Scînteia, iunie 1973 (Anul 42, nr. 9526-9555)

1973-06-10 / nr. 9535

CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la întilnirea cu participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici, cu prilejul vizitării expoziţiei „125 de ani de la revoluţia din 1848 în " Stimaţi tovarăşi, Aş­ dori să încep — deşi sînteţi la sfîrşitul lucrărilor conferinţei , prin a vă adresa salutul şi felici­tările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat şi guvernului, ale mele personal, pentru încheie­rea cu succes a conferinţei pe ţară a Uniunii artiştilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea conferinţei. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem şi aici unele inovaţii, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziţii alcătuite de artiş­tii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la revoluţia din 1843. Cred că am făcut bine că am pro­cedat în felul acesta, deoarece, vi­zitând expoziţia, am putut căpăta o imagine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi realiza atunci cînd vă propuneţi să daţi expresie unor momente importante din istoria naţională, să înfăţişaţi eroismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă, pentru progres şi ci­vilizaţie a poporului nostru. Im­presia pe care mi-am format-o despre expoziţie este bună. Sunt înfăţişate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deo­sebite. Ceea ce constituie însă ca­racteristica generală a expoziţiei, caracteristică ce corespunde orien­tărilor date de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, este că, folosindu-se sti­luri şi maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conţinut menit să servească edu­cării poporului. Cred că această expoziţie a reuşit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). înţelegeţi că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în faţa tuturor celor care au expus aici, să exprim preferinţele mele. Pot spu­ne însă că, în general, atît ca o­­rientare, cit şi ca expresie artisti­că, mi-au plăcut mai toate lucră­rile. De aceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi artiştii plastici care au contribuit la realizarea ex­poziţiei, care au creat lucrări con­sacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sunt expuse aici — propunîndu-şi ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, şi să le urez succese şi mai mari în viitor. (A­­plauze puternice). Desigur, aşa cum se întâmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune începi să devii mai pretenţios. Aş putea spune că în această situaţie mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziţia pe care am văzut-o tot aci, cu cîţiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut paşi foarte mari, mai cu seamă în direcţia redării unui con­ţinut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aş dori să nu-mi luaţi în nume de rău dacă voi folosi momentul în­cheierii conferinţei dumneavoastră şi al deschiderii acestei minunate expoziţii pentru a-mi exprima do­rinţa, dorinţa conducerii noastre de partid, a întregului popor de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă şi artistică. Avem în faţă o serie de mari evenimente legate de istoria lup­tei revoluţionare a poporului nos­tru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naţionalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar şi pes­te un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine veni­te. Sper că vă veţi angaja să fa­ceţi ceva în această privinţă. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecţiei naţionale armate antifasciste. Aşteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniver­sare, cel puţin cu acelaşi succes ca şi la expoziţia prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de as­tăzi ale României socialiste, mun­ca de făurire a societăţii socialis­te multilateral dezvoltate, erois­mul cu care întregul popor înfăp­tuieşte politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate şi inepuizabile surse de inspiraţie. Sunt convins că vă veţi strădui să puneţi în valoare acest bogat material faptic, acest puternic en­tuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilităţi nelimitate de a realiza aceasta. In politica internaţională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obţin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între sta­te. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrări­le pregătitoare ale Conferinţei ge­­neral-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferinţa mi­niştrilor de externe, începe deci conferinţa pentru securitatea eu­ropeană. Acesta este un succes deosebit de important al naţiuni­lor europene — deci şi al naţiunii române — al tuturor naţiunilor lumii. Ar trebui să vă gîndiţi să daţi expresie prin arta dumnea­voastră şi acestor schimbări, nă­zuinţelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspi­raţie vă oferă viaţa. Am dori ca, aşa cum aţi reu­şit acum să prezentaţi în această expoziţie momente din trecutul mai îndepărtat al patriei noastre, să realizaţi în anii următori noi expoziţii în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieţii şi muncii sale, imaginea fe­lului în care se realizează pro­gramul partidului nostru. Totoda­tă, să redaţi succesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere şi pace pe plan internaţional. Sper că atît cei mai în vîrstă, cei de vîrstă mijlocie cit şi cei tineri — care s-au întrecut, aş putea spune, pentru a prezen­ta opere cît mai valoroase în a­­ceastă expoziţie — se vor lua în continuare la întrecere pentru a da poporului opere şi mai bune, şi mai valoroase, pentru a con­tribui şi pe această cale la ridi­carea nivelului de cultură al ma­selor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieţi mai bune pe pămîntul pa­triei noastre. Sunt convins că ne vom întâlni la noi expoziţii şi mai mari şi mai frumoase. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-aţi ales succes în îndrumarea activităţii de creaţie. Aceste succese depind de munca tuturor artiştilor plastici, de felul în care fiecare înţelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, într-adevăr, pe a­­cest drum vrea fiecare să mear­gă, în felul său, servind poporul, cauza socialismului şi păcii. (A­­plauze puternice, prelungite). . în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la revoluţia din 1848 în România“. Ea reprezintă un vi­brant omagiu pe care pictorii, sculptorii şi graficienii de pe în­treg cuprinsul ţării îl aduc glorioa­sei aniversări, marilor înaintaşi, celor ce au purtat steagul mişcării revoluţionare paşoptiste, luptând, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru li­bertate şi progres, pentru unitatea şi independenţa naţiunii române. La vernisaj au luat parte tova­răşii Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Emil Drăgănescu, Ja­nes Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Bur­tică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ionniţă, Va­­sile Patilineţ. De asemenea, erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Conferinţa naţio­nală a Uniunii artiştilor plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, critici de specialitate şi alţi oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea in sala expoziţiei, secretarul general al partidului este întâmpinat de Ion Jalea, preşedintele de onoare al Uniunii artiştilor plastici, Brăduţ Covaliu, preşedintele U.A.P., de membrii biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care, timp de trei zile, au dezbătut în cadrul conferinţei lor naţionale proble­mele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ţinut să fie pre­zenţi la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă primire tova­răşului Nicolae Ceauşescu, expri­­mîndu-şi satisfacţia, pentru pri­lejul de a se întâlni din nou cu conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt invitaţi să viziteze expo­ziţia, care are drept .,moto“ cu­vintele pline de semnificaţie rosti­te de secretarul general al parti­dului la recenta adunare populară de la Iaşi . „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la revoluţia de la 1848 din Ţările române, cel mai inart omagiu pe care-l putem a­­duce memoriei acelora care au ridicat şi ţinut sus, în acele vre­muri grele, steagul luptei pentru libertate naţională, pentru unitatea şi progresul patriei, este de a ne angaja cu toţii să muncim cu toată energia şi priceperea pentru în­făptuirea politicii interne şi ex­terne a partidului şi statului, pen­tru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in Româ­nia“. Ca o parte şi de alta a panoului unde este înscris citatul se află, intr-o simbolică alăturare, un grup sculptural reprezentând mai mulţi revoluţionari paşoptişti şi un bust, realizat in bronz, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Sunt parcurse sălile expoziţiei, care reuneşte circa 300 de lucrări, selecţionate din cele peste 1000 prezentate juriului. Numărul mare al exponatelor, valoarea lor ar­tistică şi educativă, tematica bo­gată ilustrează revelator largul şi viul ecou pe care aniversarea re­voluţiei de la 1848 l-a găsit in inima şi conştiinţa artiştilor din toate generaţiile — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi — care cinstesc memorabilul eveniment, una din paginile cele mai mişcătoare şi înălţătoare ale istoriei noastre, izvor de generoasă inspiraţie. Aşa cum o atestă aceste noi opere ale lor, ei duc mai de­parte tradiţia artei noastre plasti­ce în oglindirea principalelor mo­mente din trecutul de luptă eroic al poporului român, tradiţie strălu­cit reprezentată, în zilele fierbinţi ale lui ’48, de creatori patrioţi ca Ion Neguliei, I.D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revoluţie, care şi-au pus talentul în slujba marilor idealuri naţio­nale. Revoluţia de la 1848, pe care au slăvit-o, în decursul timpului, atâţia iluştri artişti, ne este înfăţi­şată astăzi in noi viziuni plastice, de pe poziţiile înaintate, militante, ale artei noastre socialiste. Expo­ziţia constituie, în fapt, o vastă frescă a acelui neuitat an revolu­ţionar, în sugestive imagini artis­tice, într-o mare diversitate de stiluri, sunt redate principalele mo­mente ale mişcării paşoptiste, ca­racterul ei unitar şi profund naţio­nal, este pusă în lumină înm­urirea deosebită pe care a avut-o asupra (Continuare în pag. a Ill-a) Vernisajul expoziţiei jubiliare PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI­ COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9535 Duminică 10 iunie 1973 6 PAGINI - 30 BANI BRAŞOV Autocamionul cu nr. de fabricaţie 310 000 Sîmbătă dimineaţa, de pe banda de montaj a Uzinei de autocamioane din Braşov a ieşit autocamionul cu numărul de fa­bricaţie 310 000. Acest succes obţinut în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen este dedicat de muncitorii întreprinderii ani­versării unui sfert de veac de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. Modernizarea continuă a pro­cesului tehnologic, introducerea de procedee moderne de lucru şi dezvoltarea din ultimii ani a uzinei au permis ca în pre­zent, la fiecare 6 minute, de pe banda de montaj general să plece în probe un autocamion. Capacitatea tehnică de azi a industriei româneşti construc­toare de autovehicule, posibili­tăţile sale largi de participare în comerţul mondial sunt de­monstrate şi de faptul că auto­camioanele purtând marca uzi­nei braşovene pot fi întâlnite in peste 40 de țări ale lumii. (Agerpres) Noi tipuri de laminate cu un mnait grad de prelucrare Industria siderurgică a pro­dus peste plan de la începutul anului mai mult de 46 000 tone laminate şi ţevi din oţel. Para­lel cu sporirea cantitativă a producţiei de metal, un accent deosebit s-a pus pe îmbunătăţi­rea structurii sortimentale, pe asimilarea de noi tipuri de la­minate şi ţevi cu un grad inart de prelucrare. Printre acestea figurează tabla laminată la rece din oţeluri de ambutisaj, tablă mijlocie şi groasă din noi mărci de oţeluri rezistente la tempe­raturi scăzute, bare trase pen­tru autoturisme şi autocamioane, ţevi laminate şi trase din oţeluri inoxidabile pentru industria pe­trolieră şi chimică. De asemenea, au fost luate în continuare măsuri vizînd îmbu­nătăţirea calităţii. Astfel, prin punerea în funcţiune la uzinele ..Republicat:—Bucureşti a unui cuptor cu vatră pentru trata­mente termice pe întreaga lun­gime a ţevilor, a unei prese hi­draulice de 1 300 atmosfere şi a instalaţiilor de control in flux, se obţin indicatorii prevăzuţi în normele internaţionale la pro­dusele tubulare, în vederea creş­terii competitivităţii lor pe pia­ţa externă. (Agerpres) Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare ale ambasadorilor Republicii Gabon Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pri­mit în ziua de 9 iunie a.c. pe Jean Finnin Ngondet, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Gabon în ţara noastră. (Cuvîntările in pagi­na a V-a). Republicii Peru în ziua de 9 iunie a.c., preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Enrique E. Laroza, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar al Republi­cii Peru în țara noastră. (Cuvîn­tările în pagina a V-a). Tovarăşul Nicolae Ceauşescu l - a primit pe preşedintele concernului „Gutehoffnungshütte“ din R. F. Germania Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pri­mit, la 9 iunie, pe dr. Dietrich von Menges, preşedintele concernului „Gutehoffnungshütte“ din R. F. Germania, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Ministe­rului Comerţului Exterior. La întrevedere au luat parte Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministrul comerţu­lui exterior, şi Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliu­lui de Stat. Oaspetele a fost însoţit de dr. Klaus von Menges, precum şi de Erwin Wickert, ambasadorul R. F. Germania la Bucureşti, şi dr. Volk­mar von Arnim, prim-secretar al ambasadei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cu oaspetele asupra u­­nor probleme privind colaborarea bilaterală în vederea constituirii de societăţi mixte de producţie şi des­facere, precum şi între uzine din ţara noastră şi întreprinderi din cadrul concernului „Gutehoff­nungshütte“, în domeniul indus­triei constructoare de maşini-u­­nelte şi grele, industriei chimice şi metalurgice. In acest context, s-a apreciat cu satisfacţie că există reale posibilităţi pentru realizarea unei cooperări largi, reciproc a­­vantajoase, în cadrul relaţiilor mul­tilaterale existente între România şi R. F. Germania. întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă cordială. Încheierea lucrarilor conferinţei NAŢIONALE A UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI Telegrama adresată conducerii partidului IN PAGINA A III-A UN SUCCES A CAUZEI PĂCII $I SECURITĂŢII POPOARELOR EUROPENE. • CONFIRMARE A POSIBILITĂŢII DE A SE INSTAURA NOI REIAŢII INTRE STATE • încheierea cu succes a consultărilor multilaterale de la Helsinki ilustrează cursul pozitiv, stimulează evoluţia spre securitate şi cooperare largă intre statele europene. O România a participat activ la crearea condiţiilor pentru realizarea securităţii europene, a adus o contribuţie de seamă la succesul reuniunii de la Helsinki. Opinia publică din ţara noastră a luat cunoştinţă cu adincă satisfacţie de încheierea cu succes a reuniunii multilaterale de la Helsinki, precum şi de conţinutul documentelor adop­tate. Rezultatul îmbucurător al acestei întilniri constă, în primul rînd, în acordul unanim de a fi convocată Conferinţa pentru securitate şi coo­perare în Europa la 3 iulie a. c. Obiectivul convocării conferinţei de securitate şi-a găsit astfel realizarea — aceasta constituind o mare victorie politică a cauzei păcii, un succes de seamă al popoarelor europene, al tu­turor forţelor politice şi statelor iu­bitoare de pace de pe continent. Se cuvine a fi evocat acel moment memorabil din iulie 1966, cind sta­tele socialiste europene, în cunoscuta Declaraţie de la Bucureşti, preconi­­zînd un amplu program pentru în­făptuirea unei securităţi trainice în Europa, au emis, pentru prima oară, ideea unei conferinţe general-euro­­pene. Nu puţini au fost, atunci şi in perioada următoare, acei care au pri­mit această idee cu scepticism şi considerau convocarea conferinţei europene ca o propunere utopică. Dar evoluţia evenimentelor, încunu­nată prin hotărîrea adoptată la Hel­sinki, a confirmat forţa şi vitalitatea acestui deziderat al tuturor popoare­lor continentului, realismul propune­rii prezentate de tarile socialiste, faptul că aceasta răspunde cerinţelor mersului inainte al istoriei, necesită­ţilor dezvoltării sociale şi întăririi păcii pe continentul european. E adevărat, de la propunere la concretizare a trebuit să fie străbă­tut un drum lung şi, aşa cum se ştie, nu lipsit de dificultăţi. Cei şapte ani care au trecut de atunci au fost ani de eforturi stăruitoare din partea statelor socialiste, a celorlalte state iubitoare de pace, care s-au con­cretizat în numeroase iniţiative şi propuneri, intr-un amplu dia­log la scara întregului continent, ex­primat in forme variate — declaraţii guvernamentale, conferinţe, reuniuni ale organizaţiilor obşteşti, forumuri naţionale şi internaţionale. Un rol hotărîtor în acest proces l-au avut lupta popoarelor, activitatea mereu mai energică desfăşurată de forţele sociale înaintate, democratice, masele largi populare, parlamentele, parti­dele politice şi opinia publică progresistă care, animate de nă­zuinţa asigurării păcii, au sprijinit cu fermitate obiectivul convocării conferinţei general-europene. An de an, obiectivul securităţii, dezi­deratul convocării conferinţei şi-au cucerit o mai largă popularitate, au sprijin de masă tot mai puternic. Convocarea conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, conţinutul ordinii de zi, ideile con­semnate în documentul publicat ieri, intr-un cuvînt, succesul consultă­rilor multilaterale reprezintă tot atâtea motive de satisfacţie pen­tru poporul român. Cronica aces­tor ani a consemnat, la foc de frunte, în contextul eforturilor pen­tru organizarea conferinţei gene­ral-europene, contribuţia amplă şi valoroasă pe care au adus-o, pe mul­tiple planuri, partidul şi statul nos­tru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa cum este cunoscut,­­ România socialistă concepe securita­tea ca un sistem de relaţii noi, de­mocratice între toate statele europe­ne, pornind de la premisa că aceasta nu este îndreptată împotriva nici unui alt stat. Cu consecvenţă şi neobosită energie ţara noastră a militat pen­tru pregătirea temeinică, convocarea şi asigurarea succesului conferinţei europene, prezentând în acest scop idei şi propuneri constructive, de o largă audienţă. Totodată, ţara noastră a adus o contribuţie practică însemnată la pro­cesul destinderii pe continent prin activitatea intensă de normalizare a raporturilor politico-diplomatice, de dezvoltare a relaţiilor econo­mice cu toate statele europene. Au avut loc numeroase contacte ale conducerii de partid şi de stat cu factorii de răspundere din cvasi-unanimitatea ţărilor europene ; în cadrul acestora problemele secu­rităţii europene au fost situate la loc central. Afirmarea cu fiecare dintre aceste prilejuri a principiilor noi de relaţii inter-statale, consacra­rea lor în declaraţii solemne şi in alte documente comune, au contri­buit la cristalizarea şi evidenţierea internaţională a principiilor re­cunoscute acum ca formînd cheia de boltă a securităţii, normele de bază ale relaţiilor intereuropene. „Confe­rinţa — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu —va trebui să ducă la a­­firmarea unor relaţii noi între sta­te — întemeiate pe respectul deplin al independenţei şi suveranităţii na­ţionale, egalitate in drepturi, ne­(Continuare în pag. a VI-a)

Next