Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)

1974-04-26 / nr. 9852

SCINTEIA — vineri 26 aprilie 1974 Încheierea vizitei preşedintelui republicii costa rica COMUNICAT COMUN La Invitaţia preşedintelui Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, adresată cu ocazia vizitei sale în Republica Costa Rica, in luna septembrie 1973, preşedintele Repu­blicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, a efectuat o vizită oficială de prietenie în România, intre 22 şi 25 aprilie 1974. In timpul vizitei, între preşedintele Republicii Socialiste România şi pre­şedintele Republicii Costa Rica au avut loc convorbiri prieteneşti cu privire la relaţiile româno-costari­­cane, precum şi la principalele pro­bleme internaţionale de interes co­mun. La convorbiri, desfăşurate intr-o atmosferă de cordialitate, sinceră prietenie şi înţelegere reciprocă, au participat: Din partea Republicii Socialiste România : Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-minis­­tru al guvernului, Emil Drăgănescu, viceprim-ministru, preşedintele Co­mitetului de Stat al Planificării, George Macovescu, ministrul aface­rilor externe, Vasile Pungan, consi­lier al preşedintelui republicii, şi Constantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea Republicii Costa Rica : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim­­vicepreşedinte al republicii, dr. José Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, şi Frank­lin Aguilar, ambasador. Preşedintele José Figueres Ferrer şi persoanele care l-au însoţit au vi­zitat obiective economice şi social­­culturale din Bucureşti, Craiova şi judeţul Argeş, luînd cunoştinţă cu deosebit interes de realizările po­porului român in diferite domenii de activitate, înalţilor oaspeţi costaricani li s-a rezervat o primire călduroasă, ex­presie a relaţiilor tradiţionale de prietenie dintre România şi Costa Rica şi a sentimentelor de preţuire şi stimă reciprocă de care sunt a­­nimate cele două popoare, legate prin afinităţi de limbă şi cultură. In cursul convorbirilor, cei doi pre­şedinţi au trecut in revistă stadiul actual şi perspectivele relaţiilor ro­­mâno-costaricane, subliniind impor­tanţa istorică a Tratatului de priete­nie şi cooperare, semnat cu prilejul vizitei in Costa Rica a preşedintelui Republicii Socialiste România, pre­cum şi a celorlalte documente în­cheiate cu acest prilej, instrumente menite să asigure o bază trainică adîncirii şi diversificării relaţiilor dintre cele două ţări. Ei au scos in evidenţă rolul pozitiv al contactelor bilaterale care au avut loc în domeniul economic, reliefînd necesitatea amplificării relaţiilor eco­nomice, diversificării structurii a­­cestora prin cooperarea economică şi tehnică. Informindu-se reciproc asupra pre­ocupărilor actuale ale celor două ţări în procesul dezvoltării lor, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au reafirmat hotărîrea celor două ţări de a acce­lera realizarea obiectivelor prevăzute în acordurile încheiate anterior şi au constatat cu satisfacţie că există posi­bilităţi pentru dezvoltarea pe multi­ple planuri a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au subliniat necesitatea intensificării contactelor şi schimburilor de vizite oficiale în diverse domenii de activi­tate între organizaţiile de tineret, de femei, sindicate şi alte organizaţii de masă, in scopul asigurării unei mai bune cunoaşteri reciproce şi pentru consolidarea sentimentelor de priete­nie care există intre cele două popoare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a felicitat pe preşedintele Republicii Costa Rica pentru politica sa îndrep­tată spre dezvoltarea economică a ţării şi ridicarea nivelului de trai al poporului costarican, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţio­nale, exprimîndu-şi consideraţia şi stima sa pentru politica externă ac­tivă a guvernului costarican, pusă in slujba consolidării păcii, înţelegerii internaţionale şi cooperării intre toate statele lumii. Preşedintele José Figueres Ferrer a felicitat călduros şi cu acest prilej ca preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru investirea sa ca preşedinte al Republicii Socialiste România şi a exprimat satisfacţia şi Întreaga sa admiraţie faţă de eforturile şi pro­gresele realizate de România în crearea unei industrii moderne, a unei agriculturi înaintate, în dome­niul ştiinţei şi culturii, care se re­flectă în ridicarea nivelului de viaţă al poporului român, precum şi faţă de politica internaţională activă şi clarvăzătoare promovată de România, de preşedintele Nicolae Ceauşescu, politică pusă în slujba întăririi păcii şi dezvoltării cooperării intre toate naţiunile lumii, a stabilirii unor re­laţii noi între state, bazate pe respec­tarea principiilor dreptului inter­naţional. Cei doi preşedinţi au procedat la un larg schimb de păreri în princi­palele probleme internaţionale actua­le şi au exprimat opinia că tendinţa fundamentală a epocii actuale o con­stituie intensificarea cooperării din­tre state, precum şi afirmarea pu­ternică a dorinţei şi hotăririi popoa­relor de a asigura destinderea şi pa­cea în lume, de a acţiona pentru statornicirea unor relaţii noi, demo­cratice, în viaţa internaţională, pen­tru generalizarea acestor relaţii in toate domeniile, de a promova, pe o scară tot mai largă, folosirea nego­cierilor ca mijloc de soluţionare a problemelor litigioase. Cei doi şefi de stat au scos în e­­videnţă rolul şi influenţa forţelor păcii, democraţiei şi progresului in lumea contemporană, necesitatea de a fi luate măsuri ferme pentru eli­minarea politicii imperialiste de do­minaţie, agresiune şi amestec în tre­burile altor state, de presiune de orice fel in relaţiile internaţionale, pentru a asigura respectarea dreptu­lui popoarelor de a decide ele însele asupra căilor de dezvoltare econo­mică şi socială, în conformitate cu propriile lor aspiraţii şi interese le­gitime. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au relevat cu vie satisfacţie că politica externă a celor două ţări se bazează pe principiile unanim recunoscute ale dreptului internaţional. Au re­afirmat convingerea lor că pentru a realiza destinderea, a asigura un cli­mat stabil de pace şi securitate pe plan internaţional este imperios ne­cesar ca relaţiile dintre state să se bazeze pe respectarea strictă şi pu­nerea in practică a principiilor res­pectării independenţei şi suveranită­ţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi şi avantajului reciproc, ne­amestecului în treburile interne şi externe ale altor state, renunţării la forţă sau la ameninţarea cu forţa. Cei doi preşedinţi au scos în evi­denţă faptul că, in condiţiile actuale, toate statele, indiferent de mărime, potenţial şi regim social-politic, pot şi trebuie să participe activ la so­luţionarea problemelor majore ale contemporaneităţii. In acest context, cei doi şefi de stat au constatat cu deplină satisfacţie participarea cres­­cîndă a ţărilor mici şi mijlocii la viaţa internaţională, sporirea contri­buţiei lor constructive la democrati­zarea raporturilor dintre state, la statornicirea unor relaţii noi care să ţină seama de interesele şi aspira­ţiile legitime ale popoarelor, de ne­cesitatea unei conlucrări paşnice, fructuoase între toate naţiunile lu­mii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au procedat la un amplu schimb de ve­deri cu privire la situaţia actuală din Europa. Ei au salutat progresele înregistrate pînă acum de Conferinţa generală pentru securitate şi coope­rare în Europa, conferinţă menită să aşeze relaţiile dintre statele con­tinentului pe baze noi, astfel incit să se asigure fiecărui popor, fiecărui stat posibilitatea de a-şi concentra eforturile spre dezvoltarea econo­­mico-socială de sine stătătoare, in concordanţă cu năzuinţele sale. Ei au fost de acord că realizarea secu­rităţii şi consolidării păcii in Euro­pa va contribui la promovarea cola­borării şi la întărirea securităţii în lumea întreagă. Preşedintele Repu­blicii Costa Rica a evidenţiat con­tribuţia României la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţei şi eforturile sale susţinute pentru ca încă in acest an, conferinţa să se încheie cu succes. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au apreciat in mod deosebit eforturile depuse de ţările latino-americane pentru propăşirea lor economică şi socială, prin valorificarea, potrivit intereselor naţionale, a resurselor naturale proprii, pentru consolidarea independenţei politice şi economice, instaurarea unor relaţii echitabile intre toate statele continentului, in­diferent de mărime, potenţial eco­nomic şi militar şi regim social-po­litic. In cadrul convorbirilor, cei doi preşedinţi au evidenţiat succesele obţinute de forţele democratice in lupta lor împotriva colonialismului, neocolonialismului şi imperialismu­lui, considerind că lichidarea defini­tivă a colonialismului şi neocolonia­lismului constituie una din sarcinile cele mai importante şi urgente ale lumii contemporane şi subliniind ne­cesitatea aplicării neîntârziate a pre­vederilor Declaraţiei O.N.U. cu pri­vire la acordarea independenţei ţă­rilor şi popoarelor care se mai află sub dominaţie colonială şi a rezolu­ţiilor referitoare la decolonizare şi apartheid. Au exprimat deplina so­lidaritate a popoarelor român şi cos­tarican cu popoarele care luptă pen­tru dobîndirea independenţei naţio­nale din Angola, Mozambic, Namibia şi din alte teritorii aflate sub domi­naţie străină. Ei au salutat procla­marea, ca stat independent, a Gui­­neei-Bissau şi Insulelor Capului Verde. Cei doi şefi de stat au relevat că Republica Socialistă România şi Re­publica Costa Rica, ca ţări în curs de dezvoltare, consideră că micşora­rea şi lichidarea decalajelor dintre ţările în curs de dezvoltare şi cele avansate din punct de vedere economic constituie o proble­mă majoră, şi că rezolvarea ei echi­tabilă este de importanţă vitală pentru întărirea păcii şi securităţii internaţionale, pentru asigurarea progresului întregii omeniri. Au subliniat necesitatea respectă­rii dreptului imprescriptibil şi inalie­nabil al tuturor statelor de a fi stăpîne pe bogăţiile lor naturale, de a le folosi pentru progresul econo­mic şi social al popoarelor lor. In acest scop, este necesară stabilirea unui cadru de principii şi linii di­rectoare pe care trebuie să se înte­meieze întreaga activitate de coope­rare a statelor in ceea ce priveşte materiile prime şi dezvoltarea. Cei doi preşedinţi au subliniat necesitatea de a se acţiona cu toată fermitatea contra oricăror restricţii şi bariere artificiale, de a se înlătura orice obstacole şi discriminări care grevează relaţiile economice interna­ţionale şi afectează cauza cooperării, precum şi asigurarea accesului larg al tuturor popoarelor la cuceririle ştiinţei şi temnologiei moderne, ce­rinţă de bază pentru reducerea de­calajelor dintre ţările in curs de dezvoltare şi cele industrializate. Ei au scos în evidenţă importanţa elaborării Cartei drepturilor şi obli­gaţiilor economice ale statelor, care să asigure participarea, pe baze ega­le, a tuturor ţărilor la luarea deci­ziilor in problemele economice ma­jore, comerciale şi financiar-mone­tare internaţionale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au reliefat importanţa deosebită a dez­baterilor sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U., dedicată problemelor materiilor prime şi dez­voltării. Considerind că Organizaţia Naţiunilor Unite reprezintă forul adecvat pentru dezbaterea, căutarea şi găsirea de soluţii acestor probleme complexe, cei doi preşedinţi şi-au exprimat convingerea că rezultatele sesiunii vor contribui la luarea de măsuri in vederea creării unei noi ordini economice în lume. Ei au reafirmat hotărîrea fermă a ţări­lor lor de a contribui activ, şi în continuare, la eforturile comunităţii internaţionale, destinate rezolvării problemelor mondiale privind mate­riile prime, energia şi dezvoltarea. Ei au exprimat punctul de vedere că un cadru corespunzător pentru atin­gerea acestor obiective l-ar consti­tui convocarea, sub egida O.N.U., cu participarea tuturor statelor, a unei conferinţe generale pe tema mate­riilor prime şi dezvoltării. In ceea ce priveşte evoluţia situa­ţiei din sud-estul Asiei, părţile au salutat cu satisfacţie încheierea acor­dului de încetare a războiului şi restabilirea păcii în Vietnam, subli­niind necesitatea creării condiţiilor pentru respectarea acestui acord. De asemenea, ei au salutat realiza­rea înţelegerii nationale in Laos, prin constituirea recentă a Guver­nului Provizoriu de Uniune Naţiona­lă şi a Consiliului Politic de Coaliţie Naţională. Pentru rezolvarea situa­ţiei din Cambodgia este necesar ca poporul khmer să fie lăsat să-şi re­zolve problemele de sine stătător în conformitate cu interesele sale legi­time. Cei doi preşedinţi şi-au expri­mat speranţa că acestea vor crea condiţii pentru instaurarea unei păci durabile in această regiune, care să permită popoarelor din Indochina să-şi hotărască libere calea dezvol­tării lor politice, economice şi socia­le, conform aspiraţiilor lor legitime, fără nici un amestec din afară. In legătură cu situaţia din Orientul Apropiat, cei doi preşedinţi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de perpe­tuarea situaţiei de încordare din a­­ceastă zonă, care constituie un peri­col permanent nu numai pentru pa­cea popoarelor din regiune, ci şi pentru întreaga lume. Ei au subliniat necesitatea reglementării pe cale po­litică a crizei, considerind că toate statele trebuie să depună eforturi pentru a se ajunge cit mai grabnic la realizarea păcii în Orientul Mij­lociu pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securitate. Cei doi preşedinţi şi-au exprimat speranţa că conferin­ţa de pace de la Geneva cu privire la Orientul Apropiat, cu participa­rea tuturor părţilor interesate, va contribui la realizarea unei păci juste şi durabile în această regiune a lumii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres au apre­ciat că este imperios necesar să se intensifice eforturile în vederea rea­lizării dezarmării generale şi, in pri­mul rind, a celei nucleare. Ei au subliniat, totodată, avantajele pe care le-ar reprezenta pentru întrea­ga omenire dirijarea in scopuri paş­nice a resurselor folosite în prezent în domeniul militar. Pentru atingerea acestui obiectiv, cei doi preşedinţi au reafirmat hotă­­rirea lor de a acţiona, împreună cu celelalte ţări ale lumii, pentru opri­rea cursei înarmărilor, îngheţarea şi reducerea bugetelor militare, înceta­rea producţiei de armament şi în­deosebi a armelor nucleare si a ce­lorlalte mijloace de exterminare in masă, trecerea la distrugerea lor treptată. De asemenea, cei doi pre­şedinţi au reafirmat sprijinul ţărilor lor pentru adoptarea unor măsuri concrete vizînd dezangajarea milita­ră, desfiinţarea bazelor militare de pe teritorii străine, considerind că prezenţa trupelor străine nu este necesară şi nu aduce mai multă securitate, ci, dimpotrivă, menţine surse de încordare şi pericole de conflicte. De asemenea, şi-au exprimat ho­tărîrea de a acţiona pentru crearea de condiţii corespunzătoare ca, pe măsura dezvoltării încrederii şi colaborării între popoare, să se trea­că la lichidarea blocurilor militare opuse. Cei doi şefi de stat consideră că au o deosebită importanţă, in acest proces, menţinerea Americii Latine ca zonă denuclearizată, în baza Tra­tatului de la Tlateloleo, şi transfor­marea Balcanilor într-o zonă a pă­cii şi bunei Înţelegeri, lipsită de arme nucleare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au subliniat importanţa pe care ţările lor o acordă creşterii rolului O.N.U. în rezolvarea problemelor internaţio­nale, necesitatea de a-şi spori efor­turile pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cit mai eficient misiunea ,la menţinere şi consolidare a păcii, de apărare a principiilor dreptului internaţional, de creare a unui cli­mat de deplină securitate în lume, de promovare a colaborării şi înţe­legerii între naţiuni, împotriva ori­căror acte de încălcare a dreptului internaţional, de amestec in trebu­rile altor popoare, pentru înlătura­rea surselor de tensiune şi conflicte din lume. Ei au exprimat hotărîrea fermă a ţărilor lor de a acţiona, u­­nindu-şi eforturile cu cele ale altor state, în vederea creşterii rolului O.N.U., aşa cum preconizează rezo­luţia iniţiată de România şi adop­tată la sesiunea din 1972 a Adunării Generale a O.N.U. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer au reliefat importanţa contactelor di­recte şi a schimburilor de vizite în­tre cele două ţări şi au constatat cu satisfacţie că întîlnirile şi convorbi­rile prilejuite de vizitele reciproce ale celor doi şefi de stat constituie momente de o deosebită semnifica­ţie in relaţiile dintre România şi Costa Rica, contribuind la întărirea şi adîncirea acestora. Cei doi pre­şedinţi au reafirmat hotărîrea lor de a continua asemenea contacte, în in­teresul celor două popoare prietene, al păcii şi colaborării internaţionale. Preşedintele Jose Figueres Ferrer a exprimat cele mai vii mulţumiri pentru calda primire şi ospitalitate ce i-au fost acordate lui şi celorlalte personalităţi care l-au însoţit în timpul vizitei în România. Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Costa Rica, JOSÉ FIGUERES FERRER Bucureşti, 23 aprilie 1974 ÎNTÎLNIRE DE LUCRU Joi, preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, a avut o intilnire de lucru cu Emil Drăgă­nescu, viceprim-ministru al guver­nului, Vasile Malinschi, guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socia­liste România, Vasile Voloşeniuc, pre­­şedintele Consiliului de administra­ţie al Băncii române de comerţ exterior, Iulian Văcărel, prim-ad­­junct al ministrului finanţelor, şi Gheorghe Stroe, vicepreşedinte al­­ Comitetului de Stat al Planificării. La intilnire a participat, de ase­menea, Oscar Arias Sanchez, mi­nistrul costarican al planificării. Plecarea din Capitală (Urmare din pag. I) Numeroşi bucureşteni, pre­zenţi pe aeroport, ovaţionează cu căldură pe preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi José Fi­gueres Ferrer. O gardă militară prezintă onorul. Fanfara intonează im­nurile de stat ale Republicii Costa Rica şi Republicii So­cialiste România. In semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele José Figueres Ferrer trec în revis­tă garda de onoare. Şeful statului costarican este salutat de şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti, de persoane oficiale române, care l-au condus la plecare. Un grup de pio­nieri oferă buchete de flori. Cei doi şefi de stat răspund cu multă prietenie aclamaţii­lor mulţimii aflate pe aero­port. La scara avionului, luîn­­du-şi un cordial rămas bun de la preşedintele Nicolae Ceauşescu, preşedintele José Figueres Ferrer mulţumeşte încă o dată pentru primirea călduroasă ce i-a fost rezer­vată în ţara noastră. Cei doi şefi de stat se îmbrăţişează cu prietenie. La ora 16:15 aeronava cu care călătoreşte preşedintele Republicii Costa Rica deco­lează. (Urmare din pag. I) planificat pentru 1975, la indicatorul cheltuieli materiale de producţie. Pină acum, avansul ciştigat la rea­lizarea sarcinilor din cincinal pen­tru producţia marfă este de 130 zile, fapt care ne va permite în­făptuirea prevederilor pe primii patru ani ai cincinalului la sfîrşi­tul semestrului unuii din acest an. Să recapitulăm. Marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea îna­inte de termen a cincinalului a sti­mulat apariţia a numeroase iniţia­tive de răsunet, preluate şi gene­ralizate treptat în tot mai multe întreprinderi. Eficienţa lor este deosebită pe cele mai diverse pla­nuri. Bunăoară, in perioada care a trecut din acest an, bilanţul ini­ţiativei „Productivitate orară ma­ximi, cu cheltuieli minime", lan­sată de cimentiştii din Bicaz, este­­ circa 11 000 tone ciment peste plan. Alături de aceste iniţiative cunos­cute şi consacrate ca atare, există şi un alt gen de iniţiative, la fel de valoroase, despre care insă se vorbeşte mai puţin. Este vorba de iniţiativa „anonimă", pornită de la o echipă sau de la un muncitor, care, în scurt timp, devine un bun al întregului colectiv... — Despre o asemenea iniţiativă mi-aş propune să vorbesc, intervi­ne „pe fir“ Nicolae Catană, cores­pondentul nostru in judeţul Caraş- Severin. — Bine, dar cit mai concret... — La începutul anului, cei 12 mineri din brigada condusă de Gheorghe Soroceanu, de la secţia din Şosea Montană a întreprinderii de prospecţiuni şi explorări geolo­gice, şi-au propus să realizeze, in fiecare lună, peste 100 metri li­niari la înaintare în galeriile de explorare geologică. Ulterior, mai precis în martie a.c., printr-o bună organizare, prin folosirea judicioa­să a timpului, utilizarea cu eficien­ţă maximă a instalaţiilor de per­forare şi încărcare mecanică, auto­rii iniţiativei, ortacii din brigada condusă de Gheorghe Soroceanu au realizat o performanţă ce părea greu de atins : 258 m­p de Înaintare in profil de 6,1 mp, cu armare metalică, în roci dure şi extra dure. Treptat, acţiunea de mărire a vite­zelor de avansare, impulsionată de brigada lui Soroceanu, a căpătat un adevărat caracter de masă. — Care este acum situaţia între­cerii ? — Printre brigăzile care-i ur­mează îndeaproape pe iniţiatorii şi recordmanii de azi se află cele conduse de Gheorghe Avădanei şi Ştefan Chiată, care au realizat, la rîndul lor, cite 135 şi, respectiv, 101 m­­ de avansare în galerii. No­taţi şi numele altor cîtorva record­mani : Augustin Bocşu, Constantin Soroceanu, Ion Ţepeneu, Gheorghe Mierluşcă, Nicolae Brădilă, Gheor­ghe Viorică şi Constantin Andri­­şoiu. — Numărul unor asemenea ini­ţiative cu sau fără „tradiţie“ este practic nelimitat. Importantă este însă generalizarea lor rapidă, transformarea lor în metode curen­te de lucru în cit mai multe unităţi economice. — In acest sens aş dori să se reţină, transmite Virgil Tătaru, co­respondentul nostru în judeţul Me­hedinţi, interesantul schimb de ex­perienţă pe tema economisirii elec­trozilor, care a avut loc recent la Şantierul naval din Drobeta Tr. Severin. — Bine, dar ce legătură are a­­ceasta cu iniţiativele despre care discutăm ? — Are, şi încă una foarte mare. Aici, la Şantierul naval din Dro­beta Tr. Severin, a fost lansată una din cele mai valoroase iniţia­tive din judeţ : „Să lucrăm o zi pe săptămină cu electrozi economi­siţi“. Numai in 1973, bunăoară, din cantitatea de electrozi economisiţi s-a sudat corpul unei şalande de 500 mc. In acest an, ambiţiile sunt cu mult mai mari : din electrozii economisiţi, constructorii de nave şi-au propus să sudeze corpul unui doc de 1 000 tone şi al unei şalan­de de 500 mc. Pină acum s-au şi economisit 4 000 kg de electrozi. — Continuă, tovarăşe Tătaru. — Cum spuneam, schimbul de experienţă la care au participat şefi de secţii, muncitori, specialişti şi-a propus tocmai extinderea bogatei experienţe pozitive acumulate in alte două unităţi din judeţ — Şan­tierul naval din Orşova şi între­prinderea de vagoane din Drobeta Tr. Severin — de asemenea mari consumatoare de electrozi. Cu acest prilej, autorii iniţiativei au în­făţişat un amănunt modul practic, concret, prin care se asigură folo­sirea judicioasă a electrozilor : e­­videnţa zilnică a consumului pe fiecare secţie şi sudor, depozitarea corectă a electrozilor, controlul şi intervenţia operativă în locurile unde se constată depăşirea norme­lor de consum, metodele avansate de lucru folosite de sudori ş.a. Ne oprim aici cu relatarea tele­­conferinţei de astăzi, deşi, practic, numărul corespondenţilor judeţeni care ar fi dorit să participe este mult mai mare. Firesc, din moment ce astăzi nu există judeţ sau întreprindere în care spiritul novator, dorinţa de autoperfecţio­­nare să nu-şi găsească materializa­rea in zeci de iniţiative pre­ţioase, de certă utilitate şi efica­citate economică. Devenite pir­­ghii puternice în mobilizarea ener­giilor şi capacităţilor creatoare ale oamenilor muncii, iniţiativele îşi aduc o valoroasă contribuţie la rea­lizarea măreţului angajament na­ţional : cincinalul înainte de ter­men ! Iniţiative muncitoreşti în marea întrecere BUZĂU. (Corespondentul „Scinteii“, Mihai Bâzu). La în­treprinderea buzoiană de sîrmă şi produse din sîrmă s-a reali­zat prin autoutilare o complexă instalaţie de recoacere a sirme­­lor. Instalaţia, rod al concep­ţiei şi execuţiei unui colectiv din care o contribuţie mai mare au avut-o inginerul Virgil Hîlea, maistrul Stan Cazan, mentorii In întreaga ţară. Succese deosebite, demne de tradiţionala zi a muncii IN ÎNTREPRINDERI bucureştene In aceste zile, numeroase colective de muncă din întreprinderile Capitalei anunţă Îndeplinirea sarcinilor de plan pe luna aprilie şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, avansurile dobindite permiţîndu-le să realizeze importante can­­tităţi de produse suplimentare. Printre altele, bilanţul activităţii desfă­şurate la întreprinderea mecanică de material rulant „Griviţa roşie“ consemnează depăşirea producţiei globale, pe primele patru luni ale anului, cu 6,5 milioane lei, superioară cu mai bine de un milion de lei angajamentului luat pentru această perioadă, îndeplinind planul pro­ducţiei marfă cu 8 zile mai devreme, colectivul întreprinderii „Viscofil“ va realiza peste plan fire de viscoză şi diverse produse din mase plas­tice în valoare de 2,5 milioane lei. De asemenea, colectivele întreprin­derilor „Danubiana“, „Dîmboviţa“, „Pionierul“, „Ţesătoriile reunite“ şi „Bere-Bucureşti“ vor intimpina sărbătoarea muncii cu o producţie suplimentară a cărei valoare se ridică la peste 10 milioane lei. Demn de remarcat este faptul că în toate întreprinderile menţionate, precum şi în altele, cum ar fi „Policolor“, Filatura românească de bumbac, întreprinderea de maşini electrice, „Semănătoarea“, „Aurora“, depă­şirile sarcinilor de plan se concretizează in produse necesare economiei naţionale, reprezentind o contribuţie deosebită la înfăptuirea angaja­mentului colectivelor industriale bucureştene, de a îndeplini cincinalul in patru ani şi jumătate şi de a realiza, în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, o producţie suplimentară în valoare de un miliard lei. INDUSTRIA JUDEŢULUI PRAHOVA Cu realizări de seamă intimpină ziua de 1 Mai şi muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii din unităţile industriale ale judeţului Prahova. Pină acum ei au dat suplimentar peste 30 000 tone benzine, uleiuri minerale şi alte derivate din titei, 21 000 anvelope şi alte produse petrochimice, un mare număr de utilaje tehnologice, 40 000 mp ţesături din lină şi bumbac, cărbune, ciment, cherestea şi alte materiale de construcţii cu care s-ar putea ridica 800 de apartamente. INDUSTRIA JUDEŢULUI SUCEAVA Oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului Suceava ra­portează îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe pri­mele patru luni ale anului. Succesul acesta va permite ca, la 30 aprilie, să se poată consemna o producţie­ globală suplimentară in valoare de 94 milioane lei. INDUSTRIA JUDEŢULUI VRANCEA FOCŞANI. (Corespondentul „Scinteii", Ion Manea). Unităţile in­dustriale din judeţul Vrancea au realizat planul pe primele 4 luni ale anului cu 7 zile mai devreme. Se estimează că pînă la sfîrşitul lunii aprilie se va obţine suplimentar o producţie marfă în valoare de 81 milioane lei. Aceasta înseamnă 17 400 metri cubi buşteni, 500 metri cubi cherestea, 71 000 metri cubi furnire estetice, 1 200 metri cubi pre­fabricate din beton, 30 000 metri cubi agregate de balastieră, produse agroalimentare în valoare de aproape 9 milioane lei şi alte produse. ÎNTREPRINDERI din judeţul galaţi încă două Întreprinderi industriale din judeţul Galaţi au raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele 4 luni ale anului. Este vorba de întreprinderea de sîrmă, cuie şi lanţuri, care va realiza supli­mentar, pînă la 1 Mai, o producţie marfă depăşind 6,4 milioane lei, şi de întreprinderea de prefabricate din beton, care va consemna în plus o producţie de 600 mc prefabricate din beton. ÎNTREPRINDEREA „VICTORIA“ DIN CALAN Colectivul întreprinderii „Victoria“ din Călan a realizat, in cinstea zilei de 1 Mai, peste sarcinile curente de plan, o producţie industrială în valoare de aproape 3 000 000 lei. In acelaşi timp, întreprinderea a furnizat, suplimentar, 300 tone utilaje de turnare a oţelului şi piese de schimb pentru industria metalurgică în valoare de 1,5 milioane lei. CONSTRUCTORI DIN JUDEŢUL MUREŞ De la începutul anului şi pînă acum, harnicii lucrători de pe şan­tierul nr. 1, aparţinind Trustului de construcţii din judeţul Mureş, au predat locatarilor 408 apartamente, cu 280 mai mult decit se prevedea în plan. Acelaşi colectiv a pus în funcţiune, cu 45 de zile mai devreme, o importantă capacitate de producţie in cadrul Fabricii de confecţii din Tg. Mureş şi, cu 3 luni Înainte de termen, uzina de apă din oraşul Reghin. ÎNTREPRINDEREA METALURGICA DIN ZLATNA ALBA IULIA. (Corespondentul „Scinteii“, Ştefan Dinică). In cinstea zilei de 1 Mai, harnicul colectiv al întreprinderii metalurgice de metale neferoase din Zlatna a raportat îndeplinirea angajamentului asumat în întrecerea socialistă pe întregul an. Se realizează astfel o producţie suplimentară în valoare de 3,7 milioane lei. Recent, cu ocazia decer­nării diplomei de unitate fruntaşă în ramura metalurgiei neferoase, muncitorii de la I.M.M.N. Zlatna au suplimentat angajamentul anual cu încă 2 milioane lei. O MODERNA INSTALAŢIE REALIZATĂ PRIN AUTOUTILARE din echipa lui Dumitru Iancu, instalatorii conduşi de maistrul Dumitru Brătescu, la care s-au adăugat un grup de muncitori specializaţi in automatizări, co­ordonaţi de inginerul Valeriu Popa, a permis obţinerea unei economii de 1,2 milioane lei va­lută prin renunţarea la impor­tul unor utilaje de acest gen. PAGINA 3 Utilaje­­ de mare randament! pentru agricultură­­ şi­ industrie Colectivul de muncă de la întreprinderea mecanică din Iaşi a agriculturii şi industriei alimentare se numără printre principalii realizatori şi furni­zori de utilaje şi piese de schimb destinate unităţilor de mecanizare a agriculturii şi pentru industria alimentară. In­tre acestea, figurează peste 150 repere pentru tractoare şi ma­şini agricole, de malaxoare şi cernătoare pentru brutării să­teşti, de benzi transportoare şi elevatoare etc. Acestora li s-au adăugat, de curînd, alte două utilaje de mare capacitate, care contribuie la creşterea produc­tivităţii muncii. Este vorba de bancurile de rodaj hidraulic, fabricate pentru prima oară la întreprinderea ieșeană, şi de transportoarele cu bandă tip universal de 25 tone, necesare pentru ridicarea ştiuleţilor de porumb în păture, a sacilor, baloţilor etc. la mare înălţime. Primul lot de transportoare a şi fost expediat beneficiarilor. După cum ne informează ingi­nerul Constantin Pricop, direc­torul întreprinderii, harnicul co­lectiv de aici a reuşit să reali­zeze în mod ritmic şi producţia de piese de schimb pentru în­treprinderea de tractoare din Braşov. Relaţiile de cooperare între cele două întreprinderi se înscriu pe linia utilizării judi­cioase a spaţiilor de producţie şi a forţei de muncă, ceea ce a influenţat favorabil creşterea productivităţii muncii la între­prinderea ieşeană. Asemenea preocupări au con­dus la obţinerea, până în pre­zent, de către colectivul între­prinderii mecanice din Iaşi a unei producţii marfă suplimen­tară de aproape 730 000 lei faţă de prevederile la zi, în condi­ţiile în care preţul de cost a fost mai redus. Toate acestea au marcat in activitatea harni­cului colectiv al întreprinderii mecanice ieşene a agriculturii şi industriei alimentare un nou şi prestigios succes : îndeplini­rea încă din prima decadă a lunii aprilie a tuturor indica­torilor de plan pe primii 4 ani ai actualului cincinal. Manole CORCACI corespondentul „Scinteii" ­ Prinde contur­i­a o nouă unitate­­ industrială BAIA MARE (Corespondentul „Scinteii“, Gheorghe Susa).­­ La Sighetul Marmaţiei au în­ceput lucrările de construcţie a viitoarei fabrici de şuruburi pentru organe de asamblare, ale cărei prime capacităţi de producţie vor fi puse în func­ţiune în primul trimestru al a­­nului 1976. Beneficiarul acestei lucrări — Centrala industriei de rulmenţi şi organe de asamblare din Braşov — a încredinţat ma­terializarea acestei investiţii întreprinderii judeţene de con­strucţii montaj Maramureş, care va finaliza un proiect re­alizat de I.P.C.M.-Bucureşti. Noua fabrică din nordul ţării care va beneficia de instalaţii tehnologice de mare productivi­tate se înscrie printre lucrările de mare interes economic şi social din această parte a ţării. Meşteşugarii braşoveni, mereu in frunte Cooperativa meşteşugărească '­­ „Arta“ din Braşov şi-a ciştigat, 4 l în ultimii ani, un binemeritat l­a prestigiu atit în ţară, cit şi peste l­a hotare. Obiectele de artă popu- l­­­iară şi artizanat, executate cu­­ j o rară măiestrie artistică de­­­­ oameni care au moştenit meş­­i­ş­teşugul din tată în fiu, se bucu- 1 \ ră de o apreciere unanimă, i i fiind tot mai mult solicitate de ’­­ numeroşi beneficiari. In ultimii­­ 1 cinci ani, cu ocazia concursuri­­i * lor anuale de creaţie organizate * 4 de UCECOM, cooperativa „Arta"­­ 1 din Braşov s-a situat de fie- 7 j care dată pe primul loc.­­­­ Cooperativa are un caracter i­n judeţean cu centre atit în Bra- l 4­şov, cit şi în alte zone ale ju- j­­ deţului, cu precădere în cele­­ folclorice, cum sunt Drăguşul,­­­l Viştea, Rupea, Harman, Vama­­ Buzăului etc. Circa 75 la sută | g din producţia cooperativei se / î realizează prin munca la domi-­­ 1 ciliu. Cel mai important sector i l de activitate este cel al ţesătu- |­­ rilor cu alesături, urmat de sec- 4 t torul confecţii şi tricotaje şi de I i articole din metal. In cazul con- j I fecţiilor, totul se croieşte la i l centrul cooperativei, unde se află concentrate maşinile şi ca- 4­­­drele de specialitate. De o i­i bună apreciere se bucură şi ma- ) * rochinăria artizanală, cojoace cu­­ t broderie, îndeosebi cele specifi­­­ce Drăguşului şi Făgăraşului, 4­­ cordoane, genţi etc. Prin coope- i­­­rativa „Arta“, metaloplastia cu- ) 1 noaşte la Braşov o nouă tinere­ i 4 ţe. După cum ne-a infor- I mat preşedintele cooperativei, \ 1 tovarăşul Alexandru Marcu, i 1 există aici şi un compartiment 1­m propriu de cercetări, fapt care 4 4 face să se realizeze, an de an, ,* / noi produse mai bune, mai fru- 4 \ moase. i 4 1 J Nicolae MOCANU i ) corespondentul „Scinteii" j

Next