Scînteia, septembrie 1973 (Anul 42, nr. 9617-9646)
1973-09-01 / nr. 9617
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9617 Sîmbătă 1 septembrie 1973 6 PAGINI - 30 BANI IN ZIARUL DE AZI: • Spre o creştere a aportului Băncii de investiții în buna gospodărire a fondurilor destinate dezvoltării economico-sociale a tării ? NU, RISIPEI • Cereţi şi vom publica : NOUTĂŢI DIN ÎNVÂŢĂMÎNT • Nici un cămin cultural, nici un club fără activitate permanentă, strîns legată de preocupările oamenilor muncii VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU IN CUBA continuă sub auspiciile prieteniei, solidarităţii şi colaborării frăţeşti româno-cubaneze Contacte edificatoare cu realizările ţării gazdă, convorbiri rodnice, amplu schimb de păreri între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro Ieri un program bogat şi divers La Moncada şi Siboney - elogiu eroilor poporului cubanez 50000 de participanţi la mitingul de la Fabrica de ciment din Santiago de Cuba Mulţumiri emoţionante pentru mesajul de prietenie din partea poporului român Provinţia Oriente se înfăţişează solilor României ca trecutul de glorie revoluţionară, cu înfăptuirile prezentului socialist Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi celelalte persoane oficiale române, au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată în extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo", conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie. Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al comitetului provincial de partid, precum și de Haydée Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spaniolă : „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cubaneze iau loc în maşini deschise, îndreptîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment şi încălţăminte, de textile şi produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condiţii naturale deosebit de prielnice, ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui José Marti, „apostolul revoluţiei“, căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este oraşul unde, într-o dimineaţă de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor anunţa lumii începutul insurecţiei naţionale cubaneze, încununată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a oraşului — adevărat simbol al asupririi şi violenţei, era socotită cetatea inexpugnabilă a zbirilor regimului de tiranie al lui Batista, aici erau instruite şi găzduite unităţile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri şi înflăcăraţi revoluţionari, în frunte cu Fidel Castro şi din care făceau parte, printre alţii, Raul Castro şi Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reuşit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanţi mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santamaria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această acţiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, aşa cum credeau exponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispariţie. De aici, de la Moncada, flacăra mişcării insurecţionale a fost reaprinsă în Sierra Maestra Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverşunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripţie scrisă cu litere uriaşe : „Cazarmă transformată în şcoală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul şcolar „26 Iulie“, unde au venit să înveţe carte in primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluţionară şi, alături de ei, foştii combatanţi, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a minui cu acelaşi elan revoluţionar uneltele construcţiei socialiste, tot aşa cum au fost mînuite armele insurecţiei. La intrarea în complexul şcolar are loc o emoţionantă ceremonie O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeţilor în numele tuturor copiilor care învaţă aici. „Cunoaştem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea — ca şi marile succese în dezvoltarea economică şi socială realizate de dumneavoastră după angajarea Româniepe drumul socialismului. In acest an, a celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada, asalt întreprins de un grup de curajoşi tineri conduşi de iubitul nostru conducător, comandantul Fidel Castro, pionierii din Cuba de astăzi şi întregul nostru popor şi-au intensificat eforturile pentru a obţine succese şi mai mari, asigurind înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmiteţi un salut călduros pionierilor din ţara dumneavoastră şi vă dorim şedere plăcută în oraşul nostru“. De tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro şi de ceilalţi tovarăşi români şi cubanezi se apropie un grup de pionieri, prinzîndu-le de gît eşarfele de culoare alb şi albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare se vizitează muzeul care a fost amenajat într-o (Continuare în pag. a IIl-a) Conducătorii României şi Cubei sînt salutaţi cu entuziasm pretutindeni pe traseele istoricei vizite W mmmm 0vUIU m JrHi' CORESPONDENȚII „SCÎNTEII“ TRANSMIT: • După o muncă tenace, de aproape doi ani, brigada minerului Mihai Ciobanu, de la mina Muncel, judeţul HUNEDOARA, a reuşit să străpungă galeria săpată în adincurile acestei zone miniere — pe o lungime de 3 km — care face legătura între sectorul Silişte şi orizontul Maria-vest al minei. • In cel mai tinăr şi mai modern cartier al oraşului SLATINA — Crişan II - acolo unde se construiesc blocuri cu 11 niveluri, au fost date în folosinţă noi apartamente şi edificii socialculturale. De la Începutul anului şi pină acum aici au fost date In folosinţă 572 apartamente cu 2, 3 şi 4 camere, toate confort I. Zilele acestea, alţi locatari se mută în casă nouă in blocurile GA—6 şi GA—11B, cu cite 66 de apartamente fiecare. Totodată, s-a dat în folosinţă un complex comercial. • întreprinderea de prelucrare a lemnului din VASLUI a lansat recent o chemare la întrecere adresată tuturor unităţilor economice din judeţ. Scopul acestei chemări: sporirea contribuţiei întreprinderilor economice la realizarea cincinalului înainte de termen. Din programul chemării spicuim: realizarea principalilor indicatori sub deviza „Totul pentru calitate“, economisirea materiilor prime şi materialelor, întreţinerea utilajelor şi spaţiilor de producţie sub lozinca „Ne caracterizează ordinea, curăţenia şi disciplina“, îmbunătăţirea muncii politicoeducative de la om la om etc. • Pescarii de la Jurilovca, judeţul TULCEA, au reuşit să închidă calea de legătură de la Periboina, dintre complexul Razelm—Sinoe şi Marea Neagră (o ruptură lată de 509 m, cu o adincime ce varia între 2 şi 4 metri), prin care evadau anual milioane de pui de şalău, crap şi plătică, distruşi apoi de apa sărată a mării. Pentru realizarea într-o perioadă relativ scurtă a acestei lucrări s-au folosit circa 1 300 piloţi din lemn, 1 600 ml leţuri, 600 ml contrafise, 4 200 şipci de gard împletite cu sirmă şi peste 1 000 tone piatră. Efectele ? Se vor reţine in lacul Sinoe circa 10 vagoane chefal, cambulă şi rizeafcă, sute de milioane de puieţi de şalău, crap şi plătică. • In municipiul ALBA IULIA, în apropierea gării C.F.R. şi a autogării a fost dat în folosinţă un bazar al cooperaţiei de consum care cuprinde unităţi de confecţii, încălţăminte, mercerie, articole de menaj si electrice, papetărie. Tot aici — notăm aceasta Îndeosebi pentru călători — funcţionează un restaurant cu autoservire. • In vederea evitării aglomerării in preajma deschiderii anului şcolar, Centrul de librării CRAIOVA a Început distribuirea manualelor pentru şcolile de pe cuprinsul judeţului Dolj. Operaţiunea se va Încheia pină la data de 6 septembrie a.c. Numai in municipiul Craiova se vor distribui manuale şcolare a căror valoare depăşeşte suma de 1 200 000 lei. • La Fabrica de zuihăr din Bucecea, judeţul BOTOŞANI, a început noua campanie de prelucrare a sfeclei. Spre deosebire de anii anteriori, cind in primele săptămini se prelucra sfeclă adusă din judeţele din sud, la data aceasta materia primă este asigurată de unităţile agricole din apropiere. • In comuna Iveşti, judeţul VASLUI, cu oameni harnici şi buni gospodari, au fost date în folosinţă o baie comunală, o brutărie, un restaurant şi o secţie de prestări servicii către populaţie şi a fost extinsă reţeaua de apă potabilă. La realizarea acestor obiective cetăţenii au prestat mii de ore de muncă voluntar-patriotică, reuşind să economisească circa 400 000 lei. Din judeţul CARAŞSEVERIN se vor da în folosinţă, în aceste zile, noi localuri destinate învăţămîntului preşcolar: două grădiniţe cu cite 240 locuri la Reşiţa şi Caransebeş, precum şi alte trei — cu cite 120 lncuri fiecare din oraşele Bocşa, Moldova Nouă şi Oţelul Roşu. La Caransebeş vor fi inaugurate, totodată, un cămin şi o creşă. PREGĂTIREA DEPOZITĂRII RECOLTEI-obligaţie de prim ordin A început recoltarea culturilor tirzii: floarea-soarelui, porumb, fasole etc. Pentru păstrarea acestor produse fără pierderi este necesar ca ele să fie înmagazinate in cele mai bune condiţii — problemă subliniată şi la recenta şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. încă din vară s-a desfăşurat o amplă acţiune de inventariere a tuturor spaţiilor de inmagazinare disponibile. Au fost identificate magazii cu o capacitate de 65 000 tone, lucrările de reparare şi curăţire fiind in curs. De asemenea, au fost alocate fonduri însemnate in vederea construirii de pătule, magazii, platforme betonate etc. Intrucit recoltarea culturilor tîrzii a început, este necesar ca lucrările de construcţii şi reparaţii la toate spaţiile de depozitare să fie intensificate pentru ca recolta să fie recepţionată în condiţii bune şi păstrată fără pierderi. In legătură cu stadiul pregătirilor in vederea depozitării produselor — o stringentă sarcină in agricultură,de a cărei soluţionare la timp depinde in mod hotăritor soarta culturilor — şi măsurile ce se impun pentru urgentarea lor, am întreprins un raidancheu la mai multe baze de recepţie ale întreprinderilor judeţene de valorificare a cerealelor Mehedinţi, Constanţa şi Olt. MEHEDINŢI „In judeţul nostru, campania de recoltare a culturilor de toamnă începe mai devreme decit în alte zone ale ţării, ne spunea ing. Emanoil Sirbu, directorul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor din judeţul Mehedinţi. De aceea, imediat după terminarea recoltării păioaselor am trecut la pregătirea spaţiilor de depozitare, acordindu-se prioritate celor în care vor fi înmagazinate floareasoarelui şi fasolea. Printr-o bună organizare a muncii şi aprovizionarea la timp cu materialele necesare, la bazele de recepţie Gîrla Mare, Gruia, Bălăciţa şi Vînju Mare, din zona de cimpie, unde recoltatul va începe mai devreme, pregătirile pentru primirea noii recolte sunt terminate. Totodată, am făcut şi inventarierea spaţiilor de depozitare. Avind in vedere producţiile preconizate a se realiza,' "am ajuns la concluzia că avem un deficit de spaţii de aproape 2 700 tone. De aceea, am căutat să impulsionăm lucrările de amenajare a noilor magazii“. Din constatările făcute pe teren rezultă că spaţiile preluate de la fabrica de nutreţuri combinate, care totalizează peste 2 200 tone, au fost reamenajate în mai puţin de două săptămîni. Procurîndu-se din timp materialele necesare, încă din luna iunie au început lucrările la cele 9 pătule noi cu o capacitate de aproape 6 000 tone. Stadiul lucrărilor garantează că, în cîteva zile, aceste spaţii vor fi date în folosinţă. La bazele de recepţie din Bălăciţa, Gruia, Strehaia, Drobeta Turnu-Severin şi Vînju Mare s-au amenajat platforme descoperite, unde vor fi depozitate, pentru perioade scurte de timp, peste 8 900 de tone produse. In zona de sud a judeţului, unde unităţile agricole au mari suprafeţe cultivate cu porumb, s-au construit ginoaie din plase de sirmă cu o capacitate totală de 10 000 tone. De curind s-au încheiat reparaţiile la 26 pătule, iar la alte 20 lucrările sunt pe terminate. Cu toate acestea, la ora actuală nu există certitudinea că se va respecta ritmul zilnic de preluare care este prevăzut să se ridice la 11 000 tone. Aceasta deoarece bazele de recepţie n-au suficiente mijloace mecanice de încărcare şi descărcare, iar la cele existente nu s-au efectuat decit în mică măsură reviziile şi reparaţiile necesare. După felul cum se lucrează, utilajele respective vor putea fi date în exploatare abia la 10—15 septembrie. De ce atit de tirziu ? Nu se ştie oare că in unele unităţi din sudul judeţului recoltatul porumbului va începe chiar din prima săptămână a lunii septembrie ? CONSTANŢA In judeţul Constanţa, recolta bună de griu şi floarea-soarelui depăşeşte posibilităţile de depozitare existente. Pentru soluţionarea acestei situaţii, în afara depistării şi reparării tuturor magaziilor vechi — după cum ne spunea ing. Alexandru Bărboi, director adjunct al întreprinderii de valorificare a produselor agricole — se construiesc noi spaţii pentru depozitarea a 10 000 tone la Mangalia şi Tirguşor, iar la Adamclisi, Casimcea şi Constanţa sunt intr-un stadiu avansat de execuţie magazii de mare capacitate. Vor fi gata oare aceste magazii incit să poată adăposti recolta de floarea-soarelui a acestui an ? Răspunsul ni-l dă directorul trustului de construcţii locale, ing. Gheorghe To(Continuare în pag. a II-a)