Scînteia, iulie 1973 (Anul 42, nr. 9556-9586)
1973-07-01 / nr. 9556
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Cadou „de la tata“? Nu de mult, conducerea cooperativei agricole de producţie din comuna Dobra, judeţul Mehedinţi, a cumpărat un autoturism. De atunci, organele de miliţie au întilnit maşina respectivă pe la tot felul de petreceri organizate prin satele vecine. Şi, de fiecare dată, condusă de aceeaşi veselă persoană , Gheorghe Ghealdir, fiul preşedintelui cooperativei agricole de producţie. Un cadou „de la tata" ? Din cite se vede, cam aşa ceva. Cine sparge petrecerea ! Alo, alo! Intraţi pe circuit La Piteşti a fost extinsă considerabil reţeaua telefonică. Odată cu aceasta însă, în chip surprinzător, pe circuitele telefonice au apărut tot soiul de deranjamente. Numerele nou introduse cu cifra 3 în faţă sunt aproape imposibil de format. In plus, vechea carte a devenit total depăşită. Drept urmare, pe firul ce duce la 03, pentru a afla numărul dorit, s-a creat o aglomerație atît de mare, incit acest serviciu este practic inaccesibil pentru abonaţi. Alo, alo ! Intraţi pe circuit. Atacat de lupoaică într-una din zilele trecute, pe cind păştea ciurda de vite a cooperativei agricole Porumbacu de Sus (Sibiu), Gheorghe Axente s-a trezit atacat pe la spate de o lupoaică. Deşi luat prin surprindere, Gh. A. a început o luptă înverşunată cu fiara dezlănţuită, reuşind in cele din urmă să o alunge si să-şi salveze viata. Internat in spital, el este acum in afara oricărui pericol. După numai 12 ore de la această intimplare, o echipă de vinători, dind de urma lupoaicei, a pus capăt definitiv luptei. Salut imprudent pe două roţi Mergând Cu bicicleta pe şoseaua Braşov — Sibiu, B. Zaharia din oraşul Făgăraş s-a întilnit la un moment dat cu un cunoscut de-al său, care circula cu motocicleta. Zărindu-1, B. Z. a ridicat mina de pe ghidon In chip de salut. In clipa următoare însă, bicicleta s-a îndreptat brusc spre mijlocul şoselei, ieşind In fata unui autoturism. Accidentul n-a mai putut fi evitat. Lovit de autoturism, B. Z. a fost internat in stare gravă la spital. Nu oricărui călător îi sade bine cu drumul Plecaţi fără adresă, tinerii Gavrilă Chivăran din satul Agrişul Mic, comuna Bale (Bihor), Ion Chiriţă din Petroşani, str. Jiului, bloc 1 A, Ion Ilie şi Nicolae Marin din Piteşti, bulevardul Republicii nr. 47, şi, respectiv, strada Războieni bloc C 1, au hotărit, nu demult, să facă împreună un voiaj prin ţari. Au colindat prin mai multe oraşe, „colecţionând“ tot felul de „amintiri“ din care voiau să trăiască pe picior mare. Intr-una din zilele trecute au poposit cu astfel de intenta in localităţile Zimandul Nou ti Felnac din judeţul Arad. In urma unei spargeri la un magazin al cooperaţiei de consum, organele de miliţie le-au întrerupt „voiajul", indreptindu-i pe toţi patru spre o adresă de lungi durată. 300 000 de melci Muzeul Brukerethal din Sibiu a intrat de curînd în posesia unei importante colecţii, care cuprinde peste 300 000 de melci şi spoici din întreaga lume. Multe din aceste exemplare simt de o excepţională valoare ştiinţifică. Compartimentul speciei Alapít, de exemplu, care numără 70 000 de exemplare, este considerat „unicat" la noi în ţară. Noua colecţie reprezintă un veritabil punct de atracţie pentru vizitatori. Rubrică redactată de Dumitru TIHCOB Gheorghe DAVID şi corespondenţii ..Scînteii* I____________________ RITMUL SECERIŞULUI cu fiecare zi tot mai intens Pe aproape un milion şi jumătate , a doua recoltă! O recoltă în plus pe aproape un milion şi jumătate de hectare ! Cită certitudine avem că pe aceeaşi suprafaţă de teren unde acum se seceră orzul şi griul va creşte o nouă recoltă în cele cîteva luni din vara şi toamna acestui an ? Cel mai concret argument este că, anul trecut, din culturile succesive însămînţate după recoltarea păioaselor s-au obţinut peste două milioane de tone nutreţuri verzi. In unele unităţi agricole şi chiar judeţe întregi, culturile succesive au contribuit la echilibrarea balanţei furajere. In întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole din judeţul Brăila s-au obţinut peste 10 000 kg porumb siloz la hectar de pe o suprafaţă de 18 000 hectare însămînţate imediat după secerişul păioaselor. Intr-o altă zonă a ţării, în judeţul Arad, de pe 11 200 ha culturi succesive s-au obţinut 7150 kg masă verde la hectar, iar în judeţul Timiş — 8 000 kg la hectar, de pe 12 500 ha. Sunt argumente pentru realizarea integrală a planului de însămînţare a culturilor succesive, aplicarea riguroasă a fiecărui element al tehnologiei acestor culturi. Ploile căzute în ultimul timp au creat condiţii excepţionale pentru răsărirea şi dezvoltarea plantelor care se însăminţează acum. Aceste condiţii trebuie folosite din plin : in fiecare unitate agricolă trebuie să se realizeze suprafeţele prevăzute a se însămînţa cu culturi succesive. Acum, important este să se organizeze bine munca, lucrările să se desfăşoare în flux continuu, astfel incit de la seceriş pină la pregătirea terenului şi semănat să nu treacă mai mult de 3—4 zile. De rapiditatea cu care se acţionează acum depinde, intr-o măsură hotăritoare, obţinerea unei recolte bogate. Ţinînd seama de această cerinţă, în cadrul programului de măsuri privind campania agricolă de vară, Comitetul judeţean de partid Buzău a iniţiat o serie de acţiuni pentru generalizarea unor practici avantajoase ; organizarea echipelor de mecanizatori pentru munca în două schimburi, asigurarea mijloacelor necesare transportului operativ al paielor pentru a elibera terenul și a da cale liberă tractoarelor la arat și semănat. S-a stabilit ca primele terenuri eliberate de orz să fie semănate cu legume şi porumb din hibrizii timpurii şi extratimpurii pentru boabe, iar în continuare — porumbul pentru siloz şi masă verde. Asemenea măsuri au fost luate şi In judeţele Brăila, Dolj, Ilfov. In unele unităţi agricole din sudul ţării au fost semănate primele sute de hectare cu culturi duble. Evident, este prematur să desprindem concluzii asupra desfășurării acestei lucrări care urmează să se execute mai intens pe măsură ce avansează recoltatul. Ceea ce vrem să subliniem este necesitatea corelării cit mai judicioase a lucrărilor pentru executarea concomitentă a secerişului şi semănatului. O atenţie specială trebuie acordată insăminţării porumbului pentru siloz şi masă verde în vederea echilibrării balanţei furajere in I.A.S. şi cooperativele agricole, cit şi pentru sporirea resurselor de nutreţuri necesare animalelor aparţinind membrilor cooperatori. Odată cu intensificarea recoltatului,, organele de partid şi agricole, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole să acorde toată atenţia realizării zi de zi a planului de însămînţare a culturilor succesive, să vegheze permanent asupra calităţii lucrărilor pentru a obţine recolte bogate. Bărăgan. Lanurile de orz şi griu, galbene, aurii contrastează cu verdele inchis, sănătos al porumbului şi florii-soarelui. Din loc in loc, combinele spintecă lanurile, plugurile răstoarnă pământul negru, reavăn, tocmai bun pentru a primi o a doua cultură. Un lucru curios : îndată ce treci de Lehliu şi pătrunzi pe meleagurile Ialomiţei, orzul şi griul sunt mai verzi. La I.A.S. Lehliu ţi se spune : mai aşteptăm o zi, două să scadă umiditatea boabelor. Nu putem livra orzul aşa. Acelaşi lucru il aflăm şi la cooperativa agricolă Dor Mărunt. Explicabil. In această zonă, de ciţiva ani, apa freatică este mai la suprafaţă. Nu-i rău, dar coacerea cerealelor este intirziată. Iată de ce zăbovesc printre cei care recoltează de zor in unităţile agricole situate în platforma Fundulea. Aici s-a dat de altfel pentru prima dată în judeţul Ilfov semnalul începerii secerişului pe cele 140 000 ha cultivate cu cereale năioase. Parcelele geometrice ale cîmpurilor experimentale ale Institutului de la Fundulea sunt mărginite de lanurile întinse — sectorul de producţie — unde se produc seminţe din liniile valoroase. Lanurile de orz se diminuează văzînd cu ochii : combinele se învirt împrejurul lor pînă nu mai rămine decit miriştea. Boabele sînt descărcate repede în silozul institutului, iar paiele n-au timp să stea pe jos , balotate string, sint scoase de pe terenul pe care intră tractoarele şi-l ară pentru a fi însămînţat din nou. La o margine de tarla de floarea-soarelui — un grup de oameni , sint specialişti din unităţile agricole producătoare de sămînţă. Dr. Viorel Vrinceanu, creatorul hibrizilor de floarea-soarelui — prima realizare de acest fel pe plan mondial — le explică tehnica producerii seminţei. Mai încolo, un cimp de gălbenele şi de nalbă — plante medicinale deosebit de valoroase — sunt tocmai in „campania de recoltare“. Culegători sunt elevii şcolii din sat care fac aici o muncă plăcută, instructivă şi care, în acelaşi timp, este şi retribuită. Un popas pe terenurile întreprinderii agricole de stat Belciugateie. Şeful fermei nr. 4, ing. Hie Streja, privea lanul de orz. In curînd s-a ridicat rouă şi a dat semnalul : pot porni combinele. A plecat primul mecanizatorul Mihai Răcaru. Aveam să aflu de ce-i atlt de grăbit. Vrea să se menţină pe primul loc in întrecerea desfăşurată acum în campania lucrărilor agricole de vară, în ziua de miercuri, 27 iunie, a strîns cu combina „Gloria“ 40 de tone, iar joi — 43 tone. Satisfacţie morală, deoarece l-au aplaudat colegii lui de muncă, dar şi materială. Seara, de fiecare dată, a primit premiul de o sută de lei. Opreşte pentru o clipă combina pentru a răspunde la întrebarea reporterului : cum ai reuşit ? „Vedeţi, munca a fost bine organizată, lucrăm grupat, pe tarlale, combina merge bine, iar noi, mecanizatorii, ne străduim...“. Da, se străduiesc mecanizatorii şi dovada a rezultat nu numai din premiile acordate, ci şi din altceva : au reuşit să recolteze mai mult decit aia capacitatea de transport. I-am lăsat pe mecanizatorii de la Belciugateie să-şi arate, pe mai departe, măiestria la recoltat şi am pornit pe urma camioanelor care transportau recolta pină la baza de la Săruleşti. In drum, şirul autocamioanelor se îngroşa cu cele venite din alte unităţi agricole. La baza de recepţie Săruleşti, camioanele încărcate intrau pe o parte, erau cintărite, descărcau şi treceau din nou pe alt cîntar pentru a le face tara. „La noi, Întreaga operaţie — cîntărire, descărcat şi luat tara — nu durează decit un minut de fiecare camion, spunea tov. Dan Ion, şeful bazei. Putem primi cite 300 tone zilnic, dar vin multe camioane o dată, ceea ce duce la intirziere. Orzul de la I.A.S. Belciugateie trebuia livrat în altă parte, la fabricile de nutreţuri combinate, dar sunt prea departe şi atunci au apelat la noi“. Mecanizatorii sunt hotărâţi să muncească înzecit. Am poposit la secţia Magureni a S.M.A. Săruleşti. Combinele erau gata să intre în lan. Mecanizatorii noştri, în 12 zile, vor termina secerişul — ne spunea tov. Alex. Buturugă, inginer de sector, întrecerea a fost pusă la punct pînă in cele mai mici amănunte, directorul a scos din bancă banii necesari pentru plata premiilor. Mecanizatorii se gindesc că banii aceştia ii şi au un buzunar, deoarece fiecare ştie cit călanul, unde va lucra şi cite cereale poate strînge pe zi. Recoltarea se intensifică, acum atenţie la transport şi la preluarea produselor. Aceasta este problema cu care se vor confrunta, în zilele care urmează, lucrătorii de pe ogoarele judeţului Ilfov. Ion HERTEG - EXAMENE SEVERE IN BĂRĂGAN ...Şi-am părâsit sala de judecată Dentistul Gheorghe Brăilescu şi medicul stomatolog Nicolae Ardeleanu au fost trimişi în judecată sub învinuirea de luare de mită. Spicuim din rechizitoriul procuraturii : „Pe timpul rii au funcţionat la Centrul stomatologic al cooperaţiei meşteşugăreşti din Bucureşti, inculpaţii au pretins şi au primit de la pacienţi diferite sume de bani, necuvenite, sub pretextul că din aceste sume urmează să-i „atenţioneze" şi pe tehnicienii dentari, pentru ca să le urgenteze lucrările sau să fie de bună calitate. Adeseori cei doi le spuneau pacienților că dacă ar fi mers la alte centre, l-ar fi costat mai mult, lăsîndu-i să înțeleagă că le-au făcut favoruri prin încadrarea lucrărilor la tarife inferioare...“. Onorată instanță, în parte recunosc că am primit de la martora Maria C. suma de 600 de lei, dar în nici un caz 800, cum pretinde dumneaei ! — declară Gh. Brâilescu. — In declarația dată la procuratură... — A, da, am declarat că am primit 800 lei, deoarece mi s-a părut că procurorul era cam sever... — Onorată instanță, nu ştiu ce a făcut Brăilescu, dar în orice caz eu nu recunosc învinuirile ce mi se aduc, susţine sus şi tare N. Ardeleanu. — Foştii dumneavoastră pacienţi sunt de altă părere. — Mă rog, aşa, „mici atenţii“, drept mulţumire pentru că le executam lucrarea... — Nu primeaţi salariu pentru lucrările executate ? — Ba da, dar mi-era jenă să-i refuz... Mai departe ni s-a făcut și nouă jenă să mai ascultăm „pledoariile" celor doi. Am părăsit sala de judecată... Martorul scăpase din vedere... Judecătoria sectorului 8, completul I. Pe rol, un proces de divorț. La bară, în calitate de martor, o colegă a reclamantei. Dă relații despre comportarea soţului pirat , nu prea dădea bani In casă, nu se îngrijea de copil şi... — Nu-1 mai interesează deloc căanica, conchide cu un aer atotştiutor martora. — De unde cunoaşteţi acest lucru 7 — întreabă magistratul. — Păi cum, dacă are legături cu o altă femeie 7 — Ştiţi sigur 7 — Sigur ! Doar locuiesc »«îndoi împreună. — Şi unde locuiesc 7 — Asta n-aş putea să vă spun... — Atunci de unde ştiţi că stau împreună 7 — 7 ...N-a mai răspuns nimic. „Scăpase“ din vedere că depoziţia de martor nu este o simplă Înşiruire a unor lucruri cit de cit verosimile, ci o probă care se cere riguros confirmată de realitate. Altfel, că In cazul de faţă, nu este decit o încercare echivocă, sortită eşecului. Dacă cumva nu ţinteşti ca singura probă pe care o aduci în instanţă să fie ...lipsa de probitate cetăţenească ! Nu-i mai convenea contul final Intr-o dimineaţă, ceva mai demult, s-a constatat că magazinul cooperativei de consum din Moviliţa, judeţul Ilfov, fusese „vizitat“ peste noapte de un musafir nepoftit. — Hoţii, ne-au prădat hoţii ! — se văita de mama focului Dumitru Alexandru, gestionarul. Cine ştie ce pagube au făcut in gestiunea mea. Să se facă cercetări — cerea el sus şi tare — şi să fie prinşi vinovaţii Să fie puşi să plătească tot ce lipseşte ! ...Sigiliu, inventar, numărători obiect cu obiect, socoteli... Dar, odată cu prinderea vinovatului (Dragomir Stancu) şi clarificarea lucrurilor — surpriză ! Să nu fi ştiut D. Alexandru că avea şi el nişte lipsuri in gestiune 7 Fiindcă inventarul a dovedit clar : o pagubă de 9 689 lei. Hoţul furase şi el, nimic de zi*, dar totul — stabilit cu precizie — nu valora decit 2 480 lei Restul 7 — Onorată instanţă, de ce să mi se impute rhie această pagubă ? Eu doar n-am mai intrat in magazin după sigilarea lui ! Aşa susţinea D.A. in faţa instanţei, uitind, chipurile, că el insuşi participase şi la sigilare, şi la Inventar, cerind să se facă socoteala bănuţ cu bănuţ. Acum insă socoteala nu-i mai convenea : se străduia s-o scalde, trecind în contul furtului şi propria-i lipsă. Fără succes , judecind recursul, Tribunalul judeţean Ilfov a menţinut hotărirea primei instanţe şi ca atare este bun de plată. Şi tot aşa, bănuţ cu bănuţ ! Modesta lui „contribuţie“ — De unde aţi avut un asemenea stoc de ţigări străine ? — Păi am declarat și la procuratură : le-am cumpărat de la Victor Udrescu, zis Şoptică. Așa că nu se poate ca pentru asta să fiu acuzat de speculă !... — Va să zică cele... 500 de pachete le-aţi achiziţionat doar pentru consumul dumneavoastră 7 — Pentru mine 7 ! Nici nu sunt fumător. — Atunci 7 — Pentru clienţii restaurantului unde lucram. — Aveaţi voie să vindeti ţigări in local 7 — Nu, însă am vrut să aduc şi eu o contribuţie la... Îndeplinirea planului de desfacere al unităţii. (Din apărările inculpatului Ion Moldovan, fost portar la restaurantul „Berlin“, trimis in judecată pentru speculă. Dosar nr. 1702/1973. Judecătoria sectorului 1). Din caietul grefierului „Este adevărat că in urmă cu 13—14 ani am locuit în Oradea împreună cu L.I. Acuma nu mai știu precis, dar parcă-mi amintesc că in certificatul de naștere al fiicei mele, cu care de altfel mă văd foarte rar, el este trecut ca tată...“ (Din declaraţia Anei B., dintr-un dosar soluţionat de Judecătoria Arad). „Subsemnatul Corneliu Onescu declar pe propria mea răspundere că nu-l cunosc pe reclamant. De asemenea, mai declar că în seara respectivă i-am cerut reclamantului ceasul de la mină si banii care-i avea in buzunar, dar vreau sa precizez că n-am fost violent și nici nu i-am luat aceste obiecte cu scopul de a-1 jefui, ci doar pentru ca sâ fiu eu mai sigur că a doua zi o să mă caute să mai stăm de vorbă“. (Din dezbaterile dosarului nr. 2253/ 1673 aflat pe rol la Judecătoria sectorului 8). „Eu, onorat tribunal, văzînd că vecinul meu trece pe hol, mi-a fost teamă că o să vină in bucătărie să mă insulte şi deci fiind în legitimă apărare, am luat o oală de pe foc, am ieşit pe hol şi am aruncat conţinutul de ciorbă în direcţia victimei..." (Declaraţia Margaretei Brăngulescu, din Bucureşti Dosar nr. 1637/1973, soluţionat de Secţia a II-a penală a Tribunalului Capitalei. Emil MARINACHE Dinu POPESCU UN CIŞTIGATOR AL ÎNTRECERII DINTRE MECANIZATORI Mihai Răcaru, de la ferma nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Belciugateie, judeţul Ilfov, a recoltat în primele două zile 83 tone cu orz, situîndu-se astfel pe primul loc în întrecerea desfăşurată între Combina „Gloria" înaintează în lanul de orz , la I.A.S. Belciug atelitarea acestei culturi se apropie de sfîrșit mecanizatori recol-La S.M.A. Sărulești, combinele sînt verificate cu grijă înainte de a fi trimise în lanuri SCINTEIA - duminică 1 iulie 1973 AGENDĂ CETĂŢENEASCĂ 414 apartamente peste plan Constructorii de locuinţe din Iaşi, care au de executat in acest an 3 350 de apartamente, desfăşoară o largă Întrecere in cinstea zilei de 23 August. Astfel, ei au reuşit să realizeze pină în prezent 1614 apartamente, depăşind planul semestrului I cu 414 apartamente. In prezent, pe fiecare şantier şi îndeosebi in zonele „Podu Roşu“ şi „Alexandru cel Bun“ — cel mai nou şi mai mare cartier aflat în construcţie la Iaşi — se lucrează cu spor pentru a se putea preda „la cheie“ noi locuinţe pentru cetăţeni. Numai în cartierul „Alexandru cel Bun“ se află in execuţie 1640 apartamente, unele din ele in stadii avansate faţă de grafic. Manole CORCACI corespondentul „Scînteii“ Orăşelul de la cota 1700 In munţii Căliman, pe un platou înconjurat de brazi, a apărut o nouă aşezare alpină, care întrece în altitudine Predealul. Este vorba de orăşelul muncitoresc Călimani, situat la cota 1 700, unde, pină acum, au şi fost construite primele 9 blocuri pentru cazarea a peste 800 de mineri. Tot aici au fost înălţate o cantină cu 300 de locuri şi un complex comercial, aflat acum in finisaj. De asemenea, in prezent se execută lucrările pentru definitivarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a început construcţia unui nou bloc cu 21 de garsoniere. Ion MANEA corespondentul .Sdnferi* O poveste cu... poveştile pa disc „Am vrut să dăruiesc nepoţelului meu cîteva discuri cu basme. Dar, deşi am umblat pe la toate magazinele din Ploieşti, n-am găsit nici unul. De ce nu ne scuteşte comerţul, pe noi bunicii, să tot spunem mereu nişte poveşti pe care nu prea le mai ţinem minte ?“ Am căutat răspuns la Întrebarea cititorului nostru. Responsabilii comerţului ploieştean ne-au declarat că o asemenea marfă nu se află prin depozite. De ce ? Nu se imprimă la „Electrecord“ sau comercianţii din Ploieşti nu se interesează de ele ? Mergind pe firul problemei, am aflat că „Electrecordul“ a înregistrat peste 50 de basme din folclorul românesc şi străin, din poveştile lui Creangă, Andersen, Ispirescu, Delavrancea şi alţi povestitori. Atunci de ce nu se găsesc discuri cu basme la Ploieşti ? — Pentru că, ne explică directorul întreprinderii respective, Teodor Cartiş, reprezentanţii comerţului din Ploieşti nu vor asemenea discuri sau le acceptă doar în cantităţi mici. Oare de ce nu le-or fi plăcind tovarăşilor de la I.C.R.M.Prahova poveştile 7 Constantin CAPRARU corespondentul „Scînteii" Modernizări comerciale în satele aradene U.J.C.C. Arad a deschis recent 5 noi unităţi comerciale, intre care 3 magazine alimentare cu linie de autoservire in localităţile Moneasa, Apateu, Turnu şi 2 cofetării la Nădab şi Fintinele. Au fost, totodată, date in folosinţă noile construcţii ale magazinelor nealimentare din Curtici (cu etaj), Cicir şi Moneasa, iar un număr de 22 unităţi comerciale au fost modernizate. In urma acestor măsuri, volumul de mărfuri vîndute de la Începutul anului populaţiei din mediul sătesc, prin aceste unităţi, a crescut cu 8,5 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pînă la sfirşitul anului vor mai fi modernizate încă 46 unităţi şi vor fi date in folosinţă noi construcţii, cum sunt cele ale magazinelor universale cu etaj din comunele Hălmagiu şi Săvîrşin şi a complexului comercial din oraşul Pincota. Cit priveşte lărgirea şi diversificarea reţelei de unităţi prestatoare de servicii, de la începutul anului U.J.C.C. Arad a luat măsuri pentru înfiinţarea a încă 26 de unităţi, printre care atelierele de ceasornicărie, croitorie şi tricotaje din Vinga, secţiile : mecanică la Frumuşeni, zidari-zugravi la Vladimirescu, tîmplărie la Dorobanţi, artizanat in lemn la Lipova, tapiţerie la Semlac şi Pincota, electromecanică la Savirşin. C. SIMION corespondentul „Scînteii* Creşe şi grădiniţe pentru copii In oraşul Fălticeni a fost dată de curind in folosinţă o grădiniţă de copii cu orar normal de funcţionare, de care beneficiază în primul rînd copiii filatoarelor din localitate. De menţionat că, pînă la sfirşitul acestui an, conform programului de investiţii, se vor mai construi pentru copiii oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile judeţului Suceava , o creşă cu o capacitate de 100 de locuri in orasul Cimpulung Moldovenesc, un local similar la Vatra Dornei si un altul cu 120 de locuri în municipiul Suceava. Gh. PARASCAN corespondentul „Scînteii*