Scînteia, martie 1974 (Anul 43, nr. 9796-9826)
1974-03-20 / nr. 9815
SCl NT El A •— miercuri 20 martie 1974 MAI SUNT 12 ZILE PINA LA ÎNCHEIEREA PRIMULUI TRIMESTRULa scadentă - fără restantă! • Peste 5 500 tone de cărbune au livrat, in plus fată de prevederile planului, numai in luna martie, MINERII VĂII JIULUI. Ortacii de la Vulcan, Lupeni, Uricani, Dilga, Aninoasa au contribuția cea mai de seamă la acest succes. • La ŞANTIERUL NAVAL DIN CONSTANȚA a avut loc lansarea celui de-al 13-lea cargou de 1920 tdw. • Colectivul ÎNTREPRINDERII FORESTIERE DE EXPLOATARE ŞI TRANSPORT DIN ORADEA şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe primul trimestru al anului. Pină _______________________________ acum, unitatea a şi obţinut suplimentar 2 500 mc buşteni de fag, 1 400 mc buşteni pentru furnire, 2 000 mc lemn pentru celuloză ş.a. • ÎNTREPRINDEREA „INDEPENDENŢA“ DIN SIBIU, în această cunoscută unitate constructoare de maşini s-au realizat, prin autodotare, maşinile şi instalaţiile necesare echipării halei de utilaje complexe şi turnătorie. • 160 tone de combustibil convenţional şi 57 000 kWh energie electrică a economisit, de la Începutul anului şi pină in prezent, COLECTIVUL I. M. HARGHITA. • în luna martie, colectivul ÎNTREPRINDERII DE APARATAJ ELECTRIC PENTRU INSTALAŢII DIN TITU a obţinut o producţie-marfă suplimentară de 1,2 milioane de lei. • Folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, întărirea ordinii şi disciplinei, aprovizionarea corespunzătoare cu materii prime şi materiale au permis colectivelor COMBINATULUI DE PRELU_____________ _ ORARE A LEMNULUI DIN BLAJ ŞI I.F.E.T. SEBEŞ să realizeze, in acest an, suplimentar, 2 000 mchinate. • Cu 548 de lei pe salariat este mai mare productivitatea muncii la ÎNTREPRINDEREA DE AŢA ŞI FILATURA DIN ODORHEIU-SECUIESC. Este o premisă sigură pentruîndeplinirea exemplară a angajamentului de a realiza în 1974, în plus faţă de plan, o producţie globală de 2,8 milioane de lei. • SATU-MARE. LA ÎNTREPRINDEREA „23 AUGUST“ din această localitate, în acest an s-au economisit 30 tone de metal. Panou de onoare Angajamentul asumat cuvint onorat Cuprilejul adunării generale a oamenilor muncii, colectivul întreprinderii de utilaj chimic din Ploieşti a făcut bilanţul realizărilor din prima lună a anului : depăşirea planului la producţia globală cu peste 1 300 000 lei, îndeplinirea sarcinii de creştere a productivităţii muncii, economii de 443 000 kWh energie electrică, 603 Gigacalorii abur, 1,4 tone combustibil convenţional. Asemenea rezultate au fost consemnate, in continuare, în februarie, precum şi in cele aproape două decade care au trecut din luna martie.— Chibzuind bine asupra rezervelor noastre interne, ne spune secretarul comitetului de partid, tovarăşul Ştefan Nan, ştacheta angajamentului colectivului a fost mult ridicată faţă de anul trecut. Ne-am propus, bunăoară, să fabricăm şi să livrăm în plus beneficiarilor noştri utilaje şi piese de schimb in valoare de peste 10 milioane Iei, să economisim 350 tone metal, precum şi importante cantităţi de energie calorică şi electrică, de combustibili, în secţiile cazangerie şi strungărie, în hala rulmenţilor speciali, în atelierele prelucrătoare se lucrează cu entuziasm, cu planul şi angajamentele în faţă. Ne interesăm dacă s-a asigurat baza materială a realizării ritmice a planului, pe luni, precum şi pe trimestrele I şi II. Am aflat lucruri demne de reţinut : pentru aceasta există o susţinută preocupare nu numai din partea conducerii uzinei, ci şi a organelor judeţean şi municipal de partid. Nu de mult, au fost convocaţi la Ploieşti principalii furnizori de materiale şi semifabricate din ţară şi s-a stabilit cu ei, de comun acord, situaţia aprovizionării, comandă cu comandă, elaborîndu-se grafice de livrare cu termene ferme. Aceeaşi atenţie s-a acordat respectării contractelor de livrare a utilajelor tehnologice pentru obiectivele care au termene de intrare în funcţiune în acest an. — Aplicarea acestor măsuri de ordin organizatoric, urmărirea strictă a termenelor încep să aibă bune rezultate practice — apreciază directorul intreprinderii, ing. Vasile Ciornei. Iată că ne-a și sosit pasta Avesta, din lipsa căreia băteam pină acum pasul pe loc in realizarea utilajelor din Strategia realizării angajamentelor în întrecere ale colectivului întreprinderii de utilaj chimic din Ploieşti „INOX“. Şi comenzile pentru ţeavă eliptică, şi cele de la Combinatul siderurgic Galaţi au început să fie onorate... De la şefii de ateliere am aflat că realizarea obiectivelor din plan şi din angajamentul asumat in întrecere se urmăreşte zilnic, iar la nivelul uzinei, decadal. Cadrele de conducere sunt repartizate pe sectoare şi analizează operativ, în fiecare dimineaţă şi la sfirşitul schimburilor, felul cum s-au executat sarcinile de producţie, care sunt neajunsurile, greutăţile. Am fost martori, in secţia rulmenţi, la o scurtă analiză (de 10 minute) în faţa instalaţiei C.I.F., la care se produsese o defecţiune. Raportări scurte, indicaţii precise din partea directorului tehnic, inginerul Nicolae Calbur, şi ale secretarului comitetului de partid din întreprindere. Acesta din urmă, în drum spre o altă secţie, ne-a relatat : „Organizaţia de partid de la locul de muncă are un mare rol în dinamizarea întregului colectiv. In primul rînd, prin exemplul personal al comuniştilor, iar apoi printr-un control strict asupra realizării ritmice a planului, a comenzilor şi a angajamentului asumat de fiecare om în parte“. In pas cu realizarea sarcinilor planificate, secţiile şi sectoarele de producţie, comitetul oamenilor muncii acordă maximă însemnătate onorării contractelor, a comenzilor către beneficiari. De pildă, numai în ultimele zece zile au fost expediate unor șantiere ale industriei chimice , schimbătoare de căldură, alte utilaje complexe. Tot atît de adevărat este că aceste rezultate ar putea fi și mai bune dacă s-ar înlătura o serie de neajunsuri provocate încă de unii din colaboratorii întreprinderii. Bunăoară, în unele secţii se simte lipsa unor piese abrazive de polizor ; de asemenea, nu există suficiente cantităţi de burghie şi tarozi. Am mai reţinut că unele instalaţii tehnologice nu se pot livra la timp, întrucât întreprinderea „Republica“ din Bucureşti nu a trimis nici pină acum 58 tone ţevi restante din anul trecut. Secretarul comitetului de partid ne-a spus şi el : „ Mai notaţi şi următoarea cerinţă a unităţii noastre : se impune clarificată urgent problema contractelor pe întregul an la producţia realizată de către secţia-nord a intreprinderii ; aici, circa 40 la sută din producţie nu a avut mult timp desfacere şi nu ştiam pentru cine o fabricăm. Trebuie prevenite asemenea situaţii, întrucît nu sunt de natură să mobilizeze colectivul în îndeplinirea exemplară a planului şi angajamentelor, in livrarea la timp şi in condiţii de înaltă calitate a utilajelor contractate şi aşteptate la montaj, pe şantierele chimiei. Constantin CĂPRARU corespondentul „Scînteii" Lucrătorii ogoarelor în întrecere cu timpul Timpul prielnic lucrărilor agricole este folosit din plin de oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Ilfov. Ca urmare, până acum mecanizatorii şi cooperatorii au însămânţat peste 10 000 ha cu furaje şi legume din prima epocă şi au pregătit 70 000 ha teren pentru celelalte culturi de primăvară. Cu aparatul de fotografiat am surprins citeva aspecte de muncă pe ogoare. La Baioteşti se însămînţează ultimele hectare cu mazăre (fotografia nr. 1). Totodată, mecanizatorii lucrează la pregătirea terenului pentru sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi porumb. Ei acordă o atenţie deosebită efectuării lucrărilor repetate, pentru menţinerea umidităţii în sol. La Gruiu, cooperatorii au început plantatul verzei timpurii în cîmp. Pină acum au şi plantat 50 000 de fire (fotografia nr. 2). ILFOV Toate răsadurile pentru cele 20 ha ca urmează a se cultiva cu legume timpurii sunt bine dezvoltate ; in mare parte, răsadurile au fost repicate şi sunt gata pentru a fi plantate în solarii şi în cimp. Membrii cooperativei agricole din Fierbinţi şi-au propus să cultive peste 200 ha cu legume şi să obţină o producţie de 2 200 tone legume. Legumicultorii de aici au luat din vreme toate măsurile necesare. întreaga suprafaţă de teren a fost arată şi fertilizată din toamnă. In timpul iernii s-a muncit intens. Semănatul în răsadniţe s-a făcut la timp. Totodată, au fost repicate 920 000 fire de roşii şi 800 000 fire de varză. în prezent se lucrează de zor la reparatul solariilor de pe cele 2 hectare, urmind să se treacă de îndată la acoperirea acestora cu folii de polietilenă (fotografia nr. 3). Cu hărnicie şi pricepere se munceşte, in aceste zile frumoase de primăvară, în numeroase alte unităţi agricole din judeţul Ilfov. Florea CEAUŞESCU Foto : Sandu Cristian Noi succese pe şantierul hidrocentralei de pe lotru Minerii şi betoniştii care intralei de pe Lotru, au realizat crează pe fronturile de lucru un mare volum de excavaţii, create în galeriile Voineşiţa— ceea ce a permis înaintarea cu Uria, Cerna—Oiteţ, Cerna—Lun- 540 m peste cota prevăzută incavăţ, Oiteţ—Muşetoiu, Rînjeul grafice pentru această perioadă. Mare—Hoteagu, Uria—Găujani. Au fost, de asemenea, betonaţi, Bistricioara—Luncavăţ, Bistri in plus, faţă de sarcinile planicioara—Gurghiu, Jiet—Silvei, ficate, aproape 1 400 m de galedin cadrul şantierului hidrocenric. Trei luni, trei trepte: BINE FOARTE BINE INTEGRAL REALIZAT Pentru întreprinderea „23 August“ din Bucureşti anul acesta sarcinile sunt sensibil mai mari, creşteri importante fiind prevăzute la fabricaţia locomotivelor Diesel hidraulice, la motoare (cu 55 la sută superioare anului trecut), la secţia de piese turnate şi forjate — cu 40 la sută. Se înţelege că, pentru înfăptuirea lor, ritmurile normale de lucru ale anilor trecuţi erau prea lente. „Startul“ producţiei in acest an a dovedit-o. La sfîrşitul lunii ianuarie se înregistrase o nerealizare de 15 milioane lei la producţia globală şi de 50 milioane la producţia marfă. Puşi într-o atare situaţie, colectivul întreprinderii, puternica organizaţie a comuniştilor de aici şi-au unit imediat forţele, s-au mobilizat, angajîndu-se ca pină la sfirşitul trimes- ........... rrului I planul să fie realizat integral, la fiecare produs. — Procesul de producţie — ne relatează secretarul comitetului de partid al întreprinderii, tovarăşul Marin Gheorghiţă — era îngreunat de aprovizionarea neritmică cu materiale de la combinatele siderurgice din Galaţi şi Hunedoara, de modul cum îşi respectau contractele de colaborare întreprinderea constructoare de maşini din Reşiţa, întreprinderea de maşini grele din Bucureşti, „Hidromecanica“ din Braşov. De aceea, în urma unor contacte directe, unor analize comune cu aceşti principali furnizori, s-au stabilit grafice de livrare şi, spre cinstea lor, in majoritatea cazurilor ei şi-au respectat cuvîntul dat. Dar producţia restantă trebuia recuperată de către noi, de colectivul intreprinderii. în fiecare secţie, în fiecare brigadă, hotărirea a fost unanimă , vom face totul pentru a ne realiza integral sarcinile de plan. Urmarea 7 Planul pe luna februarie a fost îndeplinit de întreprinderea „23 August" la producţia globală in proporţie de 164 la sută, iar la producţia marfă în proporţie de 110 la sută. Acum, in întreprindere se desfăşoară o „bătălie“ susţinută pentru a se recupera integral restanţele apărute in ianuarie. La sediul comitetului de partid al marii unităţi l-am întîlnit pe tovarăşul Marin Enache, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 3. Foarte des vine in întreprindere, cunoaşte îndeaproape problemele. Intr-o scurtă discuţie, ne spunea : — Desigur, nu* este mi fapt pozitiv că au apărut restanţe încă din prima lună a anului. Centrala industrială de utilaj tehnologic şi material rulant, ministerul de resort nu au ’acţionat cu toată hotărirea pentru a instaura ordinea în relaţiile dintre propriile unităţi. Dar merită remarcat că la „23 August“, cea mai mare unitate industrială din sectorul nostru, chiar în asemenea condiţii s-au stabilit rapid măsurile pentru recuperarea tuturor restanţelor. Munca politică se duce direct în secţiile de producţie, la locurile de muncă, iar fiecare membru al biroului de partid al uzinei răspunde direct de îndeplinirea sarcinilor ce decurg dinplanul de acţiune întocmit pentru lichidarea restanţelor. După rezultatele înregistrate în februarie şi în prima jumătate a lunii martie avem convingerea că planul trimestrial va fi îndeplinit integral. In secţia montaj locomotive, unde se finalizează de ____________ fapt activitatea a numeroase sectoare din întreprindere, sarcinile sunt deosebit de mobilizatoare. Pentru a îndeplini planul trimestrial, aici, in această lună, trebuie montate 60 de locomotive Diesel hidraulice de diferite tipuri. Un mare efort, o amplă concentrare a forţelor, dacă ţinem seama de faptul că Intr-o lună, in medie, anul trecut s-au montat 25 de locomotive. — Pină acum s-au finalizat 15 — ne relatează ing. Alexandru Rădulescu, şeful secţiei. în scopul intensificării ritmului lucrărilor s-a trecut la montajul pe mai multe linii în paralel. Avînd asigurate optim toate colaborările — motoare, transmisii hidraulice — planul va fi realizat in întregime. Deci, principala problemă o constituie colaborările. La „motoare“ discutăm cu ing. Ştefan Sipoş, şeful secţiei. „ Cei de la locomotive vor prinţi toate motoarele necesare. Pentru a răspunde solicitărilor „de vîrf“ din luna martie am luat o serie de măsuri organizatorice. Astfel, schimbul III este complet în sectorul de uzinaj greu şi cartere, la liniile de biele, axe cu came şi chiulase şi s-a extins la uzinaj uşor. Pentru scurtarea ciclului de fabricaţie, ajustajul intermediar este acum integrat în linia de cartere şi arbori, în secţie s-au diminuat timpii de stagnare a mașinilor cu 25 la sută față de anul trecut. ...Prin munca tenace a muncitorilor și tehnicienilor din toate sectoarele întreprinderii ritmul realizărilor s-a accelerat în aceste zile, hotărirea, colectivului fiind fermă , pină la sfirșitul trimestrului planul va fi îndeplinit integral. Dan CONSTANTIN îndeplinirea planului la întreprinderea „23 August" din București PAGINA 3 în secţia polietilenă a întreprinderii de prelucrare a maselor plastice din Buzău Foto : E. Dichiseanu Şi de „PECO" depinde, în mare măsură, buna gospodărire a combustibililor... în ampla acţiune iniţiată de partid pentru economisirea combustibililor şi a energiei se încadrează organic şi I.L.P.P. „PECO“ Piteşti, unitate constituită cu peste un an de zile in urmă. Acţionînd In lumina hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din noiembrie 1973 și a decretului Consiliului de Stat, colectivul nostru a pus în centrul atenţiei numeroase obiective : revizuirea normelor de consumuri specifice de combustibili In primul rind la parcul propriu, casindu-se autovehiculele necorespunzătoare ; îmbunătăţirea activităţii de exploatare, întreţinere şi reparaţii a utilajelor în vederea utilizării lor cu randamente ridicate ; eliminarea neetanşeităţilor de pe toate conductele ; folosirea la maximum a iluminatului natural şi dimensionarea raţională a iluminatului şi încălzirii, potrivit necesităţilor stricte ale producţiei din fiecare depozit şi staţie PECO. Concomitent cu aceste acţiuni tehnico-organizatorice, s-au aplicat importante măsuri politice, luate de organizaţia de partid, între care dezbaterea temeinică a noilor reglementări, până la cele mai mici formaţii de lucru, repartizarea judicioasă a cadrelor pentru a răspunde direct de finalizareauneia, sau alteia dintre acţiunile adoptate, accentul pupindu-se pe posibilităţile pe care le are fiecare la locul său de muncă. Nu Întâmplător, în acest an ne-am propus reducerea pierderilor in manipularea şi depozitarea produselor petroliere, pe baza căreia se economisesc 169 tone combustibil. La cheltuielile de circulaţie, faţă de plan, volumul acestora va fi diminuat cu 300 mii lei, iar beneficiile suplimentare vor insuma 590 mii lei. în afară de acestea, vom îndeplini în avans planul de reparaţii curente, micşorînd valoarea reparaţiilor cu 5 la sută ; vom depăşi cu 1 la sută productivitatea muncii prin îmbunătăţirea indicatorilor tehnicoeconomici de exploatare a parcului auto ; totodată, consumurile proprii de carburanţi şi lubrifianţi vor fi micşorate cu 3 la sută, iar cele de energie electrică — cu 2 la sută. Asemenea măsuri se impletesc sirius cu cele iniţiate de consiliul de control muncitoresc din întreprindere. De pildă, în urma unui studiu amănunţit, întocmit la indicaţia birouluiorganizaţiei de bază, consiliul a ajuns la concluzia că sistemul de alimentare a maşinilor din parcul propriu era necorespunzător, din considerentul că unii conducători auto nu le aprovizionau pe baza dispoziţiilor de livrare de la staţiile indicate, ci, in multe cazuri, primeaţi contravaloarea cantităţii de benzină de la vinzători, ceea ce determina practicarea unor abuzuri şi nereguli. Ca atare, conducerea întreprinderii a dispus alimentarea supravegheată a autovehiculelor proprii şi, în continuare, aplicarea sigiliului la rezervoare, fără a se viola acesta pină la următoarea alimentare. De la 1 ianuarie a.c., tot in scopul prevenirii unor abuzuri, la intrarea in depozite a maşinilor beneficiarilor noştri, acestora li se sigilează rezervoarele — de la poartă pină la ieşirea din depozite — măsură prin care sîntem convinşi că se vor economisi zeci de tone de benzină anual. Avem multe cadre cu spirit de economie, buni gospodari ai avutului obştesc, ca Oprea Tănase de la depozitul Titu, Mihail Reşcu — Alexandria, Marian Raţă — Zimnicea, Vasile Mateescu — Roşiori de Vede, Marin Costache — Tirgovişte, Victor Spălăţelu, gestionar la depozitul din Piteşti, şi alţii. La fel pot fi remarcaţi unii dintre vinzători, Marin Iote — Alexandria, Anton Marin, Maria Ungureanu, Florea Iosivescu, Elena Marinescu de la Piteşti, Ion Soare — Găeşti şi mulţi alţii care respectă ordinea şi disciplina îri gospodărirea combustibililor , şi1.asigură o servire civilizată. Nu înseamnă însă că s-a făcut totul in această privinţă ; ca atare, în angrenajul nostru apar, uneori, anumita manifestări de risipă ori contaminări de produse ; la unii salariaţi se manifestă apucături de încălcare a legii, ca în cazul lui Vasile Marinescu — şef al staţiei nr. 4 Piteşti — care a fost prins traficind b.c.f. (bonuri in cantităţi fixe) şi pus sub urmărire penală, sau al salariaţilor Constantin Florea, Aurel Negescu, Ionel Buduca, toţi şefi de staţii „PECO“ în cadrul depozitului judeţean Argeş. Recent, în cadrul depozitului „PECO“ Piteşti, din lipsă de supraveghere s-au pierdut 18 tone petrol. Practic au fost ignorate unele reguli elementare de efectuare a măsurătorilor zilnice, ceea ce a permis gestionarului Cornel Popescu să irosească acest combustibil. Desigur, este bună măsura luată de conducerea întreprinderii, care a imputat acestuia contravaloarea pierderii celor 18 tone de petrol. Dacă s-ar fi luat din timp și cu hotărâre asemenea măsuri se preveneau neglijenţe de felul celor înregistrate de către gestionarul Marin Ilina, de la staţia Mărăcineni din Piteşti, care a dispus descărcarea a 4,5 tone motorină în rezervorul cu 16 tone benzină C.O. 75, contaminînd inadmisibil preţiosul combustibil, ceea ce echivalează cu pagube serioase. Evident, atît conducerea unităţii, cit şi biroul organizaţiei de partid au datoria de a nu tolera atari deficienţe, de a nu cocoloşi critica, prevenind tendinţele unora de a scăpa de „reclamaţii“. De pildă, la depozitul „PECO“ Găeşti, şoferul Alexandru Lazăr a observat că în depozit, cu ştirea şefului acestuia, Ion Petcu, se înstrăinau uneori cantităţi de combustibili. Pentru a muşamaliza neregula, la propunerea şefului depozitului, şeful serviciului livrări-contracte economice din întreprindere, Vladislav Busuioc, a hotărit să i se ia autocisterna şoferului Alexandru Lazăr, invocind diferite motive „cusute cu aţă albă“. Ce a urmat după aceasta ? în timp de 30 de zile, cu autocisterna respectivă a stat sigilată in curtea întreprinderii, aprovizionarea staţiilor „PECO" şi de uz casnic s-a efectuat cu 59 autocisterne proprietate a diferiţilor beneficiari. Este vorba ■ de autocisternele nr. 31-Db-763, 31-Ag-4899, 31-Db-590 şi 31-Db-763 (proprietari S.M.A. Greci, S.M.A. Slobozia, autobaza Găeşti şi, respectiv, Uzina de utilaj chimic Găeşti). în mod firesc, întrebăm conducerile întreprinderilor respective : de unde benzină, de cînd s-au profilat pe transportul pentru alte unități? Este demn de apreciat că directorul I.L.P.P. „PECO“ Pitești, inginerul Florian Loader, cind a aflat de aceste neajunsuri a dispus imediat repunerea șoferului Alexandru Lazăr în drepturile sale. Dar abuzul s-a produs sub oblăduirea unor factori de răspundere din conducerea operativă a întreprinderii M-am referit la aceste chestiuni din necesitatea de a se pune capăt deficiențelor în activitatea colectivului nostru, colectiv ferm hotărit să se situeze in fruntea unităţilor economice ce compun Centrala pentru desfacerea produselor petroliere „PECO“ din Bucureşti, conştient fiind că îi revine mari îndatoriri în economisirea, gospodărirea şi păstrarea calităţii combustibilului, bogăţia de preţ a ţării. Nicolae OPREA tehnician principal, secretarul organizaţiei de partid de la I.L.P.P. „PECO" din Piteşti Este posibilă dublarea producţiei păşunilor şi fîneţelor naturale? Da! 4 milioane de hectare aşteaptă fertilizarea cu spirit gospodăresc Aproape o treime din suprafaţa agricolă a ţării noastre — peste 4 milioane de hectare — este ocupată cu pajişti naturale, care se află îndeosebi în zonele colinare, de o parte şi de alta a Carpaţilor. Numai că, aşa cum se arăta la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură, păşunile şi fineţele naturale nu dau nici jumătate din potenţialul lor de producţie. „Avem aproape în fiecare judeţ experienţe bune, concretizate In creşterea productivităţii păşunilor şi fineţelor de 3—4 ori — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cuvintarea rostită la conferinţă. Organele judeţene, toţi deţinătorii de păşuni şi fineţe trebuie să acţioneze hotărit pentru generalizarea, in cel mai scurt timp, a acestor rezultate, dublind astfel producţia păşunilor şi fîneţelor ; aceasta va avea o influenţă puternică în asigurarea bazei furajere pentru animale“. înfăptuirea sarcinii trasate de conducerea partidului privind creşterea potenţialului de producţie a păşunilor şi fîneţelor naturale impune ca in toate zonele ţării şi, în special, in judeţele cu suprafeţe mari de pajişti să se acorde aceeaşi atenţie lucrărilor de ameliorare, ca şi celor ce se fac pe terenurile arabile. Atît in iarnă, cit mai ales în zilele care au trecut de la conferinţă, in numeroase judeţe s-au desfăşurat şi se desfăşoară, in continuare, ample lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor, menite să ducă la creşterea producţiei de masă verde. Rezultate deosebite în ce priveşte atragerea ţăranilor, a tineretului de la sate, la executarea acestor lucrări au fost obţinute în judeţele Cluj, Mureş, Harghita, Sălaj, Argeş etc. „Avem 32 000 ha de pajişti amenajate in complex , ne spunea ing. Nicolae Călin, director general adjunct al Direcţiei agricole judeţene Argeş. Cele mai mari producţii se obţin de pe cele 16 000 hectare pajişti cultivate, în medie, acestea dau peste 30 000 kg de masă verde la hectar pe soluri grele, podzolice, dar bine lucrate şi fertilizate. Pe această bază, în comunele Izvoru, Miroşi, Ştefan cel Mare, Pădureţi şi altele, în ultimii trei ani efectivele de vaci şi producţia de lapte vîndută statului s-au dublat. Pornind de la experienţa dobîndită, anul acesta extindem pajiştile cultivate cu 2 000 hectare. în comunele Nucşoara, Domneşti, Slobozia s-au organizat acţiuni masive pentru curăţirea şi fertilizarea izlazurilor. Acum, la început de primăvară, este momentul ca organizaţiile de partid şi consiliile populare să întreprindă acţiuni de masă, cu participarea largă a locuitorilor satelor, pentru executarea unui volum cit mai mare de lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor. Aşa se procedează in majoritatea comunelor judeţului Sălaj. Consiliul popular al comunei Crasna, de pildă, a decis să nu aştepte fonduri şi îngrăşăminte chimice de la judeţ, ci să pună in valoare, in primul rind, posibilităţile locale. In urma discuţiilor cu locuitorii comunei, cărora li s-a explicat că este în propriul lor interes să participe la îmbunătăţirea păşunii, s-a hotărit ca fiecare familie care creşte animale să transporte pe izlaz cite două căruţe de gunoi de grajd, provenit de la animalele crescute în gospodăriile personale, în alte judeţe — Braşov, Bihor, Buzău, Caraş-Severin — unde s-au creat păşuni model cu recoltă dublă sau triplă de iarbă faţă de restul suprafeţelor, este necesar să se extindă lucrările, astfel incit asemenea producţii să se obţină de pe cea mai mare parte a păşunilor şi fineţelor. în judeţul Buzău au fost executate lucrări pentru îmbunătăţirea unei suprafeţe de 6 000 hectare păşuni aparţinind consiliilor populare şi cooperativelor agricole. Pe 500 ha terenuri slab productive, cooperativa agricolă din Smeeni a aplicat un complex de lucrări de fertilizare, tarlalizare, reînsămînţări cu seminţe de ierburi valoroase. încă din primul an ,de la executarea acestor lucrări, producţia de iarbă a ajuns la peste 16 tone la hectar, faţă de numai 5 tone cît era in anii precedenţi. Numai că în judeţul Buzău asemenea exemple sunt puţine, iar suprafeţele ameliorate reprezintă o proporţie foarte redusă dacă le raportam la cele aproape 100 000 hectare de pajişti naturale. In multe comune, consiliile populare se limitează doar la lucrările ce se execută contra cost de către întreprinderea de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor. In loc să iniţieze largi acţiuni pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea păşunilor prin muncă contributivă, consiliul popular al comunei Chiojdu aşteaptă de cîţiva ani fonduri pentru curăţirea unei suprafeţe de peste 200 hectare, acoperite cu arboret nefolositor, practic scoase din circuitul agricol. „Toţi locuitorii satelor — se arată in chemarea conferinţei pe ţară — au datoria să execute pe pajişti lucrările ce sunt necesare, să le fertilizeze cu îngrăşăminte organice şi chimice, să le exploateze raţional, spre a putea obţine, intr-o perioadă cit mai scurtă, dublarea producţiei de fin şi masă verde !“ Reînnodînd firul unei vechi şi frumoase tradiţii de muncă, organizaţiile de partid şi de tineret, consiliile populare trebuie să fie motorul acestei acţiuni de masă, mobilizînd pe locuitorii satelor, în special pe tineri, elevi şi pionieri, la lucrările de întreţinere şi ameliorare a Întinselor suprafeţe de păşuni şi fineţe naturale, în vederea asigurării hranei necesare creşterii efectivelor de ovine şi bovine. C. BORDEIANU