Scînteia, iunie 1974 (Anul 43, nr. 9883-9908)
1974-06-01 / nr. 9883
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I_________________________________I I I I I I I mas trei copii orfani. Cine l-a văzut pe nesăbuitul care azvîrlit cu piatra este rugat să I anunțe organele de miliţie. | Scumpă I I plimbare Deşi mai fusese sancţionat 1 odată pentru conducerea unui f automobil fără a avea permis. Vasile Telman, mecanic auto I din Craiova, nu s-a astîmpărat. Imprumutînd un autoturism, I proprietatea lui Constantin Toa- ■ nă, V. T. a pornit la plimbare spre pădurea Saru, de lingă | Balș. De pornit a pornit, dar de ajuns n-a mai ajuns la pă- I dure. Abia ieșit din Craiova, V. T. a intrat într-o curbă cu I peste 100 km la oră. Autoturis- ■ mul a părăsit partea carosabilă a şoselei şi, după ce a retezat, pur | I şi simplu, doi copaci, s-a oprit . I grav avariat. V. T. a scăpat ca I prin minune cu viaţă, dar nu şi de răspundere, fiind con- • damnat la un an şi jumătate închisoare şi la plata daunelor I de peste 35 000 lei. Scumpă plimbare I . Rubrică redactată de Petre POPA Gheorghe DAVID , şi corespondenţii „Scinteii" • PAGINA 2 [faptul]divers! I--------------------------------------------1 I Circulaţia... I la concurs ■ Ieri. In trei intersecţii cu cel mai mare trafic din centrul Ca- I Ditalei, circulaţia a mers ca pe... I roate, conducătorii auto şi pie- tonii fiind parcă vrăjiţi de „ba , gheta“ unor dirijori de înaltă clasă. Pe trotuare, publicul | spectator era de-a dreptul încîntat. In timp ce juriul — for- I mat din reprezentanţi ai Minis- I terului de Interne. Ministerului * I Apărării Naţionale si Ministemi- | I lui Transporturilor si Teleco*municatiilor — a fost pus la I grea încercare. Urmărind „pe viu“ una din dificilele probe la care au fost supuşi cîştigătorii I fazelor pe judeţ Si Pe munici- piul Bucureşti ai tradiţionalului I concurs „Cel mai bun agent de I circulaţie“, probă pe care toţi I participanţii au trecut-o cu ■ brio, juriul a desemnat drept I cei mai buni agenţi de circu- I latie din ţară pe plutonierii N. Dafinoiu (Constanta) locul I I, loan Pop (Alba) locul II şi Gh. Boje (Cluj) locul III. Pe I ceilalţi 16, care au primit men- I I tiuni, li... menţinem şi noi in I • evidentă pentru premiile de la I ■ anul. Mai ştii ? . I Un joc I I serios I Pentru o clipă, laboratorul te scufundă in întuneric. Apoi, incepe un joc ciudat cu clipiri ro- | tii de beculeţe. Concomitent, f cu ajutorul unor scheme cor- I plicate, pe un ecran special se ■ „decodifică“ limbajul circuite- | lor din cutiuţele cu iradieri de I mărgean. Denumirea jocului, ■ care nu-i deloc o... joacă : ,,'1'ru- să modulară de circuite logice“. Creatorii ei : un grup de elevi de la liceul „M. Eminescu" din Satu-Mare, îndrăgostiţi şi pa- [ sionaţi de informatică. Intru- I cu „trusa“ este deosebit de u- • tilă in predarea lecţiilor de fi-zică din capitolul „Elemente de I I I maşini de calcul“, elevii sătmăreni au trecut la multipli- | carea ei, pentru a veni şi in | sprijinul altor şcoli. I I Bieţii nuci ! ai nimănui... In partea sudică a Ploieştiu- I lui creştea o splendidă planta- •ţie de 8 hectare cu nuci mari, | frumoşi, roditori. De la un timp însă, frumoasa plantaţie | a ajuns paragină. Cine a vrut , şi cine n-a vrut s-a înfruptat I din rodul nucilor. Dar nu nu- i mai atît : unora din bieţii nuci * I li s-au distrus... doar crengile, | I alţii au fost doborîţi fără I • milă cu toporul (au mai ră- | mas doar Vreo 300), i-au pâră- duit fără milă. Pină într-o vre- me, plantaţia aparţinea de pri- măria Ploieştiului, iar acum de cooperativa agricolă Berceni. . Dar şi primăria şi cooperativa au lăsat mîndreţea de nuci de izbelişte. Deşi nucul creşte ■ greu, că trebuie zeci şi zeci de ani pină se face mare, să spe- I adrul Regionalei C.F.R. Galaţi. In urmă cu o lună de zile, in- tr-o după-amiază primăvărati- jed, era de serviciu pe trenul I de marfă 80113, care circula pe ■ linia Feteşti-Barboşi, supraveghind cu atenţie şi cu aceeaşi conştiinciozitate dovedită de ani de zile mersul trenului, manevrele din staţii, încărcătura vagoanelor. La plecarea din sta- • fia Ţăndărei, in timp ce tre- I nul prindea viteză, frinarul Ștefan Hi) a fost lovit in cap de | I o piatră. O piatră aruncată de . I o persoană incă neidentificată. | I Cercetările continuă. In urma | celui dispărut intr-un mod atit ' de straniu si neaşteptat, in virs- j td de numai 40 de ani. au ră- ; răm că răspunsul la sesizarea I noastră n-o să intîrzie prea • mult. Și nu atît răspunsul, cît I măsurile ce se impun. î J Cine a zvîrlit I cu piatra? ! La 26 mai a decedat la tpi* tal frinarul Ştefan Hi), din ca-I ÎNTRE CENTRALĂ ŞI ÎNTREPRINDERI Legătură operativă, funcţională Centrala Industrială de tractoare şi maşini agricole din Braşov reuneşte un număr de 14 întreprinderi, o unitate de export şi un institut de cercetări şi proiectări, răspindite în diferite judeţe ale ţării. Deşi a fost creată în octombrie 1973, centrala a reuşit să obţină, in timpul scurt care a trecut de la înfiinţare, unele rezultate promiţătoare în privinţa cunoaşterii şi rezolvării operative şi competente a problemelor cu care sunt confruntate intreprinderile componente. In legătură cu unele aspecte ale relaţiilor dintre centrală şi unităţile componente, ale exercitării atribuţiilor prevăzute în lege, am avut o convorbire cu directorul general al Centralei industriale de tractoare şi maşini agricole, inginer VASILE SECHEL, care ne-a relatat : — Incontestabil, Intre conducerea centralei şi conducerile Întreprinderilor s-a statornicit un contact direct, permanent, care se realizează fie prin deplasarea unor cadre din centrală în unităţile respective, unde analizează la faţa locului problemele ce se ridică, fie pe baza chemării unor cadre din întreprinderi la Braşov. Asemenea legături există şi la nivelul anumitor servicii şi secţii. Adaug că şi in privinţa exercitării dreptului de decizie, lucrurile se află in general pe un făgaş bun, acesta fiind bine precizat, atît la nivel de centrală, cit şi de întreprindere. Luarea şi transmiterea deciziilor şi a hotârîrilor se fac cu discernămint, cu operativitate. Din păcate, există şi cazuri cînd, în adoptarea unor hotărîri şi decizii, sintem îngrădiţi, fiind nevoiţi să apelăm la conducerea forului de resort, a ministerului. In anumite situaţii — bunăoară, în probleme de aprovizionare, de planificare şi altele — centrala este practic depăşită. Concret, in domeniul aprovizionării şi cooperării, noi nu putem influenţa în nici un fel pe furnizorii de materiale sau piese pentru a-şi face datoria, a respecta disciplina contractuală. — In ce constă și ce forme îmbracă sprijinul acordat întreprinderilor de către centrală ? — Sprijinul acordat de centrală vizează o multitudine de aspecte, începind cu studierea dezvoltării in perspectivă a fiecărei întreprinderi, și terminind cu soluţionarea unor probleme curente de organizare sau dotare. Să fiu mai explicit. După cum se ştie, întreprinderea de tractoare dispune de o concepţie avansată de organizare a producţiei şi a muncii, de un colectiv valoros de cadre tehnico-inginereşti, cu o bogată experienţă. Urmărim ca tot ce este bun în această experienţă să fie împărtăşit şi celorlalte întreprinderi. In consecinţă, colective de specialişti de la Braşov au fost şi sunt detaşate temporar în celelalte unităţi pentru a acorda un ajutor practic acestora în probleme de organizare a producţiei şi muncii pe baza unor concepţii avansate, în introducerea unor tehnologii noi, mai productive, în dezvoltarea producţiei de scule, dispozitive şi verificatoare ş.a. — V-am ruga să vă referiţi şi la cerinţa concentrării şi specializării producţiei... — Centrala şi-a conturat un program larg de dezvoltare şi specializare a întreprinderilor, pe baza unei concepţii unitare, in care sunt stabilite, in mare, direcţiile cardinale in care se vor dezvolta in viitor acestea. Iată şi citeva exemple. Fosta întreprindere de reparaţii din Galaţi, care înainte executa piese de o complexitate redusă, a trecut la fabricarea unora din cele mai complexe subansamble de tractor, cum ar fi mecanismul hidraulic cu controlul forţei şi adîncimii de lucru. întreprinderea metalurgică din Buzău, care realiza şi ea piese de complexitate redusă, produce acum piese turnate din fontă cu caracteristici superioare pentru fabricaţia tractoarelor. întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ va trece la fabricaţia de mare serie a semănătorilor şi grapelor cu discuri. Programul de dezvoltare în perspectivă, despre care am amintit, mai prevede că întreprinderea „Semănătoarea“ din Bucureşti se va profila pe fabricaţia de combine de cereale, iar întreprinderea mecanică din Medgidia — pe combine de furaje şi anumite subansamble mecanice pentru maşini agricole, între care reductoare, cutii de viteză ş.a., care în prezent se produc în unităţi ce nu fac parte din centrală. De altfel, unul dintre obiectivele urmărite de noi in acţiunea de specializare a producţiei ii constituie concentrarea, in cadrul unităţilor centralei, a fabricaţiei pieselor şi subansamblelor specifice profilului centralei, care se execută in alte unităţi, urmărind prin aceasta creşterea cît mai mult posibil a gradului de integrare a producţiei centralei. — Cum apreciaţi relaţiile de cooperare intre unităţile care fac parte din centrală 7 Ce anume intenţionaţi să întreprindeţi pentru lărgirea şi adincirea lor 7 — Aceste relaţii sunt Împletite organic cu acţiunea de specializare şi, In mod inevitabil, se vor lărgi odată cu adincirea specializării fabricaţiei. Un exemplu: întreprinderea mecanică din Craiova se va specializa în anii ce vin, între altele, în fabricarea de tractoare industriale pe roţi. Subansamblele principale vor fi asigurate de către întreprinderea de tractoare din Braşov. Se înţelege că între cele două unităţi se va desfăşura o strînsă cooperare. Dar la realizarea produselor respective vor coopera şi alte unităţi din cadrul centralei. Desigur, realizarea amplului program de dezvoltare şi specializare a întreprinderilor, de îmbunătăţire a cooperării între ele — aflat în curs de elaborare, la care sunt angrenate un mare număr de cadre din centrală şi din institutele de specialitate — va ridica nu puţine şi nu din cele mai simple probleme de organizare, de dotare cu linii de fabricaţie, utilaje ş.a. Finalizarea programului va asigura nu numai un volum sporit de produse cu caracteristici superioare, obţinerea unei eficienţe economice ridicate, dar şi dezvoltarea tuturor întreprinderilor centralei pină la nivelul unităţilor de primă mină din ţară, sub aspect tehnic, tehnologic şi profesional. — Statutul de funcţionare a centralelor industriale stabileşte atribuţiile şi competenţele acestor organisme. In ce măsură şi le exercită centrala dv. 7 — In general, centrala noastră îşi exercită competenţele în citeva domenii esenţiale, cum ar fi elaborarea programelor de fabricaţie, profilarea şi specializarea producţiei ş.a. Ţinînd seama însă de sarcinile tot mai mari care stau în faţa centralelor, atît in domeniul creşterii, înnoirii şi modernizării producţiei, cît şi în cel al ridicării eficienţei economice, este limpede că se impune clarificarea unor aspecte legate de întărirea rolului centralelor în conducerea activităţii economice, in rezolvarea problemelor aflate in competenţa acestora. Aceasta este dictată de faptul că, la ora actuală, în luarea unor hotărîri şi decizii centralele industriale sunt îngrădite, in bună măsură, fie de tutela măruntă a forurilor de resort, fie de diferitele interpretări ale actelor normative, sau, în unele cazuri, de metodologia greoaie care determină ca, în rezolvarea unor probleme, centralele industriale să se dovedească adesea neputincioase. Mă refer, in special, la simplificarea hîrtiilor, la reducerea volumului de aprobări şi de avizări ale studiilor de dezvoltare şi de organizare a întreprinderilor, ale planului tehnic, precum şi in cazul stabilirii aparatului productiv, de concepţie şi administrativ — probleme care consumă un mare volum de energie şi timp şi care, în multe situaţii, produc întîrzieri cu consecinţe nefavorabile asupra activităţii întreprinderilor. Convorbire realizată de Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii" Imagine din secţia croit semifabricate de la fabrica de confecţii „Tîrnava" din Sighişoara Foto : E. Dichiseanu „Trofeul internaţional de calitate“ pentru rulmenţii româneşti Recent, în cadrul unei festivităţi care a avut loc la Madrid, întreprinderii româneşti de comerţ exterior „Tehnoimportexport“ i s-a acordat „TROFEUL INTERNAŢIONAL DE CALITATE“. Prestigiosul trofeu a decernat anual de către marea casă de publicitate „Editorial Ofice“ în urma unei riguroase selecţii, dintr-un număr de cîteva mii de firme exportatoare , a distins calitatea deosebită a rulmenţilor româneşti, fabricaţi la întreprinderile din Braşov şi Bîrlad. Este o nouă confirmare a Înaltei aprecieri de care se bucură aceste produse pe piaţa externă. De altfel, aceasta a fost şi opinia reprezentanţilor unor mari firme spaniole importatoare de rulmenţi româneşti, cu care am avut prilejul să discut. — Cumpăr de mai mulţi ani rulmenţi din România — îmi spunea dl. Damaso de Torres, preşedintele firmei cu acelaşi nume din Madrid. Volumul tranzacţiilor a crescut continuu, pentru că rulmenţii româneşti sunt de calitate deosebită, iar partenerii români îşi onorează conştiincios obligaţiile asumate. Directorul comercial al marii firme Buenaventura — Giner, S.A., din Barcelona, sublinia : „Rulmenţii româneşti au performanţe care îi fac pe deplin competitivi cu cei fabricaţi de firme de renume. De aceea, suntem un partener constant al întreprinderii româneşti «Tehnoimportexport“. Aprecieri la fel de favorabile la adresa rulmenţilor româneşti au avut şi alţi conducători ai unor mari firme. Oamenii de afaceri spanioli cu care am discutat au evidenţiat nu numai calitatea, execuţia ireproşabilă a rulmenţilor româneşti, ci şi inaltul nivel tehnic al acestor produse. Şi pe drept cuvînt : colectivele întreprinderilor din Braşov şi Birlad sunt permanent preocupate de înnoirea, modernizarea şi diversificarea producţiei de rulmenţi. Bunăoară, la întreprinderea din Braşov, numai in anul trecut s-au asimilat 80 noi tipodimensiuni şi se prevede ca la sfîrşitul cincinalului să se înregistreze o înnoire totală a producţiei de rulmenţi realizate în 1970. La întreprinderea din Birlad, dacă în 1972 au fost omologate 80 noi tipodimensiuni de rulmenţi, iar in anul trecut s-a ajuns la 160 „premiere", azi, numărul tipodimensiunilor de rulmenţi se cifrează la 400. „Ştim că numai Unind pasul cu ritmul mondial de înnoire a producţiei, cu cele mai noi realizări în fabricaţia de rulmenţi, cu exigenţele pieţei externe, putem face un export eficient“ — ne spunea ing. Gheorghe Badea, directorul general al Centralei industriale pentru rulmenţi din Braşov. Calitate superioară, nivel tehnic înalt al produselor, promptitudine şi corectitudine în onorarea obligaţiilor contractuale — iată, aşadar, atributele activităţii întreprinderilor de rulmenţi din Braşov şi Birlad, a celei de comerţ exterior „Tehnoimportexport" din Bucureşti, care au determinat acordarea distincţiei TROFEUL INTERNAŢIONAL DE CALITATE României. Un premiu care onorează şi totodată deschide noi perspective exportului românesc de rulmenţi. Dan MATEESCU AMENAJĂRILE LOCALE PENTRU IRIGAŢII După cum se ştie, o cale importantă pentru extinderea suprafeţelor irigate o reprezintă amenajările in sisteme locale, simple şi ieftine, realizate de unităţile agricole prin utilizarea surselor locale de apă. Pînă la sfirşitul lunii mai, din cele 36 621 ha prevăzute a se amenaja în acest an de către cooperativele agricole au fost date în exploatare numai circa 12 000 ha. Realizările sunt sub posibilităţi şi, de aceea, în fiecare judeţ trebuie să se lucreze intens în vederea grăbirii lucrărilor de amenajare în sisteme locale. Dar să vedem, mai in amănunt, cum se prezintă situaţia in judeţele Satu-Mare, Teleorman şi Bacău. Realizarea sarcinilor la amenajările locale de irigaţii este condiţionată de activitatea desfăşurată de organizaţiile de partid de la sate, de consiliile populare judeţene şi comunale. O bună experienţă în acest sens oferă multe comune din judeţul SATU-MARE, încă de la începutul anului, pentru fiecare comună s-au întocmit grafice de eşalonare a execuţiei lucrărilor, s-au repartizat specialiştii oficiului judeţean de îmbunătăţiri funciare pentru a acorda asistenţă tehnică, s-a asigurat forţa de muncă prin antrenarea tuturor locuitorilor din comune la realizarea acestor lucrări. Pînă acum, din cele 1 500 ha prevăzute a se amenaja in acest an, se lucrează pe 1 000 ha, din care 500 au şi fost date in exploatare. Multe cooperative agricole, cum sunt cele din Boghiş, Lazuri, Ghirişa, Potău şi altele, au terminat amenajările pentru irigaţii prevăzute in acest an. In unele unităţi agricole s-a trecut la amenajarea unor suprafeţe mai mari decit cele stabilite iniţial. La Piscani, bunăoară, s-a început amenajarea unui sistem pe 80 ha. prevăzut pentru anul viitor, care la sfîrşitul lunii iunie va fi dat în folosinţă. In afara lucrărilor cuprinse în programul judeţean, unele cooperative agricole au hotărît să facă acumulări pe cursurile locale de apă pentru extinderea suprafeţelor irigate. Astfel, la Hodişa şi Oroşu-Nou se lucrează intens la executarea unor asemenea acumulări, din care se vor iriga 230 ha cu plantaţii noi de vie şi 100 ha de păşuni. In unele judeţe nu se manifestă insă preocuparea cuvenită pentru Îndeplinirea planului de amenajare a sistemelor locale de irigaţii. Ce anume determină această stare de lucruri ? „Nimic nu justifică această situaţie , ne spune tov. Petre Sabie, şeful serviciului de amenajări locale din cadrul Departamentului de Îmbunătăţiri funciare. Proiectele de execuţie pentru noile amenajări s-au făcut din timp, asistenţă tehnică s-a asigurat, iar unităţile agricole care aveau de făcut amenajări au primit din partea statului credite pentru procurarea de materiale şi utilaje de irigat. Singurul lucru cu care trebuie să luptăm este inerţia de care dau dovadă consiliile de conducere ale unor cooperative agricole şi chiar unele consilii populare comunale în organizarea acţiunilor de masă pentru participarea cooperatorilor şi a celorlalţi locuitori de la sate la amenajarea sistemelor locale de irigaţii“. Am urmărit această problemă în judeţul TELEORMAN, unde, pînă la această dată, au fost amenajate numai 1 408 ha — suprafaţă care, de fapt, este restantă din anul trecut — in timp ce lucrările la amenajările noi pe 1 570 ha prevăzute pentru anul acesta nici măcar nu au fost începute. La cooperativa agricolă Vîrtoapele, care are de făcut o extindere cu 60 ha a vechiului sistem de irigaţii, deşi specialiştii oficiului judeţean de îmbunătăţiri funciare au pichetat în două rînduri traseul canalelor, de tot atîtea ori s-a trecut cu plugul peste amplasamente, lucrările nefiind începute nici astăzi. La fel stau lucrurile şi la cooperativele agricole din Tătărăştii de Sus, Tătărăştii de Jos, Bălăci, Dobroteşti, Stejaru ş.a. Or, pentru ca situaţia de anul trecut să nu se mai repete este de datoria organelor judeţene de partid şi de stat, a consiliilor populare comunale să ia măsuri energice pentru Iniţierea unor acţiuni de masă, cu participarea tuturor locuitorilor de a sate, în vederea executării amenajărilor pe toate suprafeţele planificate. Sub nici un motiv să nu se mai tărăgăneze finalizarea lucrărilor la obiectivele Începute anul acesta şi, cu atit mai mult, la cele începute cu un an sau doi în urmă. S-a împlinit un an de cînd, conform planului de stat, la Dămieneşti, în judeţul BACAU, trebuia să fie dat în funcţiune un nou sistem de irigaţii, pe 2 237 ha, dar care nu poate fi exploatat cum trebuie nici în ziua de astăzi. In luna decembrie, anul trecut, a fost făcută recepţia întregii lucrări. Dar, in primăvară, cind să înceapă udările, au apărut o serie de defecţiuni a căror înlăturare necesita multe completări şi remedieri. Insă constructorul — întreprinderea de foraje Bucureşti din cadrul Departamentului de îmbunătăţiri funciare d in loc să execute aceste completări şi remedieri, şi-a retras toate forţele de pe şantier. In ultimele zile, în judeţul Bacău au fost puse in funcţiune noi sisteme de irigaţii pe o suprafaţă de 1030 ha, la cooperativele agricole din Mărgineni, Tg. Trotuş, Fărăoani şi Negri, amenajări executate cu mijloace şi forţe proprii. Or, este inadmisibil ca, tocmai la Dămieneşti, unde lucrarea a fost încredinţată unei întreprinderi specializate, provizoratul să dăinuie şi o amenajare in care au fost investite circa 40 milioane de lei să nu poată fi folosită la întreaga capacitate. Este absolut necesar ca organele în drept să ia neîntîrziat măsuri pentru finalizarea lucrărilor. Aspectele desprinse cu prilejul anchetei noastre denotă că stadiul execuţiei amenajărilor locale de irigaţii este diferit de la un judeţ la altul, că nici o justificare nu poate explica tărăgănarea lucrărilor. Ritmul de lucru nesatisfăcător şi serioasele rămîneri In urmă din unele judeţe se datoresc numai şi numai deficienţelor existente in organizarea muncii şi asigurarea forţei de muncă necesare. Trebuie clar înţeles că amenajările locale pe toate suprafeţele prevăzute nu constituie o chestiune benevolă, ci o sarcină de plan obligatorie, care trebuie îndeplinită cu cea mai mare răspundere. Orice tărăgănare a lucrărilor dăunează atit intereselor generale ale economiei, cît şi intereselor cooperativelor in cauză, intrucit extinderea suprafeţelor irigate este un mijloc important pentru creşterea substanţială a producţiei agricole. Iată de ce organele judeţene de partid şi de stat, comitetele de partid şi consiliile populare comunale au datoria să urmărească în permanenţă stadiul execuţiei noilor sisteme, să iniţieze acţiuni de masă, cu participarea tuturor locuitorilor de la sate, pentru impulsionarea lucrărilor, pentru terminarea grabnică a noilor amenajări pe întreaga suprafaţă prevăzută. Anchetă,realizată de Aurel PAPACIUC şi corespondenţii „Scînteii* CUM DECURG LUCRĂRILE, CUM CONDUC ACEASTĂ ACŢIUNE CONSILIILE POPULARE COMUNALE Ţara îşi zăreşte viitorul în ochii copiilor săi (Urmare din pag. I) forma şi a creşte ca tineri revoluţionari, de a se pregăti in spiritul respectului pentru muncă, pentru valorile materiale produse de societate. Copiii de azi sunt cei care mîine vor lucra efectiv in fabrici şi pe ogoare, pe şantiere, în laboratoare şi şcoli. De felul cum sunt ei azi pregătiţi, de formarea lor in spiritul cultului muncii depinde însuşi profilul acestei generaţii, contribuţia civică pe care şi-o vor aduce la progresul Întregii naţiuni. In acest proces de o mare complexitate şi răspundere un rol de o deosebită importanţă revine familiei. Aici, în această celulă de bază a societăţii, se plămădeşte la început respectul pentru valorile morale ale orinduirii noastre, se însuşesc primele noţiuni de etică şi echitate, se formează convingerile comuniste. Una dintre îndatoririle cetăţeneşti de căpăti ale fiecărui părinte este de a-şi educa propriii copii, prin puterea exemplului personal, în spiritul dorinţei de a fi în frunte la muncă, la învăţătură, la toate îndatoririle sociale ale viitorului cetăţean. Fără îndoială, in acelaşi context, responsabilităţi deosebite revin instituţiilor cu profil educativ. După cum se ştie, in această direcţie sunt necesare eforturi sporite pentru ca prin lucrări de artă valoroase, pătrunse de spiritul revoluţionar al acestei epoci, să se aducă o contribuţie şi mai substanţială la desăvirşirea profilului moral al tinerei generaţii. Pentru fiecare creator e un autentic titlu de mindrie să contribuie la realizarea unor opere cu un Înalt mesaj educativ inspirate din realitatea bogată a zilelor noastre, din tradiţiile revoluţionare ale poporului român, menite să ajute la formarea unui tineret însufleţit de înaltele idealuri comuniste. La 1 iunie din jubiliarul an XXX, România socialistă isi sărbătoreşte copiii cu simtămîntul înaltelor Împliniri si responsabilităţi. Si cu bucuria părintească de a se răsfrînge In ochii acestor copii — așa cum va arăta ea mîine. SCINTEIA - simbätä 1 iunie 1974 rDiR^AACfi ® FAPTE ® OPINII ®PROPUNERI 0 Cu trei luni * *est *curta* ciclul de finisare la tancul petrolier de 5 000 tone, lansat recent la Şantierul naval Drobeta Tr. Severin, prin îmbunătăţirea unor procedee tehnologice. In prezent, aici sunt în curs de pregătire noi procedee tehnologice care vor scurta în continuare termenele de fabricaţie a navelor, atît In construcţia lor pe cală, cît şi în finisarea la cheiul de armate. (Ion Marinescu, tehnician, Şantierul naval Drobeta Tr. Severin). • Depozit de... rugina. In ora?ul cimpulung-Moldovenesc, în apropierea autobazei de transporturi auto, peste rîul Moldova, de cîţiva ani s-a format un „munte“ de şpan, care creşte zi de zi şi rugineşte sub cerul liber. Cei care l-au depozitat acolo, numai gospodari nu se pot numi. (Aurel Vrabie, pensionar, oraşul Cîmpulung-Moldovenesc, judeţul Suceava). „ Aşteptăm ca forurile competente să stabilească cu mai multă operativitate metodologia unitară de calcul a tarifului pentru căminele muncitoreşti de nefamilişti. S-ar evita astfel introducerea unor tarife diferenţiate necorespunzătoare de către conducerile întreprinderilor care au asemenea cămine. (Un grup d® muncitori, Şantierul naval Constanţa). • Pe drumul cu hîrtoape... s°seaua comunaIâ Săselor,* Loman de multă vreme este impracticabilă circulaţiei autobuzelor. Din această cauză, navetiştii care circulă zilnic pe traseul respectiv, precum şi alţi cetăţeni sunt nevoiţi să parcurgă circa 10 km pe jos. Rugăm consiliul popular al comunei Săsciori să-şi respecte promisiunii® date şi să ne acorde mai mult ajutor în repararea acestui drum. (Vasile Alisie, muncitor, satul Loman, comuna Săsciori, judeţul Alba), § 1 167 000 lei valoreazâ *iecar® din cele 3 paturi de răcire necesare mecanizării în secţia laminorul de platină de la întreprinderea „Oţelul roşu“ scoase din funcţiune de cîţiva ani de zile şi aruncate într-un colţ al depozitului de produse finite din incinta unităţii. Deşi nu mai sunt folosite, întreprinderea plătește lunar amortismente care pînă în prezent se ridică la peste 430 000 lei. In contul cui se înregistrează aceste pagube ? (Ion Hortrupan, activist la Consiliul judeţean al sindicatelor Caraş-Severin). • Solicităm ** pe această cale consiliului popular comunal Hodac să ne acorde sprijinul pentru construirea unui dig lung de 20—25 m necesar consolidării malurilor rîului Gurghiu în punctul numit „Cruce“. S-ar preveni în acest fel erodarea a mari suprafeţe de teren. (Semnează 33 de locuitori ai comunei Hodac, judeţul Mureş). 0 CondUCtCI al*acţiune a aPe* P°tabilt din comuna noastră, pentru instalarea căreia s-au cheltuit cîteva milioane de lei, deteriorat pe o lungime de circa 250 m din cauza alunecărilor de teren. Exploatarea de gospodărie orăşenească din Cîmpulung, care trebuia (şi începuse) să execute reparaţiile necesare, refuză fără vreun motiv temeinic să-şi respecte aceste îndatoriri. Şi astfel, o instalaţie care a costat milioane se deteriorează fără rost în pămînt. Ce au de gînd tovarăşii de la E.G.O.-Cîmpulung ? (Nicolae Soare, primarul comunei Godeni, judeţul Argeş). • 35 de ani în aceeaşi secţie. Intr un cadru festiv, colectivul secţiei clorosodice din cadrul Combinatului chimic din Tirnăveni a sărbătorit ieşirea la pensie a comunistului Emanoil Petruţ, care mai bine de jumătate de viaţă şi-a petrecut-o muncind. Pentru merite deosebite în muncă el a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa a IlI-a și cu mai multe medalii. (Simion Bochiș, Tirnăveni). LA COMBINATUL DIN TURDA MĂRCI SUPERIOARE DE CIMENTURI La cei peste 60 de ani ai săi, Fabrica de ciment din Turda este depozitara unei valoroase experienţe profesionale. Nu întîmplător, in noile fabrici de ciment din ţară se află oameni pregătiţi la cuptoarele şi morile fabricii de pe malul Arieşului. In acest an, cimentiştii turdeni au livrat peste prevederi mai bine de 7 200 tone ciment de cea mai bună calitate. — Eforturile noastre — ne spune tovarăşul inginer Constantin Găitan, directorul Combinatului pentru lianţi şi materiale refractare din Turda — sunt îndreptate spre diversificarea producţiei de cimenturi şi ridicarea calităţii acestora. Avem în prezent un curs de execuţie o nouă instalaţie de fabricare a ipsosului, care va da posibilitatea sortării impurităţilor din piatra de gips, iar fineţea de măcinare va creşte simţitor, fapt ce va duce la obţinerea de sortimente superioare de ipsos, competitive pe piaţa externă. AI. MUREŞAN corespondentul „Scînteii"