Scînteia, mai 1974 (Anul 43, nr. 9857-9882)

1974-05-01 / nr. 9857

SClNTEIA — miercuri 1 mai 1974 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA CAMBODGIANA ! (Urmare din pag. I) P.C.R., prim-ministru al guvernului, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al I P.C.R., viceprim-ministru al guver­nului, ministrul educaţiei şi învăţă­­mîntului, Gheorghe Pană, membru­­ al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secre- t tar al C.C. al P.C.R., George Maco­­­­vescu, ministrul afacerilor externe,­­ Teodor Vasiliu, ministrul justiţiei, general-colonel Ion Gheorghe, prim­­adjunct al ministrului apărării na-­­­ţionale şi şef al Marelui Stat Major. Conducătorul delegaţiei a arătat că-i revine plăcuta însărcinare de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu salutările frăţeşti, îm­preună cu cele mai înalte conside­raţii, din partea şefului statului şi preşedinte al Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei, prinţul Norodom Sianik, precum şi urări de succes poporului român in opera de înflo­rire a României socialiste, în numele poporului cambodgian. al Frontului Unit Naţional, al Gu­­­­vernului Regal de Uniune Naţională, oaspetele a exprimat cele mai sin­cere şi cordiale mulţumiri Partidu­lui Comunist Român, guvernului Republicii Socialiste România, po­porului român, preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru sprijinul ferm şi constant acordat luptei juste a po­porului cambodgian. Mulţumind călduros pentru mesa­jul transmis, pentru urările şi senti­mentele exprimate, preşedintele Nicolae Ceauşescu a adresat, la rin­­dul său, prinţului Norodom Stanuk un cald salut prietenesc, împreună cu cele mai sincere felicitări, iar eroicului popor khmer simţămintele de solidaritate ale poporului român cu lupta pe care o duce cu curaj şi abnegaţie pentru făurirea unei Cam­­bodgii libere şi independente. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat solidaritatea militantă faţă de bravul popor khmer, asigurîndu-l de tot sprijinul Partidului Comunist Român, Republicii Socialiste Româ­nia şi al poporului român în lupta sa dreaptă pentru eliberarea şi inde­pendenţa patriei, pentru cucerirea dreptului sacru de a se dezvolta de sine stătător, in conformitate cu dorinţele şi aspiraţiile sale. Preşedin­tele României şi-a reafirmat convin­gerea că această luptă va fi încu­nunată de succes, că victoria finală va fi de partea forţelor patriotice khmere, sub conducerea Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, astfel ca poporul khmer, greu încercat în acest lung război, să-şi poată în­drepta forţele spre dezvoltarea eco­­nomico-socială a ţării, spre ridica­rea bunăstării sale materiale şi spi­rituale. Convorbirea cordială şi priete­nească dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei a prilejuit un larg schimb de infor­maţii şi vederi în principalele pro­bleme de interes comun ale relaţii­lor româno-khmere şi ale vieţii in­ternaţionale actuale. S-a relevat cu satisfacţie evoluţia mereu ascendentă a raporturilor bilaterale, subliniin­­du-se însemnătatea deosebită a in­­tîlnirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi prinţul Norodom Sta­nik, pentru intensificarea şi adînci­­rea continuă a legăturilor dintre ţă­rile, partidele şi popoarele noastre. A fost evidenţiată hotărîrea comună de a sprijini activ lupta popoarelor pentru eliberare naţională şi socială, împotriva imperialismului, colonia­lismului şi neocolonialismului, pen­tru respectarea dreptului imprescrip­tibil al fiecărei naţiuni de a-şi făuri singură destinul, de a se dezvolta de sine stătător. * După convorbiri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut la dejun pe membrii delegaţiei. Au participat tovarăşii Gheorghe Cioară, Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Cornel Burtică, Mi­ron Constantinescu, Ştefan Andrei, George Macovescu, Teodor Vasiliu, Ion Gheorghe. Au luat parte Khieu Samphan, leng Sary, Sarin Chhak, leng Thrith, Chea San. în timpul dejunului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi viceprim-minis­­trul Khieu Samphan au rostit toas­turi, întrevederea şi dejunul au decurs intr-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, în spiritul bunelor relaţii existente intre cele două ţări şi popoare. Toastul preşedintelui Hae Ceauşescu (Urmare din pag. I) poate fi împiedicată, oricîte obstacole I s-ar ridica In cale. Atunci cind popoarele sint hotărite să-şi cuce­rească independenţa şi să-şi făurească viaţa aşa cum o doresc nici o forţă in lume nu le poate împiedica ! Desfăşurarea vieţii internaţionale demonstrează cu pu­tere că forţele progresiste, antiimperialiste, înregistrează victorii tot mai mari, că raportul de forţe pe plan inter­naţional este în favoarea luptei de eliberare naţională, a forţelor progresiste, a păcii şi colaborării intre popoare. Desigur, mai sunt forţe reacţionare care încearcă să oprească sau să împiedice desfăşurarea acestei lupte. Tocmai de aceea noi considerăm că este necesară întă­rirea solidarităţii, a unităţii tuturor forţelor progresiste şi antiimperialiste, pentru a asigura victoria luptei de eliberare naţională, înfăptuirea unei politici noi, de de­plină egalitate in drepturi între toate statele şi popoa­rele, de respect al independenţei şi suveranităţii naţio­nale. preocupîndu-se de asigurarea construcţiei societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate in propria ţară, in Româ­nia, poporul nostru sprijină activ luptele de eliberare naţională, dezvoltă colaborarea şi solidaritatea cu ţările socialiste, cu statele care luptă pentru independenţă şi progres social, cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială, acţionează pentru o politică de colabo­rare, care să permită fiecărui popor să-şi făurească o viaţă nouă, liberă. Vizita pe care o întreprindeţi în România este o ex­presie a relaţiilor de prietenie existente între popoarele noastre şi va contribui, fără îndoială, la adincirea aces­tei prietenii, la întărirea solidarităţii militante dintre poporul român şi poporul khmer. Aş dori să exprim, încă o dată, deplina noastră soli­daritate cu lupta poporului cambodgian, cu forţele de eliberare naţională, cu Frontul Unit Naţional al Cam­­­­bodgiei, cu Guvernul Regal de Uniune Naţională şi să vă urez dumneavoastră, tuturor luptătorilor, succes deplin in lupta pe care o duceţi şi să obţineţi victoria cit mai curind ! Doresc să toastez pentru victoria deplină in lupta de eliberare naţională a poporului cambodgian pentru a-şi putea făuri o viaţă liberă, independentă ! Pentru o bună colaborare şi in condiţii de pace intre popoarele noastre ! In sănătatea şefului statului şi al Guvernului de Uniune Naţională, prinţul Norodom Stanik ! In sănătatea oaspetelui nostru, viceprim-ministru şi comandant şef al forţelor de eliberare ! In sănătatea tuturor prietenilor prezenţi astăzi aici ! ! In sănătatea dumneavoastră, a tuturor ! C­ronica zilei La Invitaţia C.C. al P.C.R., marţi a sosit în ţara noastră delegaţia co­mună a partidelor Uniunea Naţio­nală Africană din Tanzania şi Afro- Shirazi din Zanzibar, alcătuită din J. Mbuiu, secretar regional al T.A.N.U., regiunea Lindi, Y. H. Na­­balang’anya, secretar de district, re­giunea Kigomo, V. B. Bakari, mem­bru al Comitetului Executiv al Par­tidului Afro-Shirazi — Zanzibar, d-na Mariam Khamis, preşedinta organizaţiei de femei din districtul Pemba. Delegaţia va efectua un schimb de experienţă în domeniul activităţii organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Delegaţia tanzaniană a fost întîm­­pinată la aeroport de tovarăşii Con­stantin Drăgan, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­ţean Ilfov al P.C.R., Nicolae Guină şi Ghizela Vass, membri ai C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ Marţi după-amiază s-a înapoiat În Capitală tovarăşul Iosif Uglar, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-se­cretar al Comitetului judeţean Satu-Mare al P.C.R., care a reprezentat Partidul Comunist Român la cel de-al XIII-lea Congres al Partidu­lui Progresist al Oamenilor Muncii din Cipru (A.K.E.L.). La sosire au fost de faţă tovarăşii Constantin Drăgan, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­ţean Ilfov al P.C.R., şi Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. ★ Marţi seara s-a înapoiat de la Havana delegaţia Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste, condusă de tovarăşul Ion Gatrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socia­liste, care, la invitaţia Comitetelor de Apărare a Revoluţiei din Cuba, a făcut o vizită pentru schimb de experienţă în această ţară. Pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihai Drăgănescu, vicepreşedinte al Con­siliului Naţional al F.U.S., şi Marin Enache, membru al Biroului Execu­tiv al Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, de activişti ai F.U.S. Au fost de faţă membri ai Amba­sadei Republicii Cuba la Bucureşti. Cu prilejul Zilei naţionale a Olan­dei, ambasadorul acestei ţări la Bucu­reşti, P.V. Putman-Cramer, a ofe­rit marţi o recepţie în saloanele am­basadei. Au participat Traian Dudaş, Ion Cosma şi Nicolae M. Nicolae, membri ai guvernului, Nicolae Ghe­­nea, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, reprezentanţi ai unor instituţii centrale. Au luat parte şefi de misiuni diplomatice acredi­taţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. * Marţi a părăsit Capitala delegaţia Asociaţiei magistraţilor din Repu­blica Arabă Egnpt, care, la invitaţia Asociaţiei juriştilor din Republica Socialistă România, a făcut o vizită de documentare în ţara noastră. La aeroportul Otopeni, delegaţia a fost condusa de Emilian Nucescu, preşedintele Tribunalului Suprem şi preşedinte al Asociaţiei juriştilor, de Filimon Ardeleanu, procurorul ge­neral al Republicii Socialiste Româ­nia. A fost de faţă Osman Assal, am­basadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. (Agerpres) IV____________ PROGRAMUL I 8.1­0 Teleșcoală. 10.00 Curs de limba engleză. 10.30 Curs de limba rusă. 11.00 Vîrstele peliculei — magazin de cultură cinematografică. 12.00 Gala maeştrilor. Basul Ni­­colae Sasu — Interpret de prestigiu al scenei lirice ie­şene. In jurul orei 16.30, transmisie di­rectă a spectacolului cultu­­ral-sportiv consacrat sărbă­toririi zilei de 1 Mai. 17,50 Muzică populară. 16,06 Magazin sportiv • Galeria campionilor : fraţii Simion şi Calistrat Cuţov (box), Ol­ga Korbut (gimnastică) • Concurs internaţional de na­­taţie. Transmisiune de la Leeds. 18,33 Tragerea Pronoexpres. 18,55 Film serial pentru copii ! „George“. 10,20 tool de seri . Povestea lui Rumcats. 10,30 Telejurnal. 1 Mai 1974 — mesaj de muncă și solidari­tate. 20,15 1 Mai muncitoresc — specta­col muzical-literar. 21,23 Dans și muzică de pretutin­deni 21,45 „Flori de mai“ — melodii îndrăgite — locuri pitoreşti. 22.15 24 de ore. PROGRAMUL II 20.15 Pagini de umor : „Noi aven­turi cu Fred, Barney, Peb­bles şi Bam-Bam". 21.06 Prin muzee şi expoziţii. 21.25 Telex. 21.30 Selecţiuni din emisiunile de divertisment, c­inema • Fraţi l­ideri : PATRIA — 9, 12; 15; 18, 21, BUCUREȘTI — 8,30; 11,15; 14,15; 17,15; 20,15, FAVORIT — 9,30; 12,30; 16, 19. • Luminile oraşului : SCALA — 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,45; 21. • Marele maestru : VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Hoţul de piersic­­î CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Program de desene animate pentru copii : DOINA — 9.45; 11.15 • Salut si adio : DOINA — 12.30; 15; 17,15; 19,45. • Omul din inalta societate : CA­PITOL — 9,15; 11.30; 14; 16,15; 18,30; 20,45. MODERN — 9; 11,15; 13.30; 16; 18,15; 20.30; CASA FIL­MULUI (Bd Magheru nr. 29) — 15; 17,30; 20. • Porţile albastre ale oraşului : LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20.45. ARTA — 15,30; 17,45; 20. • Valea prafului de puşcă : EX­CELSIOR - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.30. MELODIA — 9; 11,15; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20.45. FESTIVAL — 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 , 19 ; 21. LU­CEAFĂRUL — 9 ; 11,15 ; 13.30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30. • Trei scrisori secrete : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16­; 18,15; 20.30, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30. • Ce drum sft alegi : GRIVITA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLAMURA - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.30. • Un comisar acuză : BUCEGI — 15,45; 18; 20,15, COTROCENI — 13,45; 16; 18;15; 20,30, VOLGA — 9: 11,15; 13,30; 15,45; 18: 20,15. • Patru bărbați și un Jură­mint — 14,30; 16,30, Valurile Dunării — 18,45, Șantaj — 20,45 , CINEMATE­CA (sala Union). • Rio Lobo - AURORA — 9: 11,13; 13,30; 15,45; 18; 20,15, FLACARA — 9: 11.15; 13,30; 15,45; 18.15; 20.30p • Secretul lui Buddha : PACEA — 15,30; 18: 20,15 • Marele premiu : DRUMUL SĂ­RII — 15.30; 19. • Păcală : FERENTARI — 11: 15,30; 19, POPULAR — 11.30; 16: 19 • Ciclul : BUZEȘTI — 9: 12,30: 16; 19,30, FLOREASCA — 10: 15,30; 19. • Țarul Ivan Își schimbă profe­sia : LIRA — 15,30; 18: 20,15. • Le Mans : GIULEŞTI — 15,30; 18: 20,15, MOŞILOR — 9: 11;15: 13.30; 16: 18;15; 20.30. • Călăreţul fără cap : COSMOS — 15.30; 18; 20,15. • Sambizanga : UNIREA — 15.45; 18: 20.15. • Omul din La Mancha : VIITO­RUL — 15,30; 18. • Nunta de piatră : VIITORUL -20.15. • Fantastica aventură a lul „Neptun" : MUNCA — 16: 18. 20. PROGRESUL — 15.30; 18: 20.15. • Mai tari decit moartea : ÎN­FRĂȚIREA ÎNTRE FOPOARE — 15.30: 18: 20.15. • Bună seara, doamnă Campbell : CRINGAȘI - 16: 18.15. • Aurul negru din Oklahoma : VITAN — 15.30; 18: 20.15. • Cîntecul Norvegiei : RAHOVA — 15.30; 19 t­eatre • Opera Română : Aida — 19. • Teatrul de operetă : Mătuşa mea, Faustina — 19.30. • Teatrul Naţional (sala mare) : Simfonia patetică — 19.30, (sala mică) : Dulcea pasăre a tinereţii — 19.30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bu­landra“ (sala din bd. Schitu Ma­­gureanu) : Chiţimia — 19.30. • Teatrul Mic : Viaţa e ca un vagon ? — 19.30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Hotelul astenicilor — 19.30. • Teatrul Giuleşti : Copacii mor în picioare — 19.30. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din Calea Victoriei) : Ileana Sînziana — 10. (sala din str. Academiei) : Tigrişorul Petre — 10. • Teatrul satiric-muzîcal „C. Tă­nase“ (sala Savoy) : „Pardon... scuzați... bonsoar !" 19.30, (sa­la din Calea Victoriei nr. 174) : Vino să ne vezi deseară — 19.30. • Teatrul de revistă și comedie „Ion Vasilescu" : O fată imposi­bilă — 19.30. • Circul „București" , întîlnire la circ­a 19:30. Toastul vicepriilrministru­lui Khieu Samphan (Urmare din pag. I) In Cambodgia noi am urmărit Întotdeauna cu o deo­sebită atenţie activitatea neobosită desfăşurată de e­x­­celenta Sa domnul Nicolae Ceauşescu în viaţa interna­ţională, pentru apărarea păcii in lume, pentru instau­rarea unor relaţii internaţionale bazate pe egalitate în drepturi şi fără nici un amestec din afară. Această ac­tivitate constituie o contribuţie deosebit de preţioasă nu numai pentru consolidarea păcii în lume, ci şi pen­tru ajutorarea poporului nostru în obţinerea victoriei. Delegaţia Frontului Naţional Unit al Cambodgiei şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambod­giei este deosebit de fericită de a avea ocazia să vizi­teze România şi de a mulţumi prin viu grai poporului român, eminenţilor conducători ai României, pentru spri­jinul frăţesc pe care ni l-au acordat. Sîntem ferm convinşi că vizita noastră va permite celor două popoare ale noastre să se cunoască şi mai bine, că va întări tot mai mult relaţiile frăţeşti de prie­tenie şi solidaritate militantă dintre popoarele şi ţările noastre. Cu aceste sentimente, cer îngăduinţa Excelenţelor Voastre de a ridica paharul pentru victoria comună a popoarelor noastre ! Pentru solidaritatea de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul cambodgian ! In sănătatea şi pentru viaţa lungă a Excelenţei Sale domnul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii So­cialiste România ! In sănătatea SI­ pentru viaţa lungă a prinţului No­rodom Stanuk, şeful statului şi preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei ! In sănătatea tuturor Excelenţelor şi prietenilor aici de faţă ! Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Ecuador Luînd cuvintul In cadrul solemni­tăţii de prezentare a scrisorilor de acreditare, ambasadorul Enrique Sanchez Barona, exprimîndu-şi sa­tisfacţia de a fi primul ambasador al ţării sale la Bucureşti, a spus : „Pentru noi nu este necunoscut drumul mereu ascendent pe care l-a parcurs cultura românească, fixîn­­du-şi rădăcinile sale adin ei în înseşi bazele culturii strămoşeşti latine. De aici, importanţa, pentru popoare­le Americii Latine, de a face o rea­litate din întărirea acestor legături cordiale şi de bună înţelegere cu nobila şi ospitaliera dumneavoastră ţară. Această naţiune a dumneavoastră nu şi-a precupeţit voinţa şi iniţiativa pentru a da impuls dezvoltării sale multilaterale, creînd în multe dome­nii ale ştiinţei şi tehnicii condiţii demne de a fi imitate şi însuşite. în domeniul petrolier — temă de mare importanţă pentru guvernul ecuado­­rian — România se află în fruntea cîtorva ţări, prin experienţa şi prin realizările tehnice dobîndite în pro­gresul petrochimiei şi al cunoaşterii ştiinţei petroliere. Pentru toate acestea şi apreciind, totodată, conceptul clar pe care gu­vernul dumneavoastră 11 are despre politica externă , bazată pe respec­tarea strictă a independenţei şi su­veranităţii naţionale, deplina egali­tate în drepturi şi neamestecul in treburile interne ale altei naţiuni . Ecuadorul, care împărtăşeşte ace­leaşi principii şi aceeaşi gindire, ma­nifestă o profundă satisfacţie des­­chizînd ambasada sa de la Bucu­reşti“. în continuare, ambasadorul ecuado­rian a spus: „Am avut fericirea de a­­ vizita a­­ceastă frumoasă capitală, anul tre­cut, în luna noiembrie, în compania ministrului resurselor naturale şi păstrez cea mai bună impresie des­pre tot ce am văzut pe planul pro­gresului şi al realizărilor, îmi exprim speranţa, Excelenţă, că mă voi bucura de sprijinul ilustru­lui dumneavoastră guvern pentru ca misiunea mea să fie încununată de succesele necesare pentru întărirea relaţiilor comerciale, economice, teh­nice şi culturale între cele două ţări ale noastre“. „Am onoarea — a spus în înche­iere vorbitorul — să vă înmînez scri­sorile de acreditare şi, împreună cu acestea, să transmit Excelenţei Voas­tre salutul cel mai sincer al pre­şedintelui meu — generalul de briga­dă Guillermo Rodriguez Lara — for­­mulînd in acelaşi timp cele mai bu­ne urări pentru fericirea dumnea­voastră personală şi pentru măreţia acestei nobile ţări prietene". A luat apoi cuvintul preşedintele Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Adresînd ambasadorului ecuadorian un căldu­ros salut de bun venit în România, preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru mesajul şi urările ce i-au fost adresate de preşedintele Republicii­­Ecuador, general de bri­gadă Guillermo Rodriguez Lara, că­ruia i-a transmis la rindul său un salut cordial şi urări de sănătate şi fericire personală, precum şi de prosperitate şi progres pentru po­porul ecuadorian prieten. „Putem constata — a spus pre­şedintele Nicolae Ceauşescu — că politica externă a României şi Ecua­dorului, relaţiile dintre ţările noas­tre se înscriu în mod fericit în coordonatele actuale ale vieţii inter­naţionale, contribuind la afirmarea tot mai pregnantă a tendinţelor po­zitive care au loc în prezent în lu­me. Doresc să-mi exprim şi cu aceas­tă ocazie satisfacţia deplină faţă de evoluţia, pe multiple planuri, a relaţiilor româno-ecuadoriene şi, în acest context, să evoc vizita oficia­lă de prietenie pe care am efectua­­t-o anul trecut în frumoasa dumnea­voastră ţară. Apreciez în cel mai înalt grad discuţiile rodnice pe care la-am avut cu preşedintele Lara, do­cumentele încheiate cu prilejul vi­zitei, care creează o bază solidă pen­tru dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Ceea ce mi se pare impor­tant să relev este perspectiva largă pe care o au aceste relaţii, îndeosebi în domeniul economic, date fiind in­teresele comune ale ţârilor noastre, ca ţări în curs de dezvoltare, de a se dezvolta multilateral şi indepen­dent, printr-o amplă colaborare, pe baza principiilor noi, de egalitate, echitate şi dreptate, de respect şi a­­vantaj reciproc“. în continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Aţi evocat, domnule ambasador, importanţa legăturilor tradiţionale, a afinităţilor de limbă şi cultură din­tre popoarele noastre, a originii lor latine comune. Fără a diminua cu nimic importanţa şi semnificaţia a­­cestor legături, ci, dimpotrivă, con­­siderîndu-le un puternic element stimulator, doresc, să relev necesi­tatea ca guvernele şi ambasadele celor două ţări să facă totul pentru ca aceste legături tradiţionale să fie dezvoltate şi adaptate realităţii zi­lelor noastre, pentru extinderea lor pe multiple planuri, in folosul celor două ţâri şi popoare. îmi exprim convingerea că acti­vitatea dumneavoastră in România va contribui la obţinerea unor re­zultate cit mai fructuoase pentru dezvoltarea şi întărirea prieteniei dintre popoarele român şi ecuado­rian. Vă urez mult succes în înde­plinirea nobilei misiuni ce v-a fost încredinţată şi vă asigur de tot sprijinul Consiliului de Stat, al gu­vernului şi al meu personal". După prezentarea scrisorilor de a­­creditare, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire prie­tenească, cordială, cu ambasadorul Republicii Ecuador, Enrique San­chez Barona. La ceremonia prezentării scrisori­lor şi la convorbire au participat George Macovescu, ministrul aface­rilor externe, și Nicolae Ecobescu, șeful protocolului de stat. NOI JUDEŢE AU TERMINAT ÎNSĂMINŢAREA PORUMBULUI Potrivit datelor primite marţi la Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare şi Apelor, în întreaga ţară au fost insămînţate cu po­rumb peste 2 113 000 ha, ceea ce reprezintă 88 la sută din suprafeţele prevăzute in întreprinderile agricole de stat şi cooperativele de producţie. In cinstea zilei de 1 Mai, respectîndu-şi angajamentul luat, oamenii muncii din unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Tulcea au terminat semăna­tul porumbului pe întreaga suprafaţă planificată cu a­­ceastă cultură — 54 479 ha, din care 46 500 ha în coope­rativele agricole. Datorită muncii harnice a mecanizatorilor şi coopera­torilor, în judeţul Buzău s-a încheiat ieri Insăminţarea porumbului pe întreaga su­prafaţă planificată de 70 000 ha. Acum, utilajele sunt concentrate la celelalte lu­crări agricole şi, în special, la semănatul soiei, fasolei şi la întreţinerea culturilor. Semănatul porumbului s-a încheiat ieri şi in judeţul Vrancea, pe toate cele 6 600 ha prevăzute a se cultiva în întreprinderile agricole de stat şi 37 000 ha in coo­perativele agricole. A fost executat, totodată, un mare volum de lucrări în viile din, renumitele podgorii Odo­­beşti, Panciu şi Coteşti. In ultimele zile, pe ogoa­rele judeţului Alba s-­a lu­crat in ritm susţinut la în­­sămînţatul porumbului. Ca urmare, ieri, cooperativele agricole şi întreprinderile a­­gricole de stat au raportat terminarea însămînţării po­rumbului pe întreaga supra­faţă de 31 350 ha. De asemenea, onorindu-şi angajamentul, au terminat semănatul porumbului pînă la 1 Mai şi judeţele Arad şi Satu Mare. Vizitele vicepremierului pentru probleme economice in guvernul sirian Vicepremierul pentru probleme e­­conomice in guvernul sirian, Mo­hamed Haydar, şi Mustafa Al Halal, ministru de stat pentru problemele planificării, au făcut, marţi, o vizită in judeţul Prahova. In drum spre municipiul Ploieşti, o scurtă oprire la întreprinderea de prospecţiuni geologice şi geofizice pentru hidrocarburi a prilejuit oas­peţilor prezentarea specificului uni­tăţii şi a activităţii desfăşurate de specialiştii de aici. Vicepremierul sirian a vizitat apoi întreprinderea de utilaj petrolier „1 Mai“ din Ploieşti, Combinatul petro­chimic de la Brazi, una din sondele de mare adîncime de la schela Băicoi şi ferma de taurine Băicoi din Cadrul I.A.S. Movila Vulpii. La amiază, Dumitru Alecu, vicepre­şedinte al comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Prahova, a ferit o masă în o­­noarea lui Mohamed Haydar şi a persoanelor oficiale care îl însoţesc. în vizita Întreprinsă, oaspeţii au fost însoţiţi de Bujor Almăşan, mi­nistrul minelor, petrolului şi geolo­giei.­­ Emilian Manciur, ambasadorul României la Damasc, şi Muhsen Sa­­yadi, însărcinat cu afaceri ad-inte­­rim al Republicii Arabe Siriene la Bucureşti. (Agerpres) PRONOSPORT CÎȘTIGURILE CONCURSULUI DIN 28 APRILIE 1974: Categoria I: (13 rezultate) - 1 va- Categoria a II-a: (12 rezultate) Va­riantă 25% a 14 919 lei și 18 variante ( rezultate) - 10% a 5 968 lei. 651.85 variante a 338 Iei. PAGINA 5 toharasul nu»­muşescu­ adresează mulţumiri pentru felicitările primite cu prilejul alegerii în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România „Doresc să mulţumesc călduros, pe această cale, comitetelor judeţene, municipale şi orăşeneşti de partid, ministerelor şi insti­tuţiilor centrale de stat, organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, tuturor activiştilor de partid şi de stat, comu­niştilor şi oamenilor muncii din întreaga ţară — muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care, prin scrisori şi telegrame, au ţinut să-mi adreseze felicitări şi urări cu prilejul alegerii mele ca preşedinte al Republicii Socialiste România. Văd în aceste scri­sori o expresie a dragostei şi încrederii pe care întregul nostru popor o are în Partidul Comunist Român — forţa politică condu­cătoare în societatea noastră — în politica marxist-feninistă a partidului. Doresc să asigur pe toţi cei ce mi-au scris, întregul nostru po­por, că, în spiritul jurămîntului pe care l-am rostit cu prilejul alegerii mele ca preşedinte al republicii, voi face şi pe viitor to­tul pentru a sluji cu devotament cauza progresului şi înfloririi naţiunii noastre socialiste, militînd neobosit pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a politicii interne şi externe a partidului şi statului, a idealurilor măreţe ale edificării socialismului şi co­munismului pe pămîntul patriei". NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Doresc să mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj de salut pe care mi l-aţi adresat cu prilejul zilei mele de naştere şi să vă transmit, la rindul meu, cele mai cordiale şi mai bune urări. HIROHITO Stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Socialistă România şi Oman In dorinţa unei mai bune cunoaş­teri şi a dezvoltării, pe baza intere­sului reciproc, a relaţiilor dintre ele, Republica Socialistă România şi Omanul au hotărit să stabilească relaţii diplomatice la nivel de am­basadă, la data de 1 mai 1974. Delegaţia militară română şi-a încheiat vizita in Egipt Marţi s-a Înapoiat în Capitală, venind de La Cairo, delegaţia mili­tară, condusă de generalul de ar­mată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale, care la invitaţia ministru­lui de război al Republicii Arabe Egipt, mareşalul Ahmed Ismail Ali, a făcut o vizită în această ţară. La sosire, pe aeroportul Otopeni, au fost prezenţi generalul colonel Ion Gheorghe, prim adjunct al mi­nistrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, adjuncţi ai­ mi­­nistrului apărării naţionale, generali şi ofiţeri superiori. A fost­ de faţă Osman Assal, am­basadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. Erau prezenţi, de asemenea, ata­şaţi militari ai unor misiuni diplo­matice acreditate în România. ★ Luni după-amiază S-au în­cheiat convorbirile dintre gene-­ ralul de armată Ion Ioniţă, minis­trul apărării naţionale al Republicii Socialiste România, şi mareşalul Ah­med Ismail Al, ministrul de război al R.A. Egipt. In cursul întrevede­rilor, care s-au desfăşurat într-o at­mosferă de caldă cordialitate, păr­ţile au convenit asupra acţiunilor pe care urmează să le întreprindă in vederea dezvoltării legăturilor de prietenie dintre forţele armate ale celor două ţări. La plecare, pe aeroportul din Cairo, delegaţia militară română a fst salutată de ministrul de război, de generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor armate egiptene, de Petru Burlacu, ambasadorul României la Cairo. ★ în drum spre ţară, generalul de armată Ion Ioniţă a făcut o escală la Atena, unde a fost întîmpinat de Efstathios Latsoudis, ministrul apă­rării al Greciei, de funcţionari supe­riori din Ministerul Afacerilor Exter­ne. A fost prezent Ion Brad, am­basadorul României în Grecia. ÎNTREPRINDERILE SIGHIŞORENE: De ieri —în contul anului 1975 Oamenii muncii din întreprinde­rile industriale ale municipiului Sighişoara — români, germani, maghiari — raportează realizarea, la 29 aprilie, a sarcinilor planului producţiei globale industriale pe patru ani ai cincinalului. Timpul care le-a mai rămas pînă la sfîrşitul anului va permite muncitorilor sighişoreni să dea o producţie industrială în valoare de circa 1 miliard lei, din care 500 milioane lei pînă la 23 August, în telegrama adresată Comitetu­lui Central al partidului, tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, de Comite­tul municipal Sighişoara al Parti­dului Comunist Român, prin care se anunţă acest succes, se scrie : Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că comuniştii, toţ­ oamenii muncii din oraşul nostru vor sus­ţine şi în viitor cu întreaga lor fiinţă tot ceea ce întreprinde partidul, dumneavoastră personal pentru progresul patriei, pentru destinele poporului român, pentru cauza so­cialismului și a păcii in lume. De la ADAS La tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de viaţă pentru luna aprilie 1974 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : L.Z.H. ; A.E.K. ; T.M.F. ; G.V.H. ; J.X.I. ; E.Y.Q. ; A.G.Z. ; U.J.S. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste com­binaţii de litere înscrise în poliţele lor, urmează să se adreseze unităţi­lor ADAS pentru a li se stabili drep­turile cuvenite. Pentru a participa şi la următoa­rele trageri lunare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asi­gurare la termenele stabilite. LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. ieşite cîştiga­­toare la tragerea la sorţi lunară din 30 aprilie 1974 Cîştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. In valoarea cîşti­­gurilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata cîştigurilor se efectuează prin sucursalele și filialele C.E.C. îl! ii! Hh P 2 o o 2 «“ t.'g î 30 4M 73 ICO 000 1 65 003 07 75 000 1 26 082 14 50 MO 1 45 233 32 25 000 1 32 358 63 10 000 1 44 663 23 10 000 1 59 996 04 8 900 1 38 456 38 8 000 1 13 662 43 8 OOO 1 33 811 69 8 OflO 1 74 631 64 5 OflO 1 82 721 57 5 OflO 1 34 899 06 5 OflO 1 10 326 55 5 OflO 1 22 219 49 5 OflO 1 90 948 63 5 OflO Terminația seriei obtigati­__un­or__ 100 755 32 2 000 100 193 46 2 000 100 478 68 2 0­10 100 993 66 2 000 ÎOO 448 53 2 000 100 327 78 1 OOO 199 862 31 7 1 OOO 100 216 10 1 OOO 100 235 63 1 OOO ÎOO 587 55 1 000 100 336 29 1 OOO 100 185 32 1 OOO 100 316 34 1 000 ÎOO 743 03 1 OOO 100 753 46 1 000 OOO 132 72 1 000 100 455 68 1 OOO 1 OOO 34 71 800 1 000 73 75 800 1 OOO 28 45 800 1 OOO_______64________58_________300 5 716 1 TOTAL 5 732 000

Next