentru a asigura condiţii mai bune de odihnă şi tratament — atit pe timp de vară, cit şi de iarnă — edilii staţiunii Slănic Moldova au in­trodus Încălzire centrală in 33 din cele 36 de vile existente, au renovat şi modernizat pavilionul central pentru tratamente, au înălţat noi construcţii. A fost dat în folosinţă un complex balnear modern cu o capacitate de 500 de locuri, cu blocuri ali­mentare, săli pentru tratamente hidro şi electroterapeutice, bar de ape minerale, club. La a­­cesta se adaugă motelul, tu­ristic „Perla", cu 180 de locuri, restaurant şi bar de zi, precum şi noile pensiuni „Nemira“, „Cernica“ şi „Palace“. O nouă cooperativă meşteşugărească în ju­deţul Arad. Cu citeva zile in urmă, in oraşul Pincota a fost constituită cea de-a 14-a co­operativă meşteşugărească din judeţul Arad. Reunind secţiile ce funcţionau in oraş, dar a­­parţineau unor cooperative si­milare din alte localităţi, noua cooperativă işi va îndrepta e­­forturile spre valorificarea su­perioară a unor vechi meşteşu­guri, precum şi a resurselor lo­cale de materii prime.

Next