Scînteia, mai 1973 (Anul 42, nr. 9495-9525)

1973-05-01 / nr. 9495

SCÎNTEIA — marţi 1 Mai 1973 AVANPOST In cincinal In orice bătăile — iar cincinalul este o adevărată bătăile — cu timpul, cu automulţumirea, cu noi înşine — există posturi avansate, locuri unde se între­zăresc şi se decid marile isbrisi ale muncii. Acolo, In primele rlnduri, se află în­totdeauna cei mai buni, cei mal cutezători. Unii spun despre aceşti luptători: „marii anonimi". In realitate el sunt cei mai cunoscuţi fiindcă In chipul, in lap­tele lor se oglindeşte pe de-a-ntregul ţara. In realitate, exemplul lor comu­nist Însufleţeşte, personalitatea lor creatoare transformă colectivele, antre­nează pe cei din jur, ii formează In spiritul revoluţionar, de înaltă exigenţă şl dăruire socială pe care-l Iradiază partidul. Pretutindeni şl In primul rând In activitatea productivă, acolo unde se hotărăşte progresul multilateral al ţării. Lor, acestor oameni şl acestor colective, le aduce astăzi prinos de mulţu­mire Întreaga naţiune socialistă. Iar coloanei de ziar nu-i rămîne decit regretul de a nu putea fi. In această zi festivă, un „tablou de onoare" cuprinzător pe măsura miilor de avanposturi ale bătăliei pentru cincinalul Înainte de termen. Calendare de... economisit timpul — De si­s astăzi 7 Pentru oricine întrebarea pare puerilă■ Cine nu ştie că astăzi e Inițiul de Mai, marea sărbătoare internaţională a celor ce muncesc 7 Zi scrisă cu roşu în toate calendarele şi agendele. Notată dis­tinct în în­semnările fiecăruia dintre noi. Şi totuşi... ...Există şi un calendar aparte. El îşi schimbă zi­lele independent de rotaţia pămîntului. Filele sale sînt smulse mult mai grăbit, mult mai energic, adu­­cînd în prezent date la care, în mod „tradiţional“, ar trebui să ajungem peste săptămîni şi luni. Un calendar aparte. Al colectivelor harnice şi iscusite care-şi potrivesc timpul nu după obişnuitul ornic, ci după ritmurile însufleţitoare ale cincinalului. Dar, să răsfoim cîteva asemenea calendare : • LA LEŞU-URSULU! te afli in plină vară. Da, nimic nefiresc ! Ortacii moldoveni au intrat în lu­na august. Moment cronologic a­­testat de evidenţele economico-fi­­nanciare. In doi ani şi patru luni, cit a trecut de la începutul cinci­nalului, aici s-au realizat supli­mentar importante cantităţi de ba­­rită, zinc, plumb. Valoric, produc­ţia peste plan depăşeşte 60 mili­oane de lei. Angajamentul mineri­lor — cincinalul înainte de termen — devine o certitudine. Ciştigul cert de pini acum este de 3 luni. • Dacă bătrînul Cronos ar ţine pasul cu aceşti ambiţioşi oameni de la UZINA METALURGICA DE METALE NEFEROASE DIN COP­­ŞA MICA, acum n-am mai aştep­ta să înflorească talcimii, ci, mai degrabă, să se coacă piersicile. Ce­le două luni şi jumătate ciştigate pină astăzi pe calendarul cincina­lului sunt deosebit de consistente. Ele au adus economiei, în avans, o producţie-marfă de aproape 200 de milioane lei, concretizată în im­portante produse chimice şi meta­lurgice. • La Începutul cinci b­a­lului, din economist de la ÎNTREPRINDE­REA DE PODURI METALICE ŞI PREFABRICATE DIN BETON — PITEŞTI a făcut un calcul simplu: fiecare zi cîştigată înseamnă un plus de producţie de un milion de lei. Deci , ziua şi milionul ! Cal­culul, devenit îndemn, totalizează acum. 1 Mai 1973, o diferenţă ca­lendaristică de 80 de zile. Deci 80 de milioane de lei ! • La UZINA DE MAŞINI ELEC­TRICE DIN BUCUREŞTI, anul e­conomic 1971 s-a încheiat Înainte de 15 decembrie­­ 1972, la fel , trimes­trul II al anului 1973 a Început încă de la data de 25 martie. A­­dunaţi „cozile" acestor perioade ţi veţi obţine circa 40 de zile ciştiga­te suplimentar, ceea ce reprezintă 700 bucăţi de motoare electrice, 230 de convertizoare de sudură etc. • Bilanţul la fabrica „TRICO­­TEX" DIN SATU-MARE arată că, de fapt, acest harnic colectiv se află, nici mai mult nici mai puţin, decit la Începutul trimestrului IV din acest an. Cele un milion de tricotaje realizate peste plan, de la începutul cincinalului pină in pre­zent, dau măsura materială exactă a succesului. • CU UN AN A FOST REDUSA DURATA DE EXECUŢIE A 8 OBIECTIVE ECONOMICE BUCU­­REŞTENE. Numai pe această cale se va realiza suplimentar — în actualul cincinal — o producţie în valoare de 8 miliarde lei, adică tot atît cit ar produce timp de un an 12 întreprinderi de talia uzinei de pompe din Capitală. • Oxigenul este indispensabil nu numai pentru viaţa omului, ci­ şi pentru industrie. Oţelarii se stră­­duiesc să realizeze cincinalul înain­te de termen , constructorii de ma­şini la fel, ca şi lucrătorii de pe şantiere. Dar toţi, absolut toţi, au nevoie vitală de oxigen industrial. Un S.O.S. recepţionat de către co­lectivul secţiei de imbuteliere a oxigenului de pe platforma side­rurgică gălăţeani, care livrează beneficiarilor oxigen In contul lunii iulie. Numai la acest an s-au pro­dus suplimentar 140 000 mc de oxigen industrial. • întrebat unde se situează In timp uzina „LAMINORUL" DIN BRĂILA, un muncitor a răspuns : „Judecind după calendarul uzinei, ar fi trebuita ca de miine să plec în concediu pe litoral. Sîntem cu trei luni în avans, adică la 1 au­gust. Trei luni în care am produs — numai in contul angajamente­lor —­ circa 50 000 tone laminate". • Colectivul uzinei „ELECTRO­MOTOR" DIN TIMIȘOARA ar fi trebuit să sărbătorească 1 Mai 1973 In urmă cu 10 zile , dată corespun­zătoare îndeplinirii planului pe primele patru luni. • Cînd am auzit performanța croitorilor de la FABRICA DE CONFECŢII DIN TG. SECUIESC am crezut că la mijloc este o eroa­re de calcul. La faţa locului aveam să ne convingem însă de purul a­­devăr : aici, calendarul fabricii in­dică ziua de 1 februarie 1974. Deci cu 9 (NOUA) luni înaintea timpu­lui. Reţineţi : numai din confecţiile realizate peste plan, pină acum, poate fi îmbrăcată populaţia unui oraş de mărimea Sibiului. • O zi - un etaj. Un bloc — In 18 zile. Cotele primilor trei ani ai cincinalului vor fi atinse în cursul lunii iunie. Intr-o redare plasti­că, aceleaşi noutăţi primite ieri pot fi sintetizate astfel : CON­STRUCTORII DE LOCUINŢE DIN PIATRA NEAMŢ vor lua startul. In cel de-al patrulea an al cinci­nalului încă din luna iunie , deci cu 6 luni mai devreme ! Un avans care dă tărie de beton hotăririi de a realiza cincinalul in 4 ani. FIŞ­A 91 © şi gîndirii Fiecare tona de laminate — cu un con­sum minim de metal ! Iniţiativa aparţine co­lectivului secţiei laminor de benzi la cald a Com­binatului siderurgic — Galaţi. Ideea ei s-a născut pe baza calculului posibilei reduceri a normei de consum cu 1,5 kg metal/tonă de laminate. Datează de două luni. A fost preluată de alte două uzine din com­­binat. Va determina o producţie suplimentară anuală de 140 t­ rulouri. Economiile realizate echivalează cu tabla nece­sară producerii unui cargou de 2 250 tdw taa a 150 000 de frigidere. Productivitate orară maximă, cu chel­tuieli minime . Iniţiativa aparţine cimentiştilor din secţia mori a fabricii din Bicaz. Ideea ei s-a născut odată cu certitudinea că randamentul orar al fiecărei mori poate spori cu 0,3—0,5 tone faţă de proiect. Datează de zece luni. , A fost preluată de întreaga fabrică, apoi de unităţile similare din Fieni şi Turda. Pină acum — numai la Bicaz — iniţiativa a condus la economii de combustibil, energie elec­trică, piese de schimb ş. a. în valoare de un mi­lion de lei şi, ceea ce este şi mai important, la o producţie peste plan de 23 200 tone de ciment... ...Echivalent cu necesarul pentru 1540 aparta­mente. Cu­ noul cartier Dărmănești din Piatra Neamț. Reducerea efortului valutar e­normă a conduitei noastre profesionale. Această preocupare­ este proprie fiecărui muncitor al co­lectivului uzinei de utilaje și piese de schimb pentru construcţii din Bucureşti. Cu nouă luni în urmă, s-a elaborat — în acest scop — un adevărat plan strategic de asimilare a produselor noi şi de extindere a acţiunii de auto­de pună acum. U.U.P.S.C.B. * economisit 73 mili­oane lei valută, 12 zile din an — trenuri remorcate cu combustibil economisiţi Iniţiativa aparţina feroviarilor din Ploieşti. Datează de trei luni. . .. . . .. . . A fost preluată şi de mecanicii de locomotivă al Complexului C.F.R--Buzău. . . ., încă de la jumătatea lunii aprilie el tşi Îndepli­niseră angajamentele asumate In cinstea zilei de 1 Mai şi, in continuare, şi-au propus să remorcheze in fiecare zi cel puţin cite un tren, in aceleaşi­­con­diţii. La Buzău, economia realizată poate asigura mişcarea trenurilor din zonă timp de 5 zile. Graficul FOSREG — mai explicit: graficul de fundamentare şi organizare ştiinţifică a reparaţiilor generale, este una dintre măsurile luate de colectivul fabricii de amoniac a Combinatului chimic din Craiova pentru scurtarea termenului de reparaţii. hărniciei creatoare datează de un an. Metoda a fost preluată de toate fabricile combi­natului şi se preconizează extinderea ei în toate în­treprinderile Centralei industriale de îngrăşăminte chimice — Craiova. Pină acum producţia de îngrăşăminte azotoase obţinută prin scurtarea duratei de staţionare a in­stalaţiilor echivalează cu un spor de cereale cit pentru piinea pe 6 luni a locuitorilor Craiovei. Să lucrăm o zi pe săptămîna cu elec­trozi economisiţi ! Iniţiativa aparţine sudori­lor Şantierului naval din Drobeta Turnu-Severin. Ideea ei s-a născut din jocul cu cifrele al unui amator de statistici şi comparaţii. El stabilise că, folosindu-se electrozii economisiţi spontan, la şantier, timp de un an, ar putea fi sudat un cordon care să Înconjoare BucureştiuL Adică 16 km de sudură. Datează de zece luni. A fost preluată de muncitorii uzinei de vagoane din localitate şi de cei de la întreprinderea de reparaţii nave fluviale — Orşova. Pină acum, numai constructorii de nave severi­neni au economisit 700 kg electrozi. Echivalează cu necesarul pentru construcţia unui vas fluvial de 500 mc şi a unui doc de 100 de tone. Tehnologia avansată In slujba moder­nizării I Programul de măsuri tehnice şi organi­zatorice, elaborat şi aplicat de colectivul secţiei moară a întreprinderii de morărit şi decorticat — Brăila, s-a născut la aflarea veştii că numai două ţâri din lume obţin 72 kg de făină albă din 100 kg de griu. Procedeele tehnice menite să ducă la creşterea cantităţii de făină albă la suta de kg de griu se aplică de 45 de zile. Primele rezultate : „Recordul mondial" a fost urcat la 75 kg făină albă. Au fost realizate eco­nomii la preţul de cost de 1,1 milioane de Iei. Antecalculate, in cinci ani aceste economii vor însuma 300 milioane de lei, sau 19 300 t. făină albă. Adică 27 milioane de piini rumene de cite un kilogram. Necesarul pe un an al municipiului Brăila. Extindefi zonele de servire ! iniţiativa aparţine ţesătoarelor de la „Suveica“-Bucureşti. Ideea ei s-a născut în climatul unei întreceri devenite tradiţională a măiestriei, hărniciei, pri­ceperii. Datează din anul 1972. Recorduri atinse : 15 ţesătoare lucrează la cita 16 războaie, 12 — la cite 20 de războaie, iar 3 ţesătoare — la cite 24 de războaie. Rezultat : 36 de muncitoare antrenate In iniţia­tivă lucrează la 620 de războaie. Estimarea economică a rezultatelor este difi­cilă, deoarece iniţiativa se află în plină extindere. Chiar recordurile se cer a fi departajate prin­­tr-un... baraj. Cert este insă ciştigul lunar al fruntaşelor : intre 2 500 şi 3 200 lei. PAGINA 3 Oameni între oameni PRI EXPONENŢI AI SPIRITULUI REVOLUŢIONAR Vă prezentăm chipuri şi fapte ale unor oameni între oameni. Chipuri de comunişti, fapte de hărnicie, gesturi de abnegaţie, acte de eroism. Oameni între oameni ! De sărbătoarea muncii, vă pro- Au purtat pe braţe... o hală Pină în clipa de rămas bun... Săvineşti. La tablourile de pro­­sesorii lor se aflau izolaţi de ză­­zenţă din uzină, un număr de 238 pe zi prin comune. 238 de operatori de fişe rămăseseră nepontate. Po­ chimişti, 238 de comunişti care nu p­unem cîteva momente de meditaţie pe marginea unor iografii exemplare, ilustrări vii ale adevărului potrivit că­ruia, în societatea noastră, spiritul revoluţionar se afirmă cel mai pregnant în procesul muncii. Sâmbătă, 14 aprilie, ora 7. 230 de oameni aşteaptă în secţia sculărie a Uzinei de rulmenţi din Braşov semnalul de începere a ce­lei mai spectaculoase întreceri cu timpul din care s-au intîlnit aici vreodată : mutarea a 180 de ma­şini şi a unui numeros mobilier tehnologic într-o hală de fabrica­ţie nouă. Se află gata pregătite şi ajutoare a două formaţii de in­tervenţie de la uzina vecină, „Tractorul“. Din 600 de oameni buni, gata să pună umărul lor vi­guros, au fost aleşi 230. Numai 230. Semnalul de începere a fost dat prin întreruperea curentului elec­tric. Oamenii au intrat în acţiune. In ciuda frigului şi a ploii care pătrundea pină la piele, muncito­rii din echipa condusă de Victor Ardeleanu — ei au dus greul trans­portării maşinilor de 18,5 tone fie­care — ca şi cei din echipele con­duse de Constantin Manea, Hans Sehol, Constantin Gusu, ca să nu mai vorbim de cei din echipa lui Luca Florea care s-au întrecut pe ei, au muncit cu aceeaşi energie, entuziasm şi dăruire pină la sfir­­şit. Nu întimplător, la cererea noastră, inginerul Nicolae Oană, mecanicul-şef al uzinei, a refuzat să ne dea numele unor oameni care s-au evidenţiat. Motivul . Absolut toţi au muncit cu aceeaşi dăruire. Duminică, 15 aprilie, ora 15. Ul­tima maşină, pe care era arborat un drapel, simbol al biruinţei, a fost introdusă în noua hală. Luni, 16 aprilie. Secţia strungă­­rie şi-a reluat activitatea ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Şi totuşi, ceva era schimbat. Desigur, maşinile. Toate, aşezate intr-o ordine firească, in flux. — Ce s-a ciştigat prin această acţiune ? l-am întrebat pe ingi­nerul Petre Racoviţă, directorul g .­uzinei. — Enorm. Inchipuiţi-vă, dacă am fi încredinţat constructorului mutarea secţiei, aşa cum era pre­văzut un deviz, această acţiune ar fi durat cel puţin trei săptămîni. Prin mutarea secţiei, în mai puţin de două zile, din care numai o zi lucrătoare, cu forţele noastre pro­prii, nu am realizat numai o eco­nomie de­ circa 700 000 lei, valoa­rea propriu-zisă a mutării, dar ne-am menţinut decalajul Intact şi deci ritmicitatea. ...40 de ore a durat acţiunea ce­lor 230. 40 de ore fierbinţi, eroice, încununate cu bucuria reuşitei, au părăsit uzina, constituindu-se intr-un schimb de lucru de 72 de ore pentru a suplini absenţa nedo­rită a tovarăşilor lor. ...Exact in acele zile, urma să iasă la pensie, după 46 de ani de muncă, inginerul Rahmil Căciula­­ru, şeful secţiei textile. Iată însă că el cerea, dată fiind situaţia ex­cepţională, o... dispensă de virstă. „Rămân la post pină trece visco­lul şi se întorc oamenii la lucru,, spunea el. Am participat la bate­rea primului ţăruş, am fost păr­taş la elaborarea primelor fire de telon din istoria industriei chimice româneşti , am condus, ani în şir, această secţie. Nu am voie, deci, In calitate de comunist, ca acest „maraton" al muncii să-l Închei altfel decit râmlnînd la datorie pină trece greul“. In faţa acestor argumente, ofi­cializarea pensionării a fost ami­­nată. Inginerul Căciularu s-a în­— Sări­t .S-a aruncat ca ars. în cădere a mai apucat să împingă cu podul palmei pîrghia ambreiajului. Bu­merangul metalic a vîjiit pe dea­supra buldozerului și s-a înfipt în întunericul ripei. Căzut pe spate, ,din cauza șocului, credea că vi­­­sează. S-a ridicat şchiopătind şi furios. — Lăsaţi-mă în pace ! Aşa­­ nu mai termin... Erau bine intenţionaţi oamenii — ar fi vrut să-l ajute. îl preve­tors în secţie. Hotărîrea lui nu a rămas fără ecou. Aşa cum, pe parcursul atîtor ani de muncă, e­­xemplul său s-a implicat pozitiv în destinele multor tineri, azi ope­ratori destoinici, tot aşa şi acum, oamenii uzinei i-au receptat ges­tul, luîndu-l drept model. Opera­torii Ioan Mitrea, Nicolae Cojoca­­ru, Nicolae Manolica, Dumitru Richita sau Alexandru Pricop sunt numai cîţiva dintre cei care, ală­turi de inginerul comunist Rahmil Căciularu, au rămas la posturi, ve­ghind instalaţiile de telon­cord. Pină cind cei care absentau au putut răzbate prin nămeţi şi au venit la uzină. Abia pe urmă a avut loc des­părţirea. Oamenii au strins mina bătrînului inginer, mulţumindu-i pentru anii de muncă deosebită şi, mai cu seamă, pentru exem­plul de dăruire comunistă pe care li-1 oferise, zi de zi, an de an, pină în clipa de rămas bun. Beau cu strigăte ori de cite ori credeau că pămintul se va prăbuşi peste el şi peste buldozer. El insă una ştia: că drumul ăsta afurisit trebuie degajat. Mai încolo, așteptau autotrailerele. O coloană de treizeci de maşini In-Petre DRAGU, Hie TANASACHE si corespondentii „Scînteii" (Continuare in pag. a IV-a) Un „întirziat“ incorigibil Foto : S. Cristian Foto: E. Dichiseanu

Next