Scînteia, noiembrie 1974 (Anul 43, nr. 10014-10040)

1974-11-01 / nr. 10014

SCINTEIA — vineri 1 noiembrie 1974 CELUI DE-AL V-LEA CONGRES­­AL PARTIDULUI COMUNIST DIN VENEZUELA Stimaţi tovarăşi, Cu prilejul celui de-al V-lea Congres al Partidului Comunist din Venezuela, Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează delegaţilor la lucrări, tuturor membrilor partidului şi oamenilor muncii venezueleni un cald salut tovărăşesc, Împreună cu mesajul nostru de prietenie şi solidaritate. Congresul dumneavoastră te desfăşoară intr-o perioadă caracteri­zată prin avîntul forţelor care se ridică împotriva imperialismului, co­lonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberare naţională şi so­cială, pentru pace şi colaborare, pentru o nouă ordine politică şi econo­mică internaţională, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi organiza viaţa aşa cum doreşte. Este convingerea noastră fermă că adîncirea actualului curs spre destindere, securitate şi colaborare, pentru democratizarea relaţiilor in­ternaţionale, împotriva imperialismului şi reacţiunii, pentru apărarea şi promovarea dreptului fiecărui popor de a fi stăpînul propriilor destine, al bogăţiilor naţionale, de a se dezvolta de sine stătător pe calea progre­sului economic şi social, reclamă unirea pe scară naţională şi interna­ţională a tuturor forţelor revoluţionare, muncitoreşti, democratice şi pro­gresiste. Ne exprimăm şi cu acest prilej satisfacţia pentru bunele relaţii de colaborare prietenească statornicite între cele două ţări şi popoare, care au căpătat o perspectivă trainică şi fructuoasă in urma convorbirilor, a­­cordurilor şi Înţelegerilor încheiate cu prilejul vizitei pe care secretarul general al partidului nostru, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a efectuat-o în Venezuela în cursul anului trecut. Reafirmăm, totodată, convingerea noastră că relaţiile de prietenie şi colaborare statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist din Venezuela, bazate pe stimă şi respect reciproc, se vor dez­volta în continuare, în interesul prieteniei dintre partidele, ţările şi po­poarele noastre, al cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Adunări in preajma aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie La Casa de cultură a sindicatelor din Vaslui şi la Întreprinderea de mecanică navală din Galati au avut loc, joi, adunări festive consacrate celei de-a 57-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. La adunarea festivă de la Vaslui au luat cuvîntul Nicolae Ignat, se­cretar al Comitetului orăşenesc de partid, şi V. G. Pozdniakov, consilier al Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti. Vorbitorii au­­relevat însemnătatea istorică a evenimentului aniversar şi au subliniat evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie româno-so­­vietice, dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist al Uniu­nii Sovietice, evidenţiind importan­ţa deosebită a intilnirilor dintre to­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev, pentru adîncirea colaboră­rii multilaterale româno-sovietice, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi socialismului. In cadrul adunării festive de la Galati au vorbit inginerul Constan­tin Iacob, directorul întreprinderii de mecanică navală, şi A. A. Isakov, adjunct al reprezentantului comer­cial al U.R.S.S. la Bucureşti, care au evocat marele eveniment is­toric de acum 57 de ani şi au subli­niat importanţa sa. Festivităţile au fost urmate de spectacole artistice. (Agerpres) Decada cărţii sovietice In librăria „Dacia" din Capitală a avut loc, joi la amiază, deschiderea „Decadei cărţii sovietice“, organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei So­­cialiste şi Centrala Cărţii In cadrul manifestărilor prilejuite de cea de-a 57-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Expoziţia cuprinde circa 2 000 de volume din domeniile politic, filozo­fic, tehnico-ştiinţific, beletristic, care ilustrează vasta activitate editorială din ţara vecină şi prietenă după crearea primului stat socialist din lume. In alocuţiunile rostite cu acest prilej, Mircea Sîntimbreanu, director la C.C.E.S., şi N. V. Maslennikov, mi­nistru consilier la Ambasada U.R.S.S., au subliniat importanţa acestui eve­niment, devenit tradiţional in an­samblul relaţiilor culturale româno­­sovietice. La festivitate au participat Ion Dodu-Bălan, vicepreşedinte al Consi­liului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Octav Livezeanu, membru în Consi­liul de conducere al Asociaţiei de prietenie româno-sovietice, persona­lităţi ale vieţii noastre culturale şi ştiinţifice, ziarişti, un numeros pu­blic. ♦ „Decada cărţii sovietice“ a prile­juit deschiderea unor expoziţii simi­lare la librăria „Junimea" din Iaşi şi la Sala expoziţiilor de artă din Tirgovişte. (Agerpres) încheierea vizitei delegaţiei de activişti ai U.C.I. Joi după-amiază delegaţia de activişti al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, condusă de Racean Ivita, membru al Comitetului Executiv al C.C. al Uniunii Comuniştilor din Croaţia, şi-a încheiat vizita un schimb de experienţă pe care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut-o în ţara noas­tră. Delegaţia a avut convorbiri la Secţia Propagandă şi Presă a C.C. al P.C.R., la comitetele judeţene Dîm­boviţa şi Cluj ale P.C.R., la condu­cerea unor instituţii de partid, a vi­zitat unele obiective social-economice şi aşezăminte culturale din Capitală şi din judeţele Dîmboviţa şi Cluj. La încheierea vizitei, delegaţia a fost primită de tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La primire, care s-a desfă­şurat intr-o atmosferă cordială, to­vărăşească, au participat tovarăşii Teodor Marinescu, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Potrngă, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A luat parte, de asemenea, Petar Dodik, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In aceeaşi zi, delegaţia s-a înapoiat In patrie. LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C., Ieşite ciştigătoare la tragerea la terţi lunari din 31 octombrie 1974 Ciştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. In valoarea ciştigu­­rilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ciştigătoare. Plata ciştigurilor se efectuează prin s ucursalele |i filialele C.E.C. t ?! Ia 2“1 21 Ha °f egi la S3 «3 «a fi *S2 (3 ___________ B) 1 01 983 21 30 000 1 67 872 03 23 000 1 71 123 10 13 000 1 83 448 31 10 000 1 34 833 88 3 000 1 65 541 30 5 000 X 34 863 68 3 000 X 83 607 56 5 000 X 76 469 73 5 000 X 50 136 XX 3 000 X 03 290 71 3 000 1 76 207 60 8 000 1 66 762 X8 3 000 X 68 604 33 3 000 X 81 007 61 3 000 1 83 313 64 3 000 1­10 237 64 1000 Termi­nația seriei 100 958 37 3 000 100 370 07 2 000 100 531 79 2 000 100 220 21 2 000 100 526 33 2 000 100 463 24 1 000 100 389 63 1 000 100 936 33 X 000 IOO 481 07 X 000 100 239 67 1 000 100 693 64 X 000 100 791 64 1 000 100 954 13 1 000 IOO 788 01 1 000 100 319 14 1 000 100 314 50 1 000 too 705 so 1 ooo 100 416 38 1 000 100 622 28 1 060 1000 00 42 800 1000 34 61 800 1000 81 58 800 1000__________48_______17__________890 5 917________TOTAL: 5 749 000 v remea Timpul probabil pentru zilele de 3, 3 şi 4 noiembrie. In tari . Vreme rece la Început, apoi In Încălzire uşoară. Cerul va fi schimbător mai mult noros In Ju­mătatea de nord-vest a ţării unde vor cădea ploi locale. In rest ploi izolate. Slnt potrivit. Temperaturile maxime vor fi cuprinse Intre 8 şi 18 grade, iar cele minime Intre minus 4 şi plus 6 grade. Izolat mai coborlte În depre­siuni. In primele două nopţi local sa va produce brumă, iar dimineaţa se va semnala ceaţă îndeosebi In regiunile din sud-vestul tării. In Bucureşti : Vreme rece la Început, apoi In Încălzire. Cerul va fi schimbător, favorabil ploii de scurtă durată. Sunt potrivit. LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C., Ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi suplimentară din 31 octombrie 1974 Ciştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. In valoarea ciştigu­­rilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ciştigătoare. Plata ciştigurilor se efectuează prin ■ucursalele «1 filialele C.E.C. aS âC Valoarea NI j!§f ri^urUoi să SSS sS'ițâ-----------------­ZS 5» 2 g=°­ totală 0 tB "îB tialâ O o • ____ 1 50 006 59 25 000 1 09 389 28 _25 000 30 000 1 61 391 50 10 000 1 24 182 34 10 000 1 82 655 79 10 000 1 76 086 29 10 000 1 0 000 X 88 062 47 5 000 1 24 136 68 5 000 1 03 104 04 3 000 1 02 276 65 5 000 1 02 382 71 5 000 1 80 503 50 5 000 X 54 526 61 5 000 li 00« Termi­naţia seriei 10« 729 48 2 000 200 000 100 929 73 1 000 ÎOO 000 100 311 12 800 100 864 63 800 100 840 71 800 240 000 513 003 000 GHEORGHE VASILICHI Tovarăşul Gheorghe Vasilichi s-a născut la 7 septembrie 1902, in co­muna Cetate, judeţul Dolj, dintr-o familie de ţărani săraci. Cunoscind din copilărie viaţa aspră a ţărănimii exploatate de moşieri, pleacă de tî­­năr la oraş in căutare de lucru, fiind ucenic la diverşi patroni la Craiova şi apoi în Bucureşti. In 1919 intră în mişcarea muncito­rească, inscriindu-se în Sindicatul metalurgic. La înfiinţarea Uniunii Tineretului Comunist este unul din primii mem­bri ai organizaţiei revoluţionare a ti­neretului. In 1926 i s-a încredinţat funcţia de secretar al Comitetului local U.T.C. din Bucureşti. In această perioadă, participă la organizarea unor greve la „Wolf“, „Vulcan“, „Re­gie“, „Lemaitre“ şi alte întreprinderi din Capitală. In anul 1929 participă ca delegat la Congresul Internaţional al Sindicate­lor la Moscova. In 1930 este secretar al Comitetului local Bucureşti al Partidului Comunist Român. Curînd după această perioadă i se încredin­ţează sarcina de a conduce regionala Prahova a P.C.R. însuşirile de bun organizator, ab­negaţia şi dirzenia revoluţionară care au caracterizat întreaga activi­tate a tovarăşului Gheorghe Vasi­lichi au fost reliefate în perioada eroicelor lupte conduse de partid Împotriva exploatării şi oprimării oamenilor muncii, a pericolului fas­cist şi a Infeudării ţării monopoluri­lor străine. In marile bătălii de cla­să, în luptele ceferiştilor şi petro­liştilor din februarie 1933, Gheorghe Vasilichi a jucat un rol de seamă, fiind unul din conducătorii muncito­rimii prahovene. Arestat şi judecat alături de alţi conducători ai parti­dului, el ridică, în sala tribunalului, glasul său de acuzator al regimului burghezo-moşieresc, îşi afirmă cu tărie credinţa în triumful idealurilor socialiste. A fost condamnat la 20 de ani de aruncă silnică. La scurt timp după întemniţare, partidul organi­zează evadarea din închisoarea de la Craiova a unui număr de militanţi comunişti, printre care şi Gheorghe Vasilichi. Acţionind în spiritul profundului Internaţionalism ce caracterizează activitatea partidului nostru, Gheor­ghe Vasilichi a fost, din însărcinarea conducerii partidului, unul din orga­nizatorii voluntarilor români în bri­găzile internaţionale care au luptat, alături de eroicul popor spaniol, îm­potriva fascismului. Mai tirziu, pe te­ritoriul Franţei ocupate de nazişti, se înrolează în forţele franceze din interior, organizează primele grupe de partizani români în cadrul miş­cării de rezistenţă din Franţa împo­triva cotropitorilor. Căzînd prizonier în miinile hitleriştilor, este trimis in lagărul de la Dachau. In toate împrejurările Gheorghe Vasilichi a militat pentru întărirea solidarităţii intre forţele revoluţio­nare de pretutindeni, a participat ac­tiv la Întărirea prieteniei dintre partidul nostru şi alte partide comu­niste şi muncitoreşti. După victoria insurecţiei antifas­ciste armate şi eliberarea României, Gheorghe Vasilichi a îndeplinit munci de răspundere pe linie de partid şi de stat, aducîndu-şi contri­buţia la înfăptuirea politicii marxist­e In legătură cu încetarea din viaţă a tovarăşului Gheorghe Vasilichi, a fost constituită o comisie pentru or­Comisia pentru organizarea fune­raliilor tovarăşului Gheorghe Vasi­lichi comunică : Sicriul cu corpul neînsufleţit al to­varăşului Gheorghe Vasilichi va fi leniniste a partidului, la realizarea politicii interne şi externe şi la întă­rirea unităţii partidului, la transfor­mările revoluţionare petrecute în pa­tria noastră. Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din octombrie 1945 l-a ales membru al Comitetului Central şi al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., funcţii în care a fost rea­les la Congresul al VI-lea al parti­dului din 1948. Congresele urmă­toare ale partidului l-au reales in Comitetul Central. Gheorghe Vasilichi a desfăşurat o bogată activitate în aparatul de stat şi în organizaţiile obşteşti : a fost numit subsecretar de stat la Minis­terul Educaţiei Nationale în noiem­brie 1947, ministru al invătămintu­­lui public în 1948, ministru al mi­nelor şi petrolului în 1949, a fost pre­şedinte al Uniunii Centrale a Coope­rativelor Meşteşugăreşti pînă in anul 1989. Ales In 1946 In primul parlament de după eliberarea României, Gheor­ghe Vasilichi a fost deputat In Ma­rea Adunare Naţională de-a lungul a numeroase legislaturi, iar din­ 1969 a fost preşedintele Comisiei pentru­­să­nătate, muncă şi asigurări sociale a forului suprem legislativ, desfăşu­­rind o bogată activitate pusă in slujba propăşirii patriei, ridicării ni­velului de viaţă a oamenilor muncii. Partidul şi statul nostru au dat o înaltă apreciere activităţii desfăşu­rate de tovarăşul Gheorghe Vasi­lichi, devotamentului şi abnegaţiei cu care a slujit cauza clasei muncitoare, a poporului, a progresului şi înflori­rii patriei, cauza triumfului socialis­mului în România. El a fost distins cu înaltul titlu de Erou al Republi­cii Socialiste România, cu numeroase ordine şi medalii ale Republicii So­cialiste România. Prin încetarea din viaţă a lui Gheorghe Vasilichi, Partidul Comu­nist Român, mişcarea muncitorească din ţara noastră pierd un fiu devo­tat, un luptător dîrz pentru realizarea înaltelor idealuri ale poporului ro­mân, de eliberare naţională şi so­cială. Amintirea sa va rămine mereu vie in inimile comuniştilor, ale tutu­ror oamenilor muncii din patria noastră. ★ ganizarea funeraliilor alcătuită din tovarăşii : Chivu Stoica, Constantin depus în holul Palatului Marii Adu­nări Naţionale. Pentru a-şi lua rămas bun, oamenii muncii vor avea acces în ziua de 2 noiembrie a.c., între orele 9 și 13. * Pirvulescu, Dumitru Coliu, Alexan­dru Sencovici, Constantin Petre. înhumarea va avea loc în ziua de 2 noiembrie a.c., ora 14:30, la Monu­mentul Eroilor luptei pentru liberta­tea poporului și a patriei, pentru socialism. COMITETUL CENTRAL Al PARTIDULUI MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ COMITETU COMUNIST ROMÂN A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Din partea comisiei de organizare a funeraliilor C­ronica Cu prilejul Zilei naţionale a Re­­ublicii Algeriene Democratice şi­opulare, ministrul afacerilor exter­ne al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a trimis o tele­gramă de felicitare ministrului afa­cerilor externe al Republicii Algerie­ne Democratice şi Populare, Abdela­­ziz Bouteflika. ★ Ministrul afacerilor externe, Geor­ge Macovescu, a primit joi după­­amiază pe György Biczó, noul amba­sador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Ungare în Re­publica Socialistă România, in legă­tură cu apropiata prezentare a scri­sorilor sale de acreditare. Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia condusă de tova­răşul Mihai Marinescu, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii E­­conomice şi Sociale, preşedintele părţii române in Comisia mixtă gu­vernamentală de colaborare economi­că dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Democrată Germa­nă, care a participat la lucrările ce­ zilei lei de-a ViI-a sesiuni a Comisiei mixte, desfăşurată la Berlin. La so­sire, pe aeroportul Otopeni, au fost prezenţi tovarăşul Neculai Agachi, ministrul industriei metalurgice, alte persoane oficiale. Au fost de faţă dr. Hans Voss, ambasadorul R. D. Ger­mane la Bucureşti, membri ai amba­sadei. La plecarea din Berlin, delegaţia a fost condusă de Gerhard Weis, vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al R.D.G., de alte persoane o­­ficiale. Au fost prezenţi ambasado­rul României la R.D.G., Vasile Vlad, şi membri ai ambasadei. * Joi după-amiază a sosit la Bucu­reşti Paulo Braz Pinto da Silva, am­basador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Federative a Bra­ziliei în Republica Socialistă Româ­nia. ★ In aceeaşi zi a sosit la Bucureşti Demetre Papadakis, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Elene în Republica Socialistă România. ★ ÎN CÎTEVA RÎNDURI TENIS. Finala turneului de la Hil­ton Head (Carolina de Sud) se va disputa între Die Năstase şi suede­zul Björn Borg. • Turneul internaţional de tenis pe teren acoperit de la Viena a conti­nuat cu proba de dublu bărbaţi. In primul tur, perechea Ion Ţiriac (România), Gerhard Wimmer (Aus­tria) a eliminat cu 6—1, 3—6, 8—6 perechea Varga, Machan (Ungaria). • La Cardiff, în turul doi al pro­bei de simplu femei din cadrul com­petiţiei de tenis „Cupa Dewar“, ju­­cătoarea româncă Virginia Ruzici a învins-o cu 7—6, 6—7, 6—1 pe S. Walsh (S.U.A.), iar G. Coles (Anglia) a eliminat-o cu 6—3, 6—3 pe compa­trioata sa Ace. FOTBAL. — Peste 30 000 de spec­tatori au urmărit la Dakar meciul retur al semifinalei „Cupei campio­nilor Africii“ la fotbal, disputat in­tre echipa locală „Jeanne d’Arc" şi formaţia F. C. Cara Brazzaville (Re­publica Populară Congo). Fotbaliştii din Brazzaville au obţinut victoria cu 4—1 (3—0) şi s-au calificat pentru finală. • La Glasgow, in meci ami­cal, Scotia — R. D. Germană 3—0 (2—0). • La Cardiff, In campionatul european, Ţara Galilor—Ungaria 2—0 (0-0). „Cassius Clay este cel mai bun boxer de categorie grea al tuturor timpurilor“, scrie comentatorul zia­rului „Le Soleil“ din Dakar, după victoria acestuia asupra lui Geor­ge Foreman. Nu lovituri oarbe şi sălbatice, ci box artistic, es­chive, blocaje Însoţite de cro­­şeuri fulgerătoare — Iată stilul nou­lui campion“. Cotidianul „La Voix du Zair“ scrie, între altele : „Urcînd pe ring, Clay şi Foreman nu s-au în­fruntat ca doi duşmani. Au fost doi artişti ai pugilatului care, prin Intermediul acestui sport bărbătesc, au devenit celebri In lumea întreagă. Cel mai bun a ciştigat. A fost o vic­torie a campionului autentic“. DE LA ADAS La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă pen­tru luna octombrie 1974 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) W.X.N. ; 2) L.S.R.; 3) B.A.A.; 4) T.E.C. ; 5) O.C.N.; 6) X.T.P.; 7) U.N.T.; 8) S.O.W. Toţi asiguraţii cărora le-au ie­şit una sau mai multe din aces­te combinaţii de litere înscrise în poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pen­tru a li se stabili drepturile cu­venite. Pentru a participa şi la urmă­toarele trageri lunare este ne­cesar ca asiguraţii să achite pri­mele de asigurare la termenele stabilite. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Start într-o nouă ediţie a unei mari competiţii de masă Duminică se va da startul in cea de-a doua ediţie a „Cupei Tinere­tului". In ansamblul mişcării sportive, pri­ma ediţie a acestei competiţii cu ca­racter republican s-a dovedit o for­mă eficientă de cuprindere a tine­retului în practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi a sportului. In majoritatea judeţelor ţării s-a manifestat un mare interes pentru această competiţie de amploare, in­ trecerilor fiindu-le asigurat un ca­dru sărbătoresc. Pentru sezonul de iarnă, în cadrul „Cupei Tineretului“ se vor organiza concursuri de schi, patinaj, săniuţe, tenis de masă şi şah. Intrucit finalele pe ţară ale „Cupei Tineretului“ se organizează din doi în doi ani, ur­mează ca actuala ediţie să se desfăşoare numai în două faze (pînă la 1 martie, pe asociaţii spor­tive şi apoi pe localităţi), la ramu­rile de sport pentru care există po­sibilităţi. In ceea ce priveşte complexul sportiv „Sport şi sănătate“ — im­portant mijloc de apreciere a gra­dului de pregătire fizică a populaţiei şi de cuprindere a maselor in prac­ticarea organizată a exerciţiilor fizi­ce şi sportului , se vor lua măsuri de impulsionare, pentru generaliza­rea lui în toate asociaţiile sportive din ţară. Invitaţie la finalele „Cupei Scinteii tineretului“ Astăzi, în Capitală, in principal pe terenurile Tenis Clubului Bucureşti (calea Plevnei, lingă Casa studenţi­lor) se dispută, incepind de la ora 9, primele întreceri eliminatorii ale e­­tapei finale a „Cupei Scinteii tinere­tului“. Competiţia — cu larg caracter de masă — este organizată de ziarul „Scinteia tineretului“, in colaborare cu Federaţia română de specialitate şi cu sprijinul C.C. al U.T.C. Cei 80 de Analişti (40 de băieţi şi 40 de fete), ciştigători ai etapei judeţene şi a municipiului Bucureşti, se află de ieri la Bucureşti. Aseară, in cadrul şedinţei tehnice, s-au stabilit, prin tragere la sorţi, meciurile primului tur. Se va juca după sistemul „două seturi din trei“. Cu această ocazia s-a anunţat şi lista arbitrilor, care, în afara unora dintre cei mai cunos­cuţi conducători de joc, cuprinde şi o serie de tenismani fruntaşi. Arbi­trul principal este Florea Marinescu. Organizatorii au pus la punct toate amănuntele legate nu numai de buna desfăşurare a întrecerilor propriu­­zise, ci şi a programului de relaxare, de destindere pentru competitori. In acest sens, la Palatul Pionierilor — unde, de altfel, este fixat „cartierul general“ al finaliştilor — astă­ seară are loc o întilnire a concurenţilor cu specialişti din domeniul tenisului (antrenori, jucători), cu alţi sportivi de performanţă, cu activişti din con­ducerea mişcării sportive. Miine sea­ră, o gală de filme sportive, evident despre tenis. In rolurile principale, anii de azi ai tenisului românesc : binecunoscuţii Ilie Năstase şi Ion Ţiriac. La toate reuniunile finalelor — a­­tit la Tenis Clubul Bucureşti, cit şi la terenurile „Politehnica“ şi „Pro­gresul“, unde concurenţii eliminaţi în primul tur vor participa la un turneu de consolare — accesul tine­retului este liber. Festivitatea de deschidere : azi după amiază, de la ora 15, la T.C.B. TENIS. AZI LA FOTBAL Astăzi, în cadrul etapei a XI-a a campionatului categoriei A de fotbal, pe stadionul Di­namo din Capitală echipa Di­namo va întîlni formația Jiul Petroșani. Jocul începe la ora 14:30. PAGINA I DOUĂ DECENII DE IA DECLANŞAREA LUPTEI PENTRU ELIBERAREA NAŢIONALĂ A POPORULUI ALGERIEI PRIETENE Excelenţei Sale Domnului HOUARIBOUMEDIENIl Preşedintele Consiliului Revoluţiei şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Algeriene Democratice şi Populare A XX-a aniversare a Zilei naţionale a Republicii Algeriene Democrat­­ice şi Populare îmi oferă deosebita plăcere să vă adresez, în numele po­porului şi Guvernului român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, cele mai calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de noi succese poporului algerian prieten. Doresc ca şi pe această cale sâ dau expresie sentimentelor de prietenie ale întregului popor român care urmăreşte cu simpatie şi preţuieşte în mod deosebit eforturile ţării dum­neavoastră, ale poporului algerian pentru realizarea aspiraţiilor sale de făurire a unei vieţi libere, îmbelşugate şi fericite pe pămîntul patriei sale, îmi exprim satisfacţia faţă de evoluţia ascendentă a relaţiilor de priete­nie şi colaborare multilaterală dintre Republica Socialistă România şi Re­publica Algeriană Democratică şi Populară şi sunt convins că aceste relaţii vor cunoaşte şi în viitor o dezvoltare şi diversificare continuă, în interesul ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei păcii şi înţelegerii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Sosirea la Alger a delegaţiei de partid şi guvernamentale române ALGER 31 (Corespondentul Ager­pres transmite). — La Alger a sosit delegaţia de partid şi guvernamen­tală română, condusă de tovarăşul Emil Drăgănescu, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, care participă la festivităţile prilejuite de cea de-a 20-a aniversare a Zilei naţionale a Republicii Algeriene De­mocratice şi Populare. Pe aeroportul internaţional de la Alger, delegaţia română a fost în­timpinată de Ismail Mahroug, ca mi­nistrul finanţelor, de reprezentanţi ai Partidului Frontului de Eliberare Naţională, şi de alte persoane ofis­ciale. La Alger a sosit, de asemenea,­ pentru a lua parte la sărbătoarea poporului algerian, şi delegaţia mi­­­itară română, condusă de general- locotenent Constantin Opriţă, adjunct al ministrului apărării naționale şi se­­cretar al Consiliului politic superior al armatei.­­JaSj&bi Din Munţii Aures a răsărit o ţară noua 1 Noiembrie este sărbătoarea na­ţională a poporului algerian : Ziua revoluţiei. Cu două decenii în urmă, in această zi, din estul ţării — Munţii Aures — s-au declanşat primele operaţiuni militare — În­ceputul marii epopei, care, după aproape opt ani, a culminat cu pro­clamarea, la 5 iulie 1962, a Algeriei independente. Inlăturînd definitiv domnia colo­nială care a apăsat pe grumajii săi timp de 130 de ani, poporul alge­rian s-a angajat să cîștige o altă bătălie — cea a depăşirii stării de înapoiere moștenite din trecut, a construirii unei economii prospere, de sine stătătoare, care să consoli­deze independenţa politică cucerită cu atîtea jertfe. Intr-un timp rela­tiv scurt au fost puse temeliile unei vieţi noi, Algeria înscriindu-se pe orbita dezvoltării economice şi sociale rapide. De la o extremitate la alta a Al­geriei, călătorul întîlneşte la tot pasul imagini ale noului. Peste tot apar noi uzine, fabrici, edificii mo­derne, şcoli şi universităţi, centre sanitare. începînd din nord, de-a lungul coastei mediteraneene, la Arzew, Alger, Setif, Skikda, Anna­ba, se înşirue o succesiune de mari rafinării şi complexe petrochimice; unele produc din plin, altele sunt in curs de instalare. Schelele con­structorilor au devenit elemente familiare pretutindeni. Spre sud, urmînd panglica de be­ton şi asfalt a întinsului transsaha­­rian aflat în construcţie — care nu­mai pe teritoriul algerian va mă­sura circa 2 000 km — pătrunzi în­­tr-un imens patrulater, cu păduri de sonde, de instalaţii de foraj, în­tre care unele fabricate la Ploieşti şi Tirgovişte. Aici se află cel mai mare bazin de hidrocarburi al ţa­rii cuprins intre Hassi Mesaoud și Hassi R’Mel. Continuind călătoria pînă in ex­tremitatea sudică, la Tamanm­aset, drumul te poartă prin zeci și zeci de exploatări de cupru, zinc, plumb, minereuri uranifere, aurifere. Cu­noscuta „misiune Hoggar“ — după numele acestui gigant masiv mun­tos — a antrenat peste 4 000 de geologi, geofizicieni, mineri (prin­tre ei sunt şi circa 100 de specia­lişti români), în vederea punerii in valoare a imenselor bogăţii ce le ascunde subsolul acestui imens ţinut deşertic. Un nou triunghi industrial a luat fiinţă în Est : Constantine — Guelma — Batna, unde intilneşti — alături de uzinele de tractoare, de motoare, de motociclete — un ele­ment inedit : oţelul produs numai de ciţiva ani la Complexul side­rurgic „El Hadjar“. Unitatea a tre­cut de anul acesta la o producţie de un milion de tone faţă de 400 000 de tone produse în prima fază , iar constructorii îi ridică acum noi furnale şi cuptoare, astfel ca pină la sfîrşitul actualului plan cvadrie­­nal să producă trei milioane de tone. Un alt combinat siderurgic urmează să se ridice în Vest, nu departe de Oran, lingă marele ză­­cămint de minereuri de fier de la gara Djebilet. Noul combinat va produce spre sfirşitul acestui de­ceniu zece milioane tone de oţel anual, făcînd astfel posibil dezvol­tarea unei industrii proprii con­structoare de maşini. In cinstea marii sărbători, la Uzina de auto­vehicule industriale de la Rouiba, de lingă Alger, va ieşi de pe banda de montaj primul camion fabricat în ţară. Planul de perspectivă pre­vede realizarea a 320 de proiecte industriale de Însemnătate naţio­nală, la care se adaugă nu mai puţin de 600 de asemenea proiecte, care vor fi încredinţate spre exe­cutare colectivităţilor locale, înnoiri semnificative au foc şi in satele algeriene. In locul unor bordeie de tristă amintire au luat fiinţă zeci şi zeci de sate-pilot ale „revoluţiei agrare“. Proiectul de ■ edifica 1 000 de asemenea sate ur­­mează să fie îndeplinit aproxima­tiv pînă in 1980. Totodată, 200 de comune rămase in urmă fac in prezent obiectul unor planuri spe­ciale de dezvoltare. Reţeaua tot mai densă de cooperative de pro­ducţie — peste 3 000 — de ferme de stat şi alte forme de întrajuto­rare ale felahilor au stimulat pu­ternic avintul agriculturii. Vaste programe de fertilizare a solului au fost lansate anul acesta pentru a introduce în circuitul agricol, prin lucrări de irigaţii şi de împă­durire, terenurile deşertice. Treptat dispare din oraşe şi sate unul din marile flageluri — analfa­betismul. Pină in 1985, toată popu­laţia activă urmează să ştie să scrie şi să citească. Formarea de cadre naţionale proprii a devenit în prezent un obiectiv capital. In şcoli şi facultăţi se află în prezent trei milioane de elevi şi 37 000 de studenţi — totalizînd împreună mai mult de o cincime din popu­laţia întregii ţări. Investiţiile pen­tru construcţii de locuinţe vor asi­gura anual darea în folosinţă a circa 50 000 de apartamente, iar la nivelul anului 1980 — 100 000. Realizările Algeriei contempo­rane sunt urmărite cu caldă simpa­tie de poporul român. Prietenia româno-algeriană s-a manifestat încă din anii grei ai luptei de eli­berare naţională a Algeriei, faţă de care poporul nostru şi-a ex­primat, de la început, profunda solidaritate internaţionalistă. Româ­nia socialistă a recunoscut, de ase­menea, din primul moment, statul algerian nou creat. Avînd asemenea baze trainice şi potenţate de aspi­raţiile comune ale luptei antiimpe­­rialiste, pentru pace şi progres, pentru o nouă ordine, economică şi politică în viaţa internaţională, legăturile dintre cele două ţări şi popoare cunosc o dezvoltare neîn­treruptă pe cele mai diferite pla­nuri : politic, economic, tehnico­­ştiinţific, cultural. Un moment de excepţională În­semnătate in această evoluţie l-au constituit intilnirile şi convorbirile preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu preşedintele Hovari Boumediene. Acordurile, înţelegerile încheiate sunt o mărturie a năzuinţei celor două ţări, angajate intr-un amplu proces de transformare şi progres, de a urma şi în viitor această cale fructuoasă. Chiar din anul acesta volumul de schimburi comerciale se va ridica la peste 150 milioane de dolari , ceea ce reprezintă o creştere de 500 la sută faţă de vo­lumul Înregistrat în 1972. Celor aproape 450 de petrolişti şi mineri români, care de mai mulţi ani ex­plorează ţinuturile Saharei in cău­tarea de petrol, gaze, minereuri, li s-au adăugat recent constructori, care, împreună cu colegi algerieni, înalţă un mare baraj de irigare a întinselor platouri cerealiere de la Setif ; un mare număr de profe­sori, medici sprijină înfăptuirea proiectelor preconizate de guvern. De curînd cooperarea româno-al­geriană s-a extins în domeniul tele­comunicaţiilor, specialiştii noştri urmînd să realizeze reţele telefo­nice modernizate în Alger, Oran, Constantine şi Annaba, în sectoa­rele agriculturii, lucrărilor publice. Colaborarea româno-algeriană de­vine astfel tot mai largă şi mai intensă, corespunzător intereselor celor două popoare, cauzei pro­gresului, înţelegerii şi păcii. Mircea S. IONESCU Alger Seară culturală algeriană Cu prilejul Zilei naţionale a Repu­blicii Algeriene Democratice şi Popu­lare, a avut loc joi în Capitală, sub auspiciile Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea, o seară culturală. Au participat Ioan Botar, secretar general al I.R.R.C.S., funcţionari su­­­periori ai Ministerului Afacerilor Externe, oameni de artă şi cultură, ziarişti, un numeros public. Au fost de faţă studenţi algerieni care-şi fac studiile in România. (Agexpress

Next