Scînteia, februarie 1974 (Anul 43, nr. 9768-9795)

1974-02-01 / nr. 9768

SCINTEIA — tineri 1 februarie 1974 ROMÂNIA IN COMERŢUL MONDIAL — Dacă In anul trecut, ca şi în anii anteriori, de altfel, rezultatele economice pe care le-am obţinut au fost bune, dacă perspectivele acestui an sunt la fel de promiţătoare, aceasta se datorează in foarte mare măsuri bunei colaborări cu unităţile productive exportatoare, sprijinului permanent şi susţinut pe care l-am primit din partea majorităţii partenerilor noştri din ţară şi, mai ales, din partea întreprinderilor centralei industriale de rulmenţi şi organe de asamblare din Braşov — ne spunea tovarăşul Tudorel HARABAGIU, director general al întreprinderii de comerţ exterior „Tehnoimportexport“ din Bucureşti. Cum s-a acţionat practic ? O prospectare amplă şi profundă a pieţei externe a permis acestei întreprinderi de comerţ exterior contactarea unor parteneri siguri şi care ofereau condiţii avantajoase. Receptive la aceste cereri ale partenerilor externi, unităţile producătoare de rulmenţi au asimilat rapid în fabricaţie sortimentele solicitate — intre timp, contractate , in continuare, respectarea strictă a obligaţiilor asumate — şi, insenta de orice, a termenelor convenite şi a condiţiilor de calitate — a dus la permanentizarea relaţiilor comerciala cu cei mai mulţi parteneri externi, stabilirea de noi legături comerciale tot mai avantajoase pentru ambele părţi. Este un bun exemplu de conlucrare intre producători şi exportatori, de îndeplinire a atribuţiilor ce îi revin fiecăruia, colaborare în cadrul căreia Întreprinderea de comerţ exterior asigură prospectarea permanentă şi sistematică a pieţei externe şi informarea unităţilor producătoare asupra nivelului preţurilor şi, In general, a tendinţelor acesteia ; sprijinirea In orientarea şi adaptarea producţiei la cerinţele partenerilor ; negocierea şi Încheierea de contracte externe la preţurile cele mai avantajoase In momentul respectiv ; urmărirea derulării contractelor şi a încasării ritmice a contravalorii mărfurilor livrate ş.a. Iar unităţile producătoare, la rîndul lor, au sarcina de a organiza cit mai bine producţia destinată exportului şi asimilarea de noi produse şi sortimente cu caracteristici tehnice şi economice superioare, competitive cerute pe pieţele externe , de a asigura valorificarea superioară a mărfurilor la export prin reducerea costurilor de fabricaţie şi printr-un ridicat nivel de calitate, condiţii îmbunătăţite de prezentare, ambalaj şi de livrare ale mărfurilor. Ceea ce trebuie evidenţiat este că asemenea bune şi fructuoase colaborări s-au statornicit nu numai intre unităţile centralei industriale de rulmenţi şi „Tehnoimportexport“, ci şi intre multe alte întreprinderi de comerţ exterior şi, respectiv, de producţie. In aceste cazuri, s-a înţeles clar că producători şi exportatori reprezintă părţi ale aceluiaşi întreg, realizarea planului de export depinzind, in egală măsură, de felul in care aceşti parteneri îşi armonizează eforturile, contribuie deopotrivă la rezolvarea diverselor probleme ce apar pe parcursul anului. Iată, de pildă, cum ne relata tov. ing. Theodosie Ghirescu, director general al întreprinderii de comerţ exterior „Mecanoexportimport“, că, în momentul de faţă, un colectiv al întreprinderii „23 August" din Bucureşti — principal producător şi furnizor de locomotive — a trecut operativ la asimilarea In fabricaţie a transmisiilor electrice destinate locomotivelor Diesel hidraulice şi a automotoarelor Diesel — intens solicitate într-o serie de ţări şi care se pot oferi In condiţii avantajoase. Merită a fi relevate, in aceeaşi ordine de idei, acţiunile de cooperare în producţie realizate — tot ca urmare a unei bune conlucrări cu „Mecanoexportimport" — de „Timpuri Noi" şi Întreprinderea de pompe — ambele din Capitală — cu firme din Italia şi, respectiv, R. F. Germania, Anglia şi Liban, pentru fabricarea şi exportul de motocompresoare şi, respectiv, pompe , acţiuni realizate tocmai pentru a se răspunde mai bine pieţei, pentru a se înregistra creşterea substanţială prevăzută la livrările în străinătate ale acestor produse. Relevind aceste exemple de colaborare bună între producători şi exportatori — in ultimă instanţă aceasta fiind „cheia" succesului oricărei operaţiuni de export — nu se poate trece cu vederea peste acele situaţii în care rezultatele obţinute — volum de export şi eficienţă a acestuia — nu sunt pe măsura posibilităţilor. Concret , în actuala conjunctură a pieţei mondiale sunt intens solicitate vagoanele de cale ferată. In acest sens, producătorii respectivi şi, in primul rind, întreprinderea de vagoane din Arad — principal furnizor de asemenea produse — trebuie să ofere vagoane speciale (frigorifice, restaurant ș.a.) ; să accepte, mai mult ca pină acum, fabricarea de loturi mici ; să asimileze cit mai multe din subansamblele cu valoare mare ale produsului, mai ales boghiurile speciale pentru vagoane ; să respecte in toate cazurile termenele de livrare din contracte — iată ce spun specialiştii de la întreprinderea de comerţ exterior „Mecanoexportimport“. Ce răspund producătorii ? „La ora actuală, avem proiectul unui vagon standard european refrigerator, iar în cursul acestui an vom realiza prototipul şi-l vom omologa" (ing. Titu Tănăsoiu, directorul centrului de proiectări vagoane din Arad) . „Fabricăm şi loturi mici de vagoane , cum au fost cele pentru Peru şi Grecia , iar intîrzierile înregistrate în cazul unor livrări s-au datorat dificultăţilor în aprovizionare, pe care ni le-au provocat unii din furnizorii de subansamble“ (ing. Eugen Sferdianu, director comercial al întreprinderii de vagoane din Arad). „Pină acum, nu ne-a cerut nimeni să ne ocupăm de asimilarea de boghiuri speciale" (ing. Nicolae Ionescu, directorul uneia din cele mai importante întreprinderi de osii şi boghiuri, cea din Balş). Rezumind, se poate afirma că, din cauze extrem de numeroase, efortul de adaptare rapidă la cerinţele pieţei externe a producţiei vagoanelor de cale ferată nu este pe măsura imperativelor momentului. Ţinem seama de punctele de vedere exprimate atît de producţie, cit şi de exportatori, dar ni se pare limpede că în exportul de vagoane de cale ferată nu se înregistrează încă rezultatele cele mai bune tocmai pentru că intre părţile interesate — producători şi exportatori — nu s-a cristalizat acea colaborare strînsă, impusă de înfăptuirea sarcinilor mari prevăzute în acest an la export. Răspunderea revine, în primul rind, producătorilor, întrucât oricît de iscusit comerciant ar fi cineva, obţinerea unor realizări deosebite la extern este puţin probabilă fără suportul sigur care îl constituie o marjă de performanţă, competitivă ca preţ, oferită exact atunci cînd este cerută pe piaţă. Dar nu mai scăzută este şi responsabilitatea exportatorilor : odată cunoscută piaţa externă — şi în cazul de care vorbim ea e bine cunoscută ! — nu există obiectiv mai important pentru întreprinderea de comerţ exterior decit determinarea unităţilor producătoare in a-şi orienta activitatea în strînsă corelaţie cu solicitările partenerilor externi. Obiectiv ce trebuie atins prin intervenţii energice, chiar cu ajutorul celor mai înalte foruri. Nu trebuie să se Înţeleagă că In aprecierile de mai sus avem în vedere doar situaţia exportului de vagoane de cale ferată produse de Întreprinderea din Arad. Pentru că la fel stau lucrurile şi la întreprinderea „Progresul" din Brăila , aici, nerealizindu-se din timp asimilarea integrală in fabricaţie a ruloului vibrator de şase şi opt tone, întreprinderea de comerţ exterior „Mecanoexportimport" nu a putut răspunde la comenzile primite din mai multe ţări , şi tot la această unitate industrială ar fi util de analizat costurile reale ale unui tip de excavator, astfel incit livrarea lui in subansamble la export — montate in străinătate — să devină avantajoasă. Pentru colectivul întreprinderii de vagoane din Arad, ca şi pentru cel de la „Progresul“ Brăila, şi pentru toate celelalte aflate într-o situaţie similară, se cuvine subliniat că nu exportăm „ce vrem, ce avem, ce este uşor de realizat", ci ce se cere. Şi aceasta intrucît tot mai mult piaţa nu este a vinzătorului, ci a cumpărătorului. Concluzia ? In colaborarea producător-exportator s-au înregistrat progrese însemnate, obţinîndu-se rezultate remarcabile ; aceste progrese trebuie însă consolidate, colaborarea adîncită, multiplicată, diversificată. Se impune deci un efort de îmbunătăţire atît a activităţii întreprinderilor productive, cit şi a celor de comerţ exterior, efort care să se concretizeze în cunoaşterea mai complexă şi la timp a pieţei, în mobilitatea mărită a producţiei, in orientarea acesteia spre cele mai solicitate mărfuri. Dan MATEESCU şi corespondenţii „Scînteii" Colaborarea producătorii cu exportatorul: Unde-s doi puterea creşte şi competitivitatea sporeşte... Sufrageria „Renaşterea spaniolă", fabricată la Arad, vedeta pavilionului României la expoziţia de la Köln Rulmenţii de Bîrlad Metalurgiştii de la Bîrlad au expediat primul lot de rulmenţi spre Manila. De-a lungul celor 20 de ani de existenţă, fabrica din Birlad a ajuns să realizeze circa 800 de rulmenţi oscilanţi, axiali şi cilindrici, produse care se caracterizează prin durabilitate sporită, silenţiozitate şi funcţionare ireproşabile. De altfel, Filipine este cel de-al 55-lea beneficiar extern care se înscrie printre clienţii Fabricii de rulmenţi din Birlad. BUMBACUL SE NUMEŞTE ŞI „AUR ALB" iar in agricultura noastră există largi posibilităţi pentru sporirea considerabilă a acestei avuţii Aşa cum s-a mai anunţat, la Alexandria, judeţul Teleorman, a avut loc o consfătuire pe ţară privind cultura bumbacului, în cadrul căreia au fost dezbătute numeroase probleme actuale şi de perspectivă legate de extinderea acestei culturi in ţara noastră. In legătură cu această acţiune menită să contribuie la asigurarea cu materii prime a industriei textile, am adresat cîteva întrebări dr. ing. Florian Pipic, directorul Staţiunii experimentale agricole Teleorman. « Cu toată „explozia" Industriei de fibre şi fire sintetice, bumbacul continuă să rămînă o principală materie primă folosită pe tot globul — ne-a spus, la început, interlocutorul nostru. Pentru a se asigura lărgirea bazei de materii prime Interne destinate industriei noastre textile, pe baza indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea din vara trecută cu cadrele de conducere din Ministerul Industriei Uşoare, din centrale, întreprinderi şi institute de cercetare în acest domeniu, a fost elaborat un program de măsuri care prevede extinderea culturii bumbacului. S-a avut în vedere faptul că, in trecut, această plantă s-a cultivat pe suprafeţe destul de mari : 38 800 ha în 1948, 149 800 ha în 1951 şi 224 100 ha în 1953. Apoi suprafaţa ocupată cu bumbac a început să se reducă din ce in ce mai mult. — Acum, după o perioadă in care bumbacul a fost un „fiu vitreg“ in familia plantelor textile, te cuvine să reamintim condiţiile ce te cer respectate pentru a te obţine recolte cit mai mari. — In trecut, in ţara noastră au fost organizate cercetări minuţioase privind cultura acestei plante. Rezultatele lor au confirmat că soiu-urile timpurii au nevoie de multă căldură şi de o cantitate de 200—300 ml apă în perioada de vegetaţie. Zonarea acestei culturi, pe baza condiţiilor pedoclimatice şi a rezultatelor obţinute în producţie, a arătat că, la noi in ţară, bumbacul intilneşte cele mai bune condiţii ecologice în sudul Cîmpiei Dunării, de la comuna Izvoarele-Mehedinţi pină la Feteşti-Ialomiţa, pe o suprafaţă de circa 100 000 ha, situată pe o fîşie lată de 20—40 km. Cultura acestei plante necesită terenuri cu fertilitate naturală ridicată, cu structură stabilă, textură mijlocie, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, profunde şi permeabile. Este de menţionat că solurile nisipoase, bine aprovizionate cu apă şi elemente fertilizante, pot asigura obţinerea unor producţii ridicate, timpurii şi de calitate. — Producţiile de bumbac ce se obţin la noi in ţară justifică extinderea acestei culturi ? — Bineînţeles. In trecut, unele unităţi agricole au obţinut producţii de 600—760 kg la ha pe suprafeţe de pînă la 1 500 ha. In acelaşi timp, în condiţii de cercetare, in perioada anilor 1951—1958, producţia de bumbac a variat intre 930—1 783 kg la ha. Intre anii 1951—1953 s-au obţinut 1 280 kg la hectar, din care rezultă 426 kg fibre. In medie, în cei 15 ani de activi-,tate a Staţiunii experimentale agricole din comuna Brinceni s-au obţinut în sectorul de producţie peste 1200 kg bumbac brut la hectar. De asemenea, cultivatorii şi unităţile agricole din judeţ au realizat producţii medii de peste 1 000 kg la ha. Merită să amintim producţiile mari şi constante ce se realizau, cu ani in urmă, in comunele Ţigăneşti, Brinceni, Poroschia, Smîrdioasa, Beiu, Pietroşani, Zimnicea, Fîntînele, Suhaia, Piatra, Moşteni, FUrculeşti şi altele, comune in care ţăranii se specializaseră în cultivarea acestei plante. Prin urmare, în acţiunea de extindere a culturii bumbacului pornim de la experienţa valoroasă acumulată în trecut în ţară atît în activitatea de cercetare, cit şi în producţie. Această experienţă, aşa cum s-a apreciat în recenta consfătuire de la Alexandria, rămine valabilă şi in prezent. Dar avem în vedere şi faptul că, în cei 13 ani ce au trecut de cinci la noi a fost abandonată cultura bumbacului, pe plan mondial s-au extins multe procedee moderne de ameliorare, fertilizare, chimizare, recoltare, care au reuşit să schimbe radical concepţia despre economicitatea acestei culturi. In prezent, avem soiuri şi linii de bumbac mult mai precoce, mai productive, cu randament sporit de fibră. De exemplu, in 1973, la staţiunea experimentală Drăgăneşti-Vlaşca solul nr. 1298, care a ocupat în trecut suprafeţe mari în judeţul nostru, a dat cite 1230 kg bumbac brut la hectar. In aceleaşi condiţii, de la solurile noi s-au obţinut pînă la 1530 kg la ha. Soiurile de perspectivă insă, a căror înmulţire intră in preocupările noastre, produc intre 1 590 şi 1 750 kg bumbac brut la hectar, cu un randament de fibră de 35—36 la sută. Capacitatea de producţie ridicată a unor soiuri noi, introduse recent din cultură, este oglindită de producţiile obţinute. Anul trecut, în judeţul Teleorman, la cooperativa agricolă Cervenia s-au realizat cite 1260 kg la ha , la Voivoda-Moşteni — 1080 kg la ha. La cooperativa Cervenia merită evidenţiată grija pentru repartizarea acestei culturi in acord global, ceea ce a determinat executarea la timp a tuturor lucrărilor. Ca rezultat, echipa condusă de Toma Broscaru a recoltat, de pe o suprafaţă de 2 ha lucrată în acord global, o cantitate de 3 000 kg bumbac brut. Ce probleme şi ce concluzii s-au desprins din dezbaterile consfătuirii? — Ţinindu-se seama de cerinţele industriei noastre textile, se cere să se acorde cea mai mare atenţie problemelor legate de amplasarea acestei culturi şi respectarea tehnologiilor. La consfătuire s-a subliniat necesitatea intensificării activităţii de cercetare in scopul creării de soiuri proprii, cu însuşiri tehnologice superioare, potrivite pentru ţara noastră. De asemenea, trebuie să ne preocupăm de producerea de sămînţă şi de Îmbunătăţirea tehnologiei de cultivare, de mecanizarea totală a culturii bumbacului şi folosirea în complex a tuturor măsurilor de grăbire a coacerii. In acest fel, vom reuşi sa facem din bumbac, care se pretează foarte bine la mecanizare, o cultură rentabilă, solicitată de unităţile agricole. Pentru a se obţine rezultatele scontate, vor trebui pregătite cadre tehnice calificate pentru această cultură. Foarte important este să se aleagă cu mult discernămint unităţile cultivatoare şi să se organizeze ferme specializate pentru asigurarea seminţei din soiuri valoroase. Pe lingă investiţiile pe care statul le alocă pentru construirea staţiilor de egrenat şi tratat săminţă, conducerea ministerului de resort a elaborat un amplu program care are în vedere organizarea reţelei de îndrumare, contractare şi preluare a producţiei de bumbac brut. De asemenea, se prevede dotarea complexă cu maşini şi utilaje de pregătit terenul, semănat, aplicat erbicide şi defolianţi, maşini de recoltat şi spaţii pentru uscat şi depozitat bumbacul brut. Suntem convinşi că, prin măsuri adecvate, prin folosirea soiurilor timpurii productive, îmbunătăţirea substanţială a tehnologiei, dotarea tehnico-materială, prin preţuri stimulative şi acordarea de prime pentru depăşirea producţiei, pe de o parte, cât şi, prin mobilizarea tuturor factorilor care concură la obţinerea producţiilor, pe de altă parte, vom reuşi să valorificăm eficient posibilităţile naturale de care dispunem şi să producem în ţară cantităţi însemnate de bumbac — materie primă necesară industriei noastre textile. Convorbire consemnată de Alexandru BRAD corespondentul „Scint^I" ClTEVA CONCLUZII PE MARGINEA CONSFĂTUIRII PE TARA DE LA ALEXANDRIA PAGINA 3 Succes care obligă Intre 22 şi 27 ianuarie, la Köln (Republica Federală Germania) a avut loc tradiţionala Expoziţie internaţională bienală de mobilă, manifestare la care şi-au dat întîlnire mai mult de 1260 de firme şi întreprinderi din 29 de ţări de pe toate meridianele. La această reuniune, considerată unanim de cercurile de specialitate cea mai importantă manifestare de acest gen, industria românească de mobilă a participat cu un sortiment bogat de produse. Creatorii şi sculptorii în lemn din unităţile noastre de specialitate, cunoscuţi şi apreciaţi de decenii şi pe piaţa Europei occidentale, au realizat, pentru prima confruntare pe plan mondial a anului 1974, noi modele de mobilă, originale, distinse prin fineţea execuţiei şi a finisajului. Cele peste 30 de garnituri complete de sufragerii, dormitoare, holuri şi piese de mic mobilier, purtînd marca fabricilor din Arad, Tg. Mureş, Cluj, Iaşi şi a altor Întreprinderi similare, concepute în diferite stiluri şi, în special, rusticul românesc cu încrestături în lemn specifice Moldovei, rusticul german şi spaniol şi cele de tip colonial. In pas cu cerinţele actuale ale pieţei externe, au oglindit posibilităţile actuale ale României de a diversifica şi dezvolta exportul de mobilă. De altfel, noile modele au constituit adevărate puncte de atracţie pentru publicul vizitator. O dovadă elocventă a calităţii mobilei noastre, a faptului că ea corespunde cerinţelor actuale ale pieţei a fost dată de vinzarea tuturor modelelor prezentate. Parteneri tradiţionali din diverse ţări ai fabricilor noastre şi ai Întreprinderii „Tehnoforestexport" au exprimat felicitări pentru produsele noi expuse la această reuniune, dorinţa de a le cumpăra, de a încheia noi tranzacţii. Intr-o convorbire avută cu directorul general al Expoziţiei internaţionale de la Köln, baronul Carl Ferdinand von Der Heyde, acesta ne-a relatat : „Conducerea tîrgului a făcut o trecere in revistă a numeroşilor expozanţi din ţara noastră şi de peste hotare. Cu această ocazie am putut constata diversitatea sortimentelor şi modelelor prezentate. In standul românesc am remarcat cu deosebită satisfacţie că mobilierul expus, prin calitatea sa, işi va găsi o certă desfacere pe piaţa europeană. Pentru noi va constitui un prilej de bucurie să-i revedem pe producătorii români la viitoarea ediţie a expoziţiei noastre“. La rîndul său, primarul general al Kölnului, Johan van Neszlegler, cu ocazia vizitării standului nostru, ne-a spus : „Suntem foarte impresionaţi de bogăţia sortimentului ofertei româneşti de mobilă şi in mod special de calitatea exponatelor. Ne-a bucurat noua dumneavoastră participare la expoziţie, care, sunt convins, că v-a prilejuit contacte fructuoase". Iată şi o altă apreciere : „Am fost deosebit de surprins de calitatea finisajului şi succesul realizării detaliilor, aş putea spune ajunse chiar la perfecţiune la anumite modele. Am în vedere, în special, mobila stil „Renaşterea spaniolă", a fabricii din Arad care, după opinia mea, constituie noutatea cea mai notabilă şi reprezentativă a standului românesc şi care, în privinţa execuţiei, depăşeşte fabricaţia proprie a întreprinderilor spaniole, ne-a relatat Marcel Jauffret, directorul Societăţii internaţionale de mobilă din Marsilia. Societatea noastră, care desface produse pe piaţa mai multor ţări europene, importă mari cantităţi de mobilă de la „Tehnoforestexport“. Sperăm să dublăm şi să triplăm cifra de afaceri cu această Întreprindere". Bune aprecieri ne-am notat şi din partea unor conducători de firme străine, prezenţi la expoziţie. „Am Început să lucrez cu întreprinderile româneşti din 1967, timp in care am lărgit şi îmbunătăţit colaborarea cu producătorii şi exportatorii de mobilă români — ne-a declarat J. G. ter Doest, preşedinteledirector al firmei olandeze „Rolien Scharp". Relaţiile noastre s-au dezvoltat in aşa măsură incit acum efectuăm schimburi reciproce in domeniul tehnic, al specialiştilor şi am devenit prieteni. împreună cu fabrica din Tg. Mureş am realizat o colecţie completă de modele noi de mobilă specifice pieţei unor ţări din Europa, precum şi S.U.A. şi Japoniei. Cu această colecţie am organizat două expoziţii in Olanda şi acum participăm la Köln. Modelele noastre sunt foarte căutate şi am avut multe succese cu ele. Din colecţiile prezentate de noii la această expoziţie, mai mult de jumătate sunt prorduse în întreprinderile dv. Suntem recunoscători partenerilor români pentru sprijinul dat în această colaborare reciproc avantajoasă şi sperăm că ea se va dezvolta şi mai mult in viitor". Referindu-se la exponatele româneşti, Oskar Gelfand, directorul companiei C. et G. Import din Montreal — Canada, spunea : „Unele modele de sufragerii, camere de lucru şi dormitoare stil sunt adevărate opere de artă. De altfel, Înalta calitate a mobilei româneşti pune pe fiecare cumpărător într-o dilemă dificilă in privinţa alegerii sortimentului. Ca importator de mobilă, lucrez cu „Tehnoforestexport" de 7 ani. Datorită diversificării şi perfecţionării produselor, volumul achiziţiilor mele este în continuă creştere. Cel mai substanţial spor a fost înregistrat in anul trecut. Sunt deosebit de satisfăcut de colaborarea cu Întreprinderile din România". „In ultimii cinci ani m-am specializat pe importul de mobilă românească şi am obţinut o experienţă bună în acest domeniu — ne-a relatat Rüdiger Bonacker, proprietarul firmei „Bona" din Bad Hazburg — R.F. Germania. S-a afirmat cu fiecare an, tot mai mult mobila românească pe piaţa noastră. La expoziţia de la Köln, standul dv. este deosebit de reprezentativ, atît din punct de vedere al cantităţii, cit şi al calităţii. Modelele expuse, din care unele realizate în colaborare cu parteneri ai dv. de peste hotare, corespund cerinţelor pieţei noastre“. Un alt om de afaceri vestgerman, Oscar Wilms, proprietarul firmei cu acelaşi nume din Hamburg, a apreciat : „După părerea mea, modelele expuse la KSI, prin „Tehnoforestexport" sunt foarte frumoase şi corespund pe deplin cerinţelor pieţei Europei occidentale şi pieţei de peste ocean. Lucrez cu Întreprinderile dv. de cel puţin 20 de ani şi colaborarea noastră este rodnică. Prin introducerea mobilei româneşti pe noi pieţe vom dezvolta şi mai mult relaţiilereciproce". Petru UNACAN La prima „confruntare Internaţională" din acest an a producătorilor de mobila COOPERARE ROMÂNO - ENGLEZĂ IN FABRICAŢIA DE INCUBATOARE întreprinderea de comerţ exterior „Romagrimex" a Încheiat un nou contract cu firma engleză „Buckeye-Stephens Limited" din Gloucester, in baza căruia urmează a fi realizate, prin cooperare, 130 de incubatoare, cu o capacitate de 60 000 ouă fiecare. De menţionat că, încă din 1972, prin conlucrarea dintre cele două unităţi au fost construite 40 de incubatoare, partea română producînd 50 la sută din instalaţiile componente. Bunele relaţii stabilite între cei doi parteneri au determinat extinderea acestei cooperări, ţara noastră livrînd părţi componente de incubator pentru firma engleză, la cererea acesteia, folosite în activitatea sa de export pe alte pieţe. (Agerpres) ORGANIZAREA PRODUCŢIEI (Urmare din pag. I) cele de execuţie a investiţiilor, flind măsuri concrete pentru preintîmpinarea rămlnerilor in urmă. Concomitent, organele şi organizaţiile de partid, sindicat şi U.T.C. vor intensifica munca politică, organizatorică şi cultural-educativă de masă pentru mobilizarea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii la o activitate susţinută în vederea îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan la fiecare loc de muncă, pentru întărirea ordinii şi disciplinei in producţie. Cu răspundere şi fermitate trebuie să se acţioneze la toate nivelurile organizatorice pentru a se asigura o bună aprovizionare tehnico-materială. Conducerea partidului a subliniat necesitatea ca la faţa locului, în Întreprinderi, pe baza cunoaşterii nemijlocite a realităţii, specialiştii din ministerele economice, ca şi cei din Ministerul Aprovizionării şi C.S.P., să ia măsuri operative pentru asigurarea materiilor prime şi materialelor necesare, care condiţionează realizarea ritmică şi integrală a planului. In acelaşi context, organele locale de partid, împreună cu ministerele şi centralele, au datoria să urmărească decadal cum se respectă sarcinile de colaborare şi cooperare dintre întreprinderi, atît faţă de unităţile din judeţ, cit şi pentru cele din alte judeţe. Partidul cere tuturor oamenilor muncii — de la muncitor, inginer, director de întreprindere sau centrală, pînă la ministru — să pună în centrul preocupărilor sarcina ridicării nivelului calitativ al activităţii productive, a creșterii eficientei economice. Tocmai de aceea, nu toate întreprinderile rămine ca o sarcină deosebit de importantă aplicarea hotărită a programelor de măsuri întocmite pentru reducerea cheltuielilor materiale de producţie, încadrarea în normele de consum planificate, folosirea raţională şi diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie. Tot în vederea creşterii eficienţei economice, pe lingă măsurile care vizează sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii, înnoirea şi modernizarea producţiei ş.a., capătă o importanţă deosebită funcţionarea la parametrii maximi a utilajelor şi instalaţiilor, dotarea spaţiilor construite şi neutilizate sau insuficient folosite. In activitatea de Investiţii este necesar să fie concentrată capacitatea de construcţie şi montaj pentru punerea în funcţiune, în cea mai mare parte in trimestrele I şi II a capacităţilor de producţie restante din 1973, pentru crearea tuturor condiţiilor în vederea respectării termenelor de execuţie stabilite la obiectivele planificate pentru acest an. In acest scop, ministerele, centralele şi întreprinderile vor lua măsuri pentru a asigura, în cel mai scurt timp, corelarea termenelor de livrare a utilajelor cu graficele de montaj, pentru fabricarea şi livrarea acestora la timp şi la un nivel calitativ corespunzător. Pentru realizarea integrală a sarcinilor de export, comisiile judeţene de export, organizaţiile de partid, consiliile şi comitetele oamenilor muncii şi comisiile de export-import din Întreprinderi trebuie să acţioneze energic in permanenţă, pentru asigurarea in totalitate a fondului de marfă prevăzut in plan, in mod ritmic şi in condiţiile de calitate prevăzute in angajamentele încheiate cu partenerii externi. Este un prilej deosebit ca in adunările generale ale oamenilor muncii, aflate in plină desfăşurare, să se abordeze cu răspundere şi exigenţă toate problemele majore care condiţionează buna desfăşurare a activităţii in întreprinderi şi pe şantiere. Înfăptuirea planului şi a angajamentelor şi să adopte cele mai raţionale şi eficiente măsuri in acest scop. Stimulînd puternic iniţiativa şi capacitatea creatoare a oamenilor muncii, organizaţiile de partid trebuie să urmărească sistematic cum se aplică programele de măsuri stabilite în fiecare întreprindere.