Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)
1974-04-26 / nr. 9852
SCINTEIA — vineri 26 aprilie 1974 Încheierea vizitei preşedintelui republicii costa rica COMUNICAT COMUN La Invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, adresată cu ocazia vizitei sale în Republica Costa Rica, in luna septembrie 1973, preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, a efectuat o vizită oficială de prietenie în România, intre 22 şi 25 aprilie 1974. In timpul vizitei, între preşedintele Republicii Socialiste România şi preşedintele Republicii Costa Rica au avut loc convorbiri prieteneşti cu privire la relaţiile româno-costaricane, precum şi la principalele probleme internaţionale de interes comun. La convorbiri, desfăşurate intr-o atmosferă de cordialitate, sinceră prietenie şi înţelegere reciprocă, au participat: Din partea Republicii Socialiste România : Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Emil Drăgănescu, viceprim-ministru, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui republicii, şi Constantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea Republicii Costa Rica : dr. Manuel Aguilar Bonilla, primvicepreşedinte al republicii, dr. José Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, şi Franklin Aguilar, ambasador. Preşedintele José Figueres Ferrer şi persoanele care l-au însoţit au vizitat obiective economice şi socialculturale din Bucureşti, Craiova şi judeţul Argeş, luînd cunoştinţă cu deosebit interes de realizările poporului român in diferite domenii de activitate, înalţilor oaspeţi costaricani li s-a rezervat o primire călduroasă, expresie a relaţiilor tradiţionale de prietenie dintre România şi Costa Rica şi a sentimentelor de preţuire şi stimă reciprocă de care sunt animate cele două popoare, legate prin afinităţi de limbă şi cultură. In cursul convorbirilor, cei doi preşedinţi au trecut in revistă stadiul actual şi perspectivele relaţiilor româno-costaricane, subliniind importanţa istorică a Tratatului de prietenie şi cooperare, semnat cu prilejul vizitei in Costa Rica a preşedintelui Republicii Socialiste România, precum şi a celorlalte documente încheiate cu acest prilej, instrumente menite să asigure o bază trainică adîncirii şi diversificării relaţiilor dintre cele două ţări. Ei au scos in evidenţă rolul pozitiv al contactelor bilaterale care au avut loc în domeniul economic, reliefînd necesitatea amplificării relaţiilor economice, diversificării structurii acestora prin cooperarea economică şi tehnică. Informindu-se reciproc asupra preocupărilor actuale ale celor două ţări în procesul dezvoltării lor, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au reafirmat hotărîrea celor două ţări de a accelera realizarea obiectivelor prevăzute în acordurile încheiate anterior şi au constatat cu satisfacţie că există posibilităţi pentru dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au subliniat necesitatea intensificării contactelor şi schimburilor de vizite oficiale în diverse domenii de activitate între organizaţiile de tineret, de femei, sindicate şi alte organizaţii de masă, in scopul asigurării unei mai bune cunoaşteri reciproce şi pentru consolidarea sentimentelor de prietenie care există intre cele două popoare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a felicitat pe preşedintele Republicii Costa Rica pentru politica sa îndreptată spre dezvoltarea economică a ţării şi ridicarea nivelului de trai al poporului costarican, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, exprimîndu-şi consideraţia şi stima sa pentru politica externă activă a guvernului costarican, pusă in slujba consolidării păcii, înţelegerii internaţionale şi cooperării intre toate statele lumii. Preşedintele José Figueres Ferrer a felicitat călduros şi cu acest prilej ca preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru investirea sa ca preşedinte al Republicii Socialiste România şi a exprimat satisfacţia şi Întreaga sa admiraţie faţă de eforturile şi progresele realizate de România în crearea unei industrii moderne, a unei agriculturi înaintate, în domeniul ştiinţei şi culturii, care se reflectă în ridicarea nivelului de viaţă al poporului român, precum şi faţă de politica internaţională activă şi clarvăzătoare promovată de România, de preşedintele Nicolae Ceauşescu, politică pusă în slujba întăririi păcii şi dezvoltării cooperării intre toate naţiunile lumii, a stabilirii unor relaţii noi între state, bazate pe respectarea principiilor dreptului internaţional. Cei doi preşedinţi au procedat la un larg schimb de păreri în principalele probleme internaţionale actuale şi au exprimat opinia că tendinţa fundamentală a epocii actuale o constituie intensificarea cooperării dintre state, precum şi afirmarea puternică a dorinţei şi hotăririi popoarelor de a asigura destinderea şi pacea în lume, de a acţiona pentru statornicirea unor relaţii noi, democratice, în viaţa internaţională, pentru generalizarea acestor relaţii in toate domeniile, de a promova, pe o scară tot mai largă, folosirea negocierilor ca mijloc de soluţionare a problemelor litigioase. Cei doi şefi de stat au scos în evidenţă rolul şi influenţa forţelor păcii, democraţiei şi progresului in lumea contemporană, necesitatea de a fi luate măsuri ferme pentru eliminarea politicii imperialiste de dominaţie, agresiune şi amestec în treburile altor state, de presiune de orice fel in relaţiile internaţionale, pentru a asigura respectarea dreptului popoarelor de a decide ele însele asupra căilor de dezvoltare economică şi socială, în conformitate cu propriile lor aspiraţii şi interese legitime. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au relevat cu vie satisfacţie că politica externă a celor două ţări se bazează pe principiile unanim recunoscute ale dreptului internaţional. Au reafirmat convingerea lor că pentru a realiza destinderea, a asigura un climat stabil de pace şi securitate pe plan internaţional este imperios necesar ca relaţiile dintre state să se bazeze pe respectarea strictă şi punerea in practică a principiilor respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne şi externe ale altor state, renunţării la forţă sau la ameninţarea cu forţa. Cei doi preşedinţi au scos în evidenţă faptul că, in condiţiile actuale, toate statele, indiferent de mărime, potenţial şi regim social-politic, pot şi trebuie să participe activ la soluţionarea problemelor majore ale contemporaneităţii. In acest context, cei doi şefi de stat au constatat cu deplină satisfacţie participarea crescîndă a ţărilor mici şi mijlocii la viaţa internaţională, sporirea contribuţiei lor constructive la democratizarea raporturilor dintre state, la statornicirea unor relaţii noi care să ţină seama de interesele şi aspiraţiile legitime ale popoarelor, de necesitatea unei conlucrări paşnice, fructuoase între toate naţiunile lumii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au procedat la un amplu schimb de vederi cu privire la situaţia actuală din Europa. Ei au salutat progresele înregistrate pînă acum de Conferinţa generală pentru securitate şi cooperare în Europa, conferinţă menită să aşeze relaţiile dintre statele continentului pe baze noi, astfel incit să se asigure fiecărui popor, fiecărui stat posibilitatea de a-şi concentra eforturile spre dezvoltarea economico-socială de sine stătătoare, in concordanţă cu năzuinţele sale. Ei au fost de acord că realizarea securităţii şi consolidării păcii in Europa va contribui la promovarea colaborării şi la întărirea securităţii în lumea întreagă. Preşedintele Republicii Costa Rica a evidenţiat contribuţia României la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţei şi eforturile sale susţinute pentru ca încă in acest an, conferinţa să se încheie cu succes. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au apreciat in mod deosebit eforturile depuse de ţările latino-americane pentru propăşirea lor economică şi socială, prin valorificarea, potrivit intereselor naţionale, a resurselor naturale proprii, pentru consolidarea independenţei politice şi economice, instaurarea unor relaţii echitabile intre toate statele continentului, indiferent de mărime, potenţial economic şi militar şi regim social-politic. In cadrul convorbirilor, cei doi preşedinţi au evidenţiat succesele obţinute de forţele democratice in lupta lor împotriva colonialismului, neocolonialismului şi imperialismului, considerind că lichidarea definitivă a colonialismului şi neocolonialismului constituie una din sarcinile cele mai importante şi urgente ale lumii contemporane şi subliniind necesitatea aplicării neîntârziate a prevederilor Declaraţiei O.N.U. cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor care se mai află sub dominaţie colonială şi a rezoluţiilor referitoare la decolonizare şi apartheid. Au exprimat deplina solidaritate a popoarelor român şi costarican cu popoarele care luptă pentru dobîndirea independenţei naţionale din Angola, Mozambic, Namibia şi din alte teritorii aflate sub dominaţie străină. Ei au salutat proclamarea, ca stat independent, a Guineei-Bissau şi Insulelor Capului Verde. Cei doi şefi de stat au relevat că Republica Socialistă România şi Republica Costa Rica, ca ţări în curs de dezvoltare, consideră că micşorarea şi lichidarea decalajelor dintre ţările în curs de dezvoltare şi cele avansate din punct de vedere economic constituie o problemă majoră, şi că rezolvarea ei echitabilă este de importanţă vitală pentru întărirea păcii şi securităţii internaţionale, pentru asigurarea progresului întregii omeniri. Au subliniat necesitatea respectării dreptului imprescriptibil şi inalienabil al tuturor statelor de a fi stăpîne pe bogăţiile lor naturale, de a le folosi pentru progresul economic şi social al popoarelor lor. In acest scop, este necesară stabilirea unui cadru de principii şi linii directoare pe care trebuie să se întemeieze întreaga activitate de cooperare a statelor in ceea ce priveşte materiile prime şi dezvoltarea. Cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea de a se acţiona cu toată fermitatea contra oricăror restricţii şi bariere artificiale, de a se înlătura orice obstacole şi discriminări care grevează relaţiile economice internaţionale şi afectează cauza cooperării, precum şi asigurarea accesului larg al tuturor popoarelor la cuceririle ştiinţei şi temnologiei moderne, cerinţă de bază pentru reducerea decalajelor dintre ţările in curs de dezvoltare şi cele industrializate. Ei au scos în evidenţă importanţa elaborării Cartei drepturilor şi obligaţiilor economice ale statelor, care să asigure participarea, pe baze egale, a tuturor ţărilor la luarea deciziilor in problemele economice majore, comerciale şi financiar-monetare internaţionale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au reliefat importanţa deosebită a dezbaterilor sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U., dedicată problemelor materiilor prime şi dezvoltării. Considerind că Organizaţia Naţiunilor Unite reprezintă forul adecvat pentru dezbaterea, căutarea şi găsirea de soluţii acestor probleme complexe, cei doi preşedinţi şi-au exprimat convingerea că rezultatele sesiunii vor contribui la luarea de măsuri in vederea creării unei noi ordini economice în lume. Ei au reafirmat hotărîrea fermă a ţărilor lor de a contribui activ, şi în continuare, la eforturile comunităţii internaţionale, destinate rezolvării problemelor mondiale privind materiile prime, energia şi dezvoltarea. Ei au exprimat punctul de vedere că un cadru corespunzător pentru atingerea acestor obiective l-ar constitui convocarea, sub egida O.N.U., cu participarea tuturor statelor, a unei conferinţe generale pe tema materiilor prime şi dezvoltării. In ceea ce priveşte evoluţia situaţiei din sud-estul Asiei, părţile au salutat cu satisfacţie încheierea acordului de încetare a războiului şi restabilirea păcii în Vietnam, subliniind necesitatea creării condiţiilor pentru respectarea acestui acord. De asemenea, ei au salutat realizarea înţelegerii nationale in Laos, prin constituirea recentă a Guvernului Provizoriu de Uniune Naţională şi a Consiliului Politic de Coaliţie Naţională. Pentru rezolvarea situaţiei din Cambodgia este necesar ca poporul khmer să fie lăsat să-şi rezolve problemele de sine stătător în conformitate cu interesele sale legitime. Cei doi preşedinţi şi-au exprimat speranţa că acestea vor crea condiţii pentru instaurarea unei păci durabile in această regiune, care să permită popoarelor din Indochina să-şi hotărască libere calea dezvoltării lor politice, economice şi sociale, conform aspiraţiilor lor legitime, fără nici un amestec din afară. In legătură cu situaţia din Orientul Apropiat, cei doi preşedinţi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de perpetuarea situaţiei de încordare din această zonă, care constituie un pericol permanent nu numai pentru pacea popoarelor din regiune, ci şi pentru întreaga lume. Ei au subliniat necesitatea reglementării pe cale politică a crizei, considerind că toate statele trebuie să depună eforturi pentru a se ajunge cit mai grabnic la realizarea păcii în Orientul Mijlociu pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securitate. Cei doi preşedinţi şi-au exprimat speranţa că conferinţa de pace de la Geneva cu privire la Orientul Apropiat, cu participarea tuturor părţilor interesate, va contribui la realizarea unei păci juste şi durabile în această regiune a lumii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres au apreciat că este imperios necesar să se intensifice eforturile în vederea realizării dezarmării generale şi, in primul rind, a celei nucleare. Ei au subliniat, totodată, avantajele pe care le-ar reprezenta pentru întreaga omenire dirijarea in scopuri paşnice a resurselor folosite în prezent în domeniul militar. Pentru atingerea acestui obiectiv, cei doi preşedinţi au reafirmat hotărirea lor de a acţiona, împreună cu celelalte ţări ale lumii, pentru oprirea cursei înarmărilor, îngheţarea şi reducerea bugetelor militare, încetarea producţiei de armament şi îndeosebi a armelor nucleare si a celorlalte mijloace de exterminare in masă, trecerea la distrugerea lor treptată. De asemenea, cei doi preşedinţi au reafirmat sprijinul ţărilor lor pentru adoptarea unor măsuri concrete vizînd dezangajarea militară, desfiinţarea bazelor militare de pe teritorii străine, considerind că prezenţa trupelor străine nu este necesară şi nu aduce mai multă securitate, ci, dimpotrivă, menţine surse de încordare şi pericole de conflicte. De asemenea, şi-au exprimat hotărîrea de a acţiona pentru crearea de condiţii corespunzătoare ca, pe măsura dezvoltării încrederii şi colaborării între popoare, să se treacă la lichidarea blocurilor militare opuse. Cei doi şefi de stat consideră că au o deosebită importanţă, in acest proces, menţinerea Americii Latine ca zonă denuclearizată, în baza Tratatului de la Tlateloleo, şi transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii şi bunei Înţelegeri, lipsită de arme nucleare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au subliniat importanţa pe care ţările lor o acordă creşterii rolului O.N.U. în rezolvarea problemelor internaţionale, necesitatea de a-şi spori eforturile pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cit mai eficient misiunea ,la menţinere şi consolidare a păcii, de apărare a principiilor dreptului internaţional, de creare a unui climat de deplină securitate în lume, de promovare a colaborării şi înţelegerii între naţiuni, împotriva oricăror acte de încălcare a dreptului internaţional, de amestec in treburile altor popoare, pentru înlăturarea surselor de tensiune şi conflicte din lume. Ei au exprimat hotărîrea fermă a ţărilor lor de a acţiona, unindu-şi eforturile cu cele ale altor state, în vederea creşterii rolului O.N.U., aşa cum preconizează rezoluţia iniţiată de România şi adoptată la sesiunea din 1972 a Adunării Generale a O.N.U. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au reliefat importanţa contactelor directe şi a schimburilor de vizite între cele două ţări şi au constatat cu satisfacţie că întîlnirile şi convorbirile prilejuite de vizitele reciproce ale celor doi şefi de stat constituie momente de o deosebită semnificaţie in relaţiile dintre România şi Costa Rica, contribuind la întărirea şi adîncirea acestora. Cei doi preşedinţi au reafirmat hotărîrea lor de a continua asemenea contacte, în interesul celor două popoare prietene, al păcii şi colaborării internaţionale. Preşedintele Jose Figueres Ferrer a exprimat cele mai vii mulţumiri pentru calda primire şi ospitalitate ce i-au fost acordate lui şi celorlalte personalităţi care l-au însoţit în timpul vizitei în România. Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Costa Rica, JOSÉ FIGUERES FERRER Bucureşti, 23 aprilie 1974 ÎNTÎLNIRE DE LUCRU Joi, preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, a avut o intilnire de lucru cu Emil Drăgănescu, viceprim-ministru al guvernului, Vasile Malinschi, guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, Vasile Voloşeniuc, preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii române de comerţ exterior, Iulian Văcărel, prim-adjunct al ministrului finanţelor, şi Gheorghe Stroe, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării. La intilnire a participat, de asemenea, Oscar Arias Sanchez, ministrul costarican al planificării. Plecarea din Capitală (Urmare din pag. I) Numeroşi bucureşteni, prezenţi pe aeroport, ovaţionează cu căldură pe preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi José Figueres Ferrer. O gardă militară prezintă onorul. Fanfara intonează imnurile de stat ale Republicii Costa Rica şi Republicii Socialiste România. In semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer trec în revistă garda de onoare. Şeful statului costarican este salutat de şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de persoane oficiale române, care l-au condus la plecare. Un grup de pionieri oferă buchete de flori. Cei doi şefi de stat răspund cu multă prietenie aclamaţiilor mulţimii aflate pe aeroport. La scara avionului, luîndu-şi un cordial rămas bun de la preşedintele Nicolae Ceauşescu, preşedintele José Figueres Ferrer mulţumeşte încă o dată pentru primirea călduroasă ce i-a fost rezervată în ţara noastră. Cei doi şefi de stat se îmbrăţişează cu prietenie. La ora 16:15 aeronava cu care călătoreşte preşedintele Republicii Costa Rica decolează. (Urmare din pag. I) planificat pentru 1975, la indicatorul cheltuieli materiale de producţie. Pină acum, avansul ciştigat la realizarea sarcinilor din cincinal pentru producţia marfă este de 130 zile, fapt care ne va permite înfăptuirea prevederilor pe primii patru ani ai cincinalului la sfîrşitul semestrului unuii din acest an. Să recapitulăm. Marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a cincinalului a stimulat apariţia a numeroase iniţiative de răsunet, preluate şi generalizate treptat în tot mai multe întreprinderi. Eficienţa lor este deosebită pe cele mai diverse planuri. Bunăoară, in perioada care a trecut din acest an, bilanţul iniţiativei „Productivitate orară maximi, cu cheltuieli minime", lansată de cimentiştii din Bicaz, este circa 11 000 tone ciment peste plan. Alături de aceste iniţiative cunoscute şi consacrate ca atare, există şi un alt gen de iniţiative, la fel de valoroase, despre care insă se vorbeşte mai puţin. Este vorba de iniţiativa „anonimă", pornită de la o echipă sau de la un muncitor, care, în scurt timp, devine un bun al întregului colectiv... — Despre o asemenea iniţiativă mi-aş propune să vorbesc, intervine „pe fir“ Nicolae Catană, corespondentul nostru in judeţul Caraş- Severin. — Bine, dar cit mai concret... — La începutul anului, cei 12 mineri din brigada condusă de Gheorghe Soroceanu, de la secţia din Şosea Montană a întreprinderii de prospecţiuni şi explorări geologice, şi-au propus să realizeze, in fiecare lună, peste 100 metri liniari la înaintare în galeriile de explorare geologică. Ulterior, mai precis în martie a.c., printr-o bună organizare, prin folosirea judicioasă a timpului, utilizarea cu eficienţă maximă a instalaţiilor de perforare şi încărcare mecanică, autorii iniţiativei, ortacii din brigada condusă de Gheorghe Soroceanu au realizat o performanţă ce părea greu de atins : 258 mp de Înaintare in profil de 6,1 mp, cu armare metalică, în roci dure şi extra dure. Treptat, acţiunea de mărire a vitezelor de avansare, impulsionată de brigada lui Soroceanu, a căpătat un adevărat caracter de masă. — Care este acum situaţia întrecerii ? — Printre brigăzile care-i urmează îndeaproape pe iniţiatorii şi recordmanii de azi se află cele conduse de Gheorghe Avădanei şi Ştefan Chiată, care au realizat, la rîndul lor, cite 135 şi, respectiv, 101 m de avansare în galerii. Notaţi şi numele altor cîtorva recordmani : Augustin Bocşu, Constantin Soroceanu, Ion Ţepeneu, Gheorghe Mierluşcă, Nicolae Brădilă, Gheorghe Viorică şi Constantin Andrişoiu. — Numărul unor asemenea iniţiative cu sau fără „tradiţie“ este practic nelimitat. Importantă este însă generalizarea lor rapidă, transformarea lor în metode curente de lucru în cit mai multe unităţi economice. — In acest sens aş dori să se reţină, transmite Virgil Tătaru, corespondentul nostru în judeţul Mehedinţi, interesantul schimb de experienţă pe tema economisirii electrozilor, care a avut loc recent la Şantierul naval din Drobeta Tr. Severin. — Bine, dar ce legătură are aceasta cu iniţiativele despre care discutăm ? — Are, şi încă una foarte mare. Aici, la Şantierul naval din Drobeta Tr. Severin, a fost lansată una din cele mai valoroase iniţiative din judeţ : „Să lucrăm o zi pe săptămină cu electrozi economisiţi“. Numai in 1973, bunăoară, din cantitatea de electrozi economisiţi s-a sudat corpul unei şalande de 500 mc. In acest an, ambiţiile sunt cu mult mai mari : din electrozii economisiţi, constructorii de nave şi-au propus să sudeze corpul unui doc de 1 000 tone şi al unei şalande de 500 mc. Pină acum s-au şi economisit 4 000 kg de electrozi. — Continuă, tovarăşe Tătaru. — Cum spuneam, schimbul de experienţă la care au participat şefi de secţii, muncitori, specialişti şi-a propus tocmai extinderea bogatei experienţe pozitive acumulate in alte două unităţi din judeţ — Şantierul naval din Orşova şi întreprinderea de vagoane din Drobeta Tr. Severin — de asemenea mari consumatoare de electrozi. Cu acest prilej, autorii iniţiativei au înfăţişat un amănunt modul practic, concret, prin care se asigură folosirea judicioasă a electrozilor : evidenţa zilnică a consumului pe fiecare secţie şi sudor, depozitarea corectă a electrozilor, controlul şi intervenţia operativă în locurile unde se constată depăşirea normelor de consum, metodele avansate de lucru folosite de sudori ş.a. Ne oprim aici cu relatarea teleconferinţei de astăzi, deşi, practic, numărul corespondenţilor judeţeni care ar fi dorit să participe este mult mai mare. Firesc, din moment ce astăzi nu există judeţ sau întreprindere în care spiritul novator, dorinţa de autoperfecţionare să nu-şi găsească materializarea in zeci de iniţiative preţioase, de certă utilitate şi eficacitate economică. Devenite pirghii puternice în mobilizarea energiilor şi capacităţilor creatoare ale oamenilor muncii, iniţiativele îşi aduc o valoroasă contribuţie la realizarea măreţului angajament naţional : cincinalul înainte de termen ! Iniţiative muncitoreşti în marea întrecere BUZĂU. (Corespondentul „Scinteii“, Mihai Bâzu). La întreprinderea buzoiană de sîrmă şi produse din sîrmă s-a realizat prin autoutilare o complexă instalaţie de recoacere a sirmelor. Instalaţia, rod al concepţiei şi execuţiei unui colectiv din care o contribuţie mai mare au avut-o inginerul Virgil Hîlea, maistrul Stan Cazan, mentorii In întreaga ţară. Succese deosebite, demne de tradiţionala zi a muncii IN ÎNTREPRINDERI bucureştene In aceste zile, numeroase colective de muncă din întreprinderile Capitalei anunţă Îndeplinirea sarcinilor de plan pe luna aprilie şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, avansurile dobindite permiţîndu-le să realizeze importante cantităţi de produse suplimentare. Printre altele, bilanţul activităţii desfăşurate la întreprinderea mecanică de material rulant „Griviţa roşie“ consemnează depăşirea producţiei globale, pe primele patru luni ale anului, cu 6,5 milioane lei, superioară cu mai bine de un milion de lei angajamentului luat pentru această perioadă, îndeplinind planul producţiei marfă cu 8 zile mai devreme, colectivul întreprinderii „Viscofil“ va realiza peste plan fire de viscoză şi diverse produse din mase plastice în valoare de 2,5 milioane lei. De asemenea, colectivele întreprinderilor „Danubiana“, „Dîmboviţa“, „Pionierul“, „Ţesătoriile reunite“ şi „Bere-Bucureşti“ vor intimpina sărbătoarea muncii cu o producţie suplimentară a cărei valoare se ridică la peste 10 milioane lei. Demn de remarcat este faptul că în toate întreprinderile menţionate, precum şi în altele, cum ar fi „Policolor“, Filatura românească de bumbac, întreprinderea de maşini electrice, „Semănătoarea“, „Aurora“, depăşirile sarcinilor de plan se concretizează in produse necesare economiei naţionale, reprezentind o contribuţie deosebită la înfăptuirea angajamentului colectivelor industriale bucureştene, de a îndeplini cincinalul in patru ani şi jumătate şi de a realiza, în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, o producţie suplimentară în valoare de un miliard lei. INDUSTRIA JUDEŢULUI PRAHOVA Cu realizări de seamă intimpină ziua de 1 Mai şi muncitorii, inginerii şi tehnicienii din unităţile industriale ale judeţului Prahova. Pină acum ei au dat suplimentar peste 30 000 tone benzine, uleiuri minerale şi alte derivate din titei, 21 000 anvelope şi alte produse petrochimice, un mare număr de utilaje tehnologice, 40 000 mp ţesături din lină şi bumbac, cărbune, ciment, cherestea şi alte materiale de construcţii cu care s-ar putea ridica 800 de apartamente. INDUSTRIA JUDEŢULUI SUCEAVA Oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului Suceava raportează îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe primele patru luni ale anului. Succesul acesta va permite ca, la 30 aprilie, să se poată consemna o producţie globală suplimentară in valoare de 94 milioane lei. INDUSTRIA JUDEŢULUI VRANCEA FOCŞANI. (Corespondentul „Scinteii", Ion Manea). Unităţile industriale din judeţul Vrancea au realizat planul pe primele 4 luni ale anului cu 7 zile mai devreme. Se estimează că pînă la sfîrşitul lunii aprilie se va obţine suplimentar o producţie marfă în valoare de 81 milioane lei. Aceasta înseamnă 17 400 metri cubi buşteni, 500 metri cubi cherestea, 71 000 metri cubi furnire estetice, 1 200 metri cubi prefabricate din beton, 30 000 metri cubi agregate de balastieră, produse agroalimentare în valoare de aproape 9 milioane lei şi alte produse. ÎNTREPRINDERI din judeţul galaţi încă două Întreprinderi industriale din judeţul Galaţi au raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele 4 luni ale anului. Este vorba de întreprinderea de sîrmă, cuie şi lanţuri, care va realiza suplimentar, pînă la 1 Mai, o producţie marfă depăşind 6,4 milioane lei, şi de întreprinderea de prefabricate din beton, care va consemna în plus o producţie de 600 mc prefabricate din beton. ÎNTREPRINDEREA „VICTORIA“ DIN CALAN Colectivul întreprinderii „Victoria“ din Călan a realizat, in cinstea zilei de 1 Mai, peste sarcinile curente de plan, o producţie industrială în valoare de aproape 3 000 000 lei. In acelaşi timp, întreprinderea a furnizat, suplimentar, 300 tone utilaje de turnare a oţelului şi piese de schimb pentru industria metalurgică în valoare de 1,5 milioane lei. CONSTRUCTORI DIN JUDEŢUL MUREŞ De la începutul anului şi pînă acum, harnicii lucrători de pe şantierul nr. 1, aparţinind Trustului de construcţii din judeţul Mureş, au predat locatarilor 408 apartamente, cu 280 mai mult decit se prevedea în plan. Acelaşi colectiv a pus în funcţiune, cu 45 de zile mai devreme, o importantă capacitate de producţie in cadrul Fabricii de confecţii din Tg. Mureş şi, cu 3 luni Înainte de termen, uzina de apă din oraşul Reghin. ÎNTREPRINDEREA METALURGICA DIN ZLATNA ALBA IULIA. (Corespondentul „Scinteii“, Ştefan Dinică). In cinstea zilei de 1 Mai, harnicul colectiv al întreprinderii metalurgice de metale neferoase din Zlatna a raportat îndeplinirea angajamentului asumat în întrecerea socialistă pe întregul an. Se realizează astfel o producţie suplimentară în valoare de 3,7 milioane lei. Recent, cu ocazia decernării diplomei de unitate fruntaşă în ramura metalurgiei neferoase, muncitorii de la I.M.M.N. Zlatna au suplimentat angajamentul anual cu încă 2 milioane lei. O MODERNA INSTALAŢIE REALIZATĂ PRIN AUTOUTILARE din echipa lui Dumitru Iancu, instalatorii conduşi de maistrul Dumitru Brătescu, la care s-au adăugat un grup de muncitori specializaţi in automatizări, coordonaţi de inginerul Valeriu Popa, a permis obţinerea unei economii de 1,2 milioane lei valută prin renunţarea la importul unor utilaje de acest gen. PAGINA 3 Utilaje de mare randament! pentru agricultură şi industrie Colectivul de muncă de la întreprinderea mecanică din Iaşi a agriculturii şi industriei alimentare se numără printre principalii realizatori şi furnizori de utilaje şi piese de schimb destinate unităţilor de mecanizare a agriculturii şi pentru industria alimentară. Intre acestea, figurează peste 150 repere pentru tractoare şi maşini agricole, de malaxoare şi cernătoare pentru brutării săteşti, de benzi transportoare şi elevatoare etc. Acestora li s-au adăugat, de curînd, alte două utilaje de mare capacitate, care contribuie la creşterea productivităţii muncii. Este vorba de bancurile de rodaj hidraulic, fabricate pentru prima oară la întreprinderea ieșeană, şi de transportoarele cu bandă tip universal de 25 tone, necesare pentru ridicarea ştiuleţilor de porumb în păture, a sacilor, baloţilor etc. la mare înălţime. Primul lot de transportoare a şi fost expediat beneficiarilor. După cum ne informează inginerul Constantin Pricop, directorul întreprinderii, harnicul colectiv de aici a reuşit să realizeze în mod ritmic şi producţia de piese de schimb pentru întreprinderea de tractoare din Braşov. Relaţiile de cooperare între cele două întreprinderi se înscriu pe linia utilizării judicioase a spaţiilor de producţie şi a forţei de muncă, ceea ce a influenţat favorabil creşterea productivităţii muncii la întreprinderea ieşeană. Asemenea preocupări au condus la obţinerea, până în prezent, de către colectivul întreprinderii mecanice din Iaşi a unei producţii marfă suplimentară de aproape 730 000 lei faţă de prevederile la zi, în condiţiile în care preţul de cost a fost mai redus. Toate acestea au marcat in activitatea harnicului colectiv al întreprinderii mecanice ieşene a agriculturii şi industriei alimentare un nou şi prestigios succes : îndeplinirea încă din prima decadă a lunii aprilie a tuturor indicatorilor de plan pe primii 4 ani ai actualului cincinal. Manole CORCACI corespondentul „Scinteii" Prinde conturia o nouă unitate industrială BAIA MARE (Corespondentul „Scinteii“, Gheorghe Susa). La Sighetul Marmaţiei au început lucrările de construcţie a viitoarei fabrici de şuruburi pentru organe de asamblare, ale cărei prime capacităţi de producţie vor fi puse în funcţiune în primul trimestru al anului 1976. Beneficiarul acestei lucrări — Centrala industriei de rulmenţi şi organe de asamblare din Braşov — a încredinţat materializarea acestei investiţii întreprinderii judeţene de construcţii montaj Maramureş, care va finaliza un proiect realizat de I.P.C.M.-Bucureşti. Noua fabrică din nordul ţării care va beneficia de instalaţii tehnologice de mare productivitate se înscrie printre lucrările de mare interes economic şi social din această parte a ţării. Meşteşugarii braşoveni, mereu in frunte Cooperativa meşteşugărească ' „Arta“ din Braşov şi-a ciştigat, 4 l în ultimii ani, un binemeritat la prestigiu atit în ţară, cit şi peste la hotare. Obiectele de artă popu- liară şi artizanat, executate cu j o rară măiestrie artistică de oameni care au moştenit meşişteşugul din tată în fiu, se bucu- 1 \ ră de o apreciere unanimă, i i fiind tot mai mult solicitate de ’ numeroşi beneficiari. In ultimii 1 cinci ani, cu ocazia concursurii * lor anuale de creaţie organizate * 4 de UCECOM, cooperativa „Arta" 1 din Braşov s-a situat de fie- 7 j care dată pe primul loc. Cooperativa are un caracter in judeţean cu centre atit în Bra- l 4şov, cit şi în alte zone ale ju- j deţului, cu precădere în cele folclorice, cum sunt Drăguşul,l Viştea, Rupea, Harman, Vama Buzăului etc. Circa 75 la sută | g din producţia cooperativei se / î realizează prin munca la domi- 1 ciliu. Cel mai important sector i l de activitate este cel al ţesătu- | rilor cu alesături, urmat de sec- 4 t torul confecţii şi tricotaje şi de I i articole din metal. In cazul con- j I fecţiilor, totul se croieşte la i l centrul cooperativei, unde se află concentrate maşinile şi ca- 4drele de specialitate. De o ii bună apreciere se bucură şi ma- ) * rochinăria artizanală, cojoace cu t broderie, îndeosebi cele specifice Drăguşului şi Făgăraşului, 4 cordoane, genţi etc. Prin coope- irativa „Arta“, metaloplastia cu- ) 1 noaşte la Braşov o nouă tinere i 4 ţe. După cum ne-a infor- I mat preşedintele cooperativei, \ 1 tovarăşul Alexandru Marcu, i 1 există aici şi un compartiment 1m propriu de cercetări, fapt care 4 4 face să se realizeze, an de an, ,* / noi produse mai bune, mai fru- 4 \ moase. i 4 1 J Nicolae MOCANU i ) corespondentul „Scinteii" j