Scînteia, iunie 1973 (Anul 42, nr. 9526-9555)
1973-06-10 / nr. 9535
CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la întilnirea cu participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici, cu prilejul vizitării expoziţiei „125 de ani de la revoluţia din 1848 în " Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep — deşi sînteţi la sfîrşitul lucrărilor conferinţei , prin a vă adresa salutul şi felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat şi guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinţei pe ţară a Uniunii artiştilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea conferinţei. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem şi aici unele inovaţii, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziţii alcătuite de artiştii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la revoluţia din 1843. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitând expoziţia, am putut căpăta o imagine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi realiza atunci cînd vă propuneţi să daţi expresie unor momente importante din istoria naţională, să înfăţişaţi eroismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă, pentru progres şi civilizaţie a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziţie este bună. Sunt înfăţişate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziţiei, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, este că, folosindu-se stiluri şi maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conţinut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziţie a reuşit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). înţelegeţi că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în faţa tuturor celor care au expus aici, să exprim preferinţele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cit şi ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi artiştii plastici care au contribuit la realizarea expoziţiei, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sunt expuse aici — propunîndu-şi ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, şi să le urez succese şi mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, aşa cum se întâmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune începi să devii mai pretenţios. Aş putea spune că în această situaţie mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziţia pe care am văzut-o tot aci, cu cîţiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut paşi foarte mari, mai cu seamă în direcţia redării unui conţinut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aş dori să nu-mi luaţi în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinţei dumneavoastră şi al deschiderii acestei minunate expoziţii pentru a-mi exprima dorinţa, dorinţa conducerii noastre de partid, a întregului popor de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă şi artistică. Avem în faţă o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluţionare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naţionalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar şi peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veţi angaja să faceţi ceva în această privinţă. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecţiei naţionale armate antifasciste. Aşteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puţin cu acelaşi succes ca şi la expoziţia prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuieşte politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate şi inepuizabile surse de inspiraţie. Sunt convins că vă veţi strădui să puneţi în valoare acest bogat material faptic, acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilităţi nelimitate de a realiza aceasta. In politica internaţională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obţin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinţei general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferinţa miniştrilor de externe, începe deci conferinţa pentru securitatea europeană. Acesta este un succes deosebit de important al naţiunilor europene — deci şi al naţiunii române — al tuturor naţiunilor lumii. Ar trebui să vă gîndiţi să daţi expresie prin arta dumneavoastră şi acestor schimbări, năzuinţelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspiraţie vă oferă viaţa. Am dori ca, aşa cum aţi reuşit acum să prezentaţi în această expoziţie momente din trecutul mai îndepărtat al patriei noastre, să realizaţi în anii următori noi expoziţii în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieţii şi muncii sale, imaginea felului în care se realizează programul partidului nostru. Totodată, să redaţi succesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere şi pace pe plan internaţional. Sper că atît cei mai în vîrstă, cei de vîrstă mijlocie cit şi cei tineri — care s-au întrecut, aş putea spune, pentru a prezenta opere cît mai valoroase în această expoziţie — se vor lua în continuare la întrecere pentru a da poporului opere şi mai bune, şi mai valoroase, pentru a contribui şi pe această cale la ridicarea nivelului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieţi mai bune pe pămîntul patriei noastre. Sunt convins că ne vom întâlni la noi expoziţii şi mai mari şi mai frumoase. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-aţi ales succes în îndrumarea activităţii de creaţie. Aceste succese depind de munca tuturor artiştilor plastici, de felul în care fiecare înţelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, într-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind poporul, cauza socialismului şi păcii. (Aplauze puternice, prelungite). . în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la revoluţia din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii şi graficienii de pe întreg cuprinsul ţării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintaşi, celor ce au purtat steagul mişcării revoluţionare paşoptiste, luptând, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru libertate şi progres, pentru unitatea şi independenţa naţiunii române. La vernisaj au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janes Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ionniţă, Vasile Patilineţ. De asemenea, erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, critici de specialitate şi alţi oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea in sala expoziţiei, secretarul general al partidului este întâmpinat de Ion Jalea, preşedintele de onoare al Uniunii artiştilor plastici, Brăduţ Covaliu, preşedintele U.A.P., de membrii biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care, timp de trei zile, au dezbătut în cadrul conferinţei lor naţionale problemele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ţinut să fie prezenţi la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi satisfacţia, pentru prilejul de a se întâlni din nou cu conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt invitaţi să viziteze expoziţia, care are drept .,moto“ cuvintele pline de semnificaţie rostite de secretarul general al partidului la recenta adunare populară de la Iaşi . „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la revoluţia de la 1848 din Ţările române, cel mai inart omagiu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat şi ţinut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru libertate naţională, pentru unitatea şi progresul patriei, este de a ne angaja cu toţii să muncim cu toată energia şi priceperea pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România“. Ca o parte şi de alta a panoului unde este înscris citatul se află, intr-o simbolică alăturare, un grup sculptural reprezentând mai mulţi revoluţionari paşoptişti şi un bust, realizat in bronz, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Sunt parcurse sălile expoziţiei, care reuneşte circa 300 de lucrări, selecţionate din cele peste 1000 prezentate juriului. Numărul mare al exponatelor, valoarea lor artistică şi educativă, tematica bogată ilustrează revelator largul şi viul ecou pe care aniversarea revoluţiei de la 1848 l-a găsit in inima şi conştiinţa artiştilor din toate generaţiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care cinstesc memorabilul eveniment, una din paginile cele mai mişcătoare şi înălţătoare ale istoriei noastre, izvor de generoasă inspiraţie. Aşa cum o atestă aceste noi opere ale lor, ei duc mai departe tradiţia artei noastre plastice în oglindirea principalelor momente din trecutul de luptă eroic al poporului român, tradiţie strălucit reprezentată, în zilele fierbinţi ale lui ’48, de creatori patrioţi ca Ion Neguliei, I.D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revoluţie, care şi-au pus talentul în slujba marilor idealuri naţionale. Revoluţia de la 1848, pe care au slăvit-o, în decursul timpului, atâţia iluştri artişti, ne este înfăţişată astăzi in noi viziuni plastice, de pe poziţiile înaintate, militante, ale artei noastre socialiste. Expoziţia constituie, în fapt, o vastă frescă a acelui neuitat an revoluţionar, în sugestive imagini artistice, într-o mare diversitate de stiluri, sunt redate principalele momente ale mişcării paşoptiste, caracterul ei unitar şi profund naţional, este pusă în lumină înmurirea deosebită pe care a avut-o asupra (Continuare în pag. a Ill-a) Vernisajul expoziţiei jubiliare PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9535 Duminică 10 iunie 1973 6 PAGINI - 30 BANI BRAŞOV Autocamionul cu nr. de fabricaţie 310 000 Sîmbătă dimineaţa, de pe banda de montaj a Uzinei de autocamioane din Braşov a ieşit autocamionul cu numărul de fabricaţie 310 000. Acest succes obţinut în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen este dedicat de muncitorii întreprinderii aniversării unui sfert de veac de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. Modernizarea continuă a procesului tehnologic, introducerea de procedee moderne de lucru şi dezvoltarea din ultimii ani a uzinei au permis ca în prezent, la fiecare 6 minute, de pe banda de montaj general să plece în probe un autocamion. Capacitatea tehnică de azi a industriei româneşti constructoare de autovehicule, posibilităţile sale largi de participare în comerţul mondial sunt demonstrate şi de faptul că autocamioanele purtând marca uzinei braşovene pot fi întâlnite in peste 40 de țări ale lumii. (Agerpres) Noi tipuri de laminate cu un mnait grad de prelucrare Industria siderurgică a produs peste plan de la începutul anului mai mult de 46 000 tone laminate şi ţevi din oţel. Paralel cu sporirea cantitativă a producţiei de metal, un accent deosebit s-a pus pe îmbunătăţirea structurii sortimentale, pe asimilarea de noi tipuri de laminate şi ţevi cu un grad inart de prelucrare. Printre acestea figurează tabla laminată la rece din oţeluri de ambutisaj, tablă mijlocie şi groasă din noi mărci de oţeluri rezistente la temperaturi scăzute, bare trase pentru autoturisme şi autocamioane, ţevi laminate şi trase din oţeluri inoxidabile pentru industria petrolieră şi chimică. De asemenea, au fost luate în continuare măsuri vizînd îmbunătăţirea calităţii. Astfel, prin punerea în funcţiune la uzinele ..Republicat:—Bucureşti a unui cuptor cu vatră pentru tratamente termice pe întreaga lungime a ţevilor, a unei prese hidraulice de 1 300 atmosfere şi a instalaţiilor de control in flux, se obţin indicatorii prevăzuţi în normele internaţionale la produsele tubulare, în vederea creşterii competitivităţii lor pe piaţa externă. (Agerpres) Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare ale ambasadorilor Republicii Gabon Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit în ziua de 9 iunie a.c. pe Jean Finnin Ngondet, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Gabon în ţara noastră. (Cuvîntările in pagina a V-a). Republicii Peru în ziua de 9 iunie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Enrique E. Laroza, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Peru în țara noastră. (Cuvîntările în pagina a V-a). Tovarăşul Nicolae Ceauşescu l - a primit pe preşedintele concernului „Gutehoffnungshütte“ din R. F. Germania Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 9 iunie, pe dr. Dietrich von Menges, preşedintele concernului „Gutehoffnungshütte“ din R. F. Germania, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Ministerului Comerţului Exterior. La întrevedere au luat parte Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, şi Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat. Oaspetele a fost însoţit de dr. Klaus von Menges, precum şi de Erwin Wickert, ambasadorul R. F. Germania la Bucureşti, şi dr. Volkmar von Arnim, prim-secretar al ambasadei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cu oaspetele asupra unor probleme privind colaborarea bilaterală în vederea constituirii de societăţi mixte de producţie şi desfacere, precum şi între uzine din ţara noastră şi întreprinderi din cadrul concernului „Gutehoffnungshütte“, în domeniul industriei constructoare de maşini-unelte şi grele, industriei chimice şi metalurgice. In acest context, s-a apreciat cu satisfacţie că există reale posibilităţi pentru realizarea unei cooperări largi, reciproc avantajoase, în cadrul relaţiilor multilaterale existente între România şi R. F. Germania. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Încheierea lucrarilor conferinţei NAŢIONALE A UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI Telegrama adresată conducerii partidului IN PAGINA A III-A UN SUCCES A CAUZEI PĂCII $I SECURITĂŢII POPOARELOR EUROPENE. • CONFIRMARE A POSIBILITĂŢII DE A SE INSTAURA NOI REIAŢII INTRE STATE • încheierea cu succes a consultărilor multilaterale de la Helsinki ilustrează cursul pozitiv, stimulează evoluţia spre securitate şi cooperare largă intre statele europene. O România a participat activ la crearea condiţiilor pentru realizarea securităţii europene, a adus o contribuţie de seamă la succesul reuniunii de la Helsinki. Opinia publică din ţara noastră a luat cunoştinţă cu adincă satisfacţie de încheierea cu succes a reuniunii multilaterale de la Helsinki, precum şi de conţinutul documentelor adoptate. Rezultatul îmbucurător al acestei întilniri constă, în primul rînd, în acordul unanim de a fi convocată Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa la 3 iulie a. c. Obiectivul convocării conferinţei de securitate şi-a găsit astfel realizarea — aceasta constituind o mare victorie politică a cauzei păcii, un succes de seamă al popoarelor europene, al tuturor forţelor politice şi statelor iubitoare de pace de pe continent. Se cuvine a fi evocat acel moment memorabil din iulie 1966, cind statele socialiste europene, în cunoscuta Declaraţie de la Bucureşti, preconizînd un amplu program pentru înfăptuirea unei securităţi trainice în Europa, au emis, pentru prima oară, ideea unei conferinţe general-europene. Nu puţini au fost, atunci şi in perioada următoare, acei care au primit această idee cu scepticism şi considerau convocarea conferinţei europene ca o propunere utopică. Dar evoluţia evenimentelor, încununată prin hotărîrea adoptată la Helsinki, a confirmat forţa şi vitalitatea acestui deziderat al tuturor popoarelor continentului, realismul propunerii prezentate de tarile socialiste, faptul că aceasta răspunde cerinţelor mersului inainte al istoriei, necesităţilor dezvoltării sociale şi întăririi păcii pe continentul european. E adevărat, de la propunere la concretizare a trebuit să fie străbătut un drum lung şi, aşa cum se ştie, nu lipsit de dificultăţi. Cei şapte ani care au trecut de atunci au fost ani de eforturi stăruitoare din partea statelor socialiste, a celorlalte state iubitoare de pace, care s-au concretizat în numeroase iniţiative şi propuneri, intr-un amplu dialog la scara întregului continent, exprimat in forme variate — declaraţii guvernamentale, conferinţe, reuniuni ale organizaţiilor obşteşti, forumuri naţionale şi internaţionale. Un rol hotărîtor în acest proces l-au avut lupta popoarelor, activitatea mereu mai energică desfăşurată de forţele sociale înaintate, democratice, masele largi populare, parlamentele, partidele politice şi opinia publică progresistă care, animate de năzuinţa asigurării păcii, au sprijinit cu fermitate obiectivul convocării conferinţei general-europene. An de an, obiectivul securităţii, dezideratul convocării conferinţei şi-au cucerit o mai largă popularitate, au sprijin de masă tot mai puternic. Convocarea conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, conţinutul ordinii de zi, ideile consemnate în documentul publicat ieri, intr-un cuvînt, succesul consultărilor multilaterale reprezintă tot atâtea motive de satisfacţie pentru poporul român. Cronica acestor ani a consemnat, la foc de frunte, în contextul eforturilor pentru organizarea conferinţei general-europene, contribuţia amplă şi valoroasă pe care au adus-o, pe multiple planuri, partidul şi statul nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa cum este cunoscut, România socialistă concepe securitatea ca un sistem de relaţii noi, democratice între toate statele europene, pornind de la premisa că aceasta nu este îndreptată împotriva nici unui alt stat. Cu consecvenţă şi neobosită energie ţara noastră a militat pentru pregătirea temeinică, convocarea şi asigurarea succesului conferinţei europene, prezentând în acest scop idei şi propuneri constructive, de o largă audienţă. Totodată, ţara noastră a adus o contribuţie practică însemnată la procesul destinderii pe continent prin activitatea intensă de normalizare a raporturilor politico-diplomatice, de dezvoltare a relaţiilor economice cu toate statele europene. Au avut loc numeroase contacte ale conducerii de partid şi de stat cu factorii de răspundere din cvasi-unanimitatea ţărilor europene ; în cadrul acestora problemele securităţii europene au fost situate la loc central. Afirmarea cu fiecare dintre aceste prilejuri a principiilor noi de relaţii inter-statale, consacrarea lor în declaraţii solemne şi in alte documente comune, au contribuit la cristalizarea şi evidenţierea internaţională a principiilor recunoscute acum ca formînd cheia de boltă a securităţii, normele de bază ale relaţiilor intereuropene. „Conferinţa — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu —va trebui să ducă la afirmarea unor relaţii noi între state — întemeiate pe respectul deplin al independenţei şi suveranităţii naţionale, egalitate in drepturi, ne(Continuare în pag. a VI-a)