Scînteia, aprilie 1973 (Anul 42, nr. 9466-9494)
1973-04-01 / nr. 9466
icvntera ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9466 Duminică 1 aprilie 1973 6 PAGINI - 30 BANI RĂSPUNDEREA DE A RIDICA TOT MAI SUS STEAGUL SOCIALISMULUI . O definire clară, mobilizatoare a ceea ce avem de făcut acum fiecare dintre noi, partidul nostru, întregul popor e întotdeauna, în orice împrejurare, să vorbească faptele - iată cum trebuie răspuns la chemarea partidului încununare a amplelor manifestări consacrate împlinirii a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România, nnvir.i ireU rostna iîn 2 tX/vSrăsîu' Nicolae Ceauşescu la adunarea festivă din Capitală se înscrie ca un document de excepţională însemnătate — principială şi practică — oglindire vibrantă şi, totodată, de înaltă vigoare ştiinţifică a vechimii şi continuităţii mişcării noastre muncitoreşti, cu rădăcinile adine împlintate în istoria patriei şi ale cărei glorioase tradiţii au fost preluate, îmbogăţite şi ridicate pe o treaptă superioară de Partidul Comunist Român. Sintetizînd cu o mare forţă de generalizare teoretică concluziile şi învăţămintele bogatei experienţe politice acumulate în decursul acestor opt decenii, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a prilejuit, totodată, o nouă ilustrare a practicii încetăţenite de partid de a-şi manifesta preţuirea acordată tradiţiilor glorioase ale luptei revoluţionare nu prin simpla lor omagiere, ci prin sublinierea răspunderii ce revine noilor generaţii de a duce cu cinste mai departe forţa inaintaşilor, a-şi consacra energia soluţionării în cit mai bune condiţii , a sarcinilor de actualitate, de a face totul pentru înfăptuirea programului de înflorire a patriei socialiste. In acest spirit, cuvîntarea a conturat cu maximă claritate, in lumina documentelor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R., principalele direcţii spre care trebuie mobilizate în etapa actuală eforturile poporului pentru accelerarea ritmului întregii dezvoltări economico-sociale a ţării pe calea socialismului, spre zările comunismului. Pe primul plan al preocupărilor partidului se situează problemele făuririi unei economii avansate, la nivelul celor mai înaintate ţări din punct de vedere economic, a unei industrii moderne, de înaltă eficienţă, bazată pe noile cuceriri ale ştiinţei şi termicii, şi a unei agriculturi intensive, de mare randament, în vederea ridicării continue a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, a sporirii gradului de civilizaţie al vieţii întregului popor. în cuvîntare se subliniază că realizările obţinute in primii doi ani ai cincinalului şi în primele trei luni ale acestui an au confirmat pe deplin realismul planului cincinal, imensa capacitate creatoare a naţiunii noastre socialiste, marea forţă organizatorică şi politică a partidului. De aceea, a face totul pentru realizarea sarcinilor planului pe anul 1973, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă constituie o îndatorire primordială a tuturor celor ce muncesc. Ca parte integrantă a vastei acţiuni desfăşurate in ultimii ani pentru perfecţionarea organizării şi conducerii întregii vieţi sociale — acţiune sistematică, perseverentă, în care se înscriu instituţionalizarea conducerii colective, a adunărilor generale, legiferarea atribuţiilor şi răspunderilor diferitelor verigi economice — se înfăptuiesc în prezent măsurile adoptate in vederea îmbunătăţirii în continuare a activităţii organelor centrale ale administraţiei de stat, al centralelor, unităţilor economice şi sociale, în cuvîntarea secretarului general al partidului sunt evidenţiate cu o deosebită claritate raţiunea obiectivă şi avantajele sociale, în interesul întregului popor, ale acestor măsuri, menite să asigure apropierea conducerii de unităţile de bază. realizarea unor forme şi structuri de conducere mai simple, mai ape(Continuare in pag. a XV-a) Cultivarea atitudinii Intransigente Împotriva oricăror forme de birocratism, în fiece domeniu al vieţii noastre materiale şi spirituale, a constituit una din temele ce au revenit frecvent în dezbaterea pe marginea proiectului de Norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste. Din necesitatea de a bara ferm manifestările de birocratism a izvorit propunerea a numeroşi membri de partid ca în proiectul de Norme să se facă o referire expresă la obligaţia comuniştilor de a contribui la eradicarea buruienilor birocratice, aceasta reprezentând o condiţia nemijlocită a progresului. Formele pe care le îmbracă asemenea manifestări devin cu atit mai nocive cu cit, nu de puţine ori, ele sunt însoţite de cea mai găunoasă vorbărie. Unii, de pildă, pot şti de adevărate disertaţii, în orice împrejurare, cu privire la necesitatea apărării avutului obştesc, în timp ce, în practică, nu ridică un deget. La nevoie, ei sunt gata să scoată din mapă şi acte în regulă, pentru a dovedi că totul e în „ordine“ — aşa cum o vor demonstra şi cazurile, din fericire izolate, pe care le supunem atenţiei cititorilor. Mai intîi Insă, un scurt episod semnificativ pentru dezbaterea noastră. Aveam cu ani în urmă un vecin care, de îndată ce ii soseau lemnele, ne mobiliza pe toti, de la fașă la barbă albă, să-l ajutăm la căratul de pe trotuar în curte. Sint absolut convins că la fel ar fi procedat dacă amintitul transport ar fi sosit şi la miezul nopţii. Raţiunea acestei grabe este lesne de Înţeles Pe de o parte, trotuarul se cerea urgent degajat, să nu stînjenească circulaţia, pe de altă parte, omul căuta, desigur, să pună lucrurile la adăpost. Nimic neobişnuit în acest episod citadin, pe care-l întîlnim nu o dată in existenţa oricărei gospodării. Bănuiesc că la fel de grijulii sint cu lucrurile ce le aparţin şi Iohan Biro şi loban Turt, plus Tudor Crăciun. De ce tocmai aceştia, vom afla în rindurile ce urmează. Aşadar, dacă prevederea gospodărească este atit de viu dovedită pentru simplii butuci numai buni de puşi pe foc, cum trebuie oare să se afirme ea faţă de nişte garnituri de mobilă, să zicem ? Mobilă abia sosită din fabrică, cu luciu-oglindă ! Mobilă ajunsă la depozitul O.C.L. produse industriale Brăila, unde gestionari sint cei doi Iohani, iar director — Tudor Crăciun. Le soseşte nu de mult un transport de 21 garnituri de bucătărie şi 7 studiouri. Se semnează de primire, garniturile sint coborite In stradă. De-aici înainte insă sint lăsate vraişte. Nimeni nu schiţează nici cel mai mărunt gest pentru a le adăposti cum se cuvine, sau, pină la găsirea spaţiului de depozitare, să le asigure paza necesară. Obişnuiţilor trecători mai le vine să creadă că mobila e a nimănui. Nu însă şi organelor de miliţie. Ca să-i trezească pe cei răspunzători direct de asigurarea acestor bunuri, iniţiază un test : simularea unui furt. Citiva lucrători de miliţie dau tricoale mărfii din stradă, aleg pe îndelete. Cum nimeni nu zice nimic, încarcă gospodăreşte două garnituri de bucătărie şi se fac nevăzuţi. Trece o zi. Trec două. . îngrijoraţi, cumva, ''cei doi gestionari, directorul ? Da’ de unde ! Abia după şapte zile şi şapte nopţi 5® constată că „ceva“ nu le iese la numărătoare. Atunci, abia atunci, corul pe trei voci al păgubaşilor atacă „uvertura alarmei“.» tardive. Depăşind sfera strictă a cazului înfăţişat, observăm cu uşurinţă că o astfel de mentalitate lovește, înainte de toate, în avutul nos-Ule TANASACHE 'Continuare in pag. a Il-a) ^ jh«ganTMETICA Șl ECHITATEA SOCIALISTĂ I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, Kurt Fichtner Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit sâmbătă, 31 martie, pe dr. Kurt Fichtner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, preşedintele părţii ţării sale in Comisia mixtă guvernamentală de colaborare economică. La primire au participat tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Mihai Marinescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, preşedintele părţii române în Comisia mixtă guvernamentală de colaborare economică. A luat parte, de asemenea, dr. Hans Voss, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea tovarăşilor Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., şi Willi Stoph, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită tovarăşilor Erich Honecker şi Willi Stoph urările sale cele mai cordiale. Manifestîndu-se satisfacţia pentru rezultatele actualei sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale de colaborare economică dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, in cursul convorbirii s-a exprimat dorinţa comună de a extinde şi diversifica, pe multiple planuri, raporturile de colaborare şi cooperare economică şi s-a apreciat că există largi posibilităţi in acest sens. în context, au fost examinate modalităţile concrete privind intensificarea şi adâncirea cooperării, îndeosebi în domeniile industrial şi tehnico-ştiinţific, subliniindu-se hotărîrea reciprocă de a le pune în valoare, prin eforturi conjugate, in interesul dezvoltării celor două economii, al construcţiei socialiste in Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, de înţelegere reciprocă. Un grup de ziarişti de la Societatea de radioteleviziune olandeză K. R. D. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, sâmbătă dimineaţa, pe Aad van den Heuvel, redactor de politică externă, şi René Sleven, şef de emisiune la Societatea de ..radioteleviziune olandeză , la R.O. La primire au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., consilier al preşedintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ,a acordat Un.Interviu trie-. vizat ziariştilor olandezi. IH MUHLE Hm ME ACESTEI PUNIEN Se impune recuperarea grabnică a răminerilor in urmă la lucrările agricole Este o perioadă de muncă deosebită in agricultură. Intr-un timp scurt trebuie executate lucrări multe şi, nu puţine dintre ele, destul de grele. Au rămas din toamnă, nearate, mari suprafeţe de teren. Pe lingă aceasta, în luna martie, timpul a creat, in mai multe judeţe, mari greutăţi pe care le ştim cu toţii. Dar, tot atit de bine ştim că soarta recoltei depinde, in ultimă instanţă, de oameni, de munca lor, de modul în care este organizată activitatea. Ţăranii cooperatori, mecanizatorii, specialiştii au dovedit şi în alte condiţii deosebite spirit de abnegaţie, dragoste şi înaltă răspundere faţă de munca lor. Sub acest semn a început să se desfăşoare şi în această primăvară bătălia pentru recoltă. Ziarul nostru va consemna zilnic situaţia lucrărilor agricole din diferite judeţe, comunicată de corespondenţii noştri la orele 21 seara, cînd se întocmesc bilanţurile muncii de peste zi. Vor fi consemnate iniţiativele deosebite, exemplele de bună organizare a muncii în cîmp, ca şi pe cele nepotrivite cu spiritul bunilor gospodari pe care le dorim cit mai tare. Dorim să prezentăm cit mai fidel, ca intr-o oglindă, marea întrecere cu timpul, pe cei mai merituoşi dintre cei mulţi angajaţi în aceste zile in lucrarea exemplară a pămîntului ţării. Citiţi în pag. a 11 la relatările corespondenţilor noştri din judeţele Dolj, Mehedinţi, Buzău şi Iaşi. Această imagine, surprinsă la cooperativa agricolă din Padea, poate fi intilnită in oricare parte a Doljului. Prin munca entuziastă a oamenilor, suprafeţele insăminţate sporesc cu fiecare zi Foto : S. Cristian Internul acordat de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, revistei italiene „L'Europeo" Aşa cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit în ziua de 6 decembrie 1972 pe publicistul italian Valerio Perlizzari. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru revista „L’Europee". ÎNTREBARE : Realizările României din ultimii 25 de ani au suscitat un larg interes. V-aş fi recunoscător, domnule preşedinte, dacă ne-aţi putea vorbi despre problemele cele mai urgente pe care societatea românească trebuie să le rezolve astăzi. RĂSPUNS : Este adevărat că, în anii construcţiei socialiste, România a obţinut rezultate remarcabile în dezvoltarea sa economică şi socială. Nu aş menţiona decit faptul că în acest an producţia industrială este de peste 20 de ori mai mare decit cea din 1938, anul cu producţia cea mai mare a României din trecut. A crescut simţitor venitul naţional, precum şi nivelul de trai al poporului, care constituie, de altfel, preocuparea centrală a politicii noastre. In domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii s-au obţinut, de asemenea, rezultate de însemnătate deosebită. In trecut, aproape 40 la sută din populaţie era neştiutoare de carte. Am lichidat de mult această stare de lucruri, iar în prezent avem introdus învăţâmîntul obligatoriu de zece ani. Invăţămîntul nostru superior se găseşte, din punct de vedere al numărului studenţilor, la nivelul ţărilor dezvoltate. Practic, în institutele de învăţămînt din România asigurăm întregul necesar de cadre pentru toate sectoarele de activitate. Mai mult chiar, în România învaţă citeva mii de tineri din ţările în curs de dezvoltare. Nu mă mai refer la dezvoltarea activităţii culturale şi ştiinţifice, care constituie o preocupare permanentă a întregii noastre politici, considerînd că ştiinţa trebuie să stea la baza întregii dezvoltări a societăţii. In ce priveşte problemele cele mai urgente pe care trebuie să le rezolve societatea socialistă românească în viitor, ele constau în primul rînd în a lichidadecalajul care ne mai desparte de ţările dezvoltate din punct de vedere industrial şi economici, în general. Pornind de aici, purtem pe prim plan dezvoltarea în ritm susţinut a industriei ,voidirea, producţiele agricole şi, totodată, amplasarea raţională pe teritoriul ţării a noilor forţe de producţie, a industriei şi altor instituţii. O altă preocupare este aceea a organizării dezvoltării oraşelor şi satelor prin crearea de noi centre orăşeneşti şi ridicarea nivelului de organizare şi a condiţiilor de viaţă în centrele urbane existente, considerînd că aceasta are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea viitoare a ţârii. Desigur, pornind de la aceste preocupări, pe prim plan se pune problema formării cadrelor necesare pentru toate domeniile de activitate, ca o condiţie de bază a progresului general al societăţii. Trebuie să menţionez că în dezvoltarea întregii noastre activităţi pornim de la introducerea în industrie, agricultură şi în alte domenii a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii celei mai avansate, spre a ţine astfel pasul cu transformările mari produse în lume de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. In sfîrşit, ne preocupăm continuu de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale întregului popor. Am în vedere atit preocuparea pentru creşterea veniturilor populaţiei, pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitare, cit şi alte preocupări legate de îmbunătăţirea cit mai rapidă a condiţiilor de trai. ÎNTREBARE : Din anul 1965 vă aflaţi în fruntea Partidului Comunist Român. Rezultatele de astăzi — fără îndoială rodul unei activităţi foarte complexe — au presupus şi eliminarea unor obstacole. Ne-aţi putea spune, domnule preşedinte, ce dificultăţi aţi întimpinat in aceşti ani ? RĂSPUNS: Fără îndoială că în toată această perioadă — inclusiv după 1965 — a trebuit să facem faţă unor probleme foarte complexe, să învingem o serie de greutăţi — unele obiective, legate de stadiul de dezvoltare a ţării, altele subiective, legate de activitatea organelor de partid şi de stat. Nu aş vrea să vorbesc acum despre greutăţile obiective, pentru că este de înţeles că nivelul scăzut al Industriei şi agriculturii creează multe greutăţi în dezvoltarea unei ţări. Principala dificultate a fost, în primul rînd, aceea că nu am avut asigurare, pentru toate sectoarele, cadrele necesare care să poată face faţă pe deplin cerinţelor impuse de ritmul înalt de dezvoltare a societăţii. In al doilea rînd, s-au manifestat o serie de tendinţe dogmatice — ca să spun aşa — rigide în abordarea unor probleme ale dezvoltării societăţii, generate, în primul rînd, de neînţelegerea unor legităţi obiective, a formelor celor mai potrivite de aplicare a lor la condiţiile reale ale societăţii româneşti. Desigur, aceste fenomene s-au manifestat mai cu seamă într-o anumită perioadă — şi multe din ele au fost în mare parte depăşite. S-au manifestat, şi mai există încă din păcate unele tendinţe birocratice. A existat şi tendinţa unui centralism excesiv. Dar multe din aceste stări de lucruri au fost în cea mai mare parte înlăturate. De altfel, măsurile luate în direcţia perfecţionării conducerii şi planificării economiei au avut tocmai sensul de a lichida aceste stări de lucruri, de a îmbunătăţi situaţia şi crea noi condiţii favorabile pentru dezvoltarea întregii societăţi. După cum ştiţi, printre preocupările noastre este şi aceea de a defini cit mai bine rolul partidului în societate — pornind de la concepţia că el este forţa conducătoare — de a-i găsi locul cel mai potrivit. Totodată, ne preocupăm de a găsi şi perfecţiona continuu formele organizatorice de participare a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a tuturor forţelor sociale la conducerea activităţii economice şi sociale şi, în general, la conducerea statului , ceea ce presupune dezvoltarea democraţiei socialiste, creşterea rolului maselor populare în conducerea întregii societăţi. Iată citeva aspecte ale problemelor complexe cărora a trebuit să le facem faţă, precum şi direcţiile în care am acţionat şi acţionăm pentru soluţionarea lor. ÎNTREBARE : România te află pe calea înfăptuirii unui intens program de industria(Continuare in pag. a V-a) LA INSAMINTAREA LEGUMELOR CONTROLUL SA SE FACĂ SI CU METRUL! Să fie verificată şi masurata fiecare parcelă pentru a asigura însâmînţarea integrală a suprafeţelor planificate Din datele oferite de Ministerul Agriculturii rezultă că, pină la 31 martie, in cooperativele agricole au fost insămîntate şi plantate în cîmp peste 12 823 hectare cu culturi din prima epocă — mazăre, rădăcinoase, ceapă — ceea ce reprezintă 25 la sută din suprafeţele planificate, iar în întreprinderile agricole de stat 2 500 hectare — 31 la sută din plan. In judeţul Bihor cooperativele agricole au realizat în întregime suprafeţele prevăzute a se cultiva cu legume din prima epocă, iar acum continuă să se insămînţeze însemnate suprafeţe peste plan. Rezultate bune au fost obţinute şi în judeţele Arad, Dolj, Tulcea, Timiş Satu-Mare, Sălaj, Mureş. Zăpada din luna martie, excesul de umezeală din grădini — ele sint de obicei terenuri mai jose, situate in luncile rîurilor — constituie una din cauzele care au determinat ca în această primăvară semănatul şi plantatul în cîmp să intirzie. Dar chiar şi în aceste condiţii se putea face mai muit. Pină la sfirşitul lunii, în judeţul Tulcea se insâmîntaseră 44 la sută din suprafeţele destinate legumelor din prima epocă, în timp ce in judeţul vecin, Constanţa — situat mai în sud şi cu terenuri mai zvîntate — s-a realizat numai 22 la sută din plan. Este adevărat că în cooperativele agricole din judeţul Constanţa urmează să se cultive 2100 hectare cu aceste legune, faţă de 785 ha in judeţul Tulcea. Dfir indiferent ce pondere au culturile respective, suprafeţele rezervate legumicultura trebuie insăminţate integral, în toate judeţele, în fiecare unitate agricolă. Anul trecut, unele neajunsuri in aprovizionarea cu legume au fost determinate de faptul că nu s-au realizat integral suprafeţele propuse a se cultiva cu fiecare specie legumicolă în parte. Au fost unităţi agricole care au raportat că au insămînţat suprafaţa contractată, dar în realitate ea a fost mult mai mică. Aşa s-au petrecut lucrurile cu morcovii şi alte rădăcinoase, suprafeţele cultivate efectiv fiind cu mult mai mici decât cele contractate, iar urmările sunt evidente acum ; pe piaţă nu se găsesc cantităţi îndestulătoare de morcovi şi pătrunjel. Această practică, intilnită şi la alte culturi, este determinată de faptul că unii specialişti şi conducători de unităţi agricole, mizind pe recolte mai mari la hectar, restring suprafeţele. Trebuie să se realizeze integral toate suprafeţele prevăzute a se cultiva cu fiecare sortiment in parte, cu fiecare soi, aşa cum s-a stabilit în planurile de producţie si cum prevăd contractele incheiate cu întreprinderile judeţene pentru producerea, valorificarea si industrializarea legumelor si fructelor. Intr-un interviu acordat „Scinteii“ la sfîrşitul lunii februarie, directorul centralei de specialitate sublinia că s-a luat măsura ca suprafeţele destinate fiecărei culturi să fie măsurate şi delimitate de către reprezentanţii centrului care încheie contractul şi cei ai cooperativei agricole. Acum, cînd ne aflăm în plină campanie agricolă de primăvară, datoria unităţilor contractante şi a celor producătoare este să ia măsuri hotărite in vederea grăbirii lucrărilor de însăminţare si plantare. (Continuare in pag. a 111-a)