Scînteia, aprilie 1973 (Anul 42, nr. 9466-9494)

1973-04-01 / nr. 9466

icvntera ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9466 Duminică 1 aprilie 1973 6 PAGINI - 30 BANI RĂSPUNDEREA DE A RIDICA TOT MAI SUS STEAGUL SOCIALISMULUI . O definire clară, mobilizatoare a ceea ce avem de făcut acum fiecare dintre noi, partidul nostru, întregul popor e întotdeauna, în orice împrejurare, să vorbească faptele - iată cum trebuie răspuns la chemarea partidului încununare a amplelor manifes­tări consacrate împlinirii a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România, nnvir.i ireU­ rostna iîn 2 tX/vSrăsîu' Nicolae Ceauşescu la adunarea fes­tivă din Capitală se înscrie ca un document de excepţională însem­nătate — principială şi practică — oglindire vibrantă şi, totodată, de înaltă vigoare ştiinţifică a vechi­mii şi continuităţii mişcării noas­tre muncitoreşti, cu rădăcinile adine împlintate în istoria patriei şi ale cărei glorioase tradiţii au fost preluate, îmbogăţite şi ridi­cate pe o treaptă superioară de Partidul Comunist Român. Sintetizînd cu o mare forţă de generalizare teoretică concluziile şi învăţămintele bogatei experienţe politice acumulate în decursul a­­cestor opt decenii, cuvîntarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu a pri­lejuit, totodată, o nouă ilustrare a practicii încetăţenite de partid de a-şi manifesta preţuirea acordată tradiţiilor glorioase ale luptei re­voluţionare nu prin simpla lor omagiere, ci prin sublinierea răs­punderii ce revine noilor generaţii de a duce cu cinste mai departe forţa inaintaşilor, a-şi consacra energia soluţionării în cit mai bune condiţii , a sarcinilor de actualita­te, de a face totul pentru înfăp­tuirea programului de înflorire a patriei socialiste. In acest spirit, cuvîntarea a con­turat cu maximă claritate, in lu­mina documentelor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R., principalele direcţii spre care trebuie mobilizate în etapa ac­tuală eforturile poporului pentru accelerarea ritmului întregii dez­voltări economico-sociale a ţării pe calea socialismului, spre zările co­munismului. Pe primul plan al preocupărilor partidului se situează problemele făuririi unei economii avansate, la nivelul celor mai înaintate ţări din punct de vedere economic, a unei industrii moderne, de înaltă efi­cienţă, bazată pe noile cuceriri ale ştiinţei şi termicii, şi a unei agri­culturi intensive, de mare randa­ment, în vederea ridicării continue a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, a sporirii gradului de civili­zaţie al vieţii întregului popor. în cuvîntare se subliniază că realiză­rile obţinute in primii doi ani ai cincinalului şi în primele trei luni ale acestui an au confirmat pe de­plin realismul planului cincinal, imensa capacitate creatoare a na­ţiunii noastre socialiste, marea for­ţă organizatorică şi politică a parti­dului. De aceea, a face totul pentru realizarea sarcinilor planului pe anul 1973, a angajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă consti­tuie o îndatorire primordială a tu­turor celor ce muncesc. Ca parte integrantă a vastei ac­ţiuni desfăşurate in ultimii ani pentru perfecţionarea organizării şi conducerii întregii vieţi sociale — acţiune sistematică, perseveren­tă, în care se înscriu instituţiona­­lizarea conducerii colective, a adu­nărilor generale, legiferarea atri­buţiilor şi răspunderilor diferitelor verigi economice — se înfăptuiesc în prezent măsurile adoptate in ve­derea îmbunătăţirii în continuare a activităţii organelor centrale ale administraţiei de stat, al centrale­lor, unităţilor economice şi sociale, în cuvîntarea secretarului general al partidului sunt evidenţiate cu o deosebită claritate raţiunea obiec­tivă şi avantajele sociale, în intere­sul întregului popor, ale acestor măsuri, menite să asigure apropie­rea conducerii de unităţile de bază. realizarea unor forme şi structuri de conducere mai simple, mai ape­(Continuare in pag. a XV-a) Cultivarea atitudinii In­transigente Împotriva ori­căror forme de birocra­tism, în fiece domeniu al vieţii noastre materiale şi spirituale, a constituit una din temele ce au revenit frecvent în dezbaterea pe marginea proiectului de Norme ale vieţii şi mun­cii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste. Din necesitatea de a bara ferm manifestările de birocra­tism a izvorit propunerea a numeroşi membri de partid ca în proiectul de Norme să se facă o re­ferire expresă la obligaţia comuniştilor de a con­tribui la eradicarea buru­ienilor birocratice, aceasta reprezentând o condiţia nemijlocită a progresului. Formele pe care le îm­bracă asemenea manifes­tări devin cu atit mai no­cive cu cit, nu de puţine ori, ele sunt însoţite de cea mai găunoasă vorbărie. Unii, de pildă, pot şti de a­­devărate disertaţii, în ori­ce împrejurare, cu privire la necesitatea apărării a­­vutului obştesc, în timp ce, în practică, nu ridică un deget. La nevoie, ei sunt gata să scoată din mapă şi acte în regulă, pentru a dovedi că totul e în „ordine“ — aşa cum o vor demonstra şi cazu­rile, din fericire izolate, pe care le supunem aten­ţiei cititorilor. Mai intîi Insă, un scurt episod sem­nificativ pentru dezbaterea noastră. Aveam cu ani în urmă un vecin care, de îndată ce ii soseau lemnele, ne mobiliza pe toti, de la fașă la barbă albă, să-l aju­tăm la căratul de pe tro­tuar în curte. Sint absolut convins că la fel ar fi pro­cedat dacă amintitul tran­sport ar fi sosit şi la mie­zul nopţii. Raţiunea aces­tei grabe este lesne de În­ţeles Pe de o parte, tro­tuarul se cerea urgent degajat, să nu stînjenească circulaţia, pe de altă parte, omul căuta, desigur, să pună lucrurile la adăpost. Nimic neobişnuit în a­­cest episod citadin, pe care-l întîlnim nu o dată in existenţa oricărei gos­podării. Bănuiesc că la fel de grijulii sint cu lucruri­le ce le aparţin şi Iohan Biro şi loban Turt, plus Tudor Crăciun. De ce toc­mai aceştia, vom afla în rindurile ce urmează. Aşadar, dacă prevederea gospodărească este atit de viu dovedită pentru sim­plii butuci numai buni de puşi pe foc, cum trebuie oare să se afirme ea faţă de nişte garnituri de mo­bilă, să zicem ? Mobilă abia sosită din fabrică, cu luciu-oglindă ! Mobilă a­­junsă la depozitul O.C.L. produse industriale Brăila, unde gestionari sint cei doi Iohani, iar director — Tu­dor Crăciun. Le soseşte nu de mult un transport de 21 garnituri de bucătărie şi 7 studiouri. Se semnează de primire, garniturile sint coborite In stradă. De-aici înainte insă sint lăsate vraişte. Nimeni nu schi­ţează nici cel mai mărunt gest pentru a le adăposti cum se cuvine, sau, pină la găsirea spaţiului de depo­zitare, să le asigure paza necesară. Obişnuiţilor tre­cători mai le vine să creadă că mobila e a ni­mănui. Nu însă şi organelor de miliţie. Ca să-i trezească pe cei răspunzători direct de asigurarea acestor bu­nuri, iniţiază un test : simularea unui furt. Citiva lucrători de miliţie dau tricoale mărfii din stradă, aleg pe îndelete. Cum ni­meni nu zice nimic, încar­că gospodăreşte două gar­nituri de bucătărie şi se fac nevăzuţi. Trece o zi. Trec două. . îngrijoraţi, cumva, ''cei doi gestionari, directorul ? Da’ de unde ! Abia după şapte zile şi şapte nopţi 5® constată că „ceva“ nu le iese la numărătoare. A­­tunci, abia atunci, corul pe trei voci al păgubaşilor atacă „uvertura alarmei“.» tardive. Depăşind sfera strictă a cazului înfăţişat, observăm cu uşurinţă că o astfel de mentalitate lovește, înain­te de toate, în avutul nos-Ule TANASACHE 'Continuare in pag. a Il-a) ^ jh«ganTM­ETICA Șl ECHITATEA SOCIALISTĂ I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, Kurt Fichtner Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a primit sâmbătă, 31 martie, pe dr. Kurt Fichtner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, preşedintele părţii ţării sale in Comisia mixtă gu­vernamentală de colaborare econo­mică. La primire au participat tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Mihai Mari­­nescu, prim-­vicepreşedinte al Consi­liului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, preşedintele părţii române în Comi­sia mixtă guvernamentală de colabo­rare economică. A luat parte, de asemenea, dr. Hans Voss, ambasadorul R. D. Ger­mane la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea tovarăşilor Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., şi Willi Stoph, preşedintele Consiliului de­ Miniştri al R. D. Germane. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită tovarăşilor Erich Honecker şi Willi Stoph urările sale cele mai cordiale. Manifestîndu-se satisfacţia pentru rezultatele actualei sesiuni a Comi­siei mixte guvernamentale de co­laborare economică dintre Republica Socialistă România şi Republica De­mocrată Germană, in cursul convor­birii s-a exprimat dorinţa comună de a extinde şi diversifica, pe mul­tiple planuri, raporturile de colabo­rare şi cooperare economică şi s-a apreciat că există largi posibilităţi in acest sens. în context, au fost examinate mo­dalităţile concrete privind intensifi­carea şi adâncirea cooperării, îndeo­sebi în domeniile industrial şi teh­­nico-ştiinţific, subliniindu-se hotă­­rîrea reciprocă de a le pune în va­loare, prin eforturi conjugate, in in­teresul­ dezvoltării celor două econo­mii, al construcţiei socialiste in Re­publica Socialistă România şi Repu­blica Democrată Germană, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, de în­ţelegere reciprocă. Un grup de ziarişti de la Societatea de radioteleviziune olandeză K. R. D. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, sâmbătă dimi­neaţa, pe Aad van den Heuvel, re­dactor de politică externă, şi René Sleven, şef de emisiune la Societa­tea de ..radioteleviziune olandeză , la R.O. La primire au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., consilier al preşedintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ,a acordat Un.Interviu trie-. vizat ziariştilor olandezi. IH MUHLE Hm ME ACESTEI PUNIEN Se impune recuperarea grabnică a răminerilor in urmă la lucrările agricole Este o perioadă de muncă deosebită in agricultură. Intr-un timp scurt trebuie executate lucrări multe şi, nu puţine dintre ele, destul de grele. Au rămas din toamnă, nearate, mari suprafeţe de teren. Pe lingă aceasta, în luna martie, timpul a creat, in mai multe judeţe, mari greutăţi pe care le ştim cu toţii. Dar, tot atit de bine ştim că soarta recoltei depinde, in ultimă instanţă, de oameni, de munca lor, de modul în care este organizată activitatea. Ţăranii cooperatori, meca­nizatorii, specialiştii au dovedit şi în alte condiţii deo­sebite spirit de abnegaţie, dragoste şi înaltă răspundere faţă de munca lor. Sub acest semn a început să se des­făşoare şi în această primăvară bătălia pentru recoltă. Ziarul nostru va consemna zilnic situaţia lucrărilor agricole din diferite judeţe, comunicată de corespon­denţii noştri la orele 21 seara, cînd se întocmesc bilan­ţurile muncii de peste zi. Vor fi consemnate iniţiativele deosebite, exemplele de bună organizare a muncii în cîmp, ca şi pe cele nepotrivite cu spiritul bunilor gos­podari pe care le dorim cit mai tare. Dorim să prezen­tăm cit mai fidel, ca intr-o oglindă, marea întrecere cu timpul, pe cei mai merituoşi dintre cei mulţi angajaţi în aceste zile in lucrarea exemplară a pămîntului ţării. Citiţi în pag. a 11 l­a relatările corespondenţilor noştri din jude­ţele Dolj, Mehedinţi, Buzău şi Iaşi. Această imagine, surprinsă la cooperativa agricolă din Padea, poate fi intilnită in oricare parte a Doljului. Prin munca entuziastă a oamenilor, suprafeţele insăminţate sporesc cu fiecare zi Foto : S. Cristian Internul acordat de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, revistei italiene „L'Europeo" Aşa cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit în ziua de 6 decembrie 1972 pe publicistul italian Valerio Perlizzari. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru revista „L’Europee". ÎNTREBARE : Realizările României din ultimii 25 de ani au suscitat un larg inte­res. V-aş fi recunoscător, domnule preşedinte, dacă ne-aţi putea vorbi despre pro­blemele cele mai urgente pe care societatea românească trebuie să le rezolve astăzi. RĂSPUNS : Este adevărat că, în anii construcţiei socialiste, Româ­nia a obţinut rezultate remarcabi­le în dezvoltarea sa economică şi socială. Nu aş menţiona decit fap­tul că în acest an producţia in­dustrială este de peste 20 de ori mai mare decit cea din 1938, anul cu producţia cea mai mare a Ro­mâniei din trecut. A crescut sim­ţitor venitul naţional, precum şi nivelul de trai al poporului, care constituie, de altfel, preocuparea centrală a politicii noastre. In do­meniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii s-au obţinut, de asemenea, rezultate de însemnătate deosebi­tă. In trecut, aproape 40 la sută din populaţie era neştiutoare de carte. Am lichidat de mult această stare de lucruri, iar în prezent avem introdus învăţâmîntul obligatoriu de zece ani. Invăţămîntul nostru superior se găseşte, din punct de vedere al numărului studenţilor, la nivelul ţărilor dezvoltate. Prac­tic, în institutele de învăţămînt din România asigurăm întregul necesar de cadre pentru toate sec­toarele de activitate. Mai mult chiar, în România învaţă citeva mii de tineri din ţările în curs de dezvoltare. Nu mă mai refer la dezvoltarea activităţii culturale şi ştiinţifice, care constituie­ o preo­cupare permanentă a întregii­ noas­tre politici, considerînd că ştiinţa trebuie să stea la baza întregii dezvoltări a societăţii. In ce priveşte­ problemele cele mai urgente pe care trebuie să le rezolve societatea socialistă ro­mânească în viitor, ele constau în primul rînd în a lichida­­decalajul care ne mai desparte de ţările dez­voltate din punct de vedere indus­trial şi economici, în general. Por­nind de aici, purtem pe prim plan dezvoltarea în ritm susţinut a in­dustriei­ ,­voi­­­d­i­rea, prod­ucţiel­e agricole şi, totodată, amplasarea raţională pe teritoriul ţării a no­ilor forţe de producţie, a indus­triei şi altor instituţii. O altă preocupare este aceea a organizării dezvoltării oraşelor şi satelor prin crearea de noi centre orăşeneşti şi ridicarea nivelului de organizare şi a condiţiilor de viaţă în centrele urbane existente, con­­siderînd că aceasta are o deosebi­tă importanţă pentru dezvoltarea viitoare a ţârii. Desigur, pornind de la aceste preocupări, pe prim plan se pune problema formării cadrelor nece­sare pentru toate domeniile de ac­tivitate, ca o condiţie de bază a progresului general al societăţii. Trebuie să menţionez că în dez­voltarea întregii noastre activităţi pornim de la introducerea în in­dustrie, agricultură şi în alte do­menii a cuceririlor ştiinţei şi teh­nicii celei mai avansate, spre a ţine astfel pasul cu transformările mari produse în lume de revoluţia teh­­nico-ştiinţifică contemporană. In sfîrşit, ne preocupăm conti­nuu de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale întregului popor. Am în vedere atit preocuparea pentru­­ creşterea veniturilor populaţiei, pentru dez­voltarea construcţiei de locuinţe, pentru îmbunătăţirea asistenţei sa­nitare, cit şi alte preocupări legate de îmbunătăţirea cit mai rapidă a condiţiilor de trai. ÎNTREBARE : Din anul 1965 vă aflaţi în fruntea Par­tidului Comunist Român. Re­zultatele de astăzi — fără în­doială rodul unei activităţi foarte complexe — au presupus şi eliminarea unor obstacole. Ne-aţi putea spune, domnu­le preşedinte, ce dificultăţi aţi întimpinat in aceşti ani ? RĂSPUNS: Fără îndoială că­ în toată această perioadă — inclusiv după 1965 — a trebuit să facem faţă unor probleme foarte com­plexe, să învingem o serie de gre­utăţi — unele obiective, legate de stadiul de dezvoltare a ţării, altele subiective, legate de activitatea or­ganelor de partid şi de stat. Nu aş vrea să vorbesc acum despre greu­tăţile obiective, pentru că este de înţeles că nivelul scăzut al Indus­triei şi agriculturii creează multe greutăţi în dezvoltarea unei ţări. Principala dificultate a fost, în primul rînd, aceea că nu am avut asigurare, pentru toate sectoarele, cadrele necesare care să poată face faţă pe deplin cerinţelor impuse de ritmul înalt de dezvoltare a so­cietăţii. In al doilea rînd, s-au manifes­tat o serie de tendinţe dogmatice — ca să spun aşa — rigide în a­­bordarea unor probleme ale dez­voltării societăţii, generate, în pri­mul rînd, de neînţelegerea unor legităţi obiective, a formelor celor mai potrivite de aplicare a lor la condiţiile reale ale societăţii româ­neşti. Desigur, aceste fenomene s-au manifestat mai cu seamă într-o a­­numită perioadă — şi multe din ele au fost în mare parte depăşite. S-au manifestat, şi mai există încă din păcate unele tendinţe birocra­tice. A existat şi tendinţa unui centralism excesiv. Dar multe din aceste stări de lucruri au fost în cea mai mare parte înlăturate. De altfel, măsurile luate în direcţia perfecţionării conducerii şi planifi­cării economiei au avut tocmai sensul de a lichida aceste stări de lucruri, de a îmbunătăţi situaţia şi crea noi condiţii favorabile pen­tru dezvoltarea întregii societăţi.­ După cum ştiţi, printre preocu­pările noastre este şi aceea de a defini cit mai bine rolul partidu­lui în societate — pornind de la concepţia că el este forţa condu­cătoare — de a-i găsi locul cel mai potrivit. Totodată, ne preocu­păm de a găsi şi perfecţiona con­tinuu formele organizatorice de participare a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a tutu­ror forţelor sociale la conducerea activităţii economice şi sociale şi, în general, la conducerea statului , ceea ce presupune dezvoltarea democraţiei socialiste, creşterea ro­lului maselor populare în conduce­rea întregii societăţi. Iată citeva aspecte ale proble­melor complexe cărora a trebuit să le facem faţă, precum şi direc­ţiile în care am acţionat şi acţio­năm pentru soluţionarea lor. ÎNTREBARE : România te află pe calea înfăptuirii unui intens program de industria­(Continuare in pag. a V-a) LA INSAMINTAREA LEGUMELOR CONTROLUL SA SE FACĂ SI CU METRUL! Să fie verificată şi masurata fiecare parcelă pentru a asigura însâmînţarea integrală a suprafeţelor planificate Din datele oferite de Ministerul Agriculturii rezultă că, pină la 31 martie, in cooperativele agricole au fost insămîntate şi plantate în cîmp peste 12 823 hectare cu culturi din prima epocă — mazăre, rădăcinoase, ceapă — ceea ce reprezintă 25 la sută din suprafeţele planificate, iar în întreprinderile agricole de stat 2 500 hectare — 31 la sută din plan. In judeţul Bihor cooperativele agri­cole au realizat în întregime suprafe­ţele prevăzute a se cultiva cu legu­me din prima epocă, iar acum con­tinuă să se insămînţeze însemnate suprafeţe peste plan. Rezultate bune au fost obţinute şi în judeţele Arad, Dolj, Tulcea, Timiş Sat­u-Mare, Să­laj, Mureş. Zăpada din luna martie, excesul de umezeală din grădini — ele sint de obicei terenuri mai jos­­e, situate in luncile rîurilor — con­stituie una din cauzele care au de­terminat ca în această primăvară se­mănatul şi plantatul în cîmp să in­­tirzie. Dar chiar şi în aceste condiţii se putea face mai muit. Pină la sfir­­şitul lunii, în judeţul Tulcea se in­­sâmîntaseră 44 la sută din suprafeţele destinate legumelor din prima epo­că, în timp ce in judeţul vecin, Con­stanţa — situat mai în sud şi cu te­renuri mai zvîntate — s-a realizat numai 22 la sută din plan. Este ade­vărat că în cooperativele agricole din judeţul Constanţa urmează să se cul­tive 2100 hectare cu aceste legun­e, faţă de 785 ha in judeţul Tulcea. Dfir indiferent ce pondere au culturile respective, suprafeţele rezervate le­gumicultura trebuie insăminţate in­tegral, în toate judeţele, în fiecare unitate agricolă. Anul trecut, unele neajunsuri in aprovizionarea cu legume au fost de­terminate de faptul că nu s-au rea­lizat integral suprafeţele propuse a se cultiva cu fiecare specie legumi­colă în parte. Au fost unităţi agri­cole care au raportat că au insămîn­­ţat suprafaţa contractată, dar în rea­litate ea a fost mult mai mică. Aşa s-au petrecut lucrurile cu morcovii şi alte rădăcinoase, suprafeţele culti­vate efectiv fiind cu mult mai mici decât cele contractate, iar urmările sunt evidente acum ; pe piaţă nu se găsesc cantităţi îndestulătoare de morcovi şi pătrunjel. Această prac­tică, intilnită şi la alte culturi, este determinată de faptul că unii spe­cialişti şi conducători de unităţi a­­gricole, mizind pe recolte mai mari la hectar, restring suprafeţele. Tre­buie să se realizeze integral toate suprafeţele prevăzute a se cultiva cu fiecare sortiment in parte, cu fieca­re soi, aşa cum s-a stabilit în planu­rile de producţie si cum prevăd con­tractele incheiate cu întreprinderile judeţene pentru producerea, valorifi­carea si industrializarea legumelor si fructelor. Intr-un interviu acordat „Scinteii“ la sfîrşitul lunii februarie, directorul centralei de specialitate sublinia că s-a luat măsura ca supra­feţele destinate fiecărei culturi să fie măsurate şi delimitate de către reprezentanţii centrului care încheie contractul şi cei ai cooperativei a­­gricole. Acum, cînd ne aflăm în pli­nă campanie agricolă de primăvară, datoria unităţilor contractante şi a celor producătoare este să ia mă­suri hotărite in vederea grăbirii lu­crărilor de însăminţare si plantare. (Continuare in pag. a 111-a)

Next